<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>locale să ia atitudine faţă <strong>de</strong> eficientizarea utilizăriiresurselor financiare şi orientarea cheltuielilor bugetarela atingerea obiectivelor strategice ale localităţiirespective.• Se impune adoptarea unei noi Legi aFinanţelor Publice Locale, <strong>de</strong>oarece unele articolesunt <strong>de</strong>ja <strong>de</strong>păşite. Este vorba, mai întâi <strong>de</strong> toate, <strong>de</strong>modalitatea <strong>de</strong> calculare a transferurilor.În general, consi<strong>de</strong>răm că e nevoie <strong>de</strong> o reformăradicală în procesul bugetar al Republicii Moldova.Trebuie <strong>de</strong> menţionat că la nivel <strong>de</strong> Buget <strong>de</strong> Statdin 2008 se implementează trecerea la elaborareaBugetului <strong>de</strong> Stat pe programe şi performanţă.Bugetul bazat pe programe şi performanţăreprezintă un instrument eficient <strong>de</strong> managementîn stabilirea priorităţilor şi luarea <strong>de</strong>ciziilor privindalocarea resurselor bugetare în viitor în funcţie <strong>de</strong>rezultatele obţinute.Un buget <strong>de</strong> program şi performanţă este unplan financiar care asigură stabilirea misiuniiadministraţiei publice, a scopurilor şi obiectivelor,precum şi evaluarea periodică a performanţeilor ca parte a procesului bugetar, care creeazălegătura dintre intrările necesare <strong>pentru</strong> punereaîn aplicare a planului strategic <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare aadministraţiei publice şi rezultatele anticipate.Un buget <strong>de</strong> programe şi performanţă oferărăspunsuri la următoarele întrebări:• Ce rezultate vor fi atinse? Ce indicatori <strong>de</strong>rezultate?• Care va fi impactul asupra societăţii?• Care va fi impactul asupra consumatorilor?• Câţi bani vor fi cheltuiţi <strong>pentru</strong> a presta unserviciu <strong>pentru</strong> un scop anume?La nivelul administraţiei publice locale procesuleste în <strong>de</strong>rulare.Pentru Republica Moldova, reformarea procesuluibugetar bazat pe performanţăva fi cel cu acoperire parţială,adică vom i<strong>de</strong>ntifica activităţicentrate pe programe cu indicatori<strong>de</strong> măsurare. Astfel, procesul<strong>de</strong> elaborare va parcurge toateetapele: <strong>de</strong> la elaborare până laexecutare şi încheierea conturilor,cu monitorizare şi control pe durataprocesului bugetar.Elizabeth Ivanovsky. Monotipie, aa 1990Bibliografie1. Legea nr.847-XIII din 24mai 1996 privind sistemul bugetar şiprocesul bugetar.2. Legea nr.397-XV din 16octombrie 2003 privind finanţelepublice locale.3. Hotărârea Guvernului nr.82 din 24 ianuarie 2006 „Cu privirela elaborarea Cadrului <strong>de</strong> cheltuielipe termen mediu şi a proiectului <strong>de</strong>buget”.4. Notele metodologice privin<strong>de</strong>laborarea <strong>de</strong> către autorităţileadministraţiei publice centrale şilocale a proiectelor <strong>de</strong> buget <strong>pentru</strong>anul <strong>de</strong> planificare bugetară.5. Ordinul MinisteruluiFinanţelor al Republicii Moldovaprivind Clasificaţia Bugetară nr. 91 din20 octombrie 2008.6. Regulamentul privind modul<strong>de</strong> elaborare, monitorizare şi raportarea bugetelor pe programe (MO nr. 45-46 / 107 din 04.03.2008).38 - nr. 3(18), septembrie 2010
DreptDREPTUL LA APĂ –UN NOU DREPTFUNDAMENTALAL OMULUIDr. hab. în drept Ion GUCEAC,prof. univ.THE RIGHT TO WATER – A NEWFUNDAMENTAL HUMAN RIGHTThe author establishes the concept of water asa common asset of man and all living. In or<strong>de</strong>r toprotect this asset the resource management systemmust consi<strong>de</strong>r, fi rstly, rational use and, secondly, therepel of all forms of pollution, which in turn wouldguarantee, in the long run, access to safe drinkingwater, a source of humanity and dignity. An importantstep in the materialization of the right to water in theRepublic of Moldova is the recognition of the rightby means of constitutional review and subsequentlythe implementation of it. As the author envisions,the constitutionalization of the right to water wouldguarantee enforcement in subordinate legislation.The constitutional acknowledgement and guaranteeof the right to water retains a series of benefi cialconsequences for society: reinforcement of stateliabilities to protect water resources, insurance ofeffi cient protection of the subjective rights related towater, creation of a durable legal framework that willsanction through means of law the prejudice done towater resources.Doctrina contemporană semnalează un proces<strong>de</strong> reanimare a drepturilor omului. Caracteristicdrepturilor <strong>de</strong> astăzi este că acestea sunt interpretatenu ca aparţinând unui individ aparte, ci unui om –membru al societăţii şi participant la relaţiile sociale.Dacă drepturile naturale istorice se fundamentau peo stare <strong>de</strong> natură, drepturile omului din prezent sefundamentează pe o stare a conştiinţei colective.Or, ceea ce dă fundament libertăţilor actuale este totun drept anterior şi superior statului Dar nu ca undrept rezultând din natura lucrurilor, ci ca un dreptrezultând din conştiinţa justiţiei aşa cum trăieşte eala un popor la un moment dat. 1În general, drepturile care ocrotesc persoana şiviaţa ei socială sunt drepturi circumscrise geografic şiistoric, susceptibile să continue redimensionări potrivitregimului politic al societăţii respective, niveluluiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare materială şi culturală, precum şivocaţiei şi posibilităţilor ei efective <strong>de</strong> integrare însistemul valorilor juridice şi morale ale comunităţiiinternaţionale. În cazul unor asemenea drepturi,obligaţia fiecărui stat <strong>de</strong> a le proteja şi garanta este1M. Djuvara, Curs <strong>de</strong> drept constituţional, partea I, 1924-1925, p. 82.postulată cu preeminenţă. Comunitatea internaţională,prin mijloace şi în forme legal instituite, se asociazăeforturilor şi proiectelor fiecărui stat, <strong>de</strong>puse în scopulprotejării şi garantării acestor drepturi.Pornind <strong>de</strong> la faptul că omul are, prin însăşinatura sa, oriun<strong>de</strong> şi oricând, drepturi prioritarecelor ale societăţii şi ale statului, Adunarea Generalăa Naţiunilor Unite, în cadrul Sesiunii a 64-a <strong>de</strong>la 28 iulie 2010, a aprobat o rezoluţie cu caracterconsultativ prin care, <strong>pentru</strong> prima dată, apa curatăşi salubritatea sunt <strong>de</strong>clarate un drept fundamentalal omului. 2 Urmare a unui vot istoric, 122 <strong>de</strong> stateau consi<strong>de</strong>rat necesar să confere resurselor acvaticestatutul <strong>de</strong> drept, mai mult – <strong>de</strong> drept fundamental alomului. Este <strong>de</strong> menţionat că 41 <strong>de</strong> ţări s-au abţinut<strong>de</strong> la adoptarea acestei rezoluţii, printre care MareaBritanie, SUA, Canada, Botswana şi RepublicaMoldova. O parte dintre cei care s-au abţinut <strong>de</strong>la vot şi-au exprimat îngrijorarea faţă <strong>de</strong> faptul cătextul rezoluţiei nu <strong>de</strong>fineşte cu claritate anverguraacestui nou drept fundamental al omului, precum şiobligaţiile pe care el le impune.Deşi acest eveniment va fi catalogat pe viitor cafiind un produs al sec. al XXI-lea, fundamentareadreptului la apă a provocat discuţii cu mult timpînainte, fiind o problemă polemizată în mediuljuridic şi ştiinţific internaţional.Obstacole în instituirea dreptului la apă seregăsesc în diverse medii, printre care merităevi<strong>de</strong>nţiat faptul că până nu <strong>de</strong>mult, apa eraconsi<strong>de</strong>rată nu un patrimoniu, ci prepon<strong>de</strong>rent oresursă exploatabilă, o comoditate a civilizaţieiumane. Inedite, în acest sens, au fost preve<strong>de</strong>riledirectivei <strong>de</strong> stabilire a unui cadru <strong>de</strong> politicăcomunitară în domeniul apei, emisă <strong>de</strong> Parlamentulşi Consiliul European la 23 octombrie 2000, careconstată că apa nu este un bun comercial, ci unpatrimoniu care trebuie protejat, apărat şi tratatca atare. 3 Totodată, folosirea apei în scopurieconomice a atras după sine posibilitatea <strong>de</strong>zvoltăriiunui pol <strong>de</strong> societăţi comerciale care activează îndomeniul resurselor acvatice. Implementarea unorpreve<strong>de</strong>ri protecţioniste asupra resursei exploatatear servi drept temei <strong>pentru</strong> asumarea unor obligaţiinedorite <strong>de</strong> mediul <strong>de</strong> afaceri, fapt care ar crea, celpuţin, impedimente adiţionale în raport cu folosirearesurselor.*2Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite A/RES/64/292 priv<strong>indd</strong>reptul la apă şi salubrizare, 2010, http://www.un.org/ga/64/resolutions.shtml, accesat la data <strong>de</strong> 23 august <strong>2010.</strong>3Directiva 2000/60/CE a Parlamentului şi Consiliului Europeanprivind stabilirea unui cadru <strong>de</strong> politică comunitară în domeniulapei, din 23 octombrie 2000, Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene, 15, v. 6, p. 193.* Până în prezent, în Australia şi Noua Zeelandă resursele acvaticeau fost supuse privatizării, companiile <strong>de</strong> investiţii fiindabilitate cu autorizarea din partea statului respectiv <strong>de</strong> a cumpăradreptul asupra resurselor acvatice. În acest sens, resurseleacvatice din aceste ţări au <strong>de</strong>venit o comoditate <strong>de</strong> piaţă.nr. 3(18), septembrie 2010 - 39
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97:
AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99:
Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101:
AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103:
Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105:
AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107:
Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka