Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Vocea DiasporeiBoris Tsukerblat:- Îmi permiteţi să intervin. Ştiinţa e o substanţăfină, ea nu se măsoară în cm, grame etc. Darexistă norme comune de evaluare a unei lucrăriştiinţifice – numărul citărilor acesteia. Dacălucrarea ştiinţifică publicată în revistă timp de 5ani nu este citată, înseamnă că poate fi aruncatăla gunoi, mă scuzaţi de expresie, că nu trebuienimănui, că nu şi-a adus contribuţia în procesulştiinţific. Al doilea criteriu, este indicatorul H,care arată nivelul cercetării. Toate acestea le poţigăsi pe internet, fiecare autor ce lucrări în ceani a publicat, de câte ori şi de cine a fost citatălucrarea. Veţi găsi cele mai citate lucrări. Şi dacăuna a fost citată de 300 ori, iar alta de 2 ori, ceadin urmă nimănui nu trebuie. Eliminaţi citărilepe care le-a făcut înşişi autorul, el s-ar puteade o sută de ori să-şi citeze propria lucrare, daraceasta nu contează. Iată acesta este unicul nivelobiectiv al lucrării. Eu observ din păcate că sesusţin azi teze, inclusiv în universităţi, indicatorulcitării cărora este extrem de mic. Aceasta duce lascăderea nivelului cercetării pentru că standardelecercetării sunt artificial coborâte. Eu consider căacest indice trebuie să fie luat ca bază a evaluăriilucrărilor ştiinţifice pretutindeni.Pavel Belkin:Analizată prin această prismă, direcţia în carelucrează dl. Tsukerblat, ea rămâne în Moldova la unnivel internaţional bun. Altceva e că aici posibilitateacontactelor şi colaborărilor cu şcolile ştiinţificeoccidentale de frunte se realizează mai puţin. Înuniversităţile occidentale asemenea cercetări suntmai numeroase. Dar rezultatul oricum este comun,în ştiinţă nu sunt hotare, ca în politică.În ce priveşte domeniul în care lucrez, l-aşconsidera la un nivel un pic mai jos, pentru că aiciarticole internaţionale eficiente se întâmplă mai rar.Avem o colaborare bună cu colegii din Belarus, cuInstitutele de aviaţie din Moscova şi din Râbinsk,cu electrochimiştii din Ivanovo, cu cercetătorimoldoveni, ucraineni, iar cu cercetătorii europeniaceste contacte sunt rare, episodice.În ce constă evoluţia? Nivelul în domeniulcorpurilor solide este menţinut, sau chiar înmulţit,dar la IFA al AŞM sunt direcţii care sub aspecttehnic s-au cam stins, restrâns. Cea electrochimicănu, cercetătorii lucrează cu succes în acest domeniu,au granturi bune.Boris Tsukerblat:Vreau să spun că prof. Belkin şi-a cam diminuataportul. Direcţia pe care o explorează cu adevărateste una importantă. De ea se ocupă la AŞM m.c.Alexandru Dicusar şi rezultatele sunt de rezonanţăinternaţională.În ce priveşte direcţiile mele ştiinţifice şi evoluţiaacestora, începând cu anii ‘90 a început procesul dedezintegrare a potenţialului ştiinţific. La sfârşitulanilor ‘90 au apărut unele tendinţe pozitive. Poatecă aceasta este legat nu doar de faptul că însăşiAŞM a întreprins nişte acţiuni reale, ci este legatde apariţia granturilor ştiinţifice: renumitul grantCRDF/MRDA, care a fost adus în Moldova de acad.Duca şi care ne-a ajutat foarte mult în acea perioadă,granturile internaţionale INTAS. Şi, într-un fel, lasfârşitul anilor ‘90 ştiinţa a început treptat nu că sărenască, ar fi prematur s-o spunem, ci să intre înalbia în care să poată avansa.Extrem de important a fost că după căderearegimului totalitar au căzut şi toate barierele dinfaţa savanţilor, care au început să călătorească.Foarte mulţi tineri şi savanţi cu experienţă auavut posibilitatea să viziteze centre ştiinţifice, săasimileze orientări noi şi de aceea ştiinţa s-a păstratîn Moldova. Tendinţa aceasta s-a consolidat înultimii ani. Conferinţa la care participăm lasă oimpresie foarte bună, n-am reuşit deocamdată săvizitez Institutul de Fizică Aplicată, Institutul deChimie, dar exact un an în urmă, la fosta mea vizită,am sesizat schimbări pozitive colosale. La Institutulde Chimie, de exemplu, este procurat utilaj modern,Institutul s-a transformat esenţial. Schimbări s-auprodus la Institutul de Fizică Aplicată, se realizeazăo distribuire mai rezonabilă şi corectă a mijloacelorprin intermediul proiectelor direcţionate. Mă voiafla aici 11 zile în cadrul Programului Diasporaşi-mi voi crea o impresie foarte clară despre ce s-aschimbat într-un an.În ce priveşte direcţia mea, la momentul actualgrupul de magnetism molecular beneficiază decâteva granturi internaţionale prestigioase care,pe de o parte, permit colaboratorilor să primeascăsuficienţi bani pentru a se concentra asupra ştiinţeişi asupra gândului cât poţi să câştigi, iar pe dealtă parte, integrează, îi uneşte cu centre ştiinţificeavansate, din Elveţia, de exemplu, şi astfel se asigurăprocesul integrării Moldovei în ştiinţa UE. Iată dece eu privesc cu optimism spre viitor, rezervat, daroptimist şi cred că în Moldova ştiinţa totuşi se vadezvolta, va renaşte şi va fi una de frunte. Iar miedestinul ştiinţei şi a republicii nu-mi este indiferent,se împleteşte cu viaţa mea.-Dacă e să vorbim despre fi zica în parametriglobali, ce o caracterizează la etapa actuală adezvoltării şi ce-aţi visa să se întâmple în fi zică?nr. 3(18), septembrie 2010 - 77