<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>ŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN DATE STATISTICEFinanţarea ştiinţei şi inovării, începând cu anul2005, se efectuează în conformitate cu preve<strong>de</strong>rileCodului cu privire la ştiinţă şi inovare şi în bazaAcordului <strong>de</strong> parteneriat între Guvern şi <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong><strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei. Pe parcursul ultimilorani, statul a finanţat domeniul ştiinţei şi inovăriiautohtone în următorul volum: 2004 – 67,9 mln. lei;2005 – 115,7 mln. lei; 2006 – 177,7; 2007 – 283,7;2008 – 366,0 mln. lei; 2009 – 318,6 mln. lei; 2010– 315,9 mln. lei.Mijloacele <strong>de</strong>stinate sferei ştiinţei şi inovării <strong>de</strong>la bugetul <strong>de</strong> stat au fost direcţionate spre rezolvareaproblemelor socio-economice şi culturale imperioaseîn conformitate cu direcţiile strategice adoptate <strong>de</strong>către Parlamentul Republicii Moldova:• valorificarea resurselor umane, naturale şiinformaţionale, fortificarea sănătăţii, securitateaalimentară, elaborarea noilor tehnologii,eficientizarea complexului energetic;• <strong>de</strong>zvoltarea bazei tehnico-materiale şi ainfrastructurii;• susţinerea bibliotecilor ştiinţifice;• organizarea concursurilor;• editarea lucrărilor şi revistelor ştiinţifice;• <strong>de</strong>zvoltarea colaborării ştiinţifice cu organizaţiiinternaţionale;• pregătirea cadrelor ştiinţifice <strong>de</strong> înaltă calificareprin doctorantură şi postdoctorantură.Aceste sume au fost repartizate în conformitatecu numărul <strong>de</strong> state ştiinţifice, activitatea <strong>de</strong> bază acărora este efectuarea cercetărilor. Bunăoară, în anul2009, institutele AŞM, în număr <strong>de</strong> 19, au primit53 la sută din volumul total, iar universităţile şiinstitutele <strong>de</strong> profil din cadrul Ministerului Sănătăţii,Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei,Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare,23 <strong>de</strong> subiecţi la număr, au primit <strong>pentru</strong> cercetare47 la sută.Distribuirea mijloacelor publice <strong>pentru</strong>finanţarea proiectelor ştiinţifice instituţionale,a programelor <strong>de</strong> stat, proiectelor <strong>pentru</strong> tinericercetători, proiectelor <strong>pentru</strong> procurarea utilajuluiperformant, proiectelor <strong>de</strong> transfer tehnologic,proiectelor bilaterale internaţionale are loc înexclusivitate prin intermediul concursurilornaţionale. De exemplu, în perioada 2005-2009s-au <strong>de</strong>rulat 21 <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> stat. La realizareaproiectelor din cadrul lor au participat echipeconsolidate, formate din reprezentanţii mai multororganizaţii acreditate în sfera ştiinţei şi inovării.Astfel, din cele 244 <strong>de</strong> proiecte cuprinse în acesteprograme 111 le-au revenit, prin concurs, savanţilordin cadrul institutelor AŞM, 63 – universităţilor,70 – institutelor <strong>de</strong> profil, toate aceste echipe <strong>de</strong>cercetători fiind mixte. La realizarea a 351 proiecteinstituţionale au participat 140 <strong>de</strong> echipe dininstitutele AŞM, 103 – din universităţi, 108 – dininstitutele <strong>de</strong> profil. Din cele 92 <strong>de</strong> proiecte <strong>pentru</strong>tineri cercetători, institutele AŞM au câştigat 49,universităţile – 17, iar institutele <strong>de</strong> profil – 26.Pentru a aprecia nivelul real <strong>de</strong> finanţare aştiinţei autohtone vom apela la următorul indicator:suma <strong>de</strong> investiţii în sfera ştiinţei şi inovării,raportată la PIB-ul ţării. Care este tabloul finanţăriiîn acest context în Moldova? În anul 2004, volumul<strong>de</strong> finanţare a ştiinţei, raportat la PIB, a constituit0,25 %, în 2005 – 0,35 %, în 2006 – 0,45 %, în 2007– 0,58 %, în 2008 – 0,63 %, în 2009 – 0,59 %, în2010 – 0,53 %.După cum observăm, investiţiile în sfera ştiinţeişi inovării din 2004 până în 2008 au crescut lent,dar consecvent, iar din 2009 ele se diminuează. Înacest context, vom preciza că, în conformitate cuopinia scientologilor, formată în baza investigaţiilorrealizate în mai multe ţări, ştiinţa poate influenţa realsectorul economic doar în cazul în care finanţareaei constituie cel puţin 1 % din PIB. O finanţarecu impact benefic în managementul ştiinţific seconsi<strong>de</strong>ră nivelul alocărilor băneşti echivalent cu1,5-2 % din PIB, cifră formată din alocaţiile bugetareşi din cele ale investitorilor privaţi.Pentru o orientare a<strong>de</strong>cvată privind nivelul<strong>de</strong> finanţare a ştiinţei autohtone, vom aduce lacunoştinţă, drept exemplu, nivelul <strong>de</strong> finanţare aştiinţei şi inovării în 2008, raportat la PIB, în câtevastate ale lumii: SUA – 2,77 %, Germania – 2,53 %,Franţa – 2,02 %, Cehia – 1,47 %, Rusia – 1,04 %,Ungaria – 0,97 %, Belarus– 0,97 %, Ucraina – 0,87%, Turcia – 0,72 %, Moldova – 0,63 %,. Româniaa luat recent o <strong>de</strong>cizie <strong>de</strong> a aloca ştiinţei în 2011 celpuţin 2 % din PIB.Desigur, în unele state avansate industrial nivelulfinanţării acestui domeniu este şi mai mare. În 2006,Israelul, bunăoară, a alocat în cercetare-<strong>de</strong>zvoltare4,65 % din PIB, Elveţia – 3,73 %, Japonia – 3,39 %,Finlanda – 3,37%. Ca urmare, în aceste şi alte ţăris-au produs revoluţii tehnologice care le-au asiguratun nivel mai înalt <strong>de</strong> prosperare.Despre starea <strong>de</strong> lucruri din sfera ştiinţei şiinovării ne vorbeşte alocaţia financiară, raportatăla un cercetător. De exemplu, în 2008 cheltuielile<strong>pentru</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în SUA, raportatela un cercetător, au constituit 258,7 mii dolari, înGermania – 252,8, Franţa – 204,8, Turcia – 137,5,Cehia – 136,8, Ungaria – 104,8, Grecia – 87,8,26 - nr. 3(18), septembrie 2010
Polonia – 56,7, Rusia – 50,1, România – 25,1,Belarus – 17,0 Ucraina – 11,7, Moldova – 8,4 miidolari. După cum ve<strong>de</strong>m, cheltuielile respective înMoldova sunt cele mai mici.Există şi un alt indicator în ştiinţă care neinformează <strong>de</strong>spre numărul <strong>de</strong> angajaţi în activitatea<strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare, raportat la 10.000 <strong>de</strong>angajaţi în economie. Astfel, în Germania activează127 <strong>de</strong> angajaţi, inclusiv 73 <strong>de</strong> cercetători raportaţi la10.000 <strong>de</strong> angajaţi în economie, în Franţa, respectiv,– 145 şi 84, în Rusia – 127 şi 66, în Cehia – 96 şi 56,Grecia – 76 şi 44, Ucraina – 74 şi 38, Belarus – 68 şi41, Polonia – 47 şi 39, Moldova – 42 şi 28.Un alt indicator este numărul <strong>de</strong> articole ştiinţifice,publicate în reviste <strong>de</strong> circulaţie internaţionalăcu factor <strong>de</strong> impact mare (ISI) per cercetătorştiinţific. Ce înseamnă o revistă cu impact factor?Numărul <strong>de</strong> citări timp <strong>de</strong> un an raportat la numărul<strong>de</strong> articole publicate într-o revistă ştiinţifică. Anumeacest indicator caracterizează nivelul calitativ alcercetării într-o ţară. De exemplu, în 2008, numărul<strong>de</strong> articole ştiinţifice publicate în reviste cu impactfactor per cercetător ştiinţific a constituit în Grecia– 0,48, Turcia – 0,39, Ungaria – 0,33,Polonia – 0,30, Germania şi Franţa –câte 0,29, Cehia – 0,27, SUA – 0,23,România – 0,21, Moldova – 0,09, Rusiaşi Ucraina – câte 0,06, Belarus – 0,05articole.În ve<strong>de</strong>rea implementării rezultatelorştiinţifice, în această perioadă au fostcreate Agenţia <strong>pentru</strong> Inovare şi TransferTehnologic, parcurile ştiinţificotehnologice„Aca<strong>de</strong>mica” şi „Inagro”,Incubatorul „Inovatorul”. Merită a fimenţionată şi crearea unor platformetehnologice naţionale înzestrate cu utilajperformant <strong>pentru</strong> utilizare colectivă, înprimul rând, <strong>de</strong> către cei tineri.Consolidarea comunităţii ştiinţificedin Moldova, la rândul ei, a <strong>de</strong>terminat<strong>de</strong>zvoltarea ascen<strong>de</strong>ntă a cooperăriiinternaţionale. Ca rezultat, în perioada2005-2009 au fost semnate circa 30 <strong>de</strong>acorduri <strong>de</strong> cooperare tehnico-ştiinţifică,au fost lansate programe bilaterale<strong>de</strong> granturi cu Fondul <strong>de</strong> CercetăriFundamentale din Fe<strong>de</strong>raţia Rusă,Autoritatea Naţională <strong>pentru</strong> CercetareŞtiinţifică din România, MinisterulEducaţiei şi Ştiinţei al Ucrainei, FondulŞtiinţific Umanitar din Fe<strong>de</strong>raţiaRusă, Fondul Republican <strong>de</strong> CercetăriFundamentale din Belarus, MinisterulStrategii şi politiciFe<strong>de</strong>ral al Educaţiei şi Cercetării al Germaniei,Consiliul Naţional <strong>de</strong> Cercetare din Italia.Comisia Europeană a lansat negocierile <strong>de</strong>asociere a Republicii Moldova la Programul Cadrual UE <strong>pentru</strong> ştiinţă şi <strong>de</strong>zvoltare tehnologică, statutce va permite cercetătorilor din ţară să dispună înspaţiul european <strong>de</strong> aceleaşi drepturi ca şi cercetătoriidin statele membre ale UE.Pe parcursul ultimilor 5 ani, cercetătoriimoldoveni au obţinut prin concurs din SUA (CRDF/MRDA) 141 <strong>de</strong> granturi în valoare <strong>de</strong> 38,03 mil. lei;<strong>de</strong> la Comisia Europeană – 46 <strong>de</strong> proiecte (35,39mil. lei); <strong>de</strong> la Centrul Ştiinţifico-Tehnologic dinUcraina (STCU) – 16 proiecte (20,89 mil. lei); <strong>de</strong>la Comitetul Ştiinţific NATO – 6 (14,12 mil. lei);<strong>de</strong> la SCOPES – 25 (21,29 mil. lei); <strong>de</strong> la AgenţiaInternaţională <strong>pentru</strong> Energia Atomică – 4 (32,30mil. lei). În total, în perioada <strong>de</strong> referinţă, au fostrealizate 238 <strong>de</strong> proiecte internaţionale în sumă <strong>de</strong>peste 162 mil. lei.Direcţia politici, management şimonitorizare în sfera ştiinţei şi inovăriia CSŞDT al A.Ş.M.Elizabeth Ivanovsky. Natură statică cu spice, a. 1975nr. 3(18), septembrie 2010 - 27
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18: Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81:
AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83:
5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85:
Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87:
AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97:
AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99:
Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101:
AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103:
Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105:
AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107:
Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka