Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
IstorieÎn iminenţa atacării Poloniei, Hitler avea nevoievitală de atragerea lui Stalin de partea sa pentru aexclude coalizarea democraţiilor occidentale cuRusia sovietică împotriva Germaniei.Partea sovietică nu a schiţat niciun gest lacuvintele lui Ribbentrop despre Polonia, luândact tacit de poziţia germană în această problemă.Ribbentrop nu excludea nici probabilitatea izbucniriiunui conflict armat germano-polonez. Având învedere acest caz şi în conformitate cu directivele luiHitler privind delimitarea sferelor de interese, el atrasat pe hartă „o linie de demarcaţie” de-a lungulrâurilor Pissa, Vistula, Narva, San, care trebuiarespectată dacă s-ar fi ajuns la o confruntare armatăcu Polonia. În acest fel Germania garanta Sovietelorcă Wehrmahtul nu va pătrunde în regiunile polonezede la frontiera cu URSS. Aceste teritorii, ca puntede tranzit şi de penetrare a Armatei Roşii pepământul polonez, formau exact subiectul disputeifără rezultate a mareşalului Voroşilov cu Britaniciişi Francezii. Acum ele erau servite Moscovei decătre Berlin fără vreun efort din partea Guvernuluisovietic şi, presupune Ingeborg Fleischhauer, într-omare măsură, prin surprindere.Oferta germană răspundea maximumului deinterese ale lui Stalin, deoarece însemna detensionareamomentană a încordării din sfera situaţiei militareşi-i asigura, „dacă către acel moment el era sigur deinevitabilitatea unui conflict cu Germania, o centurăde siguranţă, adică un subcâmp de care avea nevoiepentru desfăşurarea diviziilor sale pe nişte poziţiidefensive avansate”. Există susceptibilităţi că „aceastăconcesie a părţii germane a început să toceascăvigilenţa lui Stalin. Următoarele cedări teritorialeaveau menirea de a-i insufla gândul că nu Hitler, ciel însuşi era partea câştigătoare în acest proces fărăprecedent de amestecare a diferitelor teritorii”.A urmat propunerea lui Ribbentrop de a împărţiîn cadrul politicii de „armonizare a intereselor”„Finlanda, Baltica şi Basarabia”. În chestiunileFinlandei şi Basarabiei „s-au înţeles repede”. Însă,la discuţiile asupra „problemei baltice” Stalinşi Molotov, alarmaţi de posibilitatea infiltrăriigermane în zona Balticii, au manifestat o anumită„rigiditate” 9 . Antony Read şi David Fisher relateazăcă după ce au dispus de Polonia, „Stalin a revenitasupra altor două zone de interes. Sud-Estul nuprezenta probleme: Stalin a spus că el vrea provinciaromânească Basarabia şi Ribbentrop a fost fericitsă declare „completul desinteressement politic” înacest teritoriu. Dar, problema Statelor Baltice s-adovedit mult mai spinoasă” 10 .9Ibidem, p. 292-293.10Antony Read, David Fisher, op. cit., p. 254.Cu toată disponibilitatea părţii germane de asemna pactul de neagresiune, Stalin continua să iaîn calcul posibilitatea unei expansiuni germane îndirecţia estică. Britanicii şi francezii îi ofereau luiStalin mână liberă în Statele Baltice, dar nu şi înFinlanda. Achiziţionarea Finlandei era tentantă, darpierderea Lituaniei îl lipsea de accesul la porturilecare nu îngheţau pe timp de iarnă.El a insistat că Flota sa Baltică nu se putealipsi de porturile Liepaja (Libawa) şi Ventspils(Windaw), amplasate pe litoralul vestic al Letoniei.Cele două porturi letone, printre puţinele porturi depe litoralul estic al Mării Baltice care nu îngheţaupe timp de iarnă, aveau o indiscutabilă importanţăstrategică. Asupra portului Liepaja, cel maiimportant dintre cele două, a insistat şi mareşalulVoroşilov la negocierile cu misiunile militarefranceză şi britanică. Totuşi, la negocierile din 23august, observă Ingeborg Fleischhauer, Stalin,fără a realiza momentan volumul practic nelimitatal ofertei din valiza diplomatică a lui Ribbentrop,„încă mai încerca să obţină o parte în situaţia în carese putea obţine fără nicio obiecţie şi întregul” 11 .Ribbentrop a promis să ţină cont de doleanţaMoscovei, dar a considerat necesar să obţină acordullui Hitler în acest sens. L-a contactat imediat ce s-aluat o pauză la negocieri. Încântat de interlocutoriisăi de la Kremlin, Ribbentrop îi telegrafia lui Hitlercă prima sa discuţie a decurs „în cel mai maregrad pozitiv în spiritul dorit de noi”, că „ruşii ...şi-au exprimat dorinţa să recunoaştem porturileLibava şi Vindava ca făcând parte din sfera lor deinterese” şi-l ruga să-şi dea acordul pentru aceasta.Referitor la partea a doua a negocierilor, el scria:„Se prevede semnarea protocolului secret privinddelimitarea sferelor de interese bilaterale în întreagaregiune estică, faţă de care eu mi-am exprimatdisponibilitatea principială”.Hitler a petrecut ziua de 23 august într-o starede puternică excitare. Aghiotantului său i-a spus că„examinează acordul ca o tranzacţie rezonabilă. Înceea ce-l priveşte pe Stalin, sigur, trebuie să fii tottimpul cu ochii în patru, dar în momentul de faţă elvede în pactul cu Stalin şansa de a scoate Anglia dinconflictul cu Polonia”. În timpul acestei discuţii is-a comunicat la telefon despre mersul satisfăcătoral negocierilor şi i s-a solicitat decizia cu privire lacele două porturi letone. Aruncând o privire pe hartă,Hitler a ordonat să i se transmită lui Ribbentropsă consimtă asupra doleanţelor părţii sovietice.Ministrul german de Externe anticipa deja efectulacestei concesii, când împreună cu Schulenburg şi11Ingeborg Fleischhauer, op. cit., p. 293.nr. 3(18), septembrie 2010 - 9
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 10 and 11: AkademosGaus se îndrepta în goana
- Page 12 and 13: AkademosDefinitoriu la abordarea ac
- Page 14 and 15: AkademosPreşedintelui Roosevelt. D
- Page 16 and 17: Akademossoluţionarea acestei chest
- Page 18 and 19: Akademossoluţii viabile de dezvolt
- Page 20: Akademoscenaclului Totuşi iubirea;
- Page 23 and 24: Păunescu la ChişinăuIntelectuali
- Page 25 and 26: Strategii şi politiciDEZVOLTAREA
- Page 27 and 28: Polonia - 56,7, Rusia - 50,1, Româ
- Page 29 and 30: EconomieMoldova cu privire la Ştii
- Page 31 and 32: Economieimobiliară, informaţional
- Page 33 and 34: EconomieANTREPRENORIATULUIINOVAŢIO
- Page 35 and 36: FinanţeMANAGEMENTULPROCESULUI BUGE
- Page 37 and 38: Finanţe2. Deoarece la baza sistemu
- Page 39 and 40: DreptDREPTUL LA APĂ -UN NOU DREPTF
- Page 41 and 42: DreptConvenţia privind eliminarea
- Page 43 and 44: DreptCod al apelor are carenţe la
- Page 45 and 46: Dreptarticol a dreptului fundamenta
- Page 47 and 48: AŞM, consultant al autorităţilor
- Page 49 and 50: Reforma în sănătatetransmisibile
- Page 51 and 52: Reforma în sănătatecu 115,9 cazu
- Page 53 and 54: Reforma în sănătatedecât atât,
Change language