<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>plante. Cercetătorul Petru Patron stabileşte legităţileschimbării acestui raport şi propune proce<strong>de</strong>eagrotehnice ce permit majorarea produsului valoroseconomic în structura plantei. S-a constatat, căstructura fitomasei reprezintă, <strong>de</strong> asemenea, trăsăturicu caracter ereditar şi reducerea masei vegetalecare nu reprezintă produsul valoros economic, prinmeto<strong>de</strong> <strong>de</strong> ameliorare contribuie la sporirea recolteiplantelor legumicole cultivate <strong>pentru</strong> fructe, boabe,bulbi, tuberculi, rădăcini îngroşate. În baza studieriiminuţioase a indicilor productivităţii Petru Patron aelaborat formula structurală a recoltei <strong>pentru</strong> diferitespecii legumicole care este utilizată la programarearecoltei. Rezultatele cercetărilor realizate au fostpublicate în monografia „Комплексное действиеагроприемов в овощеводстве”, precum şi înnumeroase articole.Activitatea sa ştiinţifică <strong>de</strong> cea mai mare amploaresavantul Petru Patron a <strong>de</strong>sfăşurat-o în calitate <strong>de</strong>director al Institutului Moldovenesc <strong>de</strong> Cercetări<strong>pentru</strong> Agricultura Irigată şi Legumicultură, pecare l-a condus cu <strong>de</strong>mnitate şi competenţă circa un<strong>de</strong>ceniu.În ciuda obligaţiilor <strong>de</strong> ordin administrativşi organizatoric, a acordat o atenţie sporitămuncii <strong>de</strong> cercetare ştiinţifică în scopul stabiliriiinter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei dintre factorii primordiali airecoltei, studiind problema „sol-îngrăşăminteirigare”cu participarea discipolilor săi VasileBotnari, T. Sandu, V. Roşca, N. Grădinar,V. Ponomareov, S. Vaisman, P. Iliev, G. Emeţ,O. Bacri, V. Abacumov, I. Bozbei, M. Colesnic. Înurma cercetărilor complexe s-a stabilit că normele<strong>de</strong> fertilizare necesită a fi aplicate nu doar în funcţie<strong>de</strong> specie, dar şi <strong>de</strong> soi, fiind evi<strong>de</strong>nţiate mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong>genotipuri care utilizează mai raţional elementelenutritive şi apa <strong>de</strong> irigare la formarea recoltei.Împreună cu colaboratorii Institutului, PetruPatron a elaborat şi implementat în agriculturarepublicii tehnologii avansate <strong>de</strong> producereindustrială a legumelor care asigură recolte sporite cucalităţi superioare; aceste tehnologii au fost expuseîn monografiile sale „Интенсивное овощеводствоМолдавии” şi „Legumicultura intensivă”.Membrul corespon<strong>de</strong>nt al AŞM Petru Patronse află într-o continuă căutare a modalităţilor<strong>de</strong> perfecţionare a tehnologiilor <strong>de</strong> producerea legumelor. Astfel, în monografia „Culturalegumelor”, reieşind din situaţia <strong>de</strong> criză cares-a creat în ultimii ani în agricultura republicii,sunt indicate măsurile <strong>de</strong> reducere a energieişi apei la irigare, produselor <strong>de</strong> uz fitosanitarprin aplicarea sistemului integral <strong>de</strong> protecţie aplantelor şi utilizarea pe larg a îngrăşămintelororganice.Profesorul Petru Patron şi-a adus contribuţia şila asigurarea ştiinţifică a proceselor <strong>de</strong> producerea seminţelor <strong>de</strong> legume şi cartof. A elaborat şipropus metoda <strong>de</strong> producere a plantelor mamă <strong>de</strong>morcov, ceapă, varză prin iernarea acestora directîn câmp, proce<strong>de</strong>u care asigură obţinerea unorrecolte înalte <strong>de</strong> seminţe la un preţ <strong>de</strong> cost redus.În monografia „Producerea seminţelor <strong>de</strong> legume”,doctorul habilitat Petru Patron <strong>de</strong>scrie amănunţitmăsurile <strong>de</strong> menţinere a caracterelor şi însuşirilorbiologice iniţiale a soiurilor în cadrul procesului<strong>de</strong> producere a seminţelor, expune recomandăriprivind amplasarea în asolament, pregătireaterenului, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor,amplificarea lucrărilor speciale, recoltarea şicondiţionarea seminţelor.Profesorul Petru Patron a îmbinat cu succesactivitatea <strong>de</strong> cercetare ştiinţifică cu cea didactică.Timp <strong>de</strong> peste 30 <strong>de</strong> ani a avut prelegeri laspecialitatea Legumicultură în cadrul InstitutuluiAgricol (actualmente Universitatea Agrară <strong>de</strong>Stat din Moldova) şi la Institutul <strong>de</strong> Perfecţionarea specialiştilor din complexul agroindustrial alrepublicii. Posedând un bagaj vast <strong>de</strong> cunoştinţeşi darul <strong>de</strong> orator, prelegerile Dumnealui eraubogate în date şi viziuni personale originale.Profesorul Petru Patron este autorul manualului„Legumicultura” <strong>pentru</strong> Facultatea <strong>de</strong> Horticulturăşi autor al numeroaselor indicaţii metodice <strong>pentru</strong>instruirea practică a stu<strong>de</strong>nţilor. Sub conducerea saau fost pregătiţi 27 <strong>de</strong> doctori în ştiinţă, inclusiv 6peste hotare.Domnia sa a publicat peste 300 <strong>de</strong> lucrăriştiinţifice. Pentru incontestabilele sale merite <strong>de</strong> om<strong>de</strong> ştiinţă este ales membru <strong>de</strong> onoare al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe Agricole şi Silvice din România; în anul1985 i s-a conferit titlul „Om emerit în ştiinţă dinRepublica Moldova”, iar în 1996 i s-a înmânat ceamai mare distincţie <strong>de</strong> stat – „Ordinul Republicii”.Aca<strong>de</strong>mician Teodor FURDUI,aca<strong>de</strong>mician Boris GAINA,aca<strong>de</strong>mician Simion TOMA,doctor habilitat Vasile BOTNARI148 - nr. 3(18), septembrie 2010
JubileuCARACTER DE SAVANTMembru corespon<strong>de</strong>nt al A.Ş.M.Leonid CULIUCla 60 <strong>de</strong> aniInginer-electronist, fizician, domeniulştiinţific: fizica materiei con<strong>de</strong>nsate.Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice(1990), profesor universitar (1993), membrucorespon<strong>de</strong>nt al AŞM (2007).Născut la 11 august 1950 în satul Drăgăneşti,raionul Sângerei. A absolvit şcoala medie nr. 1 dinChişinău în anul 1967; Facultatea electrofizică,Institutul Politehnic din Chişinău (1972); aspirantura/doctoranturala Universitatea <strong>de</strong> Stat „M.V.Lomonosov” din Moscova (1975), la Catedra <strong>de</strong>procese ondulatorii condusă <strong>de</strong> aca<strong>de</strong>micianul RemKhokhlov, rectorul acestei prestigioase instituţii <strong>de</strong>educaţie, savant <strong>de</strong> talie mondială, unul din fondatoriiopticii neliniare, alpinist, o personalitate legendarăîn comunitatea ştiinţifică. Leonid Culiuc a revenitla Chişinău în 1976, în cadrul Institutului <strong>de</strong> FizicăAplicată, fiind invitat <strong>de</strong> acad. Sergiu Rădăuţanu,o altă personalitate ştiinţifică din domeniul fizicii,în laboratorul <strong>de</strong> compuşi semiconductori, pe carel-a fondat. Prin urmare, la formarea acestui caracter<strong>de</strong> savant, fizician cu perspectivă, observat încă înaulele universitare, şi-au adus contribuţia reputaţioameni <strong>de</strong> ştiinţă.Membrul corespon<strong>de</strong>nt Leonid Culiuc activeazăîn cercetarea ştiinţifică din anul 1973. În mai 1976a susţinut teza <strong>de</strong> candidat/doctor în ştiinţe fizicomatematiceîn domeniul opticii neliniare. Peparcursul anilor a exercitat funcţiile <strong>de</strong> cercetătorştiinţific inferior/stagiar, cercetător ştiinţificsuperior, coordonator principal, şef <strong>de</strong> laborator(ultimele două funcţii – după susţinerea tezei <strong>de</strong>doctor habilitat în toamna anului 1989). Din 1997este director al Institutului <strong>de</strong> Fizică Aplicată alAŞM, cu întrerupere în anii 2001-2005, perioadă,în care a fost <strong>de</strong>putat în Parlamentul RepubliciiMoldova.Arealul ştiinţific al cercetătorului LeonidCuliuc inclu<strong>de</strong> un şir <strong>de</strong> probleme actuale ale fiziciisemiconductorilor şi ale corpului solid: proceseoptice, inclusiv optic-neliniare şi fotoelectrice,spectroscopie laser, fotonică etc. În ultimiicâţiva ani a <strong>de</strong>sfăşurat lucrări experimentale îndomeniul <strong>de</strong> noi nanomateriale <strong>pentru</strong> dispozitiveoptoelectronice, inclusiv fotovoltaice. Graţierezultatelor sale recunoscute pe plan internaţional, abeneficiat <strong>de</strong> multiple invitaţii <strong>de</strong> a lucra în calitate<strong>de</strong> cercetător şi profesor în universităţi şi centreştiinţifice avansate din Canada, Franţa, Germania,Japonia, România ş.a. Participă activ în realizareaunui şir <strong>de</strong> proiecte internaţionale. Membrulcorespon<strong>de</strong>nt Leonid Culiuc acordă o <strong>de</strong>osebităatenţie activităţii pedagogice – sub conducerea saau fost susţinute 8 teze <strong>de</strong> doctor la specialitateafizica şi ingineria semiconductorilor, ţine cursurispeciale la Universitatea <strong>de</strong> Stat din Moldova şiUniversitatea AŞM. Este membru al ConsiliuluiSuprem <strong>pentru</strong> Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică alAŞM, membru al Consiliului Naţional <strong>de</strong> Atestareşi Acreditare al RM, vicepreşedinte al AlianţeiFranceze în Moldova.Rezultatele cercetărilor sale au fost reflectateîn circa 240 <strong>de</strong> publicaţii ştiinţifice, peste o sută<strong>de</strong> articole fiind publicate în reviste <strong>de</strong> circulaţieinternaţională cu impact factor (Applied PhysicsLetters, Journal of Applied Physics, SurfaceScience, Semiconductor Science and Technology,Solid State Communications, Journal of OpticalSociety of America, Journal of Chemical Physics,Physical Review, Physica. Status Solidi etc.).Realizările dlui Leonid Culiuc au fostmenţionate cu medaliile ”За трудовую доблесть”(1986), “Meritul Civic” (2000), DistincţiaRepublicii Franceze “Chevalier dans l’Ordre <strong>de</strong>sPalmes Aca<strong>de</strong>miques” (2001), Medalia jubiliară“60 ani <strong>de</strong> la fondarea primelor instituţii aca<strong>de</strong>micedin Republica Moldova” (2006). Este Laureat alPremiului Preşedinţilor Aca<strong>de</strong>miei Naţionale <strong>de</strong>Ştiinţe a Ucrainei, Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Bielorusieişi Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei (1996), Laureatal Premiului <strong>de</strong> Stat al Republicii Moldova îndomeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei (1998).Îi urăm Domnului Profesor Leonid Culiuc să nui se epuizeze niciodată inteligenţa şi energia!Membru corespon<strong>de</strong>nt Ion Tighineanu,vice-preşedinte al A.Ş.M.nr. 3(18), septembrie 2010 - 149
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55:
Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57:
AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59:
de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61:
AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63:
AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65:
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75:
MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81:
AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83:
5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85:
Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87:
AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97:
AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka