<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>la minus 1,5 până la minus 0,4 la 1000 locuitori [6] .Ca urmare, cazurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces în rândul populaţieis-au micşorat cu cca 1000 persoane, (<strong>de</strong> la 43137persoane în a.2006 până la 42139 în a.2009).Actualmente sporul natural pozitiv se atestă doar înmun. Chişinău şi Bălţi, r. Ialoveni şi UTA Gaguzia(r-le Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti).Mortalitatea specifică, sau indicii <strong>de</strong>ceselor prinanumite maladii atestă valori semnificativ înalte (îna.2009). Astfel, mortalitatea prin boli ale aparatuluicirculator (cu 662,4 <strong>de</strong>cese la 100 mii populaţie)se plasează pe primul loc, având o pon<strong>de</strong>re înstructura cauzelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese egală cu 56,1%, urmată<strong>de</strong> mortalitatea prin boli cancerigene (cu o rată <strong>de</strong>160,3% 000) şi o pon<strong>de</strong>re în structură <strong>de</strong> 13,6%, <strong>de</strong>mortalitatea prin maladii ale aparatului digestiv(cu 115,3 % 000). Pe ultimul loc, în această ordine,se clasează mortalitatea populaţiei prin maladiirespiratorii cu 64,7 cazuri la 100 mii populaţie,<strong>de</strong>ţinând o pon<strong>de</strong>re în structură <strong>de</strong> 5,5%.Datele comparative ale structurii cauzelor <strong>de</strong><strong>de</strong>ces din Republica Moldova (fig.2) şi din Româniaatestă o structură aproape i<strong>de</strong>ntică, cu excepţiatraumatismului. Acesta în Republica Moldova seplasează pe locul 4 cu o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 8,2% în structurasumară, în România traumatismul având pon<strong>de</strong>rea<strong>de</strong> 5%, iar ca o cauză a <strong>de</strong>cesului, aflându-se pelocul 5 după maladiile aparatului digestiv.În structura principalelor cauze <strong>de</strong> mortalitatea populaţiei, pe parcursul anilor 2006-2009, seînregistrează o uşoară diminuare a ratei mortalităţiiprin maladiile aparatului circulator, respirator,digestiv ş.a.. Însă, rata mortalităţii prin tumori(prepon<strong>de</strong>rent prin cele maligne) atestă o creşterecu 6,9 cazuri la 100 mii populaţie.Una din particularităţile, stabilite în urmaanalizei indicilor <strong>de</strong> mortalitate a populaţiei, constăîn rata înaltă a <strong>de</strong>ceselor la persoane tinere şi celeîn vârstă aptă <strong>de</strong> muncă, fapt care se menţine operioadă <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> 10-15 ani.Rezultatele unei analize a indicelui AnilorPierduţi <strong>de</strong> Viaţă (sau YLL – Years of Life Lost) [7] acelor <strong>de</strong>cedaţi în vârstă aptă <strong>de</strong> muncă (20-62 ani)din cauza bolilor aparatului circulator, respiratorşi digestiv, <strong>de</strong>notă prezenţa unor probleme <strong>de</strong>sănătate extrem <strong>de</strong> grave.Astfel, doar <strong>pentru</strong> a.2008, cei <strong>de</strong>cedaţi în vârstăaptă <strong>de</strong> muncă din cauza patologiilor indicate maisus, au constituit 7930 persoane, stabilind un indice(YLL) sumar <strong>de</strong> cca 181342 Ani Pierduţi <strong>de</strong> Viaţă.Luând în consi<strong>de</strong>raţie valoarea PIB-lui/per capitaîn acest an egal cu 1694 dolari [8] , s-a stabilit căpier<strong>de</strong>rile (brutto) <strong>pentru</strong> economia ţării au constituit307,2 mln. dolari. O tendinţă alarmantă se observăîn dinamica invalidităţii populaţiei apte <strong>de</strong> muncăşi a copiilor. Concomitent, în ţară se înregistreazăfenomenul <strong>de</strong> îmbătrânire a populaţiei, manifestatprin diminuarea numărului <strong>de</strong> copii şi adolescenţi,dar şi prin creşterea numărului cetăţenilor <strong>de</strong> vârstăavansată şi inapţi <strong>pentru</strong> participarea la procesul <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a ţării.MorbiditateIndicele morbidităţii generale din ultimii aniatestă o tendinţă continuă <strong>de</strong> creştere, marcând6,6 puncte procentuale faţă <strong>de</strong> a.2007. Conformcalculelor se observă o creştere a dinamicii inci<strong>de</strong>nţei8.25.56.8Boli aparatul circulatorTumoriBoli aparatul digestiv9.856.1Leziuni traumatice,intoxicatii si alte...Boli aparatul respirator13.6Alte cauze <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese50 - nr. 3(18), septembrie 2010Fig. 2. Pon<strong>de</strong>rea principalelor cauze <strong>de</strong> <strong>de</strong>cesela populaţia ţării, în a.2009 (în %)
Reforma în sănătatecu 115,9 cazuri <strong>de</strong> boli la fiecare 10 mii populaţie pean (faţă <strong>de</strong> media multianuală), iar <strong>pentru</strong> prevalenţă(fig.3) indicele dat constituie 233,1 cazuri la 10 miipopulaţie pe an (a.a.2007-2009). Fenomenul acesteidiferenţe, între inci<strong>de</strong>nţă şi prevalenţă, indicăasupra procesului <strong>de</strong> cumulare a bolilor în rândulpopulaţiei, în general pe contul bolilor cronice nontransmisibile.Cercetările efectuate anterior au <strong>de</strong>monstratcă nivelul inci<strong>de</strong>nţei stabilite în baza adresăriipacienţilor după servicii medicale constituie doar atreia parte din nivelul real al morbidităţii existente înrândul populaţiei [9] . Iar <strong>pentru</strong> unele patologii acest<strong>de</strong>calaj este <strong>de</strong> câteva ori mai mare. Astfel, diferenţasemnificativă între inci<strong>de</strong>nţă şi prevalenţă prinunele maladii în rândul populaţiei indică <strong>de</strong>ficienţeîn activitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>pistare activă a cazurilor <strong>de</strong>maladii, sau aplicarea insuficientă a acestei forme <strong>de</strong>organizare a asistenţei medicale primare în teritorii.Unele <strong>de</strong>terminante ale sănătăţiiCauzele stării precare a sănătăţii sunt <strong>de</strong>stul<strong>de</strong> multiple şi polimorfe, fiind <strong>de</strong>terminate în maremăsură <strong>de</strong> creşterea numărului şi influenţei factorilor<strong>de</strong> risc din mediul ambiant, <strong>de</strong> modul nesănătos<strong>de</strong> viaţă, precum şi <strong>de</strong> insuficienţa sau absenţacapacităţilor <strong>de</strong> aplicare a unor măsuri eficiente <strong>de</strong>profilaxie a maladiilor.Creşterea morbidităţii generale în ultimii anieste <strong>de</strong>terminată majoritar <strong>de</strong> influenţa factorilorcomportamentali ai populaţiei – morbiditatemanifestată prin rate înalte ale bolilor aparatuluicirculator, aparatului digestiv, respirator, aletraumelor ş.a.. De asemenea, o inci<strong>de</strong>nţă înaltă printumori ale aparatului respirator dominant se atestă lapersoanele fumătoare, iar maladiile psihice au atinsrate înalte, inclusiv în rândul persoanelor alcool<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte.Este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> alarmant acest fenomen, <strong>de</strong>oarecevârsta celor care folosesc abuziv alcoolul sca<strong>de</strong> dinan în an, iar numărul lor absolut este în creştere.Astfel, s-a stabilit că consumul <strong>de</strong> alcool creşte <strong>de</strong> la42% la vârsta <strong>de</strong> 15-19 ani până la 68% la vârsta <strong>de</strong>45-59 ani [10] . Inci<strong>de</strong>nţa prin alcoolism înregistrând111,7 cazuri la 100 mii populaţie în a. 2008 (faţă<strong>de</strong> 81,8 în a. 2001), contribuind prin aceasta lacreşterea psihozelor alcoolice <strong>de</strong> la 5,9 cazuri la 100mii populaţie în a. 2001 la 21,9 în a. 2008. Situaţiareală la acest capitol este mult mai gravă, <strong>de</strong>oareceîn ţară nu se duce evi<strong>de</strong>nţa consumului abuzivhabitual, răspândit pe larg în rândul populaţieirurale, inclusiv a tineretului. Statistica medicală <strong>de</strong>evi<strong>de</strong>nţă primară tot mai frecvent înregistrează ocreştere a numărului <strong>de</strong> femei alcoolice.Este în creştere, <strong>de</strong> asemenea, numărul <strong>de</strong>persoane suferin<strong>de</strong> <strong>de</strong> narcomanie. Începând cu anul1990, numărul narcomanilor luaţi la evi<strong>de</strong>ntă creşteîn medie cu 30% anual, iar inci<strong>de</strong>nţa prin consumul<strong>de</strong> droguri în anul 2008 a constituit 31,9 la 100 miipopulaţie (sau. 1138 cazuri).O situaţie alarmantă se constată în ceea ce priveştemorbiditatea prin tuberculoză. Inci<strong>de</strong>nţa printuberculoză activă se înregistrează în permanentăcreştere, <strong>de</strong> la 80,0 cazuri la 100 000 populaţie înanul 2001, până la 114,4 cazuri la 100 000 populaţieîn anul 2008, fapt care <strong>de</strong>păşeşte <strong>de</strong> 3 ori valorileinci<strong>de</strong>nţei din regiunea europeană (Banca <strong>de</strong> dateEuropeană „Sănătate <strong>pentru</strong> toţi”, 2006).8000700060005000400030002000100006641.16850.17107.2y = 233,1x + 64003254.63232.83486.4y = 115.9x + 3092.82007 2008 2009Inci<strong>de</strong>ntaPrevalentaFig. 3. Dinamica inci<strong>de</strong>nţei şi prevalenţei generale la populaţia ţării,(la 10 000 populaţie)nr. 3(18), septembrie 2010 - 51
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101:
AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103:
Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105:
AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107:
Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka