11.07.2015 Views

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>SAVANT ŞI MANAGER DEPRESTIGIUDr. Alexandru CHIRILOV,la 75 aniBiolog, domeniul ştiinţific: biologia şifiziologia plantelor. Doctor în biologie (1968).A <strong>de</strong>venit axiomă, că a obţine în prezent rezultateinedite în ştiinţele naturii şi vieţii este posibil numaiîn cazul în care cercetătorul dispune <strong>de</strong> aparatajmo<strong>de</strong>rn, are o pregătire profesională multilaterală,profundă şi, în plus, este dotat cu capacităţimanageriale. Cercetătorul solitar care <strong>de</strong> unulsingur obţinea rezultate ştiinţifice semnificative e <strong>de</strong>domeniul trecutului. În prezent, iniţierea studiuluiunor fenomene sau reacţii biologice presupuneorganizarea activităţii ştiinţifice în echipă. Iată <strong>de</strong>ce, <strong>de</strong> la cercetătorul contemporan se cere, nu înultimul rând, să pose<strong>de</strong> şi aptitudini <strong>de</strong> administrarea unui grup <strong>de</strong> persoane.Viaţa mărturiseşte însă, că <strong>de</strong>seori cercetătoriiau vocaţie <strong>de</strong> a genera i<strong>de</strong>i, dar nu şi <strong>de</strong> a efectuainvestigaţii la un nivel metodic corespunzător.Sau <strong>de</strong> a generaliza datele obţinute, dar nu şi <strong>de</strong> aorganiza activitatea unei echipe <strong>de</strong> specialişti. Sau<strong>de</strong> a efectua cercetări ştiinţifice la un nivel metodicînalt, dar nu şi capacităţi <strong>de</strong> a analiza rezultateleînregistrate prin prisma celor din literatură. Şitotuşi, <strong>de</strong>şi foarte rar, sunt personalităţi, care posedăintegral setul <strong>de</strong> calităţi menţionate.Printre asemenea personalităţi, dotate cuaptitudini <strong>de</strong> analiză şi sinteză, <strong>de</strong> a prognozaposibilele rezultate şi <strong>de</strong> a organiza a<strong>de</strong>cvatinvestigaţiile, se află şi omul emerit, doctorul înştiinţe biologice Alexandru Chirilov. El face partedin talentata generaţie a cincizeciştilor, supranumită„succesorii exploratorilor”, care alături <strong>de</strong>aca<strong>de</strong>micienii N.Gărbălău, P.Vlad, V.Micu, I.Untilă,membrii corespon<strong>de</strong>nţi P.Patron, V.Ungureanu,I.Dediu, V.Babuc, I.Hăbăşescu, V.Şalaru, E.Zgardanau adus o contribuţie substanţială la <strong>de</strong>zvoltareaştiinţelor biologice şi agrare.Al.Chirilov se bucură <strong>de</strong> un respect <strong>de</strong>osebitîn comunitatea ştiinţifică graţie erudiţiei sale.Evaluează obiectiv şi subtil activitatea colegilor,ştie să asculte şi să dialogheze cu oponenţii, vine cudovezi, argumentează, caută explicaţii, atunci cândcineva ca<strong>de</strong> în conul din umbră al unor suspiciuni.Ştie a da tuturor speranţă.O altă calitate ce-l caracterizează estecomportarea sa <strong>de</strong>mnă şi principială în orişicecondiţii <strong>de</strong> viaţă. Cunoscându-l mai bine <strong>de</strong> 40 anişi lucrând împreună în Secţia <strong>de</strong> Ştiinţe Biologiceşi Chimice, apoi în Secţia <strong>de</strong> Ştiinţe Biologice,Chimice şi Agricole, în sfârşit în Institutul <strong>de</strong>Fiziologie şi Sanocreatologie, niciodată n-am auzitsă se exprime nerespectuos în adresa cuiva. Nuputem să nu remarcăm admirabilu-i ataşament faţă<strong>de</strong> distinsa sa soţie – doctorul în ştiinţe biologiceEleonora Chirilov.S-a născut la 16 august 1935, în satul Buiucani,suburbie a Chişinăului, în familia muncitorului <strong>de</strong>cale ferată Filaret Chirilov şi a Glafirei Chirilov.Alexandru era penultimul copil al unei familiinumeroase formată din 7 copii: 3 băieţi şi 4 fete. Demic lucrează pământul alături <strong>de</strong> mamă şi ceilalţi fraţişi surori. O <strong>de</strong>osebită plăcere avea să muncească lavie şi să crească viermi <strong>de</strong> mătase. Această pasiune afost observată şi susţinută <strong>de</strong> profesorii din şcoală, lapropunerea cărora este înrolat în rândurile „tinerilormiciurinişti”. Astfel, i s-a oferit posibilitatea <strong>de</strong> avizita grădina lui Miciurin din or.Miciurinsk.A absolvit cu succes şcoala primară din sat,urmând să-şi continue studiile în şcoala medienr.4 din Chişinău, una dintre cele mai prestigioaseinstituţii <strong>de</strong> învăţământ din ţară. Aici şi-au făcutstudiile medii viitorii aca<strong>de</strong>micieni, care astăzi suntmândria ştiinţei autohtone – A.Ursu, A.Andrieş,P.Soltan, A.Simaşchevici, Gh.Paladi etc. În aceastăşcoală Al.Chirilov a obţinut cunoştinţe temeinicela toate obiectele. Susţine cu brio examenele şi îna.1952 <strong>de</strong>vine stu<strong>de</strong>nt al Universităţii <strong>de</strong> Stat dinChişinău, Facultatea <strong>de</strong> Chimie.Formarea lui ca cercetător s-a produs subinfluenţa cunoscuţilor chimişti G.Lazurievschi,A.Ablov, Iu.Lealicov etc. Firesc, având o pregătiresolidă din şcoală, s-a evi<strong>de</strong>nţiat ca unul din cei maipromiţători stu<strong>de</strong>nţi. Din anul întâi <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţie eraapreciat <strong>de</strong> toată lumea şi, nu în ultimul rând, <strong>de</strong>fetele <strong>de</strong> la facultate. În anul V, se căsătoreşte cu150 - nr. 3(18), septembrie 2010

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!