<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Este unul printre primii cercetători care a efectuatperiodizarea, a <strong>de</strong>scris consecutivitatea şi a evi<strong>de</strong>nţiatimpactul proceselor <strong>de</strong> restructurare metabolică şifizico-chimică, inclusiv suprarăcirea plantelor <strong>de</strong>viţă <strong>de</strong> vie la trecerea lor din starea <strong>de</strong> vegetaţie înstarea <strong>de</strong> manifestare a rezistenţei la condiţiile <strong>de</strong>iernare, ceea ce a dat posibilitate <strong>de</strong> a aplica măsuriorientate asupra plantelor pe parcursul vegetaţiei<strong>pentru</strong> a spori rezistenţa lor în perioada toamnăiarnă,precum şi elaborarea unor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> estimarea rezistenţei. Dr. Alexandru Chirilov a argumentatdin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fiziologic modalitatea cultivăriiviţei <strong>de</strong> vie în Republica Moldova pe tulpină înaltă,a stabilit gradul <strong>de</strong> rezistenţă la temperaturi scăzutea peste 20 <strong>de</strong> soiuri noi create.Spre finele anilor ‘70 ai secolului trecut doctorulAlexandru Chirilov este recunoscut ca cercetător<strong>de</strong> cea mai înaltă calitate, cu rezultate ştiinţificesemnificative, motiv <strong>pentru</strong> care conducereaInstitutului <strong>de</strong> Fiziologie şi Biochimie îl numeşteîn a. 1976 director adjunct <strong>pentru</strong> problemele <strong>de</strong>ştiinţă. Iar în 1983 doctorul Al.Chirilov este înunanimitate ales secretar ştiinţific al Secţiei <strong>de</strong>Ştiinţe Biologice şi Chimice a AŞM. În aceastăfuncţie <strong>de</strong> mare răspun<strong>de</strong>re, pe care a exercitat-ope parcursul a 15 ani, el şi-a consolidat reputaţia<strong>de</strong> manager cu capacităţi <strong>de</strong>osebite: abil în acolabora cu conducătorii <strong>de</strong> institut, principial în aasigura disciplina realizării hotărârilor Secţiei şi aPrezidiului AŞM, în a evalua obiectiv şi transparentactivitatea institutelor din subordineLuând în consi<strong>de</strong>rare, că în ultimul timp îndomeniul fiziologiei plantelor o atenţie <strong>de</strong>osebită seacordă studierii mecanismului stresului şi adaptăriiplantelor către factorii mediului ambiant, doctorulîn biologie Al.Chirilov este printre primii savanţiîn fosta URSS care au iniţiat studii speciale înacest sens. Printre rezultatele sale obţinute merită<strong>de</strong> a fi menţionate cele ce-au permis <strong>de</strong> a stabili căstresul la plantele leguminoase se manifestă <strong>de</strong>ja ladiminuarea umidităţii solului până la 60-65% CTA,iar cele adaptive – la diminuarea umidităţii soluluipână la 50-45% CTA. Pentru prima oară, au foststabilite unele mecanisme fiziologice ale plantelorla influenţa factorilor stresogeni, a fost <strong>de</strong>monstratcă dacă stresul hidric mo<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> scurtă durată laplante provoacă diminuarea hidratării ţesuturilorfrunzelor, intensităţii transparenţei şi emisieicăldurii cu sporirea capacităţii <strong>de</strong> reţinere a apei şiforţei <strong>de</strong> sucţiune, cu sporirea acumulării proteinelorenzimatic active şi structurale, cu modificarearepartizării apei în diferite compartimente alesimplastului şi apoplastului, apoi cel <strong>de</strong> lungădurată la plantele cu genotip rezistent, pe fundaluldiminuării conţinutului total <strong>de</strong> apă şi a altormodificări caracteristice <strong>pentru</strong> stresul <strong>de</strong> scurtădurată, conduce la o <strong>de</strong>shidratare mai mo<strong>de</strong>rată aapoplastului.În cercetările ştiinţifice din ultimul timp, savantulacordă o mare atenţie explorării substanţelor biologicactive şi fertilizanţilor în scopul utilizării acestora<strong>pentru</strong> a spori gradul <strong>de</strong> productivitate şi rezistenţăa plantelor cultivate în condiţii pedo-climatericenefavorabile.În perioada <strong>de</strong> activitate ,Al.Chirilov a avutmarea fericire să-şi facă stagiuni şi să-şiperfecţioneze cunoştinţele în centre ştiinţifice <strong>de</strong>prestigiu din Rusia – laboratoarele aca<strong>de</strong>micianuluiI.I.Tumanov (1961) şi a profesoarei Olga Kulaeva(1982-1983) <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong> Fiziologie a Plantelor„K. A. Timireazev” al AŞR, un<strong>de</strong> a studiat efectul<strong>de</strong> suprarăcire în legătură cu rezistenţa la ger aplantelor perene şi mecanismele acţiunii fiziologicea substanţelor biologic active asupra plantelor. Deasemenea, şi-a perfecţionat cunoştinţele în şcolileştiinţifice <strong>de</strong> fiziologie a plantelor din Puscino(1991) şi Zelenograd (1993).Este autor a peste 200 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice,inclusiv 3 monografii (coautor), o broşură metodică,2 recomandări metodice <strong>de</strong> analiză biochimică, 12recomandări practice şi 10 brevete <strong>de</strong> invenţie.Realizările sale în sfera <strong>de</strong> cercetare şi inovareau fost expuse la peste 30 <strong>de</strong> foruri ştiinţifice, laSaloane Naţionale şi Internaţionale (Chişinău, Iaşi,Bucureşti, Geneva, Bruxelles, Moscova). A pregătit3 doctori în ştiinţe biologice. Actualmente estesecretar responsabil al revistei „Buletinul AŞM.Ştiinţele Vieţii”.Dr. Alexandru Chirilov <strong>de</strong>ţine titlul <strong>de</strong> Omemerit în ştiinţă şi cea mai înaltă distincţie aAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei – medalia DmitrieCantemir, cea inovativă – medalia Henri Coandă,8 medalii <strong>de</strong> aur, 8 <strong>de</strong> argint, 4 <strong>de</strong> bronz la diferitesaloane internaţionale <strong>de</strong> invenţii etc.Cu ocazia aniversării a 75-ea, îi dorimomagiatului, dlui doctor Alexandru Chirilov, precumşi soţiei sale – doctor în ştiinţe biologice EleonoraChirilov, sănătate şi forţă <strong>de</strong> muncă.Aca<strong>de</strong>mician Teodor Furdui,prim-vicepreşedinte al AŞM,dr. Valentina CiochinăDirector al Institutului <strong>de</strong> Fiziologieşi Sanocreatologie al AŞM152 - nr. 3(18), septembrie 2010
JubileuUN DESTIN ÎNGEMĂNATCU MATEMATICA ŞI IUBIREADE ŢARĂDr. hab. Alexei CAŞUla 70 <strong>de</strong> aniMatematician, domeniul ştiinţific: algebracu specializarea în teoria inelelor, modulelor şia categoriilor. Doctor habilitat în ştiinţe fizicomatematice(1991), profesor universitar (2000).Tainele teoriei inelelorcercetate <strong>de</strong> un savant autohtonÎl cunosc pe omagiat, profesorul Alexei Caşu, <strong>de</strong>aproape două <strong>de</strong>cenii, <strong>de</strong> când am început să activez laCentrul <strong>de</strong> Presă al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei,organizat în <strong>de</strong>cembrie 1991. Am mai scris şi cu alte ocaziică atunci, la 15 <strong>de</strong>cembrie, în prima mea zi <strong>de</strong> muncă, amfost martora unei mari tragedii din viaţa familiei Caşu, lacare voi reveni – nu putem trece peste acest moment tristoricât <strong>de</strong> mult ne-am dori-o. Dar astăzi, la aniversareasavantului, e cazul să vorbim <strong>de</strong>spre alte aspecte ale vieţiişi activităţii sale cu evenimente pozitive şi semnificative,căci şi <strong>de</strong> acestea a avut parte matematicianul AlexeiCaşu, <strong>de</strong> când şi-a legat <strong>de</strong>stinul, în 1965, cu Institutul<strong>de</strong> Matematică şi Informatică al AŞM (actuală formulă),fondat <strong>de</strong> acad. Vladimir Andrunachievici, algebrist curenume mondial.Până la acea etapă a vieţii sale Alexei Caşu trecuse<strong>de</strong>ja universităţile vieţii. S-a născut la 20 august 1940în satul Sadaclia, Basarabeasca, a absolvit şcoala medieîn satul natal (1947-1957). Îşi continuă apoi studiile laFacultatea <strong>de</strong> Fizică şi Matematică a Universităţii <strong>de</strong> Statdin Chişinău (1958-1963). A urmat serviciul militar înArmata Sovietică (1963-1965), după care, în acelaşi an,a fost angajat la Institutul <strong>de</strong> Matematică şi Informaticăal A.Ş.M.. Aici a parcurs în formarea sa profesionalătoate funcţiile ierarhice: laborant (1965-1967), cercetătorştiinţific inferior/stagiar (1967-1971), cercetător ştiinţificsuperior (1971-1991), cercetător ştiinţific coordonator(1991-1992), director adjunct (1992-1998), cercetătorştiinţific principal (1998- prezent).L-a avut ca mentor în materie <strong>de</strong> ştiinţă pe acad.Vladimir Andrunachievici, al cărui ciclu nou <strong>de</strong> lecţiiîn domeniul teoriei inelelor îl frecventa alături <strong>de</strong>stu<strong>de</strong>nţii USM. În calitate <strong>de</strong> doctorand era consultat <strong>de</strong>conducătorul său şi duminica, la domiciliul acestuia <strong>de</strong>pe str. Aca<strong>de</strong>miei, în restul zilelor aca<strong>de</strong>micianul fiindocupat până peste cap cu obligaţiunile administrative.Prin şcoala duminicală a lui Andrunachievici, cu un prânzgustos şi <strong>de</strong> saţ, gătit <strong>de</strong> soţia sa, au trecut toţi doctoranziisavantului.Peste patru ani (a. 1969) Alexei Caşu a susţinutteza <strong>de</strong> doctor (candidat) în ştiinţe fizico-matematiceîn cadrul Consiliului ştiinţific al Universităţii <strong>de</strong> Statdin Moldova, iar pe cea <strong>de</strong> doctor habilitat – în a.1991 (Universitatea <strong>de</strong> Stat din Sankt Petersburg).I s-au conferit titlurile <strong>de</strong> cercetător ştiinţific superior (a.1978), <strong>de</strong> profesor universitar (a. 2000).Colegii <strong>de</strong> serviciu îi apreciază simţul <strong>de</strong> actualitateîn matematică şi tendinţa permanentă <strong>de</strong> <strong>de</strong>săvârşireprofesională. În 1986 Alexei Caşu a avut un stagiu ştiinţific<strong>de</strong> un an la Sankt Petersburg la LOMI (secţia din Leningrada Institutului <strong>de</strong> Matematică al A.Ş. a URSS). Şi-a extinsîn permanenţă orizontul său matematic, studiind literatura<strong>de</strong> specialitate. A fost profesor invitat <strong>pentru</strong> ţinerea unorcicluri <strong>de</strong> prelegeri cu durata <strong>de</strong> 1-2 luni la Taşkent (1978);Iaşi (1991); Lvov (1987, 2005) etc.Profesorul Alexei Caşu, după cum consi<strong>de</strong>răaca<strong>de</strong>micianul Mitrofan Ciobanu, preşedintele SocietăţiiMatematicienilor din Republica Moldova, este untalentat matematician şi un mare patriot. Discipol a doiiluştri algebrişti, aca<strong>de</strong>micienii V. Andrunachievici şiIu. Reabuhin, şi-a ales o nouă direcţie <strong>de</strong> cercetare îndomeniul algebrei contemporane – studiul categoriilor<strong>de</strong> module peste un inel dat. O analiză a categoriilor <strong>de</strong>module nu poate fi profundă fără o cercetare <strong>de</strong>taliată şioriginală a proprietăţilor algebrice ale diverselor clase<strong>de</strong> module. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, profesorul AlexeiCaşu a reuşit să <strong>de</strong>scopere noi relaţii fundamentale întreradicali, preradicali, torsiuni, cotorsiuni, functori şi altenoţiuni algebrice fundamentale. Rezultatele obţinute peparcursul a 45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate ştiinţifică creatoare suntsurprinzătoare prin profunzimea abordării problemelorcercetate. Aceste succese impresionante au fost posibilegraţie <strong>de</strong>votamentului său faţă <strong>de</strong> ştiinţă, capacităţiienorme <strong>de</strong> muncă, principialităţii, înţelepciunii.După cum am observat, domeniul <strong>de</strong> cercetare al dluiAlexei Caşu, ţine <strong>de</strong> algebră cu specializarea în teoriainelelor, modulelor şi categoriilor. Problemele studiate sereferă în principal la radicali şi torsiuni în categorii <strong>de</strong>module. A publicat peste 110 lucrări ştiinţifice în reviste<strong>de</strong> specialitate în ţară şi peste hotare, inclusiv articole,preprinturi, lucrări <strong>de</strong> sinteză şi patru cărţi (2 monografiişi 2 manuale <strong>pentru</strong> stu<strong>de</strong>nţi). O bună parte din rezultatelefundamentale ale algebristului Alexei Caşu sunt incluse înmonografiile <strong>de</strong> prestigiu ale cunoscuţilor matematicienidin lume J. Golan, B. Stenstrom, L. Bican, T. Kepka,P. Nemeç, L.A. Skorneakov. Referinţe <strong>de</strong> esenţă larezultatele omagiatului putem întâlni în articoleleştiinţifice ale mai multor specialişti <strong>de</strong> valoare dinAustria, Ungaria, Ucraina, Germania, România, Cehia,Suedia, Rusia etc. Expuneri succinte ale acestor rezultatepot fi găsite şi în principalele reviste referative din lume(Mathematical Rewievs, ZB Math, РЖ Математика).A fost conducătorul ştiinţific a doi doctoranzi, care aususţinut tezele <strong>de</strong> doctor, iar unul dintre ei – şi teza <strong>de</strong>doctor habilitat.nr. 3(18), septembrie 2010 - 153
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55:
Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57:
AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59:
de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61:
AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63:
AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65:
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75:
MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81:
AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83:
5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85:
Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87:
AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97:
AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99:
Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101:
AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka