Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos• elaborarea proiectului de buget;• examinarea şi adoptarea legii bugetareanuale;• executarea bugetului;• încheierea şi aprobarea contului de executarebugetară;• controlul bugetar.Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadruconstituţional şi administrativ-instituţional.Derularea procesului bugetar diferă de la ţară laţară în funcţie de evoluţia istorică a statului dat. Înliteratura de specialitate se menţionează că procesulbugetar are trăsături comune, şi anume:• este un proces de decizie, întrucât esenţa saconstă în alocarea resurselor bugetare limitate pentrubunuri publice, care de regulă se caracterizeazăprintr-o presiune a cererii;• este un proces predominant politic, deoarecedeciziile de alocare a resurselor bugetare nu suntdeterminate de forţele pieţei, ci de cetăţeni, de grupuride interese prin mecanismul reprezentativităţii şi alvotului;• este un proces complex, cu mii de participanţi(instituţii publice, administraţii publice, organizaţiipublice şi sindicatele);• este un proces ciclic, care se desfăşoarăîntr-o ordine temporală bine precizată, consecinţăa principiilor bugetare, îndeosebi a principiuluianualităţii şi a principiului publicităţii.Sistemul bugetar al Republicii Moldova esteunitar şi constituie Bugetul Public Naţional, alcătuitdin următoarele componente:1. Bugetul de Stat, elaborarea şi executareacăruia este de competenţa Guvernului.2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat,elaborarea şi executarea căruia este de competenţaGuvernului.3. Fondurile de asigurări obligatorii de asistenţămedicală – la fel sunt de competenţa Guvernului.4. Bugetele Unităţilor Administrativ-Teritorialesunt independente, elaborarea şi executarea loreste de competenţa organelor reprezentative şideliberative din teritoriu.La baza elaborării Bugetului Public Naţionalstă politica fiscală şi monetar-valutară a RepubliciiMoldova. Vom menţiona că din toate componenteleBugetului Public Naţional numai Bugetul de Statpoate fi, conform legislaţiei, aprobat cu deficit.Celelalte componente nu pot fi aprobate cu deficit.Acoperirea deficitului se face din transferuri dinbugetul de stat.Reieşind din cele spuse mai sus, vom încerca săanalizăm situaţia reală a Bugetului Public Naţionalal Republicii Moldova pe perioada anilor 2005-2010.Tabelul 1Deficitul/ Surplusul Bugetului Public Naţional,% în PIB2005 2006 2007 2008 2009 2010Indicator Executat Estimat Prognoza petermen mediu(progn. realăexec.)BPN 1,5 % - 0,3% -0,2% - 0,5%(1,0%exec.)- 6,39% - 1,0%(real-12,7%)Inclusiv pe compartimenteBS 1,4% 0,2% - 0,4% - - 5,61% x0,6%BASS 0,0% - 0,1% - 0,2% 0,0% - 0,04% xFAOAM 0,5% 0,2% 0,3% 0,1% - 0,32% xBUAT - 0,4% - 0,6% 0,0 % 0,0 % - 0,42% xSursa: Informaţia Ministerului Finanţelor al RepubliciiMoldova, Cadru de Cheltuieli pe Termen Mediu (2009-2011),(CCTM), Datele Biroului de statistică, www.mf.gov/www.statistica.mdDin tabelul 1 vedem că situaţia în BPN seînrăutăţeşte, îndeosebi în anul bugetar 2010. Dacăbugetul de stat poate găsi surse pentru acoperireabugetului, apoi situaţia devine gravă în BASS.Analizele demonstrează că din anul 1999 până în2008 mărimea medie a pensiei pentru limită devârstă a crescut de la 85,4 lei (1999) până la 666,3lei (2008), luându-se în calcul şi inflaţia. Dar aceastăcreştere nu arată o îmbunătăţire a situaţiei materialea pensionarilor după limita de vârstă. Doi indicatorivorbesc elocvent despre acest lucru, şi anume:raportul dintre pensia pentru limită de vârstă şiminimul de existenţă pentru pensionar, constituind57% – acesta fiind gradul de acoperire. Esteimportant şi indicatorul ratei de substituire, care esteobţinut prin raportarea pensiei medii pentru limităde vârstă şi salariul nominal mediu lunar pe ţară,acest raport fiind de 26,32 %. Aceasta este pondereapensiei medii în salariul nominal mediu pe ţară.Astfel, nici ponderea pensiei medii în minimulde existenţă (57%), nici rata de substituire (26,32%)nu îmbunătăţeşte soarta pensionarilor din RepublicaMoldova, dacă aceştia nu mai au alte surse deexistenţă.Ce am propune la acest compartiment?1. Fondul de pensii să fie o structură distinctă,gestionată aparte, deoarece cheltuielile pentru platapensiilor în BASS alcătuiesc cca. 70% din totalcheltuieli, şi ţinând cont de importanţa strategică apensionării pentru limită de vârstă (PLV), ar fi logicca colectările şi plăţile ce ţin de PLV să fie separateîntr-un fond aparte de pensii.36 - nr. 3(18), septembrie 2010