11.07.2015 Views

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Este unul printre primii cercetători care a efectuatperiodizarea, a <strong>de</strong>scris consecutivitatea şi a evi<strong>de</strong>nţiatimpactul proceselor <strong>de</strong> restructurare metabolică şifizico-chimică, inclusiv suprarăcirea plantelor <strong>de</strong>viţă <strong>de</strong> vie la trecerea lor din starea <strong>de</strong> vegetaţie înstarea <strong>de</strong> manifestare a rezistenţei la condiţiile <strong>de</strong>iernare, ceea ce a dat posibilitate <strong>de</strong> a aplica măsuriorientate asupra plantelor pe parcursul vegetaţiei<strong>pentru</strong> a spori rezistenţa lor în perioada toamnăiarnă,precum şi elaborarea unor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> estimarea rezistenţei. Dr. Alexandru Chirilov a argumentatdin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fiziologic modalitatea cultivăriiviţei <strong>de</strong> vie în Republica Moldova pe tulpină înaltă,a stabilit gradul <strong>de</strong> rezistenţă la temperaturi scăzutea peste 20 <strong>de</strong> soiuri noi create.Spre finele anilor ‘70 ai secolului trecut doctorulAlexandru Chirilov este recunoscut ca cercetător<strong>de</strong> cea mai înaltă calitate, cu rezultate ştiinţificesemnificative, motiv <strong>pentru</strong> care conducereaInstitutului <strong>de</strong> Fiziologie şi Biochimie îl numeşteîn a. 1976 director adjunct <strong>pentru</strong> problemele <strong>de</strong>ştiinţă. Iar în 1983 doctorul Al.Chirilov este înunanimitate ales secretar ştiinţific al Secţiei <strong>de</strong>Ştiinţe Biologice şi Chimice a AŞM. În aceastăfuncţie <strong>de</strong> mare răspun<strong>de</strong>re, pe care a exercitat-ope parcursul a 15 ani, el şi-a consolidat reputaţia<strong>de</strong> manager cu capacităţi <strong>de</strong>osebite: abil în acolabora cu conducătorii <strong>de</strong> institut, principial în aasigura disciplina realizării hotărârilor Secţiei şi aPrezidiului AŞM, în a evalua obiectiv şi transparentactivitatea institutelor din subordineLuând în consi<strong>de</strong>rare, că în ultimul timp îndomeniul fiziologiei plantelor o atenţie <strong>de</strong>osebită seacordă studierii mecanismului stresului şi adaptăriiplantelor către factorii mediului ambiant, doctorulîn biologie Al.Chirilov este printre primii savanţiîn fosta URSS care au iniţiat studii speciale înacest sens. Printre rezultatele sale obţinute merită<strong>de</strong> a fi menţionate cele ce-au permis <strong>de</strong> a stabili căstresul la plantele leguminoase se manifestă <strong>de</strong>ja ladiminuarea umidităţii solului până la 60-65% CTA,iar cele adaptive – la diminuarea umidităţii soluluipână la 50-45% CTA. Pentru prima oară, au foststabilite unele mecanisme fiziologice ale plantelorla influenţa factorilor stresogeni, a fost <strong>de</strong>monstratcă dacă stresul hidric mo<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> scurtă durată laplante provoacă diminuarea hidratării ţesuturilorfrunzelor, intensităţii transparenţei şi emisieicăldurii cu sporirea capacităţii <strong>de</strong> reţinere a apei şiforţei <strong>de</strong> sucţiune, cu sporirea acumulării proteinelorenzimatic active şi structurale, cu modificarearepartizării apei în diferite compartimente alesimplastului şi apoplastului, apoi cel <strong>de</strong> lungădurată la plantele cu genotip rezistent, pe fundaluldiminuării conţinutului total <strong>de</strong> apă şi a altormodificări caracteristice <strong>pentru</strong> stresul <strong>de</strong> scurtădurată, conduce la o <strong>de</strong>shidratare mai mo<strong>de</strong>rată aapoplastului.În cercetările ştiinţifice din ultimul timp, savantulacordă o mare atenţie explorării substanţelor biologicactive şi fertilizanţilor în scopul utilizării acestora<strong>pentru</strong> a spori gradul <strong>de</strong> productivitate şi rezistenţăa plantelor cultivate în condiţii pedo-climatericenefavorabile.În perioada <strong>de</strong> activitate ,Al.Chirilov a avutmarea fericire să-şi facă stagiuni şi să-şiperfecţioneze cunoştinţele în centre ştiinţifice <strong>de</strong>prestigiu din Rusia – laboratoarele aca<strong>de</strong>micianuluiI.I.Tumanov (1961) şi a profesoarei Olga Kulaeva(1982-1983) <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong> Fiziologie a Plantelor„K. A. Timireazev” al AŞR, un<strong>de</strong> a studiat efectul<strong>de</strong> suprarăcire în legătură cu rezistenţa la ger aplantelor perene şi mecanismele acţiunii fiziologicea substanţelor biologic active asupra plantelor. Deasemenea, şi-a perfecţionat cunoştinţele în şcolileştiinţifice <strong>de</strong> fiziologie a plantelor din Puscino(1991) şi Zelenograd (1993).Este autor a peste 200 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice,inclusiv 3 monografii (coautor), o broşură metodică,2 recomandări metodice <strong>de</strong> analiză biochimică, 12recomandări practice şi 10 brevete <strong>de</strong> invenţie.Realizările sale în sfera <strong>de</strong> cercetare şi inovareau fost expuse la peste 30 <strong>de</strong> foruri ştiinţifice, laSaloane Naţionale şi Internaţionale (Chişinău, Iaşi,Bucureşti, Geneva, Bruxelles, Moscova). A pregătit3 doctori în ştiinţe biologice. Actualmente estesecretar responsabil al revistei „Buletinul AŞM.Ştiinţele Vieţii”.Dr. Alexandru Chirilov <strong>de</strong>ţine titlul <strong>de</strong> Omemerit în ştiinţă şi cea mai înaltă distincţie aAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei – medalia DmitrieCantemir, cea inovativă – medalia Henri Coandă,8 medalii <strong>de</strong> aur, 8 <strong>de</strong> argint, 4 <strong>de</strong> bronz la diferitesaloane internaţionale <strong>de</strong> invenţii etc.Cu ocazia aniversării a 75-ea, îi dorimomagiatului, dlui doctor Alexandru Chirilov, precumşi soţiei sale – doctor în ştiinţe biologice EleonoraChirilov, sănătate şi forţă <strong>de</strong> muncă.Aca<strong>de</strong>mician Teodor Furdui,prim-vicepreşedinte al AŞM,dr. Valentina CiochinăDirector al Institutului <strong>de</strong> Fiziologieşi Sanocreatologie al AŞM152 - nr. 3(18), septembrie 2010

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!