<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>MONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞINĂUCum poate trăi cinevafără să citească?(Eugen Ionesco)La 12 iunie 2010, cu prilejul celei <strong>de</strong>-a64-a aniversări a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe aMoldovei, la Chişinău a fost inauguratMonumentul Cărţii. Venită din parteacomunităţii aca<strong>de</strong>mice, i<strong>de</strong>ea a fost una câtse poate <strong>de</strong> sugestivă şi firească: cartea afost, este şi va rămâne peste secole una dingenialele realizări ale spiritului uman.Instalat în faţa Bibliotecii ŞtiinţificeCentrale ,,A. Lupan” a AŞM, MonumentulCărţii vine să întregească mesajul cunoaşterii,esenţial <strong>pentru</strong> o instituţie <strong>de</strong> acest fel. Darnu numai. Însăşi lucrarea, sculptură <strong>de</strong> formemici, este o creaţie artistică ce potrivit meniriisale, pune în valoare clădirea mo<strong>de</strong>rnă aBibliotecii.Autorul Monumentului Cărţii estesculptorul Ion Cojocaru. Monumentul e realizatîn marmură alb-gri, importată din nordul Indiei,cântăreşte 1 tonă 600 kg, având dimensiunile<strong>de</strong> 1.20 m pe 80 cm. Paginile sale urmează afi completate cu 2 aforisme care vor fi aleseîn urma unui concurs anunţat <strong>de</strong> <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong>Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Culturii.Deja în dosarul aforismelor sunt <strong>de</strong>pozitatesute <strong>de</strong> citate. Care din ele vor fi alese? Poate căspusele lui James Russell Lowell: Cărţile suntalbinele care transportă cu iuţeală polenul <strong>de</strong>la o minte la alta. Sau metafora sclipitoare a luiR. Emerson: Sunt cărţi… care ocupă în viaţanoastră acelaşi loc cu părinţii… Sau, cea dinepigraf, a lui Eugen Ionesco: Cum poate trăicineva fără să citească?Viorica Cucereanu70 - nr. 3(18), septembrie 2010
EvenimentHĂRŢI ISTORICO-ETNOGRAFICE,DE ZILELEPATRIMONIULUIEUROPEANdr. Dorin LOZOVANUMuzeul Naţional <strong>de</strong> Etnografie şi Istorie Naturalăgăzduieşte între 17 septembrie - 7 noiembrie 2010,Expoziţia Internaţională Harţi istorico-etnografice(Republica Moldova, spaţiul etnic românesc şisud-estul Europei) consacrată Zilelor Europeneale Patrimoniului. Expoziţia îşi propune să punăîn valoare harta ca instrument al cunoaşterii şi al<strong>de</strong>zvoltării societăţii umane. Aceasta, <strong>pentru</strong> că:- Reprezentarea spaţială a fenomenelor naturaleşi socio-umane este <strong>de</strong> o importanţă <strong>de</strong>osebităpen t ru majoritatea ştiinţelor actuale. Concepţiileregionării, arealităţii, limite şi interferenţe, aspectecantitative şi calitative, spaţii reale şi imaginare,toate pot fi reprezentate prin intermediul cartografiei.- Hărţile sunt un rezultat al cercetărilor minuţioase,precum ele însăşi reprezintă o sursă <strong>de</strong>documentare şi cercetare care îşi păstrează valoareaştiinţifică, iar <strong>de</strong>seori şi artistică sau <strong>de</strong> utilitatepractică, indiferent <strong>de</strong> timpul realizării lor.- Spaţiul înconjurător, <strong>de</strong> la cea mai elementarăpercepţie umană a mediului <strong>de</strong> abitare până laconceperea unor sistematizări globale, poate fi celmai bine reprezentat prin intermediul cartografiei.- Harta răspun<strong>de</strong> unei străvechi necesităţi umane,cea <strong>de</strong> a ne localiza în spaţiu – <strong>de</strong> a ne <strong>de</strong>fini loculocupat şi <strong>de</strong> a prezenta cadrul natural şi socio-umanîn care se <strong>de</strong>sfăşoară toate procesele şi fenomenele.- Harta merge mână în mânăcu aventura cunoaşterii şi este unelement <strong>de</strong>finitoriu al civilizaţieiumane, al clipelor <strong>de</strong> graţie, dar şial marilor tragedii. A exista pe ohartă înseamnă bucuria şi mândriai<strong>de</strong>ntităţii, cursul firesc al naşterii,existenţei şi afirmării unei naţiuni.Şi nimic nu <strong>de</strong>fineşte mai dramatico catastrofă naturală sau ororilerăzboiului aşa cum face sintagma„a şterge <strong>de</strong> pe hartă”. Dupăcum a nu figura pe nicio hartă esteechivalentul enigmei, al marilorîntrebări, al misterelor, dar şi alprovocărilor.- Harta face parte din patrimoniulnaţional prin valoarea sa istorică, simbolică,ştiinţifică şi artistică.Expoziţia inclu<strong>de</strong> peste 180 <strong>de</strong> bunuri culturaledin Republica Moldova, România şi Austria,compartimentate în:- Baza <strong>de</strong> realizare a hărţilor: elemente <strong>de</strong>topografie şi cartografie ilustrate prin instrumente,metodologie, tehnici, proiecţii cartografice;- Evoluţia teritorial-administrativă a Moldovei /Basarabiei ilustrată prin hărţi originale (sec. XVIII– XXI);- Hărţi etnografice şi istorice relevante <strong>pentru</strong>Moldova, spaţiul etnic românesc şi sud-estulEuropei;- Hărţi tematice reprezentând elemente socioeconomiceşi <strong>de</strong>mografice;- Regiunile şi localităţile Moldovei istorice:hărţi regionale, topografice, planuri ale localităţilor- Atlase, cărţi, globuri geografice, materialecartografice.În expoziţie sunt etalate cele mai importanteprin vechime, valoare cartografică şi socialăhărţi, având în epicentru Moldova. Bogăţiaşi reprezentativitatea expoziţiei se datoreazăconlucrării dintre Muzeul Naţional <strong>de</strong> Etnografieşi Istorie Naturală, gazda expoziţiei, şi <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong><strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe dinAustria, <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> Română, Institutul <strong>de</strong> Geografie,Arhiva Naţională a Republicii Moldova, AgenţiaRelaţii Funciare şi Cadastru, Biblioteca Naţională aRepublicii Moldova, Universitatea <strong>de</strong> Stat Tiraspol,Facultatea <strong>de</strong> Geografie, Universitatea <strong>de</strong> Stat dinMoldova, Facultatea Istorie şi Filozofie, Asociaţia<strong>de</strong> Geografie şi Etnologie din Moldova.Expoziţia va fi asociată mai multor evenimenteştiinţifice naţionale şi internaţionale. Concomitentea este un laborator excelent <strong>pentru</strong> profesorii,stu<strong>de</strong>nţii şi elevii preocupaţi <strong>de</strong> istorie, geografie,etnografie.nr. 3(18), septembrie 2010 - 71
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka