<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>soluţionarea acestei chestiuni pe cale paşnică, prininfluenţa pe care o are asupra Guvernului român”.Din perspectiva germană, „având în ve<strong>de</strong>re situaţiacreată şi abordarea corespunzătoare a problemei,rezolvarea paşnică în spiritul propunerilor sovietice”se încadra „în limitele posibilului”, însă aceastăsoluţionare era în funcţie <strong>de</strong> pretenţiile Sovietelorasupra Bucovinei. Molotov a pus din nou accentul peurgenţa rezolvării „paşnice” a chestiunii Basarabiei,adăugând: „Dacă soluţionarea paşnică a problemeireprezintă şi un interes german, atunci acesta esteun interes dublu”.Diplomaţia germană nu punea la îndoială„urgenţa chestiunii”, ci doar modus proce<strong>de</strong>ndi.Personal, Schulenburg îşi imagina această„soluţionare” în felul următor: „într-un viitorapropiat, URSS va ridica problema şi Germaniava spune României „fii <strong>de</strong> acord”. Pentru Molotovaceastă abordare era acceptabilă, doar că chestiuneaera una „foarte urgentă” 26 .În raportul său către Ribbentrop, Schulenburgmenţiona că plecase <strong>de</strong> la întâlnirea cu Molotov„cu impresia că Molotov nu a respins cu totulposibilitatea ca sovieticii să renunţe la Bucovina întimpul tratativelor cu România” 27 .Insistenţa Germaniei în chestiunea Bucovineia făcut ca partenerul său sovietic să-şi mo<strong>de</strong>rezeapetitul teritorial faţă <strong>de</strong> această provincieromânească. La întreve<strong>de</strong>rea din cursul zilei <strong>de</strong> 26iunie, ultima din seria contactelor sovieto-germaneînainte <strong>de</strong> invadarea Basarabiei şi NorduluiBucovinei <strong>de</strong> către trupele sovietice, Ambasadorulgerman i-a atras atenţia lui Molotov că renunţareala Bucovina „care n-a aparţinut niciodată nicichiar Rusiei ţariste” va favoriza „substanţial”reglementarea paşnică a litigiului cu România. Însă,<strong>pentru</strong> comisarul sovietic <strong>de</strong> Externe Bucovinareprezenta „ultima parte ce-i mai lipseşte Ucraineiîntregite”, din care cauză Guvernul URSS insistaasupra „soluţionării” acestei chestiuni „concomitentcu cea a Basarabiei”. Totuşi, în urma convorbirii dinajun cu reprezentantul Germaniei, Guvernul sovietica hotărât să-şi limiteze pretenţiile „la partea <strong>de</strong> norda Bucovinei, cu oraşul Cernăuţi”.Noul hotar sovietic trebuia să treacă <strong>de</strong> la cel mai<strong>de</strong> Sud punct al Ucrainei <strong>de</strong> Vest, <strong>de</strong> lângă munteleKiatiasa, spre Est <strong>de</strong>-a lungul râului Suceava şiapoi mai spre Nord-Est <strong>de</strong> Herţa pe râul Prut. Înconsecinţă, URSS îşi asigura astfel legătura feroviarădirectă din Basarabia spre Cernăuţi cu oraşulLemberg (Lvov). În schimb, Moscova era dispusăsă ţină cont <strong>de</strong> interesele economice ale Germanieiîn România, precum şi <strong>de</strong> doleanţele Berlinului cuprivire la etnicii germani din teritoriile româneşti26Relaţiile româno-sovietice …, p. 320-322.27Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui <strong>pentru</strong> Basarabia,Chişinău, Universitas, 1991, p. 12.pretinse. La <strong>de</strong>claraţia lui Schulenburg precumcă soluţionarea paşnică a litigiului cu România arputea fi mai uşor realizată dacă Guvernul sovieticar restitui Guvernului român tezaurul BănciiNaţionale Române, oferit spre păstrare Rusiei întimpul războiului mondial şi sechestrat <strong>de</strong> GuvernulRusiei sovietice în 1918, Molotov a răspuns că „nicivorbă nu poate fi <strong>de</strong>spre asta, <strong>de</strong>oarece România aexploatat <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mult timp Basarabia”.În faţa Ambasadorului german Molotov a expus,ca între nişte parteneri a<strong>de</strong>văraţi, <strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong> mai<strong>de</strong>parte a modalităţii <strong>de</strong> „soluţionare” a „chestiunii”:Guvernul sovietic va prezenta pretenţiile saleministrului plenipotenţiar al României la Moscova,Gheorghe Davi<strong>de</strong>scu, aşteptând din parteaGuvernului imperial german „să sfătuiască, înacelaşi timp, fără întârziere Guvernul român <strong>de</strong> laBucureşti să se supună cerinţelor sovietice, <strong>pentru</strong>că în caz contrar războiul este inevitabil” 28 .Astfel, numai după ce a pus la punct în prealabiltoate aranjamentele diplomatice şi politice cuGermania în privinţa trecerii la realizarea punctului3 al protocolului adiţional secret şi numai după cea obţinut acordul Berlinului referitor la satisfacereaurgentă a pretenţiilor sale teritoriale asupra Basarabieişi părţii <strong>de</strong> nord a Bucovinei, conducerea sovieticăa procedat la „soluţionarea” acestor chestiuni. La26 iunie, URSS a prezentat Guvernului românultimatumul prin care cerea evacuarea Basarabieişi Nordului Bucovinei. La 28 iunie, Basarabia şiNordul Bucovinei au fost invadate <strong>de</strong> Armata Roşie,iar la 6 iulie 1940 populaţia Chişinăului a asistat la„marea paradă a eliberării”, <strong>de</strong>sfăşurată „în sunete<strong>de</strong> fanfare şi zângănitul coloanelor <strong>de</strong> tancuri”.Tribuna <strong>de</strong> „onoare”, prin faţa căreia treceau trupeleArmatei Roşii, era „o enormă cutie <strong>de</strong> lemn, vopsităîn roşu, răsturnată cu fundul în sus. Parada începeala 10.00, accesul la tribună se închi<strong>de</strong>a la 9.00”.Chişinăul <strong>de</strong> atunci a fost martorul amiciţieiSovietelor cu regimul nazist, numai că nu se ştianimic <strong>de</strong>spre <strong>de</strong><strong>de</strong>subturile acestei prietenii: „ [...]am văzut ceva ce nu cre<strong>de</strong>am să văd: la colţulstrăzii Gogol până în strada Mihai Viteazul, pe douăpărţi ale străzii Alexandru cel Bun stăteau înşirate„cordoanele <strong>de</strong> onoare” (distanţa <strong>de</strong> 5-8 metri <strong>de</strong> launul la altul): un enkavedist, un SS (da, da nu temira, cititorule!) în vestita uniformă „Mausfarbe”(culoarea şoarecelui). Înţelegerea Hitler-Stalinera în toiul execuţiei pe puncte. Unul din ele eravizita în URSS a unui batalion SS <strong>pentru</strong> a ajutala repatrierea germanilor (dar şi <strong>pentru</strong> a vizitalagărele <strong>de</strong> muncă forţată GULAG ... ). „Coloanele<strong>de</strong> onoare” din 6 iulie 1940 <strong>de</strong> la Chişinău erau poateunica „manifestare fizică” a regretabilei prieteniihitleristo-staliniste. Basarabia a căzut jertfă acesteiprietenii împreună cu jumătate din Bucovina ...” 29 .28Ibi<strong>de</strong>m, p. 15.29Basarabia, Chişinău, nr. 6, 1991.16 - nr. 3(18), septembrie 2010
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENTRU POETULADRIAN PĂUNESCU,SENATORÎN PARLAMENTULROMÂNIEIAcad. Gheorghe DUCA,preşedintele AŞMPRAISES FOR POET ADRIAN PAUNESCU,SENATOR IN THE ROMANIAN PARLIAMENTWriter Adrian Paunescu is an unrepeatablename, who has his special niche in the library of theRomanian literature. In the years of totalitarianism,he succee<strong>de</strong>d, according to Eugen Simion, “tomobilize the masses”, especially the new generation,for the perception of “the young poetry and music”,fi lling up the Romanian stadiums, a reality withno resemblance on the planetary scale…”. Byhis actions, he did an enormous service to theRomanian people: he has freed the spirits, especiallythe young people; he has “cured” their woo<strong>de</strong>nlanguage taught in schools and heard on the radio,offering them a literary Romanian language; he haslaunched and re-launched on the Romanian musicalscene dozens of artists. The Flacara circle was alsowatched by the Romanians from the right si<strong>de</strong> of Prutriver; thus the poet has contributed enormously tothe national revival of Basarabia. The aca<strong>de</strong>micianMihai Cimpoi noticed that in the works of poetAdrian Paunescu, “Basarabia` s drama, just like inMateevici` s works, just like in interwar and postwar(Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu)Bessarabia poets` works (…), is put un<strong>de</strong>r the tragicsign of Christ crucifi xion…”- Dragă prietene,stimaţi colegi,onorată asistenţă!<strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, în calitate<strong>de</strong> cel mai prestigios templu al ştiinţei şi culturii,întruneşte 52 <strong>de</strong> membri titulari, 53 <strong>de</strong> membricorespon<strong>de</strong>nţi, 50 membri <strong>de</strong> onoare şi 13 DoctoriHonoris Causa.Azi, fiind vorba <strong>de</strong> membrii <strong>de</strong> onoare, voisublinia că printre ei se numără laureaţii premiuluiNobel Jores Alfiorov şi Vitalii Ghinzburg (Rusia),savanţii cu renume mondial Boris Paton (Ucraina),Serghei Capiţa (Rusia), Terry <strong>de</strong> Monbrial (Franta),Van Gundy (USA).Peste 20 <strong>de</strong> persoane celebre şi din Româniasunt membri <strong>de</strong> onoare ai Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe aMoldovei, inclusiv domnii Ionel Haiduc, EugenSimion, Cristofor Simionescu, Maya Simionescu,Florin Tănăsescu, Florin Filip, Gleb Drăgan, MihaiDrăgănescu.Ne bucuram că după o perioadă <strong>de</strong> stagnareşi <strong>de</strong>clin, începând cu anul 2005, <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong>Ştiinţe a Moldovei se renaşte ca pasărea Fhoenix.Sub auspiciile Aca<strong>de</strong>miei, în formula mo<strong>de</strong>luluiactual, se <strong>de</strong>sfăşoară toate cercetările din ţară,se organizează concursuri <strong>de</strong> proiecte <strong>pentru</strong>întreaga comunitate ştiinţifică. <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> participăîn proiectele Uniunii Europene, NATO, proiectebilaterale cu SUA, Rusia, Germania, Ucraina, Italia,Bielorusia, România, Ungaria etc. Graţie eforturilorDvs., stimaţi colegi, suntem la un pas <strong>de</strong> asocierecu comunitatea ştiinţifică a Uniunii Europene.Astfel, <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei vine cu<strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, Sala Azurie, 30 august 2010nr. 3(18), septembrie 2010 - 17
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10: IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12: Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14: Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15: IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 19 and 20: Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23: Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25: Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27: AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29: AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31: AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33: Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35: Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37: Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39: Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41: AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43: Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45: Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47: AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49: AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75:
MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81:
AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83:
5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85:
Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87:
AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97:
AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99:
Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101:
AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103:
Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105:
AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107:
Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109:
Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111:
Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113:
AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115:
Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117:
Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119:
Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121:
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123:
AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125:
Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127:
AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129:
Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131:
AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133:
BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135:
AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137:
AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139:
BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141:
MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143:
Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145:
Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147:
AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149:
Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka