<strong>de</strong> muncă, fiind invocate, cu precă<strong>de</strong>re, lipsa uneifinanţări suficiente a cercetărilor <strong>de</strong> laborator sau <strong>de</strong>teren (55%), precum şi lipsa unor forme permanente<strong>de</strong> creştere profesională: conferinţe ştiinţificopractice,<strong>de</strong>plasări <strong>de</strong> serviciu în instituţiile <strong>de</strong>profil <strong>de</strong> peste hotare, stagii în centrele ştiinţifice<strong>de</strong> prestigiu (22%) etc. Nu mai puţin stringentă esteşi problema asigurării laboratoarelor, sectoarelorcu utilaje, reactive, computere performante care, înopinia a peste 60 la sută dintre cercetători, ar contribuiîn mod substanţial la eficientizarea activităţiiştiinţifice, utilizarea raţională a timpului, creştereaproductivităţii muncii. Conform datelor cercetării,mulţumiţi <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> muncă s-au <strong>de</strong>claratnumai 40 la sută dintre subiecţii investigaţi.Potrivit studiului, cea mai mare parte aoamenilor <strong>de</strong> ştiinţă sunt nemulţumiţi nu numai <strong>de</strong>condiţiile <strong>de</strong> lucru, dar şi <strong>de</strong> remunerarea muncii,<strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> viaţă. Astăzi, peste 80 la sutădintre cercetătorii ştiinţifici nu prea sunt mulţumiţi(61%) sau chiar <strong>de</strong>loc nu sunt mulţumiţi <strong>de</strong> salariileprimite, <strong>de</strong> evaluarea activităţii sale (23%). Înopinia a circa 3/4 sau 74% dintre cercetători,salariile lor sunt cu mult mai mici <strong>de</strong>cât munca<strong>de</strong>pusă. Din cauza retribuţiei mo<strong>de</strong>ste, o partesemnificativă, în<strong>de</strong>osebi a generaţiei tinere, în cazulunor oferte avantajoase <strong>de</strong> angajare la serviciu înalte domenii <strong>de</strong> activitate <strong>de</strong>cât în cel al ştiinţei sauînvăţământului, ar fi dispusă să accepte asemeneapropunere. Această intenţie au <strong>de</strong>clarat-o peste ojumătate dintre cercetătorii care activează în ştiinţămai puţin <strong>de</strong> 15 ani, o parte dintre ei <strong>de</strong>ţinândgradul <strong>de</strong> doctor în ştiinţe.Potrivit datelor cercetării, la sigur vor acceptasă se angajeze într-un alt domeniu <strong>de</strong> activitate 21la sută şi, probabil, vor accepta 35 lasută dintre cercetătorii care activeazăîn ştiinţă mai puţin <strong>de</strong> 5 ani şi nu augrad ştiinţific. Dintre cercetătorii care<strong>de</strong>ţin gradul <strong>de</strong> doctor în ştiinţe, 15 lasută la sigur vor accepta şi 37 la sutămai curând că vor accepta dacă ar aveao astfel <strong>de</strong> ofertă. În niciun caz nu vaaccepta să abandoneze ştiinţa doarfiecare al cincilea cercetător ştiinţific,în<strong>de</strong>osebi, doctorii habilitaţi (45%) şicei care au <strong>de</strong>ja un stagiu <strong>de</strong> muncă îndomeniu mai mult <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> ani (32%)(Figura 6).De menţionat, totodată, că dupăcum arată rezultatele investigaţiei,majorarea salariilor ar fortifica interesul58 - nr. 3(18), septembrie 2010<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>cercetătorilor ştiinţifici faţă <strong>de</strong> muncă şi i-ar motiva<strong>pentru</strong> o activitate mai intensă, mai productivă. Cuatât mai mult cu cât, potrivit studiului, peste 2/3dintre oamenii <strong>de</strong> ştiinţă nu sunt angajaţi în alteinstituţii <strong>de</strong> cercetare sau <strong>de</strong> învăţământ şi <strong>pentru</strong> ei,probabil, salariul ar putea fi unica sursă <strong>de</strong> venit.Cu referire la condiţiile locative, studiul constatăcă peste o jumătate dintre cercetătorii ştiinţificiconsi<strong>de</strong>ră că, în prezent, ei nu dispun <strong>de</strong> condiţii<strong>de</strong>cente <strong>de</strong> trai, din care cauză 30 la sută dintrecercetători nu prea sunt mulţumiţi, iar 21 la sută<strong>de</strong>loc nu sunt mulţumiţi <strong>de</strong> condiţiile sale locative.Nivelul redus <strong>de</strong> mulţumire al cercetătorilorştiinţifici <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> trai este caracteristicnu numai <strong>pentru</strong> cercetătorii tineri, dar şi <strong>pentru</strong>reprezentanţii altor categorii <strong>de</strong> vârstă, care au <strong>de</strong>jao bogată experienţă în muncă, <strong>de</strong>ţin gra<strong>de</strong> ştiinţificeşi dispun <strong>de</strong> rezultate ştiinţifice relevante.Astfel, din analiza datelor cercetării rezultă că,<strong>pentru</strong> ameliorarea reformei şi sporirea eficienţeiştiinţei, care i-ar permite să se afirme ca bază a<strong>de</strong>zvoltării societăţii, este necesar <strong>de</strong> a asigura, maiîntâi <strong>de</strong> toate, o finanţare satisfăcătoare a ştiinţei, <strong>de</strong>a consolida baza tehnică şi materială a instituţiilorştiinţifice şi <strong>de</strong> a îmbunătăţi nivelul <strong>de</strong> trai aloamenilor <strong>de</strong> ştiinţă.Este necesară, <strong>de</strong> asemenea, o schimbare radicalăa atitudinii statului faţă <strong>de</strong> ştiinţă, ca aceasta să <strong>de</strong>vinăo prioritate naţională, iar guvernul, ministerele săsolicite cercetări concrete, axate pe necesităţile<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a societăţii. Ştiinţa urmează să fieantrenată plenar în elaborarea şi implementareapoliticilor şi strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare naţională.Numai în asemenea condiţii ştiinţa va <strong>de</strong>veni multmai competitivă şi atractivă, mult mai eficientă şi vaavea perspective reale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.Fig. 6. Disponibilitatea cercetătorilor ştiinţifici <strong>de</strong> a accepta să seangajeze în alte domenii <strong>de</strong> activitateîn cazul unor oferte avantajoase
Tribuna tânărului savantPROTECŢIA DATELORCU CARACTERPERSONAL.REGLEMENTĂRILA NIVELINTERNAŢIONALALE DOMENIULUIAndrian ROŞA,master în relaţii internaţionalePERSONAL DATA PROTECTION.REGULATIONS AT INTERNATIONAL LEVEL OFTHE FIELDThe intensive <strong>de</strong>velopment of the informationtechnologies, which have an enormous infl uenceon the privacy, has brought to the attention ofinternational community the personal data protectionarea. This article aims to highlight the way thefi eld of personal data protection is envisaged bythe international society and namely within theinternational organizations. There will be <strong>de</strong>scribedthe main relevant acts issued by such bodies likeCouncil of Europe, European Union, United Nations,OECD. Also, it will not be left asi<strong>de</strong> mentioningthe acts of international justice courts and forums.The article presents an analysis that furnishes,thus, a valuable background in systematizingthe international provisions of the personal dataprotection domain with a view of coordinating theefforts at the national level to align the practices andregulations to international standards.Dreptul la viaţa privată, consfinţit în ConstituţiaRepublicii Moldova la capitolul drepturilor şilibertăţilor fundamentale 1 , se află <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> multtimp în atenţia comunităţii internaţionale, care atins să asigure un cadru regulatoriu ce ar introduceo reglementare cât <strong>de</strong> cât uniformă la nivelinternaţional a domeniului protecţiei vieţii private.Recent, odată cu <strong>de</strong>zvoltarea dinamică a societăţiiinformaţionale, accentul a fost pus anume peprotecţia datelor cu caracter personal, care, înprincipiu, conţin totalitatea <strong>de</strong> informaţie capabilăsă <strong>de</strong>zvăluie cu lux <strong>de</strong> amănunte viaţa privată aindivizilor.Consiliul EuropeiDeşi Convenţia <strong>pentru</strong> apărarea drepturiloromului şi a libertăţilor fundamentale a ConsiliuluiEuropei din 04 noiembrie 1950 2 face referinţă ladreptul la inviolabilitatea vieţii private, primul1Articolul 28 cu privire la viaţa intimă, familială şi privată.2Articolul 8. Dreptul la respectare a vieţii private şi <strong>de</strong> familie.instrument internaţional menit să creeze cadrulgeneral <strong>de</strong> standar<strong>de</strong> în domeniul protecţiei datelorcu caracter personal este consi<strong>de</strong>rată Convenţia<strong>pentru</strong> protecţia persoanelor referitor la prelucrareaautomatizată a datelor cu caracter personal,<strong>de</strong>schisă spre semnare <strong>pentru</strong> statele membre aleConsiliului Europei la Strasbourg, în ziua <strong>de</strong> 28ianuarie 1981 3 şi intrată în vigoare la 1 octombrie1985.Convenţia dată, prin urmare, atrage dupăsine responsabilitate şi protejează persoanelefizice <strong>de</strong> abuzurile care pot apărea la colectarea şiprelucrarea datelor, şi, totodată, instituie misiunea<strong>de</strong> reglementare a fluxului transfrontalier <strong>de</strong> datecu caracter personal. Acest tratat internaţional nunumai că oferă garanţii în ce priveşte colectareaşi prelucrarea datelor cu caracter personal, dar şiinterzice, în cazul în care legislaţia naţională nuasigură garanţii corespunzătoare, prelucrarea unorcategorii speciale <strong>de</strong> date ale persoanei privindoriginea rasială, opiniile politice, convingerilereligioase şi alte convingeri, precum şi datele cucaracter personal referitoare la sănătate sau la viaţasexuală, condamnările penale etc.Convenţia, <strong>de</strong> asemenea, acordă persoaneidreptul <strong>de</strong> a cunoaşte faptul că sunt colectate date<strong>de</strong>spre aceasta, iar în caz <strong>de</strong> necesitate – dreptul<strong>de</strong> a le corecta. Limitarea drepturilor evocate înConvenţie este posibilă doar în cazul când în pericolse află interesele supreme (adică securitatea statului,interesele <strong>de</strong> apărare etc.). Convenţia prescrie înacelaşi timp anumite limitări privind fluxuriletransfrontaliere <strong>de</strong> date cu caracter personalcătre acele state, în care reglementarea normativlegislativănu asigură un nivel a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> protecţie.Până la momentul <strong>de</strong> faţă, 40 <strong>de</strong> state au ratificatConvenţia nominalizată.În ce priveşte Republica Moldova, statulnostru a semnat Convenţia nr.108 la 4 mai 1998 şia ratificat-o prin Hotărârea Parlamentului nr.483-XIV din 02 iulie 1999, aceasta intrând în vigoaredin 1 iunie 2008. Decalajul <strong>de</strong> timp se explică prinfaptul că cel târziu în momentul intrării în vigoarea prezentei Convenţii în cazul Republicii Moldovaera necesară adoptarea bazei legale naţionale îndomeniul protecţiei datelor cu caracter personal. Înconsecinţă, instrumentul <strong>de</strong> ratificare a fost <strong>de</strong>pusla 28 februarie 2008, în urma adoptării Legii nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecţiadatelor cu caracter personal.În acelaşi timp, odată cu instrumentul <strong>de</strong>ratificare a Convenţiei, au fost <strong>de</strong>puse Declaraţiiprin care Republica Moldova anunţa că nu va aplica3Altfel numită şi Convenţia nr.108.nr. 3(18), septembrie 2010 - 59
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka