Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIVIRELA SEMNIFICAŢIADATEI DE 28 IUNIE 1940”SCIENTISTS` REVIEW “REGARDINGTHE SIGNIFICANCE OF JUNE 28 TH 1940”The annexation of Basarabia and NorthBucovina was conceived and executed by thesoviet political and military headquartersas a military operation for those territories`occupancy. The mass terror regime establishedas a result of that act was that of a sovietoccupant, and not a “liberator” one.Evenimentele care s-au derulat cu 70 de aniîn urmă pe malurile Nistrului, în special între 26şi 28 iunie 1940, revin astăzi cu o nouă forţă şisemnificaţie în atenţia opiniei publice din RepublicaMoldova şi din exteriorul statului nostru, reclamândo clarificare documentată ştiinţific şi răspunsuritemeinic argumentate. Este de datoria Academiei deŞtiinţe a Moldovei să se pronunţe în această privinţă,în spiritul rigorilor academice şi al responsabilităţiiştiinţifice.Ştiinţa istorică a acceptat drept punct de plecareal acestor evenimente: Tratatul de neagresiunesovieto-german şi Protocolul adiţional secret,semnate la 23 august 1939 la Moscova de comisarulsovietic de externe, V. M. Molotov, şi ministrul deexterne al Germaniei, Ioachim von Ribbentrop.Înţelegerile confidenţiale sovieto-naziste au jucat unrol fatal în destinul păcii mondiale: cele două forţeireconciliabile până la acea dată – regimul comunistsovietic şi cel nazist şi-au asumat statutul de arbitriai păcii şi şi-au împărţit „sferele de interese” înEuropa de Est. În punctul 3 al Protocolului adiţionalsecret se arăta că „în ceea ce priveşte Europa deSud-Est, partea sovietică insistă asupra interesuluiei pentru Basarabia”, partea germană manifestând„o totală lipsă de interes faţă de aceste teritorii”.Recunoaşterea „sferelor de interese” pentru oparte sau alta la înţelegerile din capitala sovieticăpresupunea acordarea „dreptului” de ocupaţie asupraunor ţări întregi sau porţiuni din teritoriul unor ţăriaparte. Pactul sovieto-german de neagresiune şiProtocolul adiţional secret au deschis porţile celuide-al Doilea Război Mondial, au predeterminatdistrugerea şi dispariţia Statului Polonez, a ŢărilorBaltice independente, precum şi o serie de anexărişi amputări teritoriale din contul unor ţări suveraneca Finlanda şi România.Primele semnale privind intenţia guvernuluiURSS de a redeschide „cazul Basarabiei” dateazădin noiembrie-decembrie 1939, atunci cândRomâniei i s-a sugerat ideea încheierii unui acordde ajutor reciproc cu Moscova, după modelul celorsemnate de Statele Baltice, însă împotmolireaArmatei Roşii în războiul împotriva Finlandei a avutdrept efect renunţarea la acest scenariu. Guvernulsovietic a revenit asupra subiectului respectiv la29 martie 1940, după încheierea păcii cu Finlanda.Începând cu luna aprilie, comandamentul militarsovietic a dispus redislocarea unor importante trupede pe frontul de operaţiuni finlandez la locurile deamplasare permanentă şi concentrarea unor unităţiinoi în districtele militare Kiev şi Odessa.În mai 1940, în urma ocupării de către Germaniahitleristă a unor ţări europene şi a atacului asupraFranţei, conducerea sovietică a început preparativeleconcrete pentru „rezolvarea” chestiunii Basarabiei.La 3 iunie şeful statului major al districtuluimilitar Kiev, N. F. Vatutin, a elaborat şi a transmiscomisarului sovietic al apărării, S. C. Timoşenko, unmemoriu strict secret privind operaţiunea militarăîmpotriva României. Scopul strategic al acesteioperaţiuni era distrugerea statului Român, ocupareaTurciei europene şi stăpânirea Dardanelelor. La 13iunie la Kremlin a avut loc o consfătuire a conduceriisupreme politice şi militare sovietice, la care auparticipat I. Stalin, V. Molotov, S.Timoşenko, B. M.Şapoşnikov, şeful Marelui Stat Major, comandanţiicelor două districte militare Kiev şi Odessa – Jukovşi Boldin şi alţii, la care s-a discutat operaţiuneaîmpotriva României. În consecinţă, a fost emisădirectiva comisarului apărării şi şefului MareluiStat Major Nr. 101396/ss, conform căreia trupelesovietice plasate la frontieră cu România trebuiau,la data de 24 iunie, ora 22.00, „să fie gata de ofensivahotărâtoare cu scopul de a distruge armataromână şi de a ocupa Basarabia”. Cele trei armate(a 5-a, a 9-a şi a 12-a), care urmau să ataceteritoriul României, erau reunite în cadrul FrontuluiSud, sub comanda generalului Jukov. La 23iunie Jukov raporta comisarului apărării imposibilitateaîncheierii concentrării de trupe la 24 iunie, dincauza dificultăţilor de transport, estimând pregătireaefectivului pentru luptă către dimineaţa zilei de 27iunie.La 21 iunie, şeful Direcţiei Politice a ArmateiRoşii, L. Z. Mehlis, a emis directiva Nr. 5285/ss cuprivire la activitatea politică şi de propagandă în perioadaoperaţiunii împotriva României.nr. 3(18), septembrie 2010 - 3