Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Sociologiedintre cercetători consideră că statul nu manifestăo atitudine adecvată faţă de ştiinţă, iar 26 la sutăsusţin că atitudinea statului faţă de ştiinţă în generea devenit mult mai indiferentă.În contextul acestor estimări, credem că esteoportun să ne întrebăm care este rostul şi eficienţaparteneriatului Guvern-Academia de Ştiinţe. Cuatât mai mult cu cât oamenii de ştiinţă, iniţial,legau mari speranţe de semnarea acestui acord,considerând că în viitor Guvernul, ministerele,precum şi alte instituţii ale statului vor apelapermanent la ştiinţă (aşa cum o fac alte state), vorsolicita cercetări concrete axate pe necesităţile dedezvoltare social-economică a ţării şi împreunăvor întreprinde măsuri eficiente de soluţionare adiferitelor probleme cu care se confruntă societatea.Totodată, era necesar de îmbunătăţit considerabilposibilităţile de implementare, de utilizare arezultatelor ştiinţifice. Asta cu atât mai mult cu cât,în opinia mai multor cercetători, asemenea rezultateexistă. După cum denotă rezultatele cercetării,aproximativ 80 la sută dintre respondenţi considerăcă rezultatele cercetărilor efectuate de ei în cadrulinstituţiilor ştiinţifice, în mare măsură corespundnecesităţilor de dezvoltare a societăţii noastre şi arputea fi aplicate cu succes în practică (Figura 4).5 ani susţin că în ultimul timp calitatea tezelor dedoctorat s-a îmbunătăţit, peste 60 la sută dintrecercetători cu un stagiu mai mare, dimpotrivă,consideră că sub aspectul calităţii tezele au rămas laacelaşi nivel (41%) sau chiar s-au înrăutăţit (21%).Dintre doctorii habilitaţi, circa o jumătate estimeazăcă a rămas neschimbată calitatea tezelor dedoctorat, iar 18 la sută – că s-a înrăutăţit. Din acesteconsiderente, conform datelor studiului, numai 56 lasută dintre oamenii de ştiinţă apreciază activitateainstitutului în domeniul pregătirii tinerilor cercetătorica fiind satisfăcătoare, 32 la sută consideră activitateainstitutului în această privinţă puţin satisfăcătoareşi 12 la sută o califică drept nesatisfăcătoare. Demenţionat, totodată, că actualmente, vârsta medie acercetătorilor din sfera ştiinţei şi inovării este de 47de ani, inclusiv 64 de ani a doctorilor habilitaţi şi 51de ani a doctorilor în ştiinţe. Ponderea cercetătorilorştiinţifici de până la 35 de ani constituie 30 la sută dinnumărul total al cercetătorilor ştiinţifici (Figura 5).Fig. 4. Opiniile cercetătorilor ştiinţifici privindnivelul de corespundere a rezultatelor cercetărilordin domeniul în care activează necesităţilor dedezvoltare a societăţii noastreO mare parte dintre cercetători consideră că s-auînregistrat puţine progrese în ultimii 4-5 ani şi în ceeace priveşte motivarea cadrelor ştiinţifice, inclusivstimularea lor materială. Circa 2/3 dintre cercetătorisunt de părere că situaţia în această privinţă a rămasaceeaşi (38%) sau chiar s-a înrăutăţit (27%). Aceastăopinie este susţinută, îndeosebi, de către cercetătoriicare activează în ştiinţă de 16-25 de ani, precum şide doctorii habilitaţi.După părerea mai multor respondenţi, puţineschimbări în bine s-au produs şi în ce priveştecalitatea tezelor de doctorat, pregătirea profesionalăa tinerilor cercetători. Deşi peste 40 la sută dintrecercetătorii care activează în ştiinţă mai puţin deFig. 5. Schimbările care s-au produs în ultimii 4-5ani în sfera ştiinţei şi inovării şi nivelul de percepţiea acestora de către comunitatea ştiinţificăStudiul denotă, de asemenea, şi un nivel destulde redus al satisfacţiei cercetătorilor de condiţiilenr. 3(18), septembrie 2010 - 57