Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
11.07.2015 Views

Akademosla minus 1,5 până la minus 0,4 la 1000 locuitori [6] .Ca urmare, cazurile de deces în rândul populaţieis-au micşorat cu cca 1000 persoane, (de la 43137persoane în a.2006 până la 42139 în a.2009).Actualmente sporul natural pozitiv se atestă doar înmun. Chişinău şi Bălţi, r. Ialoveni şi UTA Gaguzia(r-le Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti).Mortalitatea specifică, sau indicii deceselor prinanumite maladii atestă valori semnificativ înalte (îna.2009). Astfel, mortalitatea prin boli ale aparatuluicirculator (cu 662,4 decese la 100 mii populaţie)se plasează pe primul loc, având o pondere înstructura cauzelor de decese egală cu 56,1%, urmatăde mortalitatea prin boli cancerigene (cu o rată de160,3% 000) şi o pondere în structură de 13,6%, demortalitatea prin maladii ale aparatului digestiv(cu 115,3 % 000). Pe ultimul loc, în această ordine,se clasează mortalitatea populaţiei prin maladiirespiratorii cu 64,7 cazuri la 100 mii populaţie,deţinând o pondere în structură de 5,5%.Datele comparative ale structurii cauzelor dedeces din Republica Moldova (fig.2) şi din Româniaatestă o structură aproape identică, cu excepţiatraumatismului. Acesta în Republica Moldova seplasează pe locul 4 cu o pondere de 8,2% în structurasumară, în România traumatismul având pondereade 5%, iar ca o cauză a decesului, aflându-se pelocul 5 după maladiile aparatului digestiv.În structura principalelor cauze de mortalitatea populaţiei, pe parcursul anilor 2006-2009, seînregistrează o uşoară diminuare a ratei mortalităţiiprin maladiile aparatului circulator, respirator,digestiv ş.a.. Însă, rata mortalităţii prin tumori(preponderent prin cele maligne) atestă o creşterecu 6,9 cazuri la 100 mii populaţie.Una din particularităţile, stabilite în urmaanalizei indicilor de mortalitate a populaţiei, constăîn rata înaltă a deceselor la persoane tinere şi celeîn vârstă aptă de muncă, fapt care se menţine operioadă deja de 10-15 ani.Rezultatele unei analize a indicelui AnilorPierduţi de Viaţă (sau YLL – Years of Life Lost) [7] acelor decedaţi în vârstă aptă de muncă (20-62 ani)din cauza bolilor aparatului circulator, respiratorşi digestiv, denotă prezenţa unor probleme desănătate extrem de grave.Astfel, doar pentru a.2008, cei decedaţi în vârstăaptă de muncă din cauza patologiilor indicate maisus, au constituit 7930 persoane, stabilind un indice(YLL) sumar de cca 181342 Ani Pierduţi de Viaţă.Luând în consideraţie valoarea PIB-lui/per capitaîn acest an egal cu 1694 dolari [8] , s-a stabilit căpierderile (brutto) pentru economia ţării au constituit307,2 mln. dolari. O tendinţă alarmantă se observăîn dinamica invalidităţii populaţiei apte de muncăşi a copiilor. Concomitent, în ţară se înregistreazăfenomenul de îmbătrânire a populaţiei, manifestatprin diminuarea numărului de copii şi adolescenţi,dar şi prin creşterea numărului cetăţenilor de vârstăavansată şi inapţi pentru participarea la procesul dedezvoltare a ţării.MorbiditateIndicele morbidităţii generale din ultimii aniatestă o tendinţă continuă de creştere, marcând6,6 puncte procentuale faţă de a.2007. Conformcalculelor se observă o creştere a dinamicii incidenţei8.25.56.8Boli aparatul circulatorTumoriBoli aparatul digestiv9.856.1Leziuni traumatice,intoxicatii si alte...Boli aparatul respirator13.6Alte cauze de decese50 - nr. 3(18), septembrie 2010Fig. 2. Ponderea principalelor cauze de decesela populaţia ţării, în a.2009 (în %)

Reforma în sănătatecu 115,9 cazuri de boli la fiecare 10 mii populaţie pean (faţă de media multianuală), iar pentru prevalenţă(fig.3) indicele dat constituie 233,1 cazuri la 10 miipopulaţie pe an (a.a.2007-2009). Fenomenul acesteidiferenţe, între incidenţă şi prevalenţă, indicăasupra procesului de cumulare a bolilor în rândulpopulaţiei, în general pe contul bolilor cronice nontransmisibile.Cercetările efectuate anterior au demonstratcă nivelul incidenţei stabilite în baza adresăriipacienţilor după servicii medicale constituie doar atreia parte din nivelul real al morbidităţii existente înrândul populaţiei [9] . Iar pentru unele patologii acestdecalaj este de câteva ori mai mare. Astfel, diferenţasemnificativă între incidenţă şi prevalenţă prinunele maladii în rândul populaţiei indică deficienţeîn activitatea de depistare activă a cazurilor demaladii, sau aplicarea insuficientă a acestei forme deorganizare a asistenţei medicale primare în teritorii.Unele determinante ale sănătăţiiCauzele stării precare a sănătăţii sunt destulde multiple şi polimorfe, fiind determinate în maremăsură de creşterea numărului şi influenţei factorilorde risc din mediul ambiant, de modul nesănătosde viaţă, precum şi de insuficienţa sau absenţacapacităţilor de aplicare a unor măsuri eficiente deprofilaxie a maladiilor.Creşterea morbidităţii generale în ultimii anieste determinată majoritar de influenţa factorilorcomportamentali ai populaţiei – morbiditatemanifestată prin rate înalte ale bolilor aparatuluicirculator, aparatului digestiv, respirator, aletraumelor ş.a.. De asemenea, o incidenţă înaltă printumori ale aparatului respirator dominant se atestă lapersoanele fumătoare, iar maladiile psihice au atinsrate înalte, inclusiv în rândul persoanelor alcooldependente.Este destul de alarmant acest fenomen, deoarecevârsta celor care folosesc abuziv alcoolul scade dinan în an, iar numărul lor absolut este în creştere.Astfel, s-a stabilit că consumul de alcool creşte de la42% la vârsta de 15-19 ani până la 68% la vârsta de45-59 ani [10] . Incidenţa prin alcoolism înregistrând111,7 cazuri la 100 mii populaţie în a. 2008 (faţăde 81,8 în a. 2001), contribuind prin aceasta lacreşterea psihozelor alcoolice de la 5,9 cazuri la 100mii populaţie în a. 2001 la 21,9 în a. 2008. Situaţiareală la acest capitol este mult mai gravă, deoareceîn ţară nu se duce evidenţa consumului abuzivhabitual, răspândit pe larg în rândul populaţieirurale, inclusiv a tineretului. Statistica medicală deevidenţă primară tot mai frecvent înregistrează ocreştere a numărului de femei alcoolice.Este în creştere, de asemenea, numărul depersoane suferinde de narcomanie. Începând cu anul1990, numărul narcomanilor luaţi la evidentă creşteîn medie cu 30% anual, iar incidenţa prin consumulde droguri în anul 2008 a constituit 31,9 la 100 miipopulaţie (sau. 1138 cazuri).O situaţie alarmantă se constată în ceea ce priveştemorbiditatea prin tuberculoză. Incidenţa printuberculoză activă se înregistrează în permanentăcreştere, de la 80,0 cazuri la 100 000 populaţie înanul 2001, până la 114,4 cazuri la 100 000 populaţieîn anul 2008, fapt care depăşeşte de 3 ori valorileincidenţei din regiunea europeană (Banca de dateEuropeană „Sănătate pentru toţi”, 2006).8000700060005000400030002000100006641.16850.17107.2y = 233,1x + 64003254.63232.83486.4y = 115.9x + 3092.82007 2008 2009IncidentaPrevalentaFig. 3. Dinamica incidenţei şi prevalenţei generale la populaţia ţării,(la 10 000 populaţie)nr. 3(18), septembrie 2010 - 51

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>la minus 1,5 până la minus 0,4 la 1000 locuitori [6] .Ca urmare, cazurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces în rândul populaţieis-au micşorat cu cca 1000 persoane, (<strong>de</strong> la 43137persoane în a.2006 până la 42139 în a.2009).Actualmente sporul natural pozitiv se atestă doar înmun. Chişinău şi Bălţi, r. Ialoveni şi UTA Gaguzia(r-le Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti).Mortalitatea specifică, sau indicii <strong>de</strong>ceselor prinanumite maladii atestă valori semnificativ înalte (îna.2009). Astfel, mortalitatea prin boli ale aparatuluicirculator (cu 662,4 <strong>de</strong>cese la 100 mii populaţie)se plasează pe primul loc, având o pon<strong>de</strong>re înstructura cauzelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese egală cu 56,1%, urmată<strong>de</strong> mortalitatea prin boli cancerigene (cu o rată <strong>de</strong>160,3% 000) şi o pon<strong>de</strong>re în structură <strong>de</strong> 13,6%, <strong>de</strong>mortalitatea prin maladii ale aparatului digestiv(cu 115,3 % 000). Pe ultimul loc, în această ordine,se clasează mortalitatea populaţiei prin maladiirespiratorii cu 64,7 cazuri la 100 mii populaţie,<strong>de</strong>ţinând o pon<strong>de</strong>re în structură <strong>de</strong> 5,5%.Datele comparative ale structurii cauzelor <strong>de</strong><strong>de</strong>ces din Republica Moldova (fig.2) şi din Româniaatestă o structură aproape i<strong>de</strong>ntică, cu excepţiatraumatismului. Acesta în Republica Moldova seplasează pe locul 4 cu o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 8,2% în structurasumară, în România traumatismul având pon<strong>de</strong>rea<strong>de</strong> 5%, iar ca o cauză a <strong>de</strong>cesului, aflându-se pelocul 5 după maladiile aparatului digestiv.În structura principalelor cauze <strong>de</strong> mortalitatea populaţiei, pe parcursul anilor 2006-2009, seînregistrează o uşoară diminuare a ratei mortalităţiiprin maladiile aparatului circulator, respirator,digestiv ş.a.. Însă, rata mortalităţii prin tumori(prepon<strong>de</strong>rent prin cele maligne) atestă o creşterecu 6,9 cazuri la 100 mii populaţie.Una din particularităţile, stabilite în urmaanalizei indicilor <strong>de</strong> mortalitate a populaţiei, constăîn rata înaltă a <strong>de</strong>ceselor la persoane tinere şi celeîn vârstă aptă <strong>de</strong> muncă, fapt care se menţine operioadă <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> 10-15 ani.Rezultatele unei analize a indicelui AnilorPierduţi <strong>de</strong> Viaţă (sau YLL – Years of Life Lost) [7] acelor <strong>de</strong>cedaţi în vârstă aptă <strong>de</strong> muncă (20-62 ani)din cauza bolilor aparatului circulator, respiratorşi digestiv, <strong>de</strong>notă prezenţa unor probleme <strong>de</strong>sănătate extrem <strong>de</strong> grave.Astfel, doar <strong>pentru</strong> a.2008, cei <strong>de</strong>cedaţi în vârstăaptă <strong>de</strong> muncă din cauza patologiilor indicate maisus, au constituit 7930 persoane, stabilind un indice(YLL) sumar <strong>de</strong> cca 181342 Ani Pierduţi <strong>de</strong> Viaţă.Luând în consi<strong>de</strong>raţie valoarea PIB-lui/per capitaîn acest an egal cu 1694 dolari [8] , s-a stabilit căpier<strong>de</strong>rile (brutto) <strong>pentru</strong> economia ţării au constituit307,2 mln. dolari. O tendinţă alarmantă se observăîn dinamica invalidităţii populaţiei apte <strong>de</strong> muncăşi a copiilor. Concomitent, în ţară se înregistreazăfenomenul <strong>de</strong> îmbătrânire a populaţiei, manifestatprin diminuarea numărului <strong>de</strong> copii şi adolescenţi,dar şi prin creşterea numărului cetăţenilor <strong>de</strong> vârstăavansată şi inapţi <strong>pentru</strong> participarea la procesul <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a ţării.MorbiditateIndicele morbidităţii generale din ultimii aniatestă o tendinţă continuă <strong>de</strong> creştere, marcând6,6 puncte procentuale faţă <strong>de</strong> a.2007. Conformcalculelor se observă o creştere a dinamicii inci<strong>de</strong>nţei8.25.56.8Boli aparatul circulatorTumoriBoli aparatul digestiv9.856.1Leziuni traumatice,intoxicatii si alte...Boli aparatul respirator13.6Alte cauze <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese50 - nr. 3(18), septembrie 2010Fig. 2. Pon<strong>de</strong>rea principalelor cauze <strong>de</strong> <strong>de</strong>cesela populaţia ţării, în a.2009 (în %)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!