Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
11.07.2015 Views

AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTIGIUDr. Alexandru CHIRILOV,la 75 aniBiolog, domeniul ştiinţific: biologia şifiziologia plantelor. Doctor în biologie (1968).A devenit axiomă, că a obţine în prezent rezultateinedite în ştiinţele naturii şi vieţii este posibil numaiîn cazul în care cercetătorul dispune de aparatajmodern, are o pregătire profesională multilaterală,profundă şi, în plus, este dotat cu capacităţimanageriale. Cercetătorul solitar care de unulsingur obţinea rezultate ştiinţifice semnificative e dedomeniul trecutului. În prezent, iniţierea studiuluiunor fenomene sau reacţii biologice presupuneorganizarea activităţii ştiinţifice în echipă. Iată dece, de la cercetătorul contemporan se cere, nu înultimul rând, să posede şi aptitudini de administrarea unui grup de persoane.Viaţa mărturiseşte însă, că deseori cercetătoriiau vocaţie de a genera idei, dar nu şi de a efectuainvestigaţii la un nivel metodic corespunzător.Sau de a generaliza datele obţinute, dar nu şi de aorganiza activitatea unei echipe de specialişti. Saude a efectua cercetări ştiinţifice la un nivel metodicînalt, dar nu şi capacităţi de a analiza rezultateleînregistrate prin prisma celor din literatură. Şitotuşi, deşi foarte rar, sunt personalităţi, care posedăintegral setul de calităţi menţionate.Printre asemenea personalităţi, dotate cuaptitudini de analiză şi sinteză, de a prognozaposibilele rezultate şi de a organiza adecvatinvestigaţiile, se află şi omul emerit, doctorul înştiinţe biologice Alexandru Chirilov. El face partedin talentata generaţie a cincizeciştilor, supranumită„succesorii exploratorilor”, care alături deacademicienii N.Gărbălău, P.Vlad, V.Micu, I.Untilă,membrii corespondenţi P.Patron, V.Ungureanu,I.Dediu, V.Babuc, I.Hăbăşescu, V.Şalaru, E.Zgardanau adus o contribuţie substanţială la dezvoltareaştiinţelor biologice şi agrare.Al.Chirilov se bucură de un respect deosebitîn comunitatea ştiinţifică graţie erudiţiei sale.Evaluează obiectiv şi subtil activitatea colegilor,ştie să asculte şi să dialogheze cu oponenţii, vine cudovezi, argumentează, caută explicaţii, atunci cândcineva cade în conul din umbră al unor suspiciuni.Ştie a da tuturor speranţă.O altă calitate ce-l caracterizează estecomportarea sa demnă şi principială în orişicecondiţii de viaţă. Cunoscându-l mai bine de 40 anişi lucrând împreună în Secţia de Ştiinţe Biologiceşi Chimice, apoi în Secţia de Ştiinţe Biologice,Chimice şi Agricole, în sfârşit în Institutul deFiziologie şi Sanocreatologie, niciodată n-am auzitsă se exprime nerespectuos în adresa cuiva. Nuputem să nu remarcăm admirabilu-i ataşament faţăde distinsa sa soţie – doctorul în ştiinţe biologiceEleonora Chirilov.S-a născut la 16 august 1935, în satul Buiucani,suburbie a Chişinăului, în familia muncitorului decale ferată Filaret Chirilov şi a Glafirei Chirilov.Alexandru era penultimul copil al unei familiinumeroase formată din 7 copii: 3 băieţi şi 4 fete. Demic lucrează pământul alături de mamă şi ceilalţi fraţişi surori. O deosebită plăcere avea să muncească lavie şi să crească viermi de mătase. Această pasiune afost observată şi susţinută de profesorii din şcoală, lapropunerea cărora este înrolat în rândurile „tinerilormiciurinişti”. Astfel, i s-a oferit posibilitatea de avizita grădina lui Miciurin din or.Miciurinsk.A absolvit cu succes şcoala primară din sat,urmând să-şi continue studiile în şcoala medienr.4 din Chişinău, una dintre cele mai prestigioaseinstituţii de învăţământ din ţară. Aici şi-au făcutstudiile medii viitorii academicieni, care astăzi suntmândria ştiinţei autohtone – A.Ursu, A.Andrieş,P.Soltan, A.Simaşchevici, Gh.Paladi etc. În aceastăşcoală Al.Chirilov a obţinut cunoştinţe temeinicela toate obiectele. Susţine cu brio examenele şi îna.1952 devine student al Universităţii de Stat dinChişinău, Facultatea de Chimie.Formarea lui ca cercetător s-a produs subinfluenţa cunoscuţilor chimişti G.Lazurievschi,A.Ablov, Iu.Lealicov etc. Firesc, având o pregătiresolidă din şcoală, s-a evidenţiat ca unul din cei maipromiţători studenţi. Din anul întâi de studenţie eraapreciat de toată lumea şi, nu în ultimul rând, defetele de la facultate. În anul V, se căsătoreşte cu150 - nr. 3(18), septembrie 2010

Jubileucolega sa de facultate Eleonora, care i-a devenitnu numai nevastă, prieten, dar şi colaborator înlaboratorul pe care-l conducea.În Universitate se specializează în domeniulchimiei organice. După absolvirea Universităţii deStat, la iniţiativa doctorului în biologie M.Mihailov,se angajează în calitate de laborant în Institutul deBiologie al Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. Alucrat în această funcţie timp de 2 ani, apoi încăun an laborant superior, iar ulterior este avansat înfuncţia de colaborator ştiinţific inferior.Se afirmă ca specialist în fiziologia rezistenţeila frig şi secetă a plantelor, în special a viţei devie. Prima lucrare ştiinţifică, «Физиологическаянесовместимость прививочных компонентов –основной фактор, вызывающий гибель молодыхрастений винограда», a fost prezentată la conferinţaa II-a a tinerilor savanţi din Moldova în 1960.Caracteristic pentru activitatea sa ştiinţificăde la bun început este efectuarea cercetărilorfundamentale cu utilizarea metodelor fiziologice,biochimice şi morfologice în scopul rezolvăriiproblemelor practice ale agriculturii. Începând cuprimele sale lucrări ştiinţifice în anii ‘60 ai secoluluitrecut, studiind dinamica conţinutului de glucide laviţa de vie altoită de origine europeană şi americană,pentru prima dată, împreună cu şeful său ştiinţific,doctorul M.Mihailov, stabileşte cauza pieirii viţeide vie altoite la frig – lipsa afinităţii proceselorfiziologice dintre altoi şi portaltoi, adică a viţelor deorigine europeană faţă de altoiurile americane şi căportaltoaele nu sunt adaptaţi la condiţiile climatericedin Moldova, de aceea autorii propun ca portaltoaehibrizii dintre soiurile americane şi cele europene.Cu anii, au fost aprofundate cercetărilefundamentale consacrate determinări tipului demetabolism, legităţilor acumulării şi depuneriisubstanţelor plastice de rezervă, restructurăriimetabolismului sub influenţa condiţiilor fluctuantepe parcursul ciclului anual de creştere şi dezvoltarea plantelor etc.Pentru prima dată au fost stabilite particularităţileprocesului de depunere a substanţelor plastice derezervă în diverse perioade de creştere a viţei de vie,evidenţiate componentele structurale ale plantelor încare au loc modificările glucidelor macromoleculareîn perioadele critice, s-a demonstrat rolul determinantal solidităţii şi persistenţei sistemelor coloidale şiapei legate în manifestarea rezistenţei plantelor.O etapă importantă în dezvăluirea proceselorfiziologo-biochimice a rezistenţei la frig a viţeide vie prezintă teza sa de doctor «Физиологобиохимическиеособенности зимостойкостивинограда в связи с условиями произрастанияв Молдавии», susţinută cu brio în AŞM în a.1968.Lucrarea generalizează datele proprii şi bibliografice,constituind un suport esenţial în elaborarea bazelorştiinţifice ale dezvoltării culturii viţei de vie în ţară.În linii generale, au fost evidenţiate mecanismelefiziologo-biochimice şi structurale, rolul coloiduluihidrofil cu diverse capacităţi de legare a apei,modificările substanţelor cu grad înalt de polenizareîn procesul de călire a plantelor şi propuse măsuriconcrete pentru dezvoltarea culturii viţei de vie.Deşi teza de doctor a lui Al.Chirilov a avut orezonanţă largă, conducerea de atunci a Institutuluide Fiziologie şi Biochimie a Plantelor încă timpde 4 ani îl reţine în aceeaşi funcţie de colaboratorştiinţific inferior. Numai în 1972 devine colaboratorştiinţific superior. În tot acest răstimp doctorulîn biologie Al.Chirilov aprofundează şi extindecercetările în domeniul fiziologiei şi biochimieirezistenţei şi productivităţii. În această ordine deidei, stabileşte prin ce se disting soiurile de viţă devie nerezistente de cele rezistente la ger. Doctorulîn ştiinţe biologice Al.Chirilov demonstreazăcă soiurile rezistente se caracterizează princreşterea mai intensă în perioada de toamnă-iarnăa capacităţilor de legare a apei şi prin menţinereaapei legate conjugate în condiţiile flexibile aletemperaturii, dar nu în cantităţile ei absolute. Înnumeroasele publicaţii aduce dovezi, că rezistenţa lager este un fenomen integrat şi genetic determinat,dar se realizează prin restructurarea metabolismuluiplantelor sub influenţa diferitor factori pe parcursulciclului anual de creştere şi dezvoltare a plantelor, înurma căreia se modifică particularităţile biochimice,structurale, fizico-chimice şi biofizice ale celulelor.Intensitatea decurgerii acestor procese depinde destarea plantelor înainte de iernare, caracterul şiintensitatea factorilor ce acţionează asupra lor înperioada toamnă-iarnă.Indiscutabilă este contribuţia lui Al.Chirilovîn ceea ce priveşte cercetarea mecanismelorfiziologo-biochimice ale rezistenţei viţei de vie latemperaturile negative în diferite etape de călireîn perioada toamnă-iarnă, care în linii generale semanifestă prin:1. creşterea potenţialului osmotic ca rezultatal acumulării substanţelor micromoleculare;2. formarea sistemelor coloidale stabile, careposedă capacităţi înalte de reţinere a apei;3. formarea complexelor stabile înprotoplastele puternic deshidratate, în care rolulstabilizator în locul apei îl îndeplinesc glucidele şiproteinele micromoleculare.nr. 3(18), septembrie 2010 - 151

Jubileucolega sa <strong>de</strong> facultate Eleonora, care i-a <strong>de</strong>venitnu numai nevastă, prieten, dar şi colaborator înlaboratorul pe care-l conducea.În Universitate se specializează în domeniulchimiei organice. După absolvirea Universităţii <strong>de</strong>Stat, la iniţiativa doctorului în biologie M.Mihailov,se angajează în calitate <strong>de</strong> laborant în Institutul <strong>de</strong>Biologie al Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. Alucrat în această funcţie timp <strong>de</strong> 2 ani, apoi încăun an laborant superior, iar ulterior este avansat înfuncţia <strong>de</strong> colaborator ştiinţific inferior.Se afirmă ca specialist în fiziologia rezistenţeila frig şi secetă a plantelor, în special a viţei <strong>de</strong>vie. Prima lucrare ştiinţifică, «Физиологическаянесовместимость прививочных компонентов –основной фактор, вызывающий гибель молодыхрастений винограда», a fost prezentată la conferinţaa II-a a tinerilor savanţi din Moldova în 1960.Caracteristic <strong>pentru</strong> activitatea sa ştiinţifică<strong>de</strong> la bun început este efectuarea cercetărilorfundamentale cu utilizarea meto<strong>de</strong>lor fiziologice,biochimice şi morfologice în scopul rezolvăriiproblemelor practice ale agriculturii. Începând cuprimele sale lucrări ştiinţifice în anii ‘60 ai secoluluitrecut, studiind dinamica conţinutului <strong>de</strong> gluci<strong>de</strong> laviţa <strong>de</strong> vie altoită <strong>de</strong> origine europeană şi americană,<strong>pentru</strong> prima dată, împreună cu şeful său ştiinţific,doctorul M.Mihailov, stabileşte cauza pieirii viţei<strong>de</strong> vie altoite la frig – lipsa afinităţii proceselorfiziologice dintre altoi şi portaltoi, adică a viţelor <strong>de</strong>origine europeană faţă <strong>de</strong> altoiurile americane şi căportaltoaele nu sunt adaptaţi la condiţiile climatericedin Moldova, <strong>de</strong> aceea autorii propun ca portaltoaehibrizii dintre soiurile americane şi cele europene.Cu anii, au fost aprofundate cercetărilefundamentale consacrate <strong>de</strong>terminări tipului <strong>de</strong>metabolism, legităţilor acumulării şi <strong>de</strong>puneriisubstanţelor plastice <strong>de</strong> rezervă, restructurăriimetabolismului sub influenţa condiţiilor fluctuantepe parcursul ciclului anual <strong>de</strong> creştere şi <strong>de</strong>zvoltarea plantelor etc.Pentru prima dată au fost stabilite particularităţileprocesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a substanţelor plastice <strong>de</strong>rezervă în diverse perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> creştere a viţei <strong>de</strong> vie,evi<strong>de</strong>nţiate componentele structurale ale plantelor încare au loc modificările gluci<strong>de</strong>lor macromoleculareîn perioa<strong>de</strong>le critice, s-a <strong>de</strong>monstrat rolul <strong>de</strong>terminantal solidităţii şi persistenţei sistemelor coloidale şiapei legate în manifestarea rezistenţei plantelor.O etapă importantă în <strong>de</strong>zvăluirea proceselorfiziologo-biochimice a rezistenţei la frig a viţei<strong>de</strong> vie prezintă teza sa <strong>de</strong> doctor «Физиологобиохимическиеособенности зимостойкостивинограда в связи с условиями произрастанияв Молдавии», susţinută cu brio în AŞM în a.1968.Lucrarea generalizează datele proprii şi bibliografice,constituind un suport esenţial în elaborarea bazelorştiinţifice ale <strong>de</strong>zvoltării culturii viţei <strong>de</strong> vie în ţară.În linii generale, au fost evi<strong>de</strong>nţiate mecanismelefiziologo-biochimice şi structurale, rolul coloiduluihidrofil cu diverse capacităţi <strong>de</strong> legare a apei,modificările substanţelor cu grad înalt <strong>de</strong> polenizareîn procesul <strong>de</strong> călire a plantelor şi propuse măsuriconcrete <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea culturii viţei <strong>de</strong> vie.Deşi teza <strong>de</strong> doctor a lui Al.Chirilov a avut orezonanţă largă, conducerea <strong>de</strong> atunci a Institutului<strong>de</strong> Fiziologie şi Biochimie a Plantelor încă timp<strong>de</strong> 4 ani îl reţine în aceeaşi funcţie <strong>de</strong> colaboratorştiinţific inferior. Numai în 1972 <strong>de</strong>vine colaboratorştiinţific superior. În tot acest răstimp doctorulîn biologie Al.Chirilov aprofun<strong>de</strong>ază şi extin<strong>de</strong>cercetările în domeniul fiziologiei şi biochimieirezistenţei şi productivităţii. În această ordine <strong>de</strong>i<strong>de</strong>i, stabileşte prin ce se disting soiurile <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong>vie nerezistente <strong>de</strong> cele rezistente la ger. Doctorulîn ştiinţe biologice Al.Chirilov <strong>de</strong>monstreazăcă soiurile rezistente se caracterizează princreşterea mai intensă în perioada <strong>de</strong> toamnă-iarnăa capacităţilor <strong>de</strong> legare a apei şi prin menţinereaapei legate conjugate în condiţiile flexibile aletemperaturii, dar nu în cantităţile ei absolute. Înnumeroasele publicaţii aduce dovezi, că rezistenţa lager este un fenomen integrat şi genetic <strong>de</strong>terminat,dar se realizează prin restructurarea metabolismuluiplantelor sub influenţa diferitor factori pe parcursulciclului anual <strong>de</strong> creştere şi <strong>de</strong>zvoltare a plantelor, înurma căreia se modifică particularităţile biochimice,structurale, fizico-chimice şi biofizice ale celulelor.Intensitatea <strong>de</strong>curgerii acestor procese <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong>starea plantelor înainte <strong>de</strong> iernare, caracterul şiintensitatea factorilor ce acţionează asupra lor înperioada toamnă-iarnă.Indiscutabilă este contribuţia lui Al.Chirilovîn ceea ce priveşte cercetarea mecanismelorfiziologo-biochimice ale rezistenţei viţei <strong>de</strong> vie latemperaturile negative în diferite etape <strong>de</strong> călireîn perioada toamnă-iarnă, care în linii generale semanifestă prin:1. creşterea potenţialului osmotic ca rezultatal acumulării substanţelor micromoleculare;2. formarea sistemelor coloidale stabile, careposedă capacităţi înalte <strong>de</strong> reţinere a apei;3. formarea complexelor stabile înprotoplastele puternic <strong>de</strong>shidratate, în care rolulstabilizator în locul apei îl în<strong>de</strong>plinesc gluci<strong>de</strong>le şiproteinele micromoleculare.nr. 3(18), septembrie 2010 - 151

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!