Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Vocea DiasporeiPavel BELKIN, doctor în ştiinţe tehnice,profesor, şeful Catedrei de fizică generală,Facultatea de Fizică şi Matematică, Univer sitateade Stat „N.A.Nekrasov” din Kostroma, FederaţiaRusă. Domeniul de cercetare: ştiinţa metalelor.Născut la 11.08.1945 în Dnepropetrovsk.Copilăria şi-o petrece la Chişinău, unde absolveşteşcoala medie. Îşi continue studiile la Facultatea deFizică a Universităţii de Stat „M.V.Lomonosov”din Moscova. Pe parcursul anilor 1969-1991 aactivat la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM.Este fondatorul şcolii ştiinţifice „Modificareaelectrochimică şi termică a metalelor şi aliajelor”. Aelaborat mecanismul transferului de ioni în condiţiileprelucrării anodice termoelectrochimice. Din 1991activează la Universitatea de Stat „N.A.Nekrasov”din Kostroma. A organizat câteva conferinţeinternaţionale la Kostroma consacrate metodelorelectrofizice şi electrochimice de prelucrare ametalelor. Este autor a 163 lucrări ştiinţifice şi 29lucrări metodice. Sub conducerea sa au fost pregătiţi4 doctori în ştiinţe tehnice. Se mândreşte că a reuşitsă-şi crească discipoli într-un domeniu atât de dificilcum este ştiinţa metalelor.-Care este realizarea dvs principală în ştiinţă?Boris Tsukerblat: Tema cercetării mele estemagnetismul molecular, cercetez moleculele ceposedă calităţi magnetice. Se ştie că purtătorulmagnetismului este spinul iar moleculele cuspin diferit de zero astăzi se bucură de o atenţiesporită. Din punctul de vedere al obiectului ştiinţeifundamentale, ele tăinuiesc unele procese extremde interesante care se produc la nivel molecular,aşa zisele nanobiecte. Aceste molecule posedă unnumăr imens de ioni magnetici. Fiind destul demici, ele nu pot fi descrise ca nişte corpuri solideclasice şi solicită mecanica cuantică ca metodă decercetare. Pe de alte parte, aceste molecule suntdestul de mari, de aceea e dificil să le studiezi cumetodele mecanicii cuantice. Se spune că acestea seaflă la frontiera între fizica cuantică şi cea clasică.Aceste particule reprezintă obiectele nano-fizicii,adică fizicii obiectelor foarte mici si sunt la hotarulîntre mărimile clasice şi cuantice. Expunereaproprietăţilor clasice ale acestor molecule ar ocupamult timp, de aceea în acest interviu voi evoca doarposibilele lor aplicaţii practice.Mai întâi de toate, deoarece aceste molecule suntdestul de mari în raport cu obiectele clasice, cuantice,pe baza momentului magnetic al acestei moleculepoate fi creată o anumită celulă a memoriei. Molecula,fiind magnetizată, e capabilă, de sinestătător, datoritădimensiunilor relativ mari în scara atomică, săpăstreze momentul magnetic pe o perioadă destul delungă de timp, poate chiar ani de zile. Ce-i drept, omemorie atât de lungă e posibilă din punct de vederetehnic doar la temperatura de 1,5 grade Kelvin, adicătemperatura la care molecula nu poate fi utilizatăîntr-un aparat electronic. Pentru că această moleculăreprezintă o celula a memoriei, ea este un obiectextrem de promiţător pentru crearea dispozitivilormemoriei, precum hard discul sau CD. Se va deosebide acestea prin faptul că celula memoriei pe bazamoleculei magnetice este de milioane de ori maivoluminoasă, în ea poate încăpea de 1 milion de orimai multă informaţie decât pe un disc obişnuit.Voi aduce un exemplu cunoscut din literatură,un calcul publicat în revista Nature acum 10ani, cum că un disc cu suprafaţa de 10 cm 2 poateconţine 50 000 Gb de memorie. Cercetările noastresunt direcţionate ca să prelungim, sau cel puţin săelaborăm recomandări teoretice pentru obţinereasubstanţelor capabile să păstreze memoria despremagnetizare un timp îndelungat – ani de zile, încondiţiile unor temperaturi de cameră rezonabile.Aceasta este una dintre direcţiile activităţii noastre– majorarea barierei pentru reorientarea spinului,elaborarea recomandărilor, concepţiilor teoreticenoi reieşind din proprietăţile electronice alemoleculelor.A doua direcţie de care mă ocup, de asemeneaare legătură cu moleculele magnetice. S-a constatatcă moleculele cu spin necompensat pot fi utilizateca bit-informaţii cuantice. In ultimul timp,volumul discurilor sau viteza calculatoarelor creştefulgerător, anual practic se dublează. De aceea estenecesară crearea unor purtători de volume imenseale informaţiei.nr. 3(18), septembrie 2010 - 75