<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>IMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUPRAPOLITICULUI:O REALITATE CERTĂDr. Alexandru S. ROŞCASOCIAL MEDIA’S IMPACT ON POLITICS: ANUNDENIABLE REALITYThis article focuses on social media and itsinfl uence on politics. First of all, we examine itsdifferences from traditional media. Next, we studythe information eras that prece<strong>de</strong>d the consolidationof the Internet. Then we minutely investigate theclassical internet campaign of Barack Obama, toshow the real intertwining between Web 2.0 andpolitics. The article also sheds some light on theblogosphere, focusing on its growing importance andauthority. In the end, we consi<strong>de</strong>r some aspects ofthe social media impact on Moldovan politics.Evoluţiile ultimilor ani par să confirme tezatehno-optimistă, conform căreia noile tehnologii<strong>de</strong> comunicare îşi pun amprenta pozitivă asupraproceselor politice şi potenţialului <strong>de</strong>mocratic alsocietăţilor cu un număr semnificativ <strong>de</strong> utilizatoriai Internetului. Astfel, informaţia politică <strong>de</strong>vine maiinteligibilă, costurile participării se reduc şi emergnoi oportunităţi <strong>pentru</strong> implicarea politică. Mediasocială s-a impus, cu siguranţă, ca o forţă <strong>de</strong> luat înseamă <strong>pentru</strong> societăţile <strong>de</strong>mocratice <strong>de</strong>zvoltate. Săîncepem prin a o <strong>de</strong>fini.Media socială se referă la activităţi, practici şicomportament între comunităţile <strong>de</strong> oameni, care seîntrunesc online <strong>pentru</strong> a face schimb <strong>de</strong> informaţii,cunoştinţe şi opinii folosind media conversaţională.Media conversaţională constă din web-aplicaţiicare fac posibilă crearea şi transmiterea facilăa contentului sub forma cuvintelor, imaginilor,informaţiilor vi<strong>de</strong>o şi audio 1 .Care sunt avantajele, oferite <strong>de</strong> media socială?Altfel spus, ce o <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> presă, radio,televiziune – aşadar, <strong>de</strong> media tradiţională?• Ambivalenţa statutului <strong>de</strong> utilizator.Internetul şi media socială permit fiecăruia să fie,în anumite circumstanţe, atât un receptor, cât şi unemiţător al informaţiei. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> mediaclasică, operarea căreia revendică resurse financiareşi tehnologice soli<strong>de</strong>, media socială oferă o1Lon Safko, David Brake, David K. Brake. The Social MediaBible. John Wiley and Sons, 2009, p.6.perspectivă optimistă. Oricine (cu condiţia accesuluila Internet) poate să-şi facă un blog pe o platformăautomatizată, să-şi creeze o pagină pe reţele <strong>de</strong>socializare, să facă schimb <strong>de</strong> poze sau vi<strong>de</strong>oclipuripe site-uri ca Flickr sau YouTube. Ceea ce nuînseamnă că potenţialul emancipator al Internetuluitrebuie supraevaluat. Aşa cum susţine M. Hindman(2008), mesajul politic direct al cetăţenilor promovatpe Internet nu se încadrează mereu în tipare„egalitariste”. Într-a<strong>de</strong>văr, atunci când obstacolele<strong>de</strong> bază în calea participării politice sunt înlăturate,manifestările cetăţenilor nimeresc sub inci<strong>de</strong>nţaunui anumit „egalitarism”: votul fiecărui cetăţeancontează în mod egal <strong>pentru</strong> rezultatele alegerilor,niciun voluntar nu are mai mult <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore pe zisă contribuie la succesul unui candidat electoralş.a.m.d. Nu aşa stau lucrurile cu postările opiniilorpolitice, un<strong>de</strong> inegalitatea (măsurată cu numărul <strong>de</strong>cititori – rea<strong>de</strong>rship) poate atinge cote dramatice.• Interactivitatea. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> mediaclasică, Internetul oferă individului oportunitatea<strong>de</strong> a <strong>de</strong>păşi statutul <strong>de</strong> simplu consumator alprodusului informaţional. De acum încoace, esteposibil şi necesar un feedback. Oportunitatea <strong>de</strong> aplasa un comentariu pe un site <strong>de</strong> actualităţi <strong>de</strong>notăprobabilitate şi promptitudine mult mai mari, încomparaţie cu apeluri telefonice la posturile <strong>de</strong>televiziune sau radio şi, mai cu seamă, scrisoritrimise redactorilor <strong>de</strong> emisiuni politice. Nu maieste o comunicare unilaterală, ci un schimb bi- saumultidirecţional.• Structură neierarhică. În timp ce mediatradiţională este controlată <strong>de</strong> multe ori <strong>de</strong> corporaţii,magnaţi <strong>de</strong> presă sau chiar <strong>de</strong> guverne, Internetul(la stadiul său actual) nu este supus unor structurisuperioare. Aceasta îi dă posibilitatea <strong>de</strong> a se lipsi<strong>de</strong> intermediari din cadrul mediei clasice care săajusteze sau să modifice tranşant mesajul politic.Utilizatorii săi, <strong>de</strong> exemplu, nu mai sunt obligaţi săurmărească reportajele jurnaliştilor profesionişti,putând să apeleze la mostre ale „jurnalismului civic”(bloguri).Campania prezi<strong>de</strong>nţială din SUA a anului 2008se constituie într-o mostră crestomatică al impactuluipe care Internetul îl poate avea asupra politicii.Elucidarea scurtă a acestui subiect ne permite săve<strong>de</strong>m cum o folosire lucidă şi pragmatică a noilorposibilităţi mediatice schimbă <strong>de</strong>stinul unei curseelectorale şi stabileşte mo<strong>de</strong>le obligatorii <strong>de</strong> urmat<strong>pentru</strong> cei ce vor dori să repete succesul lui BarackObama.64 - nr. 3(18), septembrie 2010
Tribuna tânărului savantBruce Bimber (2003) afirmă că în SUAcampaniile prezi<strong>de</strong>nţiale au cunoscut patru epociinformaţionale 2 .1. 1789-1820: este caracterizată <strong>de</strong> dominaţiainformaţiei <strong>de</strong> nivel local şi o atenţie redusăacordată schimbului <strong>de</strong> informaţii între comunităţilenaţionale.2. 1820-1880: are loc prima revoluţieinformaţională, soldată cu afirmarea poştei în calitate<strong>de</strong> importantă tehnologie <strong>de</strong> comunicare. În aceeaşiperioadă ziarele au încetat să fie doar nişte buletinecomericale şi au început să publice actualităţipolitice, lărgindu-şi consi<strong>de</strong>rabil audienţa.3. 1880-1930: ca un efect colateral alindustrializării ţării, între indivizi se <strong>de</strong>zvoltă relaţiistrânse pe principiul specializării economice. Cei curesurse mai soli<strong>de</strong> încep să profite <strong>de</strong> ele <strong>pentru</strong> a seadresa guvernului în mod direct.4. 1930-1990: afirmarea mediei electronice –a radioului în anii ’30 şi a televiziunii în anii ’50.A fost stabilit mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> comunicare „unul-spremulţi”,care a personalizat relaţia dintre candidaţişi cetăţeni.Craig A. Smith (2010) susţine că, începândcu anii ’90, se stabileşte şi cea <strong>de</strong> a cincea epocăinformaţională:5. Din anii ’90 până în prezent: afirmareaInternetului, aducând schimbări extraordinare.Posibilitatea unui schimb prompt şi ieftin <strong>de</strong>informaţii, ce ar permite indivizilor să fie organizaţiîn lipsa unor organizaţii formale.Acelaşi autor <strong>de</strong>monstrează impactulincontestabil, în cadrul acestei ultime epoci, almediei electronice în general şi Internetului înparticular asupra campaniilor prezi<strong>de</strong>nţiale 3 :• În 1992, campania prezi<strong>de</strong>nţială a lui BillClinton a profitat <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>me, faxuri, satelite, e-mailşi actualităţi on-line.• Campania prezi<strong>de</strong>nţială din 1996 a fostprima care a folosit web site-urile şi i-a tratat peutilizatorii acestora ca pe un auditoriu ţintă.• Anul 2000 marchează începutulfundraisingului pe web, dat fiind că cetăţenii începsă mizeze pe Internet ca sursă <strong>de</strong> informaţii privindconcurenţii electorali.• Alegerile din 2004 au <strong>de</strong>venit primele„alegeri pe Internet”, din trei motive: 1) candidatul<strong>de</strong>mocrat Howard Dean a mizat puternic pe reţeaua2Vezi: Bruce A. Bimber. Information and American <strong>de</strong>mocracy:technology in the evolution of political power. CambridgeUniversity Press, 2003, p. 47-99.3Craig Allen Smith. Presi<strong>de</strong>ntial Campaign Communication:The Quest for the White House. Polity, 2010, p. 182.socială Meetup 4 , <strong>pentru</strong> a aranja întâlnirile offlinecu simpatizanţii săi; 2) blogurile s-au impus ca orelevantă sursă <strong>de</strong> informaţii; 3) <strong>pentru</strong> cetăţenise prefigurează oportunitatea <strong>de</strong> a fi coautori aimesajului campaniei.• Campania „Yes We Can” a lui BarackObama a fost prima care a profitat <strong>de</strong> internetulmobil, capacităţile smartphone-urilor, putereareţelelor sociale ca Facebook, MySpace, Twitter,YouTube. De asemenea, această campanie aridicat fundraisingul pe web la un nivel anteriorinimaginabil.Este cazul să ne oprim mai <strong>de</strong>taliat asupracampaniei prezi<strong>de</strong>nţiale a lui Barack Obama, carea <strong>de</strong>venit crestomatică din perspectiva valorificăriipotenţialului oferit <strong>de</strong> Web 2.0. Aşa cum noteazăJ.A.Clark şi B.F. Schaffner în suplimentul <strong>pentru</strong>guvernul american „Alegerile 2008”: Obama aurmat căi cu a<strong>de</strong>vărat inovative <strong>de</strong> atragere avotanţilor, incluzând o extensivă publicitate peInternet, precum şi procurarea <strong>de</strong> spoturi publicitarece apăreau în jocuri vi<strong>de</strong>o 5 . Arianna Huffington,redactor-şef al The Huffington Post 6 , susţine: Înlipsa Internetului, Barack Obama nu ar fi <strong>de</strong>venitpreşedinte. În lipsa Internetului Barack Obama nicinu ar fi fost un candidat <strong>pentru</strong> această funcţie 7 .Anticipând, se poate spune că republicanul JohnMcCain <strong>de</strong> asemenea a încercat să folosească mediasocială în cadrul campaniei sale prezi<strong>de</strong>nţiale.Mai mult, el s-a dovedit a fi unul dintre pionieriifundraisingului pe web: a fost primul politicianamerican care a reuşit să colecteze un milion <strong>de</strong>dolari în 24 ore. Ceea ce a folosit echipa lui McCainîn 2008 a fost YouTube, <strong>pentru</strong> spoturile publicitaredin seria „celebrity” 8 . În cel mai reprezentativ spotdin această serie, Barack Obama era comparat cu ocelebritate din seria Britney Spears şi Paris Hilton,punându-se astfel la îndoială capacităţile sale <strong>de</strong>li<strong>de</strong>r naţional 9 .4Vezi grupul Democracy for America, organizaţie finanţată <strong>de</strong>Howard Dean, pe http://dfa.meetup.com/5John A. Clark,Brian F. Schaffner. Elections 2008: an AmericanGovernment Supplement. Cengage Learning, 2008, p. 14.6http://www.huffingtonpost.com, actualmente clasat al doileaîn top-5 al blogurilor politice după versiunea prestigiosului service<strong>de</strong> clasificare a blogurilor, Technorati (http://technorati.com/politics/)7Claire Can Miller. How Obama’s Internet Campaign ChangedPolitics. November 7, 2008, 7:49 PM.http://bits.blogs.nytimes.com/2008/11/07/how-obamas-internet-campaign-changed-politics/8Sonali Batra. e-Campaigning: present and future. In: NextGeneration Society Technological and Legal Issues: Third InternationalConference, E-<strong>de</strong>mocracy 2009, Athens, Greece,September 23-25, 2009, Revised Selected Papers; edited byAlexan<strong>de</strong>r B. Si<strong>de</strong>ridis, Charalampos Z. Patrikakis. Springer,2010, p. 90.9Spotul poate fi urmărit pe http://www.youtube.com/watch?v=oHXYsw_ZDXgnr. 3(18), septembrie 2010 - 65
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka