<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Moldovei” în 10 volume [proiect]; Recomandărimetodice <strong>pentru</strong> autorii şi redactorii ,,EnciclopedieiMoldovei”, Chişinău, ,,Enciclopedia Moldovei”,2009, p. 20-21).Apelând la acest excurs introductiv-meditativ,am <strong>de</strong>osebita plăcere să prezint lucrarea recent editatăa cunoscutului istoric <strong>de</strong> la Universitatea <strong>de</strong> Statdin Moldova, Facultatea <strong>de</strong> Istorie şi Filosofie, şefulCatedrei <strong>de</strong> istorie universală, profesor universitar,doctor habilitat Pavel Cocârlă, Dicţionar explicativ<strong>de</strong> istorie medievală universală în 2 volume (primulvolum inclu<strong>de</strong> 294 <strong>de</strong> pagini, iar cel <strong>de</strong>-al doilea –331 <strong>de</strong> pagini, în total 42,5 coli editoriale), editat laCentrul Editorial-Poligrafic al USM în <strong>2010.</strong> Autorulare o bogată experienţă didactică (din 1970 activeazăla Universitatea <strong>de</strong> Stat din Moldova, susţinândcursuri <strong>de</strong> istorie medievală universală, istorie aoraşului medieval etc.) şi ştiinţifică (autor a peste70 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice, inclusiv două monografii,un manual şcolar, o crestomaţie, un suport <strong>de</strong> curs),elemente comensurabile în elaborarea şi editareaunei lucrări <strong>de</strong> factură enciclopedică.Lucrarea răspun<strong>de</strong> unor probleme <strong>de</strong> stringentăactualitate <strong>pentru</strong> ştiinţa istorică şi reprezintă o primătentativă <strong>de</strong> a evi<strong>de</strong>nţia importanţa unui segmentcronologic relevant al istoriei culturii şi civilizaţieiuniversale, cel al Evului Mediu. Laitmotivulvolumelor este faptul că „până în momentul actual,în Republica Moldova lipseşte un dicţionar care arcuprin<strong>de</strong> cele mai diverse aspecte ale istoriei acesteiepoci” (p. 3), iar autorul, având la bază un set <strong>de</strong>cunoştinţe profun<strong>de</strong>, concepţii, teorii şi metodologiimo<strong>de</strong>rne, <strong>de</strong>scifrează realităţile specifice perioa<strong>de</strong>imenţionate. Registrul <strong>de</strong> termeni elaborat <strong>de</strong> domnulPavel Cocârlă <strong>de</strong>nominează noţiuni ştiinţifice aleistoriei medievale sistematizate în ordine alfabetică,marcate <strong>de</strong> ,,valoarea istorică a evenimentului(fenomenului), <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> influenţă a acestuiaasupra procesului istoric, <strong>de</strong> consecinţele <strong>pentru</strong>evoluţia economico-socială, politică şi culturalăa societăţii etc.” (p. 3). Totodată, autorul ţine săprecizeze că ,,în funcţie <strong>de</strong> aceşti factori, variazăşi volumul informaţiei <strong>de</strong>spre persoanele sauevenimentele în cauză”.Articolele-termeni, elaborate <strong>de</strong> profesorulPavel Cocârlă, sunt structurate în mod coerent, atâtîn organizare pe verticală, cât şi pe orizontală. Suntprevăzute 4 nivele clasice <strong>de</strong> clasificare-cadru aştiinţelor şi artei (nivelul I Ştiinţele umanistice; nivelulII Ştiinţe istorice; nivelul III Istorie tematică; nivelulIV Discipline conexe). În funcţie <strong>de</strong> importanţa şiimpactul subiectului, autorul a prevăzut 6 categorii <strong>de</strong>articole. Categoria I (peste 3000 semne) – informaţiiistorice complexe; categoria II (500–3000 semne)– abordarea temelor, faptelor şi evenimentelorcomplexe; categoria III (300–500 semne) – elementeparticulare/simple din Evul Mediu; categoria IV(200–300 semne) – prezentarea i<strong>de</strong>ntităţilor <strong>de</strong> bază, aevenimentelor istorice importante, a reprezentanţilor<strong>de</strong> seamă din istorie; categoria V (50–200 semne)– i<strong>de</strong>ntifică personalităţi din istorie, monumentecunoscute <strong>de</strong> cultură şi <strong>de</strong> artă etc.; categoria VI(până la 50 semne) – articole <strong>de</strong> referinţă.În economia lucrării prevalează articolele <strong>de</strong>categoria IV. Numărul total <strong>de</strong> termeni este <strong>de</strong> 2116.Analiza statistică a plasării termenilor în ordinealfabetică se prezintă în felul următor: A – 290; B –112; C – 260; D – 79; E – 58; F – 97; G – 68; H – 74;I – 73; Î – 11; J – 49; K – 18; L – 82; M – 175; N –50; O – 56; P – 131; Q – 3; R – 88 ; S – 140; Ş – 22;T – 70; Ţ – 3; U – 18; V – 54; W – 19; Y – 4; Z – 12.Datele <strong>de</strong> mai sus <strong>de</strong>monstrează în mod elocvent că,sub aspect metodologic, lucrarea se încadrează nuatât în categoria ediţiilor lexicografice, cât în cea aoperelor enciclopedice – Dicţionar enciclopedic…sau Mică Enciclopedie… fiindu-i asigurată o ,,carieră”<strong>de</strong> succes. Cunoscând mo<strong>de</strong>stia profesorului PavelCocârlă, intuim că titlul a fost selectat în mod<strong>de</strong>liberat, doar… Dicţionar explicativ…Volumele corespund principiilor fundamentaleale lucrărilor enciclopedice. Materialul factologiceste prezentat prin prisma valorilor general umane,care plasează în centrul atenţiei omul, cu întreaga luiactivitate materială şi spirituală, aflată în armonie cuUniversul, cu legile naturii şi ale societăţii. Acţiunilecu impact negativ asupra mediului (cataclismenaturale sau ecologice, războaie etc.) sunt prezentate<strong>de</strong> pe poziţii instructiv-educative, în scopul prevenirii,evitării lor şi ,,extragerii” învăţămintelor din istorie. Înve<strong>de</strong>rea prezentării ştiinţifice a acţiunilor, fenomenelorşi concepţiilor <strong>de</strong>spre civilizaţia umană, atât înplan naţional, cât şi în cel universal sunt concentrateresurse intelectuale umane, informaţionale etc.Informaţiile sunt prezentate pe baza paradigmelor,concepţiilor şi viziunilor ştiinţifice consacrate,respectând valori precum echidistanţa, normele<strong>de</strong>ontologice, evitând escaladarea în zona politicului,snobismului, ten<strong>de</strong>nţiozităţii, i<strong>de</strong>ologizării şimistificării, imprimând materialului un caracter<strong>de</strong>scriptiv-informativ (a se ve<strong>de</strong>a Recomandărimetodice <strong>pentru</strong> autorii şi redactorii ,,EnciclopedieiMoldovei”, Chişinău, ,,Enciclopedia Moldovei”,2009, p. 19-20).Lucrarea domnului profesor Pavel Cocârlă oferăo largă posibilitate <strong>de</strong> aplicare în procesele <strong>de</strong> instruirepreuniversitară, universitară şi postuniversitară,în aprofundarea cercetărilor ulterioare în domeniulistoriei medievale, ştiinţei, artei şi studiilorinterdisciplinare. Volumele constituie un importantinstrument <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> cercetători ştiinţifici,istorici, cadre didactice, stu<strong>de</strong>nţi, elevi, precum şi<strong>pentru</strong> cei interesaţi <strong>de</strong> istoria şi cultura medievală.Dicţionarul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> o nouă direcţie în cercetarealexicografică/enciclopedică tematică contribuindsubstanţial la <strong>de</strong>finirea i<strong>de</strong>ntităţii ştiinţei istoricenaţionale în context global.146 - nr. 3(18), septembrie 2010
JubileuDEMNITATE ŞI COMPETENŢĂmembru corespon<strong>de</strong>nt al AŞMPetru PATRONla 75 <strong>de</strong> aniAgronom, domeniul ştiinţific: legumicultura.Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1982), profesoruniversitar (1985). Membru corespon<strong>de</strong>nt alAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei (1993).Născut la 13 iulie, 1935, în comuna Chişcăreni,jud. Bălţi. A absolvit şcoala medie incompletădin satul natal, urmând apoi Colegiul Agricol dinCucuruzeni, jud. Orhei şi facultatea <strong>de</strong> Horticulturăa Institutului Agricol din Chişinău. În 1956-1964lucrează agronom şi conducător <strong>de</strong> gospodărie,după care începe ascensiunea sa în ştiinţă: 1964-1967– doctorand la Catedra <strong>de</strong> Legumicultură aInstitutului Agricol; 1967-1973 – docent conferenţiarla aceeaşi catedră; 1973-1977 – şef <strong>de</strong> catedră;1977-1986 – director al Institutului Moldovenesc<strong>de</strong> Cercetări Ştiinţifice <strong>pentru</strong> Agricultura Irigatăşi Legumicultură, concomitent director generalal AŞP „Dnestr” (mun. Tiraspol); 1986-1999 –şef <strong>de</strong> catedră la Universitatea Agrară <strong>de</strong> Stat dinMoldova, 1989-1996 – prorector <strong>pentru</strong> ştiinţă laUniversitatea Agrară <strong>de</strong> Stat din Moldova; 1999-2000 – activitate didactică şi ştiinţifică peste hotare;2001- 2005 – aca<strong>de</strong>mician coordonator adjunct alSecţiei <strong>de</strong> Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agricoleal AŞM; 2009 şi până în prezent – Consultant înlegumicultură al Institutului Ştiinţifico-Practic <strong>de</strong>Horticultură şi Tehnologii Alimentare.Activitatea ştiinţifică, pedagogică şiorganizatorică a membrului corespon<strong>de</strong>nt al AŞM,profesorului universitar, doctorului habilitat PetruPatron este <strong>de</strong>dicată studierii în profunzime aplantelor legumicole sub diferite aspecte.Pe parcursul mai multor ani, efectueazăexperienţe polifactoriale <strong>de</strong> lungă durată în câmpcu implicarea principalelor culturi legumicole. Înbaza rezultatelor obţinute, a formulat noi legităţiîn acţiunea factorilor <strong>de</strong> mediu şi celor dirijaţi înprocesul <strong>de</strong> productivitate a plantelor, stabilindastfel punctele <strong>de</strong> interferenţă dintre factorii cecondiţionează un nivel maxim <strong>de</strong> productivitate aplantelor. Profesorul Petru Patron studiază factoriice acţionează în partea subterană şi aeriană aplantelor şi stabileşte că în condiţiile <strong>de</strong> câmp,factorii din mediul înconjurător nu acţioneazăizolat, există o inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă şi interacţiunestrânsă între aceştia.Prin numeroase experienţe Petru Patron a<strong>de</strong>monstrat că irigarea influenţează nu doar regimul<strong>de</strong> umiditate, dar şi cel <strong>de</strong> nutriţie, <strong>de</strong> temperatură,schimbul <strong>de</strong> gaze etc.; îngrăşămintele exercită oinfluenţă indirectă asupra umidităţii, conţinutului <strong>de</strong>bioxid <strong>de</strong> carbon în zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a plantelor,în<strong>de</strong>osebi îngrăşămintele organice etc.; schimbarea<strong>de</strong>nsităţii plantelor influenţează asupra regimului <strong>de</strong>lumină, nutriţie, umiditate, etc.Este bine cunoscut faptul că productivitateaplantelor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>, înainte <strong>de</strong> toate, <strong>de</strong> randamentulfotosintetic. De aceea, Petru Patron studiazăintensitatea şi productivitatea fotosintezei încondiţii <strong>de</strong> câmp, suprafaţa aparatului foliar,repartizarea pe verticală a foliajului, captareaenergiei solare sub influenţa mai multor factori laprincipalele specii legumicole. A stabilit <strong>pentru</strong>diferite specii şi tipuri <strong>de</strong> soiuri structura optimă asuprafeţei foliare în plantaţie, regimurile <strong>de</strong> nutriţieşi <strong>de</strong> irigare care asigură o productivitate maximă. Acalculat coeficientul teoretic <strong>de</strong> utilizare a energieisolare <strong>de</strong> către plantele legumicole şi recolteleteoretice posibile <strong>de</strong> legume în condiţiile RepubliciiMoldova.Savantul Petru Patron a dovedit că o mareimportanţă la formarea recoltei are modul în careprodusele <strong>de</strong> fotosinteză sunt repartizate în diverseleorgane ale plantei. Biomasa la speciile legumicole,cu excepţia celor cultivate <strong>pentru</strong> ver<strong>de</strong>ţuri, nuformează în totalitate produsul valoros economic.Pe lângă fructe, rădăcini îngroşate, bulbi, tuberculi,boabe, căpăţâni etc. se obţin vrejuri, frunze, rădăcinicare au o valoare economică secundară. Din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re economic, este foarte important ca raportuldintre cele două componente să fie în favoareaprodusului valoros <strong>pentru</strong> care se cultivă acestenr. 3(18), septembrie 2010 - 147
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55:
Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57:
AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59:
de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61:
AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63:
AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65:
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75:
MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81:
AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83:
5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85:
Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87:
AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89:
AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91:
AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93:
AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95:
AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka