Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUPRAPOLITICULUI:O REALITATE CERTĂDr. Alexandru S. ROŞCASOCIAL MEDIA’S IMPACT ON POLITICS: ANUNDENIABLE REALITYThis article focuses on social media and itsinfl uence on politics. First of all, we examine itsdifferences from traditional media. Next, we studythe information eras that preceded the consolidationof the Internet. Then we minutely investigate theclassical internet campaign of Barack Obama, toshow the real intertwining between Web 2.0 andpolitics. The article also sheds some light on theblogosphere, focusing on its growing importance andauthority. In the end, we consider some aspects ofthe social media impact on Moldovan politics.Evoluţiile ultimilor ani par să confirme tezatehno-optimistă, conform căreia noile tehnologiide comunicare îşi pun amprenta pozitivă asupraproceselor politice şi potenţialului democratic alsocietăţilor cu un număr semnificativ de utilizatoriai Internetului. Astfel, informaţia politică devine maiinteligibilă, costurile participării se reduc şi emergnoi oportunităţi pentru implicarea politică. Mediasocială s-a impus, cu siguranţă, ca o forţă de luat înseamă pentru societăţile democratice dezvoltate. Săîncepem prin a o defini.Media socială se referă la activităţi, practici şicomportament între comunităţile de oameni, care seîntrunesc online pentru a face schimb de informaţii,cunoştinţe şi opinii folosind media conversaţională.Media conversaţională constă din web-aplicaţiicare fac posibilă crearea şi transmiterea facilăa contentului sub forma cuvintelor, imaginilor,informaţiilor video şi audio 1 .Care sunt avantajele, oferite de media socială?Altfel spus, ce o deosebeşte de presă, radio,televiziune – aşadar, de media tradiţională?• Ambivalenţa statutului de utilizator.Internetul şi media socială permit fiecăruia să fie,în anumite circumstanţe, atât un receptor, cât şi unemiţător al informaţiei. Spre deosebire de mediaclasică, operarea căreia revendică resurse financiareşi tehnologice solide, media socială oferă o1Lon Safko, David Brake, David K. Brake. The Social MediaBible. John Wiley and Sons, 2009, p.6.perspectivă optimistă. Oricine (cu condiţia accesuluila Internet) poate să-şi facă un blog pe o platformăautomatizată, să-şi creeze o pagină pe reţele desocializare, să facă schimb de poze sau videoclipuripe site-uri ca Flickr sau YouTube. Ceea ce nuînseamnă că potenţialul emancipator al Internetuluitrebuie supraevaluat. Aşa cum susţine M. Hindman(2008), mesajul politic direct al cetăţenilor promovatpe Internet nu se încadrează mereu în tipare„egalitariste”. Într-adevăr, atunci când obstacolelede bază în calea participării politice sunt înlăturate,manifestările cetăţenilor nimeresc sub incidenţaunui anumit „egalitarism”: votul fiecărui cetăţeancontează în mod egal pentru rezultatele alegerilor,niciun voluntar nu are mai mult de 24 de ore pe zisă contribuie la succesul unui candidat electoralş.a.m.d. Nu aşa stau lucrurile cu postările opiniilorpolitice, unde inegalitatea (măsurată cu numărul decititori – readership) poate atinge cote dramatice.• Interactivitatea. Spre deosebire de mediaclasică, Internetul oferă individului oportunitateade a depăşi statutul de simplu consumator alprodusului informaţional. De acum încoace, esteposibil şi necesar un feedback. Oportunitatea de aplasa un comentariu pe un site de actualităţi denotăprobabilitate şi promptitudine mult mai mari, încomparaţie cu apeluri telefonice la posturile deteleviziune sau radio şi, mai cu seamă, scrisoritrimise redactorilor de emisiuni politice. Nu maieste o comunicare unilaterală, ci un schimb bi- saumultidirecţional.• Structură neierarhică. În timp ce mediatradiţională este controlată de multe ori de corporaţii,magnaţi de presă sau chiar de guverne, Internetul(la stadiul său actual) nu este supus unor structurisuperioare. Aceasta îi dă posibilitatea de a se lipside intermediari din cadrul mediei clasice care săajusteze sau să modifice tranşant mesajul politic.Utilizatorii săi, de exemplu, nu mai sunt obligaţi săurmărească reportajele jurnaliştilor profesionişti,putând să apeleze la mostre ale „jurnalismului civic”(bloguri).Campania prezidenţială din SUA a anului 2008se constituie într-o mostră crestomatică al impactuluipe care Internetul îl poate avea asupra politicii.Elucidarea scurtă a acestui subiect ne permite săvedem cum o folosire lucidă şi pragmatică a noilorposibilităţi mediatice schimbă destinul unei curseelectorale şi stabileşte modele obligatorii de urmatpentru cei ce vor dori să repete succesul lui BarackObama.64 - nr. 3(18), septembrie 2010
Tribuna tânărului savantBruce Bimber (2003) afirmă că în SUAcampaniile prezidenţiale au cunoscut patru epociinformaţionale 2 .1. 1789-1820: este caracterizată de dominaţiainformaţiei de nivel local şi o atenţie redusăacordată schimbului de informaţii între comunităţilenaţionale.2. 1820-1880: are loc prima revoluţieinformaţională, soldată cu afirmarea poştei în calitatede importantă tehnologie de comunicare. În aceeaşiperioadă ziarele au încetat să fie doar nişte buletinecomericale şi au început să publice actualităţipolitice, lărgindu-şi considerabil audienţa.3. 1880-1930: ca un efect colateral alindustrializării ţării, între indivizi se dezvoltă relaţiistrânse pe principiul specializării economice. Cei curesurse mai solide încep să profite de ele pentru a seadresa guvernului în mod direct.4. 1930-1990: afirmarea mediei electronice –a radioului în anii ’30 şi a televiziunii în anii ’50.A fost stabilit modelul de comunicare „unul-spremulţi”,care a personalizat relaţia dintre candidaţişi cetăţeni.Craig A. Smith (2010) susţine că, începândcu anii ’90, se stabileşte şi cea de a cincea epocăinformaţională:5. Din anii ’90 până în prezent: afirmareaInternetului, aducând schimbări extraordinare.Posibilitatea unui schimb prompt şi ieftin deinformaţii, ce ar permite indivizilor să fie organizaţiîn lipsa unor organizaţii formale.Acelaşi autor demonstrează impactulincontestabil, în cadrul acestei ultime epoci, almediei electronice în general şi Internetului înparticular asupra campaniilor prezidenţiale 3 :• În 1992, campania prezidenţială a lui BillClinton a profitat de modeme, faxuri, satelite, e-mailşi actualităţi on-line.• Campania prezidenţială din 1996 a fostprima care a folosit web site-urile şi i-a tratat peutilizatorii acestora ca pe un auditoriu ţintă.• Anul 2000 marchează începutulfundraisingului pe web, dat fiind că cetăţenii începsă mizeze pe Internet ca sursă de informaţii privindconcurenţii electorali.• Alegerile din 2004 au devenit primele„alegeri pe Internet”, din trei motive: 1) candidatuldemocrat Howard Dean a mizat puternic pe reţeaua2Vezi: Bruce A. Bimber. Information and American democracy:technology in the evolution of political power. CambridgeUniversity Press, 2003, p. 47-99.3Craig Allen Smith. Presidential Campaign Communication:The Quest for the White House. Polity, 2010, p. 182.socială Meetup 4 , pentru a aranja întâlnirile offlinecu simpatizanţii săi; 2) blogurile s-au impus ca orelevantă sursă de informaţii; 3) pentru cetăţenise prefigurează oportunitatea de a fi coautori aimesajului campaniei.• Campania „Yes We Can” a lui BarackObama a fost prima care a profitat de internetulmobil, capacităţile smartphone-urilor, putereareţelelor sociale ca Facebook, MySpace, Twitter,YouTube. De asemenea, această campanie aridicat fundraisingul pe web la un nivel anteriorinimaginabil.Este cazul să ne oprim mai detaliat asupracampaniei prezidenţiale a lui Barack Obama, carea devenit crestomatică din perspectiva valorificăriipotenţialului oferit de Web 2.0. Aşa cum noteazăJ.A.Clark şi B.F. Schaffner în suplimentul pentruguvernul american „Alegerile 2008”: Obama aurmat căi cu adevărat inovative de atragere avotanţilor, incluzând o extensivă publicitate peInternet, precum şi procurarea de spoturi publicitarece apăreau în jocuri video 5 . Arianna Huffington,redactor-şef al The Huffington Post 6 , susţine: Înlipsa Internetului, Barack Obama nu ar fi devenitpreşedinte. În lipsa Internetului Barack Obama nicinu ar fi fost un candidat pentru această funcţie 7 .Anticipând, se poate spune că republicanul JohnMcCain de asemenea a încercat să folosească mediasocială în cadrul campaniei sale prezidenţiale.Mai mult, el s-a dovedit a fi unul dintre pionieriifundraisingului pe web: a fost primul politicianamerican care a reuşit să colecteze un milion dedolari în 24 ore. Ceea ce a folosit echipa lui McCainîn 2008 a fost YouTube, pentru spoturile publicitaredin seria „celebrity” 8 . În cel mai reprezentativ spotdin această serie, Barack Obama era comparat cu ocelebritate din seria Britney Spears şi Paris Hilton,punându-se astfel la îndoială capacităţile sale delider naţional 9 .4Vezi grupul Democracy for America, organizaţie finanţată deHoward Dean, pe http://dfa.meetup.com/5John A. Clark,Brian F. Schaffner. Elections 2008: an AmericanGovernment Supplement. Cengage Learning, 2008, p. 14.6http://www.huffingtonpost.com, actualmente clasat al doileaîn top-5 al blogurilor politice după versiunea prestigiosului servicede clasificare a blogurilor, Technorati (http://technorati.com/politics/)7Claire Can Miller. How Obama’s Internet Campaign ChangedPolitics. November 7, 2008, 7:49 PM.http://bits.blogs.nytimes.com/2008/11/07/how-obamas-internet-campaign-changed-politics/8Sonali Batra. e-Campaigning: present and future. In: NextGeneration Society Technological and Legal Issues: Third InternationalConference, E-democracy 2009, Athens, Greece,September 23-25, 2009, Revised Selected Papers; edited byAlexander B. Sideridis, Charalampos Z. Patrikakis. Springer,2010, p. 90.9Spotul poate fi urmărit pe http://www.youtube.com/watch?v=oHXYsw_ZDXgnr. 3(18), septembrie 2010 - 65
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
Tribuna tânărului savantBruce Bimber (2003) afirmă că în SUAcampaniile prezi<strong>de</strong>nţiale au cunoscut patru epociinformaţionale 2 .1. 1789-1820: este caracterizată <strong>de</strong> dominaţiainformaţiei <strong>de</strong> nivel local şi o atenţie redusăacordată schimbului <strong>de</strong> informaţii între comunităţilenaţionale.2. 1820-1880: are loc prima revoluţieinformaţională, soldată cu afirmarea poştei în calitate<strong>de</strong> importantă tehnologie <strong>de</strong> comunicare. În aceeaşiperioadă ziarele au încetat să fie doar nişte buletinecomericale şi au început să publice actualităţipolitice, lărgindu-şi consi<strong>de</strong>rabil audienţa.3. 1880-1930: ca un efect colateral alindustrializării ţării, între indivizi se <strong>de</strong>zvoltă relaţiistrânse pe principiul specializării economice. Cei curesurse mai soli<strong>de</strong> încep să profite <strong>de</strong> ele <strong>pentru</strong> a seadresa guvernului în mod direct.4. 1930-1990: afirmarea mediei electronice –a radioului în anii ’30 şi a televiziunii în anii ’50.A fost stabilit mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> comunicare „unul-spremulţi”,care a personalizat relaţia dintre candidaţişi cetăţeni.Craig A. Smith (2010) susţine că, începândcu anii ’90, se stabileşte şi cea <strong>de</strong> a cincea epocăinformaţională:5. Din anii ’90 până în prezent: afirmareaInternetului, aducând schimbări extraordinare.Posibilitatea unui schimb prompt şi ieftin <strong>de</strong>informaţii, ce ar permite indivizilor să fie organizaţiîn lipsa unor organizaţii formale.Acelaşi autor <strong>de</strong>monstrează impactulincontestabil, în cadrul acestei ultime epoci, almediei electronice în general şi Internetului înparticular asupra campaniilor prezi<strong>de</strong>nţiale 3 :• În 1992, campania prezi<strong>de</strong>nţială a lui BillClinton a profitat <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>me, faxuri, satelite, e-mailşi actualităţi on-line.• Campania prezi<strong>de</strong>nţială din 1996 a fostprima care a folosit web site-urile şi i-a tratat peutilizatorii acestora ca pe un auditoriu ţintă.• Anul 2000 marchează începutulfundraisingului pe web, dat fiind că cetăţenii începsă mizeze pe Internet ca sursă <strong>de</strong> informaţii privindconcurenţii electorali.• Alegerile din 2004 au <strong>de</strong>venit primele„alegeri pe Internet”, din trei motive: 1) candidatul<strong>de</strong>mocrat Howard Dean a mizat puternic pe reţeaua2Vezi: Bruce A. Bimber. Information and American <strong>de</strong>mocracy:technology in the evolution of political power. CambridgeUniversity Press, 2003, p. 47-99.3Craig Allen Smith. Presi<strong>de</strong>ntial Campaign Communication:The Quest for the White House. Polity, 2010, p. 182.socială Meetup 4 , <strong>pentru</strong> a aranja întâlnirile offlinecu simpatizanţii săi; 2) blogurile s-au impus ca orelevantă sursă <strong>de</strong> informaţii; 3) <strong>pentru</strong> cetăţenise prefigurează oportunitatea <strong>de</strong> a fi coautori aimesajului campaniei.• Campania „Yes We Can” a lui BarackObama a fost prima care a profitat <strong>de</strong> internetulmobil, capacităţile smartphone-urilor, putereareţelelor sociale ca Facebook, MySpace, Twitter,YouTube. De asemenea, această campanie aridicat fundraisingul pe web la un nivel anteriorinimaginabil.Este cazul să ne oprim mai <strong>de</strong>taliat asupracampaniei prezi<strong>de</strong>nţiale a lui Barack Obama, carea <strong>de</strong>venit crestomatică din perspectiva valorificăriipotenţialului oferit <strong>de</strong> Web 2.0. Aşa cum noteazăJ.A.Clark şi B.F. Schaffner în suplimentul <strong>pentru</strong>guvernul american „Alegerile 2008”: Obama aurmat căi cu a<strong>de</strong>vărat inovative <strong>de</strong> atragere avotanţilor, incluzând o extensivă publicitate peInternet, precum şi procurarea <strong>de</strong> spoturi publicitarece apăreau în jocuri vi<strong>de</strong>o 5 . Arianna Huffington,redactor-şef al The Huffington Post 6 , susţine: Înlipsa Internetului, Barack Obama nu ar fi <strong>de</strong>venitpreşedinte. În lipsa Internetului Barack Obama nicinu ar fi fost un candidat <strong>pentru</strong> această funcţie 7 .Anticipând, se poate spune că republicanul JohnMcCain <strong>de</strong> asemenea a încercat să folosească mediasocială în cadrul campaniei sale prezi<strong>de</strong>nţiale.Mai mult, el s-a dovedit a fi unul dintre pionieriifundraisingului pe web: a fost primul politicianamerican care a reuşit să colecteze un milion <strong>de</strong>dolari în 24 ore. Ceea ce a folosit echipa lui McCainîn 2008 a fost YouTube, <strong>pentru</strong> spoturile publicitaredin seria „celebrity” 8 . În cel mai reprezentativ spotdin această serie, Barack Obama era comparat cu ocelebritate din seria Britney Spears şi Paris Hilton,punându-se astfel la îndoială capacităţile sale <strong>de</strong>li<strong>de</strong>r naţional 9 .4Vezi grupul Democracy for America, organizaţie finanţată <strong>de</strong>Howard Dean, pe http://dfa.meetup.com/5John A. Clark,Brian F. Schaffner. Elections 2008: an AmericanGovernment Supplement. Cengage Learning, 2008, p. 14.6http://www.huffingtonpost.com, actualmente clasat al doileaîn top-5 al blogurilor politice după versiunea prestigiosului service<strong>de</strong> clasificare a blogurilor, Technorati (http://technorati.com/politics/)7Claire Can Miller. How Obama’s Internet Campaign ChangedPolitics. November 7, 2008, 7:49 PM.http://bits.blogs.nytimes.com/2008/11/07/how-obamas-internet-campaign-changed-politics/8Sonali Batra. e-Campaigning: present and future. In: NextGeneration Society Technological and Legal Issues: Third InternationalConference, E-<strong>de</strong>mocracy 2009, Athens, Greece,September 23-25, 2009, Revised Selected Papers; edited byAlexan<strong>de</strong>r B. Si<strong>de</strong>ridis, Charalampos Z. Patrikakis. Springer,2010, p. 90.9Spotul poate fi urmărit pe http://www.youtube.com/watch?v=oHXYsw_ZDXgnr. 3(18), septembrie 2010 - 65