Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Jubileucolega sa de facultate Eleonora, care i-a devenitnu numai nevastă, prieten, dar şi colaborator înlaboratorul pe care-l conducea.În Universitate se specializează în domeniulchimiei organice. După absolvirea Universităţii deStat, la iniţiativa doctorului în biologie M.Mihailov,se angajează în calitate de laborant în Institutul deBiologie al Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. Alucrat în această funcţie timp de 2 ani, apoi încăun an laborant superior, iar ulterior este avansat înfuncţia de colaborator ştiinţific inferior.Se afirmă ca specialist în fiziologia rezistenţeila frig şi secetă a plantelor, în special a viţei devie. Prima lucrare ştiinţifică, «Физиологическаянесовместимость прививочных компонентов –основной фактор, вызывающий гибель молодыхрастений винограда», a fost prezentată la conferinţaa II-a a tinerilor savanţi din Moldova în 1960.Caracteristic pentru activitatea sa ştiinţificăde la bun început este efectuarea cercetărilorfundamentale cu utilizarea metodelor fiziologice,biochimice şi morfologice în scopul rezolvăriiproblemelor practice ale agriculturii. Începând cuprimele sale lucrări ştiinţifice în anii ‘60 ai secoluluitrecut, studiind dinamica conţinutului de glucide laviţa de vie altoită de origine europeană şi americană,pentru prima dată, împreună cu şeful său ştiinţific,doctorul M.Mihailov, stabileşte cauza pieirii viţeide vie altoite la frig – lipsa afinităţii proceselorfiziologice dintre altoi şi portaltoi, adică a viţelor deorigine europeană faţă de altoiurile americane şi căportaltoaele nu sunt adaptaţi la condiţiile climatericedin Moldova, de aceea autorii propun ca portaltoaehibrizii dintre soiurile americane şi cele europene.Cu anii, au fost aprofundate cercetărilefundamentale consacrate determinări tipului demetabolism, legităţilor acumulării şi depuneriisubstanţelor plastice de rezervă, restructurăriimetabolismului sub influenţa condiţiilor fluctuantepe parcursul ciclului anual de creştere şi dezvoltarea plantelor etc.Pentru prima dată au fost stabilite particularităţileprocesului de depunere a substanţelor plastice derezervă în diverse perioade de creştere a viţei de vie,evidenţiate componentele structurale ale plantelor încare au loc modificările glucidelor macromoleculareîn perioadele critice, s-a demonstrat rolul determinantal solidităţii şi persistenţei sistemelor coloidale şiapei legate în manifestarea rezistenţei plantelor.O etapă importantă în dezvăluirea proceselorfiziologo-biochimice a rezistenţei la frig a viţeide vie prezintă teza sa de doctor «Физиологобиохимическиеособенности зимостойкостивинограда в связи с условиями произрастанияв Молдавии», susţinută cu brio în AŞM în a.1968.Lucrarea generalizează datele proprii şi bibliografice,constituind un suport esenţial în elaborarea bazelorştiinţifice ale dezvoltării culturii viţei de vie în ţară.În linii generale, au fost evidenţiate mecanismelefiziologo-biochimice şi structurale, rolul coloiduluihidrofil cu diverse capacităţi de legare a apei,modificările substanţelor cu grad înalt de polenizareîn procesul de călire a plantelor şi propuse măsuriconcrete pentru dezvoltarea culturii viţei de vie.Deşi teza de doctor a lui Al.Chirilov a avut orezonanţă largă, conducerea de atunci a Institutuluide Fiziologie şi Biochimie a Plantelor încă timpde 4 ani îl reţine în aceeaşi funcţie de colaboratorştiinţific inferior. Numai în 1972 devine colaboratorştiinţific superior. În tot acest răstimp doctorulîn biologie Al.Chirilov aprofundează şi extindecercetările în domeniul fiziologiei şi biochimieirezistenţei şi productivităţii. În această ordine deidei, stabileşte prin ce se disting soiurile de viţă devie nerezistente de cele rezistente la ger. Doctorulîn ştiinţe biologice Al.Chirilov demonstreazăcă soiurile rezistente se caracterizează princreşterea mai intensă în perioada de toamnă-iarnăa capacităţilor de legare a apei şi prin menţinereaapei legate conjugate în condiţiile flexibile aletemperaturii, dar nu în cantităţile ei absolute. Înnumeroasele publicaţii aduce dovezi, că rezistenţa lager este un fenomen integrat şi genetic determinat,dar se realizează prin restructurarea metabolismuluiplantelor sub influenţa diferitor factori pe parcursulciclului anual de creştere şi dezvoltare a plantelor, înurma căreia se modifică particularităţile biochimice,structurale, fizico-chimice şi biofizice ale celulelor.Intensitatea decurgerii acestor procese depinde destarea plantelor înainte de iernare, caracterul şiintensitatea factorilor ce acţionează asupra lor înperioada toamnă-iarnă.Indiscutabilă este contribuţia lui Al.Chirilovîn ceea ce priveşte cercetarea mecanismelorfiziologo-biochimice ale rezistenţei viţei de vie latemperaturile negative în diferite etape de călireîn perioada toamnă-iarnă, care în linii generale semanifestă prin:1. creşterea potenţialului osmotic ca rezultatal acumulării substanţelor micromoleculare;2. formarea sistemelor coloidale stabile, careposedă capacităţi înalte de reţinere a apei;3. formarea complexelor stabile înprotoplastele puternic deshidratate, în care rolulstabilizator în locul apei îl îndeplinesc glucidele şiproteinele micromoleculare.nr. 3(18), septembrie 2010 - 151