Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

AkademosCu alte cuvinte, iniţial reforma a fost încuviinţatăsau aprobată de 51 la sută dintre oamenii de ştiinţă.În prezent, numărul cercetătorilor care considerăcă direcţia în care evoluează reforma în ştiinţă estecorectă a crescut până la 61 la sută (Figura 1).Astfel, în opinia comunităţii ştiinţifice, pe parcursulultimilor 4-5 ani, în pofida mai multor impedimentecu precădere de ordin financiar, s-a îmbunătăţitmanagementul ştiinţei şi personalului (42%), a sporitaccesul cercetătorilor ştiinţifici la diferite programede cercetare şi schimbul de experienţă (56%), s-aîmbunătăţit organizarea şi finanţarea cercetărilorştiinţifice (35%), calitatea lor (44%), s-au consolidatşi s-au extins relaţiile de colaborare cu instituţiile deprofil de peste hotare (40%) etc.Într-o anumită măsură, s-a îmbunătăţit şi situaţiatinerilor din sfera ştiinţei şi inovării: posibilităţile lorde angajare, de promovare, de creştere profesională.Drept că aceste schimbări sunt mai mult perceputeşi menţionate în cadrul studiului de înşişi tineriicercetători, mai puţin de către colegii lor de serviciucu experienţă.Sunt catalogate ca fiind satisfăcătoare şi relaţiiledin interiorul colectivelor ştiinţifice. Potrivitdatelor studiului, peste 90 la sută dintre cercetătoriiştiinţifici s-au declarat destul de mulţumiţi sau foartemulţumiţi de relaţiile cu colegii de serviciu, precumşi de relaţiile cu directorul institutului, 87 la sutăapreciază pozitiv relaţiile cu şeful de laborator saude sector, 75 la sută sunt mulţumiţi de relaţiile cuadministraţia Academiei de Ştiinţe. Astfel, în opiniamajorităţii absolute a respondenţilor, actualmenteîn echipele de cercetare există un climat favorabilpentru desfăşurarea activităţii ştiinţifice.În acest context trebuie menţionat că, potrivitstudiului, circa 70 la sută dintre cercetătoriiştiinţifici, pe lângă proiectele instituţionale, participăşi la alte concursuri de proiecte şi programe care nusunt finanţate de la bugetul de stat, fapt ce denotănivelul înalt de activism, interesul sporit al uneipărţi considerabile de cercetători ştiinţifici pentrumunca de investigaţie, pentru extinderea arealuluide cercetări ştiinţifice. Potrivit datelor Academieide Ştiinţe, în anul 2009 au fost realizate în total603 proiecte, inclusiv 314 proiecte instituţionale,iar suma alocaţiilor bugetare pentru cercetărilefundamentale şi aplicate a constituit circa 261,5 mil.lei.Toate aceste schimbări spre bine au impulsionat,într-o măsură mai mare sau mai mică, activitateacercetătorilor ştiinţifici, a instituţiilor în general.Totodată, studiul pune în evidenţă faptul că, deşise întreprind acţiuni concrete în vederea afirmăriiştiinţei şi inovării ca bază a dezvoltării societăţii,situaţia în domeniu deocamdată nu poate ficonsiderată satisfăcătoare. În opinia cercetătorilor,reforma în sfera ştiinţei şi inovării deocamdatădecurge anevoios şi cu puţine rezultate relevante.Numai 24 la sută dintre reprezentanţii comunităţiiştiinţifice consideră situaţia actuală din ştiinţă/învăţământ ca fiind satisfăcătoare, restul 3/4 dintrerespondenţi sunt de părere că situaţia este puţinsatisfăcătoare (43%), nesatisfăcătoare (23%) orichiar critică (9%). Cu toate că peste 60 la sutădintre cercetători apreciază direcţia de reformarea ştiinţei ca fiind una corectă, numai 38 la sutădintre reprezentanţii ştiinţei consideră că reformase desfăşoară într-un mod satisfăcător (Figura 2).Fig. 2. Aprecierea mersului reformei în ştiinţăPotrivit studiului, estimările negative alesituaţiei din domeniul ştiinţei şi educaţiei suntdeterminate în mare parte de faptul că unele măsuriîntreprinse în vederea reformării ştiinţei nu suntsuficient de eficiente şi, din aceste considerente, lamulţi indicatori situaţia a rămas aceeaşi sau chiar s-aînrăutăţit. Astfel, în opinia a circa o jumătate (48%)dintre subiecţii investigaţi, în primul rând, a rămasneschimbată atitudinea cercetătorilor faţă de muncăsau, şi mai grav, s-a înrăutăţit (10%). Conformpropriilor estimări, circa 25-30 la sută dintrecercetătorii ştiinţifici muncesc la serviciu pe nota 7şi mai joase, potenţialul său de muncă îl utilizeazăla nivel de cel mult 70 la sută şi rezultate relevante,care ar putea fi aplicate cu succes în practică, nu au(Figura 3).Fig. 3. Evaluarea potenţialului personal de muncăutilizat la serviciuÎn opinia comunităţii ştiinţifice, nu a evoluatpozitiv în ultimii ani nici atitudinea statului faţă deştiinţă. De această părere sunt peste 2/3 sau 68 lasută dintre oamenii de ştiinţă, inclusiv 42 la sută56 - nr. 3(18), septembrie 2010