<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>SAVANT ŞI MANAGER DEPRESTIGIUDr. Alexandru CHIRILOV,la 75 aniBiolog, domeniul ştiinţific: biologia şifiziologia plantelor. Doctor în biologie (1968).A <strong>de</strong>venit axiomă, că a obţine în prezent rezultateinedite în ştiinţele naturii şi vieţii este posibil numaiîn cazul în care cercetătorul dispune <strong>de</strong> aparatajmo<strong>de</strong>rn, are o pregătire profesională multilaterală,profundă şi, în plus, este dotat cu capacităţimanageriale. Cercetătorul solitar care <strong>de</strong> unulsingur obţinea rezultate ştiinţifice semnificative e <strong>de</strong>domeniul trecutului. În prezent, iniţierea studiuluiunor fenomene sau reacţii biologice presupuneorganizarea activităţii ştiinţifice în echipă. Iată <strong>de</strong>ce, <strong>de</strong> la cercetătorul contemporan se cere, nu înultimul rând, să pose<strong>de</strong> şi aptitudini <strong>de</strong> administrarea unui grup <strong>de</strong> persoane.Viaţa mărturiseşte însă, că <strong>de</strong>seori cercetătoriiau vocaţie <strong>de</strong> a genera i<strong>de</strong>i, dar nu şi <strong>de</strong> a efectuainvestigaţii la un nivel metodic corespunzător.Sau <strong>de</strong> a generaliza datele obţinute, dar nu şi <strong>de</strong> aorganiza activitatea unei echipe <strong>de</strong> specialişti. Sau<strong>de</strong> a efectua cercetări ştiinţifice la un nivel metodicînalt, dar nu şi capacităţi <strong>de</strong> a analiza rezultateleînregistrate prin prisma celor din literatură. Şitotuşi, <strong>de</strong>şi foarte rar, sunt personalităţi, care posedăintegral setul <strong>de</strong> calităţi menţionate.Printre asemenea personalităţi, dotate cuaptitudini <strong>de</strong> analiză şi sinteză, <strong>de</strong> a prognozaposibilele rezultate şi <strong>de</strong> a organiza a<strong>de</strong>cvatinvestigaţiile, se află şi omul emerit, doctorul înştiinţe biologice Alexandru Chirilov. El face partedin talentata generaţie a cincizeciştilor, supranumită„succesorii exploratorilor”, care alături <strong>de</strong>aca<strong>de</strong>micienii N.Gărbălău, P.Vlad, V.Micu, I.Untilă,membrii corespon<strong>de</strong>nţi P.Patron, V.Ungureanu,I.Dediu, V.Babuc, I.Hăbăşescu, V.Şalaru, E.Zgardanau adus o contribuţie substanţială la <strong>de</strong>zvoltareaştiinţelor biologice şi agrare.Al.Chirilov se bucură <strong>de</strong> un respect <strong>de</strong>osebitîn comunitatea ştiinţifică graţie erudiţiei sale.Evaluează obiectiv şi subtil activitatea colegilor,ştie să asculte şi să dialogheze cu oponenţii, vine cudovezi, argumentează, caută explicaţii, atunci cândcineva ca<strong>de</strong> în conul din umbră al unor suspiciuni.Ştie a da tuturor speranţă.O altă calitate ce-l caracterizează estecomportarea sa <strong>de</strong>mnă şi principială în orişicecondiţii <strong>de</strong> viaţă. Cunoscându-l mai bine <strong>de</strong> 40 anişi lucrând împreună în Secţia <strong>de</strong> Ştiinţe Biologiceşi Chimice, apoi în Secţia <strong>de</strong> Ştiinţe Biologice,Chimice şi Agricole, în sfârşit în Institutul <strong>de</strong>Fiziologie şi Sanocreatologie, niciodată n-am auzitsă se exprime nerespectuos în adresa cuiva. Nuputem să nu remarcăm admirabilu-i ataşament faţă<strong>de</strong> distinsa sa soţie – doctorul în ştiinţe biologiceEleonora Chirilov.S-a născut la 16 august 1935, în satul Buiucani,suburbie a Chişinăului, în familia muncitorului <strong>de</strong>cale ferată Filaret Chirilov şi a Glafirei Chirilov.Alexandru era penultimul copil al unei familiinumeroase formată din 7 copii: 3 băieţi şi 4 fete. Demic lucrează pământul alături <strong>de</strong> mamă şi ceilalţi fraţişi surori. O <strong>de</strong>osebită plăcere avea să muncească lavie şi să crească viermi <strong>de</strong> mătase. Această pasiune afost observată şi susţinută <strong>de</strong> profesorii din şcoală, lapropunerea cărora este înrolat în rândurile „tinerilormiciurinişti”. Astfel, i s-a oferit posibilitatea <strong>de</strong> avizita grădina lui Miciurin din or.Miciurinsk.A absolvit cu succes şcoala primară din sat,urmând să-şi continue studiile în şcoala medienr.4 din Chişinău, una dintre cele mai prestigioaseinstituţii <strong>de</strong> învăţământ din ţară. Aici şi-au făcutstudiile medii viitorii aca<strong>de</strong>micieni, care astăzi suntmândria ştiinţei autohtone – A.Ursu, A.Andrieş,P.Soltan, A.Simaşchevici, Gh.Paladi etc. În aceastăşcoală Al.Chirilov a obţinut cunoştinţe temeinicela toate obiectele. Susţine cu brio examenele şi îna.1952 <strong>de</strong>vine stu<strong>de</strong>nt al Universităţii <strong>de</strong> Stat dinChişinău, Facultatea <strong>de</strong> Chimie.Formarea lui ca cercetător s-a produs subinfluenţa cunoscuţilor chimişti G.Lazurievschi,A.Ablov, Iu.Lealicov etc. Firesc, având o pregătiresolidă din şcoală, s-a evi<strong>de</strong>nţiat ca unul din cei maipromiţători stu<strong>de</strong>nţi. Din anul întâi <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţie eraapreciat <strong>de</strong> toată lumea şi, nu în ultimul rând, <strong>de</strong>fetele <strong>de</strong> la facultate. În anul V, se căsătoreşte cu150 - nr. 3(18), septembrie 2010
Jubileucolega sa <strong>de</strong> facultate Eleonora, care i-a <strong>de</strong>venitnu numai nevastă, prieten, dar şi colaborator înlaboratorul pe care-l conducea.În Universitate se specializează în domeniulchimiei organice. După absolvirea Universităţii <strong>de</strong>Stat, la iniţiativa doctorului în biologie M.Mihailov,se angajează în calitate <strong>de</strong> laborant în Institutul <strong>de</strong>Biologie al Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. Alucrat în această funcţie timp <strong>de</strong> 2 ani, apoi încăun an laborant superior, iar ulterior este avansat înfuncţia <strong>de</strong> colaborator ştiinţific inferior.Se afirmă ca specialist în fiziologia rezistenţeila frig şi secetă a plantelor, în special a viţei <strong>de</strong>vie. Prima lucrare ştiinţifică, «Физиологическаянесовместимость прививочных компонентов –основной фактор, вызывающий гибель молодыхрастений винограда», a fost prezentată la conferinţaa II-a a tinerilor savanţi din Moldova în 1960.Caracteristic <strong>pentru</strong> activitatea sa ştiinţifică<strong>de</strong> la bun început este efectuarea cercetărilorfundamentale cu utilizarea meto<strong>de</strong>lor fiziologice,biochimice şi morfologice în scopul rezolvăriiproblemelor practice ale agriculturii. Începând cuprimele sale lucrări ştiinţifice în anii ‘60 ai secoluluitrecut, studiind dinamica conţinutului <strong>de</strong> gluci<strong>de</strong> laviţa <strong>de</strong> vie altoită <strong>de</strong> origine europeană şi americană,<strong>pentru</strong> prima dată, împreună cu şeful său ştiinţific,doctorul M.Mihailov, stabileşte cauza pieirii viţei<strong>de</strong> vie altoite la frig – lipsa afinităţii proceselorfiziologice dintre altoi şi portaltoi, adică a viţelor <strong>de</strong>origine europeană faţă <strong>de</strong> altoiurile americane şi căportaltoaele nu sunt adaptaţi la condiţiile climatericedin Moldova, <strong>de</strong> aceea autorii propun ca portaltoaehibrizii dintre soiurile americane şi cele europene.Cu anii, au fost aprofundate cercetărilefundamentale consacrate <strong>de</strong>terminări tipului <strong>de</strong>metabolism, legităţilor acumulării şi <strong>de</strong>puneriisubstanţelor plastice <strong>de</strong> rezervă, restructurăriimetabolismului sub influenţa condiţiilor fluctuantepe parcursul ciclului anual <strong>de</strong> creştere şi <strong>de</strong>zvoltarea plantelor etc.Pentru prima dată au fost stabilite particularităţileprocesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a substanţelor plastice <strong>de</strong>rezervă în diverse perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> creştere a viţei <strong>de</strong> vie,evi<strong>de</strong>nţiate componentele structurale ale plantelor încare au loc modificările gluci<strong>de</strong>lor macromoleculareîn perioa<strong>de</strong>le critice, s-a <strong>de</strong>monstrat rolul <strong>de</strong>terminantal solidităţii şi persistenţei sistemelor coloidale şiapei legate în manifestarea rezistenţei plantelor.O etapă importantă în <strong>de</strong>zvăluirea proceselorfiziologo-biochimice a rezistenţei la frig a viţei<strong>de</strong> vie prezintă teza sa <strong>de</strong> doctor «Физиологобиохимическиеособенности зимостойкостивинограда в связи с условиями произрастанияв Молдавии», susţinută cu brio în AŞM în a.1968.Lucrarea generalizează datele proprii şi bibliografice,constituind un suport esenţial în elaborarea bazelorştiinţifice ale <strong>de</strong>zvoltării culturii viţei <strong>de</strong> vie în ţară.În linii generale, au fost evi<strong>de</strong>nţiate mecanismelefiziologo-biochimice şi structurale, rolul coloiduluihidrofil cu diverse capacităţi <strong>de</strong> legare a apei,modificările substanţelor cu grad înalt <strong>de</strong> polenizareîn procesul <strong>de</strong> călire a plantelor şi propuse măsuriconcrete <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea culturii viţei <strong>de</strong> vie.Deşi teza <strong>de</strong> doctor a lui Al.Chirilov a avut orezonanţă largă, conducerea <strong>de</strong> atunci a Institutului<strong>de</strong> Fiziologie şi Biochimie a Plantelor încă timp<strong>de</strong> 4 ani îl reţine în aceeaşi funcţie <strong>de</strong> colaboratorştiinţific inferior. Numai în 1972 <strong>de</strong>vine colaboratorştiinţific superior. În tot acest răstimp doctorulîn biologie Al.Chirilov aprofun<strong>de</strong>ază şi extin<strong>de</strong>cercetările în domeniul fiziologiei şi biochimieirezistenţei şi productivităţii. În această ordine <strong>de</strong>i<strong>de</strong>i, stabileşte prin ce se disting soiurile <strong>de</strong> viţă <strong>de</strong>vie nerezistente <strong>de</strong> cele rezistente la ger. Doctorulîn ştiinţe biologice Al.Chirilov <strong>de</strong>monstreazăcă soiurile rezistente se caracterizează princreşterea mai intensă în perioada <strong>de</strong> toamnă-iarnăa capacităţilor <strong>de</strong> legare a apei şi prin menţinereaapei legate conjugate în condiţiile flexibile aletemperaturii, dar nu în cantităţile ei absolute. Înnumeroasele publicaţii aduce dovezi, că rezistenţa lager este un fenomen integrat şi genetic <strong>de</strong>terminat,dar se realizează prin restructurarea metabolismuluiplantelor sub influenţa diferitor factori pe parcursulciclului anual <strong>de</strong> creştere şi <strong>de</strong>zvoltare a plantelor, înurma căreia se modifică particularităţile biochimice,structurale, fizico-chimice şi biofizice ale celulelor.Intensitatea <strong>de</strong>curgerii acestor procese <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong>starea plantelor înainte <strong>de</strong> iernare, caracterul şiintensitatea factorilor ce acţionează asupra lor înperioada toamnă-iarnă.Indiscutabilă este contribuţia lui Al.Chirilovîn ceea ce priveşte cercetarea mecanismelorfiziologo-biochimice ale rezistenţei viţei <strong>de</strong> vie latemperaturile negative în diferite etape <strong>de</strong> călireîn perioada toamnă-iarnă, care în linii generale semanifestă prin:1. creşterea potenţialului osmotic ca rezultatal acumulării substanţelor micromoleculare;2. formarea sistemelor coloidale stabile, careposedă capacităţi înalte <strong>de</strong> reţinere a apei;3. formarea complexelor stabile înprotoplastele puternic <strong>de</strong>shidratate, în care rolulstabilizator în locul apei îl în<strong>de</strong>plinesc gluci<strong>de</strong>le şiproteinele micromoleculare.nr. 3(18), septembrie 2010 - 151
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55:
Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57:
AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59:
de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61:
AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63:
AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65:
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75:
MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81:
AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83:
5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85:
Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87:
AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97:
AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99:
Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka