<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>• Argumentarea implementării diferenţiate amăsurilor şi responsabilităţilor în raport cu sănătateapopulaţiei, <strong>pentru</strong> diferite organizaţii, întreprin<strong>de</strong>rişi ramuri economice.• Argumentarea şi implementarea sistemului<strong>de</strong> monitorizare şi analiză a progreselor <strong>de</strong>performanţă a reformelor din sănătatea publică.În procesul <strong>de</strong> cercetare a direcţiilor enumerate sepune accentul pe <strong>de</strong>zvoltarea sănătăţii publice bazatepe cunoaştere, adică pe elaborarea şi implementareaunor măsuri în baza argumentelor ştiinţifice careobligatoriu ar avea un impact interramural şi intersectorial.Suportul organizaţional şi ştiinţifico-metodic<strong>pentru</strong> realizarea acestor direcţii <strong>de</strong> cercetare îl vaasigura Centrul Naţional <strong>de</strong> Sănătate Publică, instituitprin lege, care îşi va asuma şi coordonarea acţiunilorrespective în frunte cu Ministerul Sănătăţii.Tot prin lege au fost stabilite direcţiile <strong>de</strong>soluţionare a problemelor <strong>de</strong> sănătate publică,care cuprind: a) prevenirea, supravegherea şicontrolul bolilor transmisibile şi netransmisibile; b)monitorizarea stării <strong>de</strong> sănătate [16] ; c) promovareasănătăţii; d) sănătatea ocupaţională, e) monitorizareafactorilor <strong>de</strong> mediu cu prevenirea influenţei acestoraasupra sănătăţii; f) elaborarea şi implementareareglementarilor şi legislaţiei în domeniul sănătăţiipublice; g) managementul sănătăţii publice; h)acordarea serviciilor <strong>de</strong> sănătate publică specifice(sănătate şcolară, urgenţe în caz <strong>de</strong> calamităţi,servicii <strong>de</strong> laborator); i) organizarea structurilor şiinstruirea personalului <strong>pentru</strong> îngrijiri <strong>de</strong> sănătate apopulaţiei social vulnerabile ş.a..Concluzii:1. Starea precară a sănătăţii populaţiei ţăriila etapa actuală a reclamat necesitatea efectuăriireformelor şi implicării mai extinse a societăţii înprocesele <strong>de</strong> îmbunătăţire a indicilor <strong>de</strong> sănătate;2. Investiţiile mereu crescân<strong>de</strong> în sistemul<strong>de</strong> sănătate a ţării din ultimii 5-7 ani, prepon<strong>de</strong>rentorientate spre suportul proceselor <strong>de</strong> diagnostic şitratament al omului bolnav, <strong>de</strong>velopează ineficienţaprincipiilor fundamentale <strong>de</strong> utilizare a finanţelor<strong>pentru</strong> ameliorarea sănătăţii cetăţenilor;3. Actualmente, în scopul unui salt calitativ înameliorarea stării <strong>de</strong> sănătate a populaţiei, <strong>de</strong>vineimperios necesară modificarea paradigmei <strong>de</strong>organizare şi coordonare a proceselor care <strong>de</strong>terminăindicii <strong>de</strong> sănătate, inclusiv prin reorientareasocietăţii, a fluxului <strong>de</strong> mijloace alocate în stat şi amăsurilor întreprinse, spre fortificarea şi promovareasănătăţii omului sănătos.Bibliografie:1. Abu ali ibn Sina. Qānūn fi ‘l-Tibb (CanonulMedicinei), Medieval Sourcebook: Ibn Sina (Avicenna)(973-1037): On Medicine, c. 1020 CE// http://www.fordham.edu/ halsall/ source/1020Avicenna-Medicine.html.2. Макроэкономика и здоровье: инвестирoвание вздоровье в целях экономического развития. / Докладкомиссии по макроэкономике и здоровью. ВОЗ,2001 г. 18с.3. Улучшение дeтерминантов здоровья./ ЕРБВОЗ, Копенхага, 2002, 14с.4. Pruss-Ustun A., Corvalan C. Preventing diseasethrough healthly environments. Towards an estimate of theenvironmental bur<strong>de</strong>n of disease. Geneva, World HealthOrganization 2006, (http://www.who.int/ quantifyinging_ehimpacts/publications, preventing disease.pdf).5. Banca <strong>de</strong> date Europeană „Sănătate <strong>pentru</strong> toţi”//http://www.euro.who.int/HFADB6. MS., CNMS,/ Indicatori preliminari în formatprescurtat privind sănătatea populaţiei şi activitateainstituţiilor medico-sanitare pe anii 2008-2009. Chişinău,<strong>2010.</strong>7. Colin D Mathers, Christopher JL Murray, AlanD Lopez, et.all Estimates of healthy life expectancy for191 countries in the year 2000: methods and resultsю,/ Global Programme on Evi<strong>de</strong>nce for Health PolicyDiscussion Paper No. 38 World Health Organization,-November 2001, 55p.8. PIB-ul Republicii Moldova, 3% din cel al Romaniei/Ziarul Financiar// http://www.zf.ro/politica/pib-ulrepublicii-moldova-3-din-cel-al-romaniei-4182108/9. Pantea V. Argumentarea sistemului optimal<strong>de</strong> asigurare a populaţiei rurale cu asistenţă medicalăspecializată <strong>de</strong> staţionar //Autoreferatul tezei <strong>de</strong> doctor înmedicină, Chişinău, 1997, 28 p.10. Studiul Demografic şi <strong>de</strong> Sănătate din RepublicaMoldova, CNSPMP, ONG MACRO, Calverton,Maryland, SUA, 2005, 371 p.11. Banca <strong>de</strong> date Europeană „Sănătate <strong>pentru</strong> toţi”,2006.12. N.Opopol, V.Pantea, I.Bahnarel ş.a. Sănătateaîn relaţie cu mediul <strong>de</strong> existenţă./Tip. „Sirius”, Chisinau2007, 84 p.13. Cucu A., Lupulescu D. Revista <strong>de</strong> Igienă şiSănătate Publică. vol.56, nr.12006, Timişoara, 2006.14. Second European Quality of Life Survey – FirstFindings. European Foundation for the Improvementof Living and Working Conditions. Wyattville Road,Loughlinstown, Dublin 18, Ireland, 8 p.15. WHO Report. Health and Environment in Europe:Progress Assessment. Regional Office for Europe, 2010,168 p.16. Пармская декларация по окружающей среде иохране здоровья. /Пятая министерская конференцияпо окружающей среде и охране здоровья “Защитимздоровье детей в изменяющейся среде”/ Парма,Италия, 10–12 марта 2010 г., 11 p.54 - nr. 3(18), septembrie 2010
SociologiePERCEPŢIA REFORMEIÎN ŞTIINŢĂ:STUDIU SOCIOLOGICDr. Valeriu MÎNDRUPERCEPTION OF REFORM IN SCIENCE:SOCIOLOGICAL SURVEYThe article presents a summary of the main resultsof sociological research that has been done recentlyin the institutions of science and innovation. he studywas aimed to elucidate the changes that have occurredin scince recent years due to the implementation ofreform and their level of un<strong>de</strong>rstanding by scientists.For this purpose a standart questionnaire was<strong>de</strong>veloped that allows the monitoring reform processof science by certain indicators. On the strength ofthe research results there are <strong>de</strong>veloped concretemeasures to improve operations and enhance theeffi ciency of science.În perioada 13-20 august 2010, InstitutulIntegrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei a efectuat un studiusociologic privind schimbările ce se produc în sferaştiinţei şi inovării în urma implementării reformei,precum şi nivelul <strong>de</strong> percepţie a acestora <strong>de</strong> cătreoamenii <strong>de</strong> ştiinţă. Cercetarea <strong>de</strong> tip monitoring seefectuează <strong>de</strong>ja al cincilea an consecutiv, în bazaunui chestionar sociologic standardizat, structuratîn câteva compartimente, care reflectă situaţia dindomeniul ştiinţei şi măsurile întreprinse în ve<strong>de</strong>reaîmbunătăţirii acesteia, evaluarea <strong>de</strong> către cercetătoriiştiinţifici a activităţii proprii şi a instituţiei în caresunt angajaţi, eficienţa utilizării potenţialului <strong>de</strong>muncă, resurselor umane, estimarea condiţiilor <strong>de</strong>muncă, necesităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a personaluluiştiinţific, nivelului <strong>de</strong> mulţumire a cercetătorilor <strong>de</strong>activitatea pe care o <strong>de</strong>sfăşoară managerii Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe, instituţiilor aca<strong>de</strong>mice, precum şi măsurile<strong>de</strong> sporire a activităţii ştiinţifice şi afirmării ştiinţeica bază a <strong>de</strong>zvoltării societăţii.Eşantionul cercetării a fost alcătuit din 365 <strong>de</strong>savanţi din diverse instituţii din sfera ştiinţei şi inovării,dintre care 24 la sută sau circa fiecare al patrulea estedoctor habilitat, 53 la sută sunt doctori în ştiinţe şi 23la sută sunt cercetători fără grad ştiinţific. Circa 70 lasută dintre subiecţii investigaţi activează în domeniulştiinţei mai mult <strong>de</strong> 15 ani. Datele şi informaţiilerezultate din ancheta <strong>de</strong> teren au fost uneori corelatecu principalele variabile <strong>de</strong> alcătuire a eşantionului –domeniul <strong>de</strong> activitate, gradul ştiinţific, vechimea înmuncă, categoria <strong>de</strong> vârstă.Aşadar, care sunt principalele rezultate alecercetării, cum apreciază oamenii <strong>de</strong> ştiinţăschimbările ce se produc în sfera ştiinţei şi inovăriişi ce măsuri cred ei că ar fi necesar <strong>de</strong> întreprins<strong>pentru</strong> a îmbunătăţi mersul reformei, eficienţaactivităţii ştiinţifice?Potrivit datelor investigaţiei, reforma îndomeniul ştiinţei care a <strong>de</strong>marat acum cinci ani erauna necesară şi aprobarea Codului cu privire la ştiinţăşi inovare era privită (poate mai puţin percepută)<strong>de</strong> către o mare parte a comunităţii ştiinţifice ca ooportunitate <strong>de</strong> ameliorare a situaţiei din domeniu.Din aceste consi<strong>de</strong>rente, peste o jumătate dintrecercetătorii ştiinţifici chestionaţi la începutulimplementării reformei acum cinci ani, <strong>de</strong>clarau cădirecţia <strong>de</strong> reformare a ştiinţei este satisfăcătoare.Fig. 1. Aprecierea direcţiei în care evoluează reforma în ştiinţănr. 3(18), septembrie 2010 - 55
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105:
AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107:
Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka