Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

ITINERARULPROFESORULUIPAVEL COCÂRLĂÎN ARBORELECUNOŞTINŢELORDr. Ion XENOFONTOV,secretar ştiinţifi c la Instituţia Publică,,Enciclopedia Moldovei”Producţia lexicografică şi enciclopedică,elaborată în primul deceniu al sec. XXI, traverseazădimensiunile specifice ale unei civilizaţii cu ritmurigalopante de dezvoltare. Profunzimea schimbărilordin lumea contemporană şi ritmurile accelerate alecercetării şi inovării generează creşterea progresivăa volumului informaţiilor, astfel încât cititorul avizatşi neavizat poate fi nu doar copleşit, ci şi derutat devolumul imens de subiecte abordate şi de torentulvertiginos de informaţii din domeniile cunoaşterii.Era informaţională, societatea bazată pecunoaştere, globalizarea comunicării şi ştiinţei,transgresarea inter/transdisciplinară sunt valenţeleşi paradigmele de care trebuie să ţină cont oricecercetător implicat în actul de creaţie. Calitateacunoştinţelor asimilate depinde de sursele deinformare (cu o infrastructură consolidată) şi deresursele umane care recepţionează, analizează şistochează informaţiile. Lucrările de tezaurizarea cunoştinţelor devin instrumente indispensabilede lucru, practic în toate sferele de activitate.Înglobând noi achiziţii ale tehnicii tipografice, cuilustraţii în întregime color,editată în colecţii de buzunar,producţia enciclopedică sedemocratizează, ajungând săconstituie, în statele dezvoltate,până la 25 la sută din valoareaproducţiei anuale de carte.Odată cu răspândireacalculatorului şi a internetului,se anunţă trecerea la o nouăepocă, cea a enciclopediilorvirtuale. Inovaţiile în domeniultehnologiilor informaţionalenu garantează şi calitateainformaţiilor enciclopedice.Astfel, nici resursele web –internetul – cea mai mare realizareîn domeniul informaţionaldin ultimele decenii, nu potsuplini informaţiile complexeşi sistematizate, deoarece lelipseşte elementul esenţial:Noutăţi editorialeselectarea, verificarea, ordonarea, sistematizareainformaţiilor. În procesul elaborării lucrărilorlexicografice şi enciclopedice pot fi constatate oserie de aspecte ştiinţifice mai puţin studiate – aşanumitele„pete albe” sau ,,viduri” – care genereazănoi direcţii de abordare ştiinţifică, iar subiectelecontroversate pot fi cercetate din perspectivămultidisciplinară. Sub acest aspect, pot fi generatenoi idei, viziuni, paradigme, subiecte sensibilece contribuie indiscutabil la dezvoltarea ştiinţeiîn ansamblu. Totodată, se impune necesitateastringentă de a unifi ca şi de a standardiza limbajul,care, din păcate, este aplicat aleatoriu în literaturade specialitate. Din aceste considerente, apariţiileeditoriale, care înglobează cunoştinţe complexe dinramuri ale ştiinţei şi artei, sunt binevenite pentrucircuitul ştiinţific şi informaţional.Discursul enciclopedic este considerat prindefiniţie fragmentar, divizat în unităţi, de aceease poate vorbi de existenţa unui deziderat firesc alutilizatorilor de a putea reface imaginea globală acunoştinţelor generale şi/sau specializate. În planistoric, reconstituirea imaginii globale implicătratarea cunoştinţelor umane în ordine alfabeticăsau metodică. D. Diderot (1713–1784), unuldintre autorii primei enciclopedii franceze, adefinit enciclopedia ca „înlănţuire de cunoştinţe”,ce permite nu doar accesul la cunoştinţe, ci şi lalegăturile dintre ele. În acest scop este nevoie desoluţii teoretice şi operaţionale pentru a stabili careeste unitatea de cunoştinţe ce ar servi la elaborareaunei lucrări complete şi ce instrumente sunt necesarepentru accesul la cunoştinţe. În calitate de un atareinstrument este identificat arborele cunoştinţelor,făcându-se încercări de raportare la acesta a fiecăruiarticol (a se vedea Concepţia ,,EnciclopedieiPavel COCÂRLĂ, Dicţionar explicativ de istorie medievală universală.Chişinău: CEP USM, 2010.Vol. I: A-H. – 294 p. – 125 ex.; Vol. II: I-Z. – 331 p. – 125 ex.nr. 3(18), septembrie 2010 - 145