Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
5. Utilizarea procedeelor agrotehniceantierozionale: lucrarea solului de-a curmezişulpantei sau pe direcţia generală a curbelor denivel; implementarea sistemului de lucrări pentruconservarea solului prin păstrarea reziduurilorvegetale; fisurarea; efectuarea drenajului-cârtiţăetc.6. Aplicarea selectivă a măsurilorhidrotehnice.Combaterea eroziunii în adâncime (ravenelor)este un procedeu complicat şi foarte costisitor. Prinurmare, se impune necesitatea efectuării lucrărilorde prevenire a eroziunii în adâncime prin executareastrictă a complexului de măsuri antierozionale.Cea mai simplă şi eficientă metodă de stabilizare arâpelor este împădurirea şi înierbarea lor.2. DEHUMIFICAREAStarea actualăHumusul reprezintă unul din indicii principali aifertilităţii, care determină în mare măsură însuşirileagrofizice, agrochimice şi biologice ale solului.În substanţa organică din sol se conţin 95 la sutădin cantitatea totală de azot, 45 la sută de fosfor,65 la sută de sulf. Asigurarea culturilor agricole şibiotei cu nutriţie minerală depinde în mod direct decantitatea materiei organice în sol. Experimentals-a stabilit că majorarea conţinutului de humus cu1 procent asigură obţinerea a 1,0 t/ha de porumbpentru boabe sau 0,8 t/ha grâu de toamnă [6].Fondatorul pedologiei genetice V.Dokuceaev,efectuând două expediţii în scopul studierii solurilorBasarabiei, a apreciat cernoziomul din stepa Bălţica fiind „de primă calitate”. Marele savant menţionacă „... cernoziomul este mai preţios decât aurul,cărbunele de pământ şi petrolul...”.Conform datelor de laborator, obţinute deV. Dokuceaev [7], solurile Moldovei conţineau dela 5 până la 9 procente de humus (tab.2). Rezervade humus în stratul de 0-20 cm constituia circa200 t/ha. Pe parcursul a 100 ani de exploatare asolurilor în agricultură conţinutul de humus s-aAkademosFig 1. Sistemul de cultivare a culturilor agricole înfâşii alternative la Staţiunea Experimentală de Stata Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie aSolului „Nicolae Dimo”, com. Lebedenco,r-nul Cahulmicşorat cu 35-45 procente. La sfârşitul anilor ‘90ai secolului trecut conţinutul de humus a constituitîn medie 3,1 procente (tab. 2).Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţiea Solului „Nicolae Dimo” efectuează monitoringulindicilor agrochimici pentru diferite soluri [8].Periodic se determină bilanţul humusului în sol[6, 8, 9]. Pierderile de humus depind de mai multeprocese, două dintre ele fiind principale: celebiologice (viteza de mineralizare, dehumificare)şi cele erozionale. Pentru formarea unui bilanţechilibrat sau pozitiv de humus este necesar ca înmedie pentru asolament să fie încorporate în sol celpuţin 10 t gunoi de grajd. În perioada chimizăriiagriculturii (a.a.1981-1990) se încorporau circa 6-7t/ha îngrăşăminte organice şi 180-210 kg/ha NPK;cota ierburilor perene constituia 180-210 mii ha; serespectau, de regulă, asolamentele. Ca rezultat, înaceastă perioadă bilanţul humusului a fost aproapeechilibrat.În ultimii 15 ani (1994-2009), cantitatea deîngrăşăminte organice s-a redus de 60 de ori şiconstituie 0,1 t/ha, suprafaţa lucernei s-a micşorat de4-5 ori, resturile vegetale pe mari suprafeţe se ard.Drept urmare, bilanţul humusului în sol este negativ– minus 0,7 t/ha, iar cu pierderile prin eroziune –minus 1,1 t/ha. Conform ultimelor estimări, anualde pe terenurile agricole se pierd 2,4 mln t deTabelul 2Prognoza modificării conţinutului de humus şi recoltelor culturilor cerealiere [6]Anul Humus, % Rezervele în stratul de 0- N mineral, kg/ Recolta prognozată, t/ha30 cm, t/hahahumus azot grâu de toamnă porumb1897 5-6 200 10 135 - -1950 4-5 150 8 115 - -1965 3,5-4,0 180 6 105 3,2 4,21990 3,0-3,5 110 5 85 2,5 3,42025 2,5-3,0 90 4 70 2,1 2,882 - nr. 3(18), septembrie 2010
Pedologiehumus. Calculele de prognoză demonstrează că, încazul menţinerii situaţiei actuale, către anul 2025conţinutul de humus în solurile Moldovei se vamicşora până la nivelul critic de 2,5- 2,8 procente,iar recoltele culturilor cerealiere, formate din contulfertilităţii naturale, se vor reduce până la 2,1 t/ha.Măsuri de remediere1. Minimalizarea pierderilor de humus prineroziune în urma implementării complexului demăsuri antierozionale.2. Restabilirea şi implementarea sistemelorzonale de asolamente pedoprotectoare cu micşorarea cotei culturilor prăşitoare pe versanţi şiextinderea suprafeţelor de ierburi perene.3. Utilizarea, producerea şi aplicareaîngrăşămintelor organice, composturilor pentruformarea bilanţului echilibrat de humus prindezvoltarea sectorului zootehnic.4. Aplicarea raţională a îngrăşămintelorminerale în doze de 120-130 kg/ha NPK în mediepe asolament.3. SECĂTUIREA SOLURILOR DEELEMENTE NUTRITIVEStarea actualăFiecare cultură agricolă extrage anual din solunele şi aceleaşi elemente nutritive: azot, fosfor,potasiu, cupru, zinc, bor şi altele. Solurile Moldoveisunt relativ bogate în elemente nutritive care asigurăformarea recoltelor de 2,5 t grâu de toamnă, 3,1 tporumb pentru boabe. Pentru obţinerea recoltelorînalte de 4,0-4,5 t grâu de toamnă, 5,0-6,0 t porumbpentru boabe, este necesară aplicarea îngrăşămintelor.Experimental s-a stabilit că fertilizarea soluluiasigură un spor în recoltă de 30-40 la sută.Studierea dinamicii aplicării îngrăşămintelor înagricultura Moldovei în perioada anilor 1961-2009a demonstrat următoarele. În anii 1961-1965 seaplicau 19 kg/ha de NPK şi 1,3 t/ha gunoi de grajd.În această perioadă bilanţul elementelor nutritiveîn sol era negativ, iar recoltele principalelor culturiagricole constituiau 1,6 t grâu de toamnă, 2,8 tporumb pentru boabe, 19,0 t/ha sfeclă pentru zahăr.În perioada chimizării agriculturii (1965-1990)cantitatea de îngrăşăminte minerale încorporate însol a crescut de 9 ori şi constituia 172 kg/ha NPK,iar a gunoiului de grajd s-a majorat de la 1,3 până la6,6 t/ha. Pe parcursul a 15 ani (1976-1990), pentruprima dată în istoria agriculturii autohtone în sol s-aformat un bilanţ pozitiv al elementelor nutritive. Carezultat s-a ameliorat starea agrochimică a solului:conţinutul de fosfor mobil în sol s-a majorat de 2 ori,iar cel de potasiul schimbabil a crescut cu 2-3 mg/100g de sol. În anii 70-90 ai secolului trecut, în urmaimplementării tehnologiilor intensive, măsurilor deprotecţie, ameliorare şi sporire a fertilităţii solurilor,recoltele grâului de toamnă s-au majorat considerabilşi au constituit 3,5-3,8 t/ha. Gospodăriile cu oagricultură avansată obţineau în medie câte 4,0-5,5 t/ha grâu de toamnă, 5,5-7,5 t/ha porumb pentru boabe,45,0-50,0 t/ha sfeclă de zahăr.Aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor mineraledin perioada menţionată are efecte beneficeremanente. Postacţiunea îngrăşămintelor cu fosfor,aplicate în perioada chimizării agriculturii, semanifestă benefic asupra recoltelor până în prezent.Conform prognozelor Institutului „Nicolae Dimo”,postacţiunea reziduurilor cu fosfor, acumulate înanii 1965-1990, se va manifesta până în anii 2012-2015. Epuizarea postacţiunii îngrăşămintelor vaconduce la micşorarea conţinutului de fosfor mobilîn sol până la nivelul natural (scăzut şi foarte scăzut)şi la scăderea productivităţii plantelor de cultură [6,9].În ultimii 15 ani, aplicarea îngrăşămintelorminerale s-a redus de 15-20 ori. Actualmenteculturile agricole extrag anual din sol 150-180kg/ha NPK. Cu îngrăşămintele minerale în sol seîncorporează 15-20 kg/ha NPK, ceea ce constituienumai 10 la sută din exportul lor cu recoltele.Bilanţul azotului, fosforului şi potasiului în sol adevenit din nou negativ.Vom menţiona că în ultimii 5-8 ani, cantitatea deîngrăşăminte aplicate în agricultură s-a majorat de2-3 ori (de la 5-10 mii până la 15-20 mii tone). Însădozele de îngrăşăminte aplicate sunt insuficientepentru formarea unui bilanţ echilibrat de NPK şi,drept rezultat, solul se secătuieşte pe an ce trece deelemente nutritive.Măsuri de sporire a fertilităţii solurilor1. Cartarea agrochimică ciclică a terenuriloragricole o dată în 8-10 ani (câte 4 raioane anual)cu finanţarea de la bugetul de stat pentru evaluareafertilităţii efective a solului şi aplicarea raţională afertilizanţilor.2. Implementarea „Programului complexde valorificare a terenurilor degradate şi sporireafertilităţii solurilor. Partea II. Sporirea fertilităţiisolurilor”, aprobat prin Hotărâre de Guvern [9], careinclude:- optimizarea asolamentelor;- acumularea azotului biologic în sol înmărime de 25-30 mii t anual prin majorarea coteiculturilor leguminoase în asolamente până la 20-25procente;nr. 3(18), septembrie 2010 - 83
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
5. Utilizarea proce<strong>de</strong>elor agrotehniceantierozionale: lucrarea solului <strong>de</strong>-a curmezişulpantei sau pe direcţia generală a curbelor <strong>de</strong>nivel; implementarea sistemului <strong>de</strong> lucrări <strong>pentru</strong>conservarea solului prin păstrarea reziduurilorvegetale; fisurarea; efectuarea drenajului-cârtiţăetc.6. Aplicarea selectivă a măsurilorhidrotehnice.Combaterea eroziunii în adâncime (ravenelor)este un proce<strong>de</strong>u complicat şi foarte costisitor. Prinurmare, se impune necesitatea efectuării lucrărilor<strong>de</strong> prevenire a eroziunii în adâncime prin executareastrictă a complexului <strong>de</strong> măsuri antierozionale.Cea mai simplă şi eficientă metodă <strong>de</strong> stabilizare arâpelor este împădurirea şi înierbarea lor.2. DEHUMIFICAREAStarea actualăHumusul reprezintă unul din indicii principali aifertilităţii, care <strong>de</strong>termină în mare măsură însuşirileagrofizice, agrochimice şi biologice ale solului.În substanţa organică din sol se conţin 95 la sutădin cantitatea totală <strong>de</strong> azot, 45 la sută <strong>de</strong> fosfor,65 la sută <strong>de</strong> sulf. Asigurarea culturilor agricole şibiotei cu nutriţie minerală <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mod direct <strong>de</strong>cantitatea materiei organice în sol. Experimentals-a stabilit că majorarea conţinutului <strong>de</strong> humus cu1 procent asigură obţinerea a 1,0 t/ha <strong>de</strong> porumb<strong>pentru</strong> boabe sau 0,8 t/ha grâu <strong>de</strong> toamnă [6].Fondatorul pedologiei genetice V.Dokuceaev,efectuând două expediţii în scopul studierii solurilorBasarabiei, a apreciat cernoziomul din stepa Bălţica fiind „<strong>de</strong> primă calitate”. Marele savant menţionacă „... cernoziomul este mai preţios <strong>de</strong>cât aurul,cărbunele <strong>de</strong> pământ şi petrolul...”.Conform datelor <strong>de</strong> laborator, obţinute <strong>de</strong>V. Dokuceaev [7], solurile Moldovei conţineau <strong>de</strong>la 5 până la 9 procente <strong>de</strong> humus (tab.2). Rezerva<strong>de</strong> humus în stratul <strong>de</strong> 0-20 cm constituia circa200 t/ha. Pe parcursul a 100 ani <strong>de</strong> exploatare asolurilor în agricultură conţinutul <strong>de</strong> humus s-a<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Fig 1. Sistemul <strong>de</strong> cultivare a culturilor agricole înfâşii alternative la Staţiunea Experimentală <strong>de</strong> Stata Institutului <strong>de</strong> Pedologie, Agrochimie şi Protecţie aSolului „Nicolae Dimo”, com. Lebe<strong>de</strong>nco,r-nul Cahulmicşorat cu 35-45 procente. La sfârşitul anilor ‘90ai secolului trecut conţinutul <strong>de</strong> humus a constituitîn medie 3,1 procente (tab. 2).Institutul <strong>de</strong> Pedologie, Agrochimie şi Protecţiea Solului „Nicolae Dimo” efectuează monitoringulindicilor agrochimici <strong>pentru</strong> diferite soluri [8].Periodic se <strong>de</strong>termină bilanţul humusului în sol[6, 8, 9]. Pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> humus <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> mai multeprocese, două dintre ele fiind principale: celebiologice (viteza <strong>de</strong> mineralizare, <strong>de</strong>humificare)şi cele erozionale. Pentru formarea unui bilanţechilibrat sau pozitiv <strong>de</strong> humus este necesar ca înmedie <strong>pentru</strong> asolament să fie încorporate în sol celpuţin 10 t gunoi <strong>de</strong> grajd. În perioada chimizăriiagriculturii (a.a.1981-1990) se încorporau circa 6-7t/ha îngrăşăminte organice şi 180-210 kg/ha NPK;cota ierburilor perene constituia 180-210 mii ha; serespectau, <strong>de</strong> regulă, asolamentele. Ca rezultat, înaceastă perioadă bilanţul humusului a fost aproapeechilibrat.În ultimii 15 ani (1994-2009), cantitatea <strong>de</strong>îngrăşăminte organice s-a redus <strong>de</strong> 60 <strong>de</strong> ori şiconstituie 0,1 t/ha, suprafaţa lucernei s-a micşorat <strong>de</strong>4-5 ori, resturile vegetale pe mari suprafeţe se ard.Drept urmare, bilanţul humusului în sol este negativ– minus 0,7 t/ha, iar cu pier<strong>de</strong>rile prin eroziune –minus 1,1 t/ha. Conform ultimelor estimări, anual<strong>de</strong> pe terenurile agricole se pierd 2,4 mln t <strong>de</strong>Tabelul 2Prognoza modificării conţinutului <strong>de</strong> humus şi recoltelor culturilor cerealiere [6]Anul Humus, % Rezervele în stratul <strong>de</strong> 0- N mineral, kg/ Recolta prognozată, t/ha30 cm, t/hahahumus azot grâu <strong>de</strong> toamnă porumb1897 5-6 200 10 135 - -1950 4-5 150 8 115 - -1965 3,5-4,0 180 6 105 3,2 4,21990 3,0-3,5 110 5 85 2,5 3,42025 2,5-3,0 90 4 70 2,1 2,882 - nr. 3(18), septembrie 2010