Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

AkademosÎn legătură cu aceasta a apărut ideea creăriiaşa numitelor computere cuantice, adică de afolosi proprietăţile cuantice ale spin-ului, atomilorşi moleculelor. Magneţii moleculari despre carevorbim posedă sau sunt capabili să posede asemeneaproprietăţi. Unul din rezultatele noastre este că noiam demonstrat experimental şi, concomitent, teoreticcă aşa ceva e posibil – a crea bituri de memorie,adică purtători de memorie pe baza magneţilormoleculari. Această lucrare este rezultatulcolaborării Universităţii Ben-Gurion din Israel cucentrul din Grenoble (Franţa) şi Universitatea dinBielefeld (Germania). În Grenoble au fost efectuateexperimente, iar la Bielefeld analize chimice uniceale acestor molecule, aşa numitele .molecule (V IV ) 15alcătuite din 15 ioni de vanadium. Lucrarea esteimportantă pentru computerele cuantice şi a fostpublicată în revista Nature în a.2008, fapt desprecare agenţia AŞM a anunţat la momentul respectiv.Toate acestea au dovedit posibilitatea principialăde creare a computerilor cuantice cu utilizareamoleculelor magnetice.A treia direcţie importantă, pe care o explorămîmpreună cu grupul magnetismului molecular dinChişinău Sofia Clochişner, Andrei Palii, SergheiOstrovschi, Oleg Reu, este crearea unui dispozitivcare posedă memorie ce poate fi dirijată cu ajutorulluminii. Cercetăm molecule funcţionale care pot fifolosite în dispozitivele optice şi care posedă o seriede avantaje.Am evitat intenţionat descrierea cercetărilorteoretice, pentru că într-un interviu succint aceasta arcrea doar iluzia înţelegerii. Aş vrea însă să menţionezde ce asemenea investigaţii sunt importante pentruMoldova. Pentru că Moldova, ca şi Israelul, nu esteo ţară prea mare, nu dispune de resurse naturalecare ar putea fi vândute. Spre deosebire de ţărilemari, care comercializează gaz şi petrol şi care-şipot permite chiar şi azi să nu dezvolte tehnologiiînalte, Moldova nu are cum să-şi permite aşa ceva,pentru că cea mai importantă resursă a Moldoveisunt cercetătorii, oamenii cărturari care lucrează pelinia întâi a ştiinţei şi creează tehnologii avansate.Programul atragerii savanţilor din Occidentîn ţara lor de origine, dezvoltarea câmpuluiinformaţional de colaborare pentru a facilitaintegrarea ştiinţei Republicii Moldova în ştiinţaoccidentală este unul de mare perspectivă. Acestpunct al meu de vedere, unul personal, coincide întotalitate cu poziţia conducerii AŞM. În acest sens aşvrea să mai menţionez că Programul Diaspora, iniţiatde ASM şi Agenţia Naţională pentru Migraţiune,este un factor foarte important pentru integrareaştiinţei moldoveneşti în cea occidentală. DatorităProgramului Diaspora, bunăoară, prin care ni s-afinanţat vizita, particip şi eu, şi prof. Belkin la acestfor important – Conferinţa ştiinţifică internaţionalăcu genericul “Ştiinţa materialelor şi fizica materieicondensate” (MSCMP-2010), ediţia a V-a.Pavel Belkin:Lucrez în Rusia din 1991. Profesorul Tsukerblata pus foarte exact în evidenţă semnificaţiaprogramului Diaspora, eu doar pot să confirm prindirecţia pe care o explorez – electrochimia aplicată.Mai bine zis, cercetarea unor obiecte electrochimicenonstandard. Sub aspect industrial, aplicativ acestdomeniu se dezvolta încă în anii ‘60 sub conducereaacad. Boris Lazarenco. Aspectul aplicativ constăîn faptul că condiţiile electrochimice permitrealizarea modificării suprafeţelor materialelorpentru a le conferi proprietăţi necesare, în primulrând consolidarea mecanică, precum şi proprietăţianti-corozive ş.a. Este esenţial că pe timpuri acestelucrări au avansat până la producerea utilajuluiindustrial şi pionierul a fost ASM. În anii ‘80, lauzina experimentală au fost lansate zeci de instalaţii,nu cunosc cifra exactă, care şi-au găsit aplicare îndiferite întreprinderi ale Rusiei, Ucrainei, Belarus,Cazahstan, Moldova, posibil că şi în RepublicileBaltice. Apoi legăturile s-au întrerupt şi elaborareaacestor instalaţii unicat s-a oprit. Un timp a maicontinuat în Rusia. În Occident, cum le făceau, aşale fac, ce-i drept într-o altă variantă. Locul de frunteîl deţin japonezii, pentru că în Europa procesul estecercetat, dar mai curând sub aspect ştiinţific. Credcă a venit momentul când totul poate fi rememoratşi renăscut aici, la Chişinău.- Cum este percepută calitatea cercetăriimoldoveneşti de pe poziţia dvs din Rusia, Israel şice schimbări aţi remarca aici după plecarea dvs?Pavel Belkin:- În opinia mea, nivelul ştiinţei se măsoară cunumărul de publicaţii. Este foarte dificil să comparilucrări realizate în diferite domenii ale ştiinţeişi chiar în cadrul direcţiilor ştiinţifice ale unuidomeniu ştiinţific. Dar eu reies întotdeauna dinnumărul de publicaţii în reviste, mai ales în celeserioase. Am în vedere articolele, căci monografiilesunt generalizarea acestora. Acestei probleme îisunt consacrate lucrările extraordinar de interesanteale membrului corespondent al AŞM AlexandruDicusar pe care le recomand tuturor cercetătorilorsă le citească.El explorează scientometria, ştiinţa care permiteîntr-o anumită măsură aproximativ, dar corect, săevalueze valoarea lucrării ştiinţifice…76 - nr. 3(18), septembrie 2010