<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>SĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂPE CUNOAŞTEREDr. hab. în medicină Mihai MAGDEI,Ministerul SănătăţiiTHE PUBLIC HEALTH BASEDKNOWLEDGESustainable <strong>de</strong>velopment of countries in thecontemporary stage is inevitably <strong>de</strong>terminedby the attitu<strong>de</strong> of governments towards topublic health, to social and economic policiesand measures taken to improve the quality ofhuman life - as fundamental to the prosperityof society. Thus, public health social placed inthe spotlight - as the central goal of state policyand its practical activities should be aimed atreducing or eliminating the adverse infl uence ofenvironmental factors. Country’s legislation andpolicies to provi<strong>de</strong> comprehensive measures ofhealth sectors, to integrate the economics goalswith the improvement and strengthening ofhealth. This could be achieved only un<strong>de</strong>r a <strong>de</strong>epknowledge of health conditions, the links betweensocial <strong>de</strong>cisions addressed to environmentalfactors <strong>de</strong>termining public health strategies withscientifi c arguments and mechanisms to reviewimplementation of new principles public healthas refl ected in recently adopted legislation, andintegrating all social forces in this work.IntroducereDezvoltarea durabilă a oricărei societăţi este<strong>de</strong>terminată în mare măsură <strong>de</strong> resursele umane şi,nu în ultimul rând, <strong>de</strong> starea <strong>de</strong> sănătate a oamenilor.Nicio civilizaţie n-a avut soarta <strong>de</strong> a prospera avândo populaţie cu sănătatea compromisă.I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>spre sănătate ca potenţial <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareeste cunoscută din timpuri foarte în<strong>de</strong>părtate [1] ,însă doar la intersecţia secolelor XX-XXI gândireaştiinţifică tot mai accentuat plasează sănătateapopulaţiei în centrul proceselor socio-umane şieconomice ale statelor. Prin aceasta, subliniindinter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa sănătăţii populaţiei <strong>de</strong> mediul <strong>de</strong>existenţă, <strong>de</strong> activitatea individului şi nivelul <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare. Astfel, în raportul Comisiei OMS <strong>pentru</strong>macroeconomie şi sănătate (2001) este subliniat,că „...sănătatea reprezintă cauza, dar şi urmarea<strong>de</strong>zvoltării, astfel încât pe <strong>de</strong> o parte sănătatea bunăeste o premisă importantă <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare, iarpe <strong>de</strong> altă parte, fără o sănătate bună a membrilorsocietăţii, a colectivelor este imposibil a realizăoportunităţile legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare” [2] .De menţionat că pe parcursul secolului XXşi la începutul secolului XXI sănătatea populaţieidin multe ţări s-a îmbunătăţit în paralel cuameliorarea indicilor <strong>de</strong> calitate a vieţii. Astfel<strong>de</strong> factori globali cum ar fi creşterea niveluluisocio-economic al ţărilor, asigurarea cantitativăşi suficientă cu produse alimentare inofensive,cu apă potabilă <strong>de</strong> calitate, crearea unor condiţiiigienice habituale şi ocupaţionale mai bune şi,<strong>de</strong>sigur, implementarea unor mo<strong>de</strong>le eficiente<strong>de</strong> asistenţă medicală, – toate în ansamblu aucontribuit semnificativ la ameliorarea indicilor <strong>de</strong>sănătate a populaţiei <strong>pentru</strong> multe ţări <strong>de</strong> pe glob(Ţările Scandinave, Germania, Italia, Japonia ş.a.).Secretul acestei prosperări este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> simplu:ţările nominalizate, odată cu <strong>de</strong>zvoltarea intensivăa economiei, n-au omis componenta <strong>de</strong>zvoltăriicondiţiilor socio-umane care <strong>de</strong>termină nivelulcalităţii vieţii şi sănătăţii omului.Etapa contemporană <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a sectoruluisanitar impune noi cerinţe faţă <strong>de</strong> formele şi meto<strong>de</strong>le<strong>de</strong> activitate <strong>pentru</strong> ameliorarea, fortificarea şipromovarea sănătăţii populaţiei. Aceste cerinţe,în mare parte, sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> schimbărileintervenite în societate în ultimele două <strong>de</strong>cenii(criza economică urmată <strong>de</strong> schimbări sociale,medico-<strong>de</strong>mografice, migraţionale, culturale, <strong>de</strong>comportament etc.) şi care au contribuit esenţialla înrăutăţirea indicatorilor <strong>de</strong> bază ai sănătăţiipublice.În plus, influenţa nefavorabilă a factorilormediului ambiant, precum poluarea aerului sau apei,condiţiile igienice precare <strong>de</strong> habitat, modul nesănătos<strong>de</strong> viaţă, abuzul <strong>de</strong> alcool şi/sau alimentaţianeraţională, tabagismul sunt cauza multiplelormaladii şi <strong>de</strong>cese. Unele studii concluzionează cădoar un singur factor, tabagismul, contribuie la<strong>de</strong>clanşarea a 12-15 la sută din toate tipurile <strong>de</strong>patologii [3] . Alte rezultate ale cercetărilor vin să<strong>de</strong>monstreze că factorii mediului ambiant „poartăresponsabilitatea” <strong>de</strong> nivelul sporit al morbidităţiila populaţie în cca 25-28 la sută din cazuri [4] . Aicimai trebuie <strong>de</strong> subliniat, că acest indicator diferă<strong>de</strong> la ţară la ţară şi <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea sectorului economic şi social, <strong>de</strong> culturafuncţională şi organizatorică a sistemelor statului,<strong>de</strong> educaţia sanitară a indivizilor şi <strong>de</strong> mulţi alţifactori. Astfel, structura morbidităţii la populaţiaRepublicii Moldova din anii 50-60 ai sec. XX,dominată <strong>de</strong> maladii infecţioase, în ultimii 20-25ani este <strong>de</strong>terminată prepon<strong>de</strong>rent <strong>de</strong> maladiile non-48 - nr. 3(18), septembrie 2010
Reforma în sănătatetransmisibile şi generate <strong>de</strong> sinergismul complex alinfluenţei factorilor exogeni <strong>de</strong> mediu.Problemele <strong>de</strong> sănătate şi <strong>de</strong>terminantele ei(starea <strong>de</strong> ansamblu)Rezultatele analizei comparative a indicilor<strong>de</strong> sănătate a populaţiei din statele europene şidin Republica Moldova <strong>de</strong>notă existenţa unorrestanţe semnificative la acest capitol, plasând-ope unul din ultimele locuri din Europa. După cum<strong>de</strong>monstrează rezultatele studiilor, condiţiile socialeafectează distribuirea bolilor în toate societăţile şiîn toate timpurile, iar în această privinţă RepublicaMoldova nu face excepţie. Criza economică,prin care trece ţara, a modificat esenţial condiţiilesociale şi <strong>de</strong> trai ale populaţiei, acestea constituindsubstratul fundamental al sănătăţii publice, darşi un factor <strong>de</strong>terminant al <strong>de</strong>zvoltării durabile.Experienţa ţărilor care au trecut prin situaţii similarene <strong>de</strong>monstrează că în aceste perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp seacutizează toate fenomenele sociale, inclusiv celecare se referă la sănătatea populaţiei. Constituentelesănătăţii, manifestate prin morbiditate, invaliditateşi mortalitate înregistrează în această perioadă valorisemnificativ-nefavorabile, care în final afecteazăfundalul <strong>de</strong>zvoltării durabile a societăţii.Trebuie <strong>de</strong> subliniat, că manifestările şitendinţele negative în sănătatea populaţiei seevi<strong>de</strong>nţiau <strong>de</strong>ja în ultimele <strong>de</strong>cenii ale secoluluiXX. Dar, odată cu aprofundarea crizei din ultimiiani, situaţia medico-<strong>de</strong>mografică continuă să semenţină nesatisfăcătoare sau chiar să se agraveze,fiind una din cele mai precare din regiune. Astfel,comparând indicatorii speranţei <strong>de</strong> viaţă la naştere,atestaţi în Uniunea Europeană (74,9 ani) cu ceidin ţara noastră, aceasta a constituit 69,4 ani îna.2009, fiind una din cele mai scăzute din stateleeuropene [5] . Dezvoltarea <strong>de</strong>mografică nefavorabilăa ţării este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> menţinerea nivelului înaltal mortalităţii populaţiei, inclusiv a ratelor înalteale mortalităţii în rândul populaţiei apte <strong>de</strong> muncă.Astfel, <strong>de</strong> mai mulţi ani, în republică se atestă unspor natural negativ <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> nivelul scăzutal natalităţii şi <strong>de</strong> cel înalt al mortalităţii generale.Iar natalitatea joasă, la rândul ei, este consecinţa(directă şi indirectă) a proceselor socio-economicedin ţară – <strong>de</strong>clinul economiei, şomajul, migraţiaexcesivă a populaţiei ş.a.Indicii <strong>de</strong>mograficiConcomitent cu cele expuse mai sus, în situaţia<strong>de</strong>mografică a ţării pe perioada <strong>de</strong> referinţă s-aobservat o uşoară tendinţă <strong>de</strong> ameliorare. Ratamortalităţii pe parcursul a.a.2006-2009 a avuto tendinţă nesemnificativă <strong>de</strong> diminuare anualcu 0,2% 0, indicii variind între 12,0 şi 11,8%0.Natalitatea a fost într-o uşoară creştere <strong>de</strong> la 10,5până la 11,4% 0(fig.1.), iar rata mortalităţii infantile aavut tendinţe nefavorabile – crescând cu 0,3 la 1000copii născuţi-vii şi stabilind un indice în limitele <strong>de</strong>la 11,8 (a.2006) până la 12,1% 0(a.2009). Cu toateacestea, indicele sporului natural s-a ameliorat <strong>de</strong>12.51211.5y = -0.06x + 12.0212 12y = 0.26x + 10.2111.9111.811.7 11.7511.74 11.7 11.6311.4 11.571110.510.510.610.9109.52006 2007 2008 2009 20010 2011 2012NatalitateaMoratalitateaFig. 1. Rata natalităţii şi mortalităţii (şi pronosticul acestora) a populaţiei Republicii Moldova(la 1000 populaţie, anii 2010-2012 reprezintă un pronostic)nr. 3(18), septembrie 2010 - 49
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99:
Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101:
AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103:
Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105:
AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107:
Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka