Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Noutăţi editorialeiniţiatice ale perioadei de debut pe scena Teatruluide Operă din Chişinău şi continuând cu cele mai relevanterealizări în cariera sa de creaţie de-a lungula peste patru decenii de activitate. Studiul conturează,într-un limbaj foarte pitoresc şi accesibil publiculuilarg, întreaga galerie a rolurilor principaleale sopranei, lumea plină de inspiraţie, abnegaţie şidăruire artistică, universul magnific al interpretărilorde succes din literatura universală şi naţionalădin domeniu. Sunt prezentate aspecte ale contextuluide creaţie a rolurilor sale celebre: Floria Tosca,Cio-Cio-san, Norma, Tatiana, Liza, Aida, Leonora,Amelia, Abigaille, Adrienne Lecouvreur, Turandotş.a. Este evidenţiat şi aportul primordial al MarieiBieşu în valorificarea premierei unor opere moldoveneşti,scrise de autorii locali. O pagină aparte estededicată realizărilor primadonei în cadrul concursurilorinternaţionale de canto, în turneele artistice depeste hotare, în procesul de conlucrare artistică cumarile personalităţi ale culturii muzicale din lume.Sunt evocate momentele cruciale în afirmarea profesionalăa sopranei: prima invitaţie la Teatrul Bolşoidin Moscova, stagiul de perfecţionare la TeatrulLa Scala din Milano şi stagiunea de la MetropolitanOpera din New-York.Schiţa muzicologului moscovit Vsevolod Timohin,întitulată Un har vocal şi dramatic unic, prezintă,într-o formă succintă, unele relatări din biografia decreaţie a Mariei Bieşu. Sunt evidenţiate momentele legatede participarea artistei la festivalul tinerilor interpreţide operă (Moscova, 1964), la festivalul din Berlin(1973), în juriul concursului internaţional de la Rio deJaneiro (1975), inclusiv aspecte legate de realizareadiscului cu opera Norma de V.Bellini (1986).Muzicologul şi lexicografulViorel Cosma dinBucureşti propune un studiulaconic, dar foarte consistent,cu titlul O personalitateartistică reprezentativă aMoldovei. Autorul se referă,în mod special, la spectacoleleşi recitalurile susţinutede Maria Bieşu pe scena teatrelorlirice din România, înoraşele Iaşi, Bucureşti şi Târgovişte.Studiul rezumă ideileşi concepţiile cercetătorului,publicate în unele dintrelucrările sale de specialitate,precum lexiconul Interpreţiromâni (1996) si Enciclopediamuzicii româneşti de laorigini până în zilele noastre(2007). Sunt evidenţiate trăsăturiledistinctive ale cântăreţei: talentul dramatic,calităţile vocale de excepţie şi amplitudinea deosebităa palmaresului ei repertorial. O pagină apartese consacră colaborării cu festivalul de romanţăCrizantema de Aur din Târgovişte, apreciindu-se, înacest context, rolul important al marii soprane în internaţionalizareaacestui for muzical şi în valorificarearepertoriului de romanţe populare româneşti, înspecial, a celor scrise pe textele lui M. Eminescu.Pianistul, maestrul de concert şi muzicologulSergo Benghelsdorf prezintă schiţa eseistică întitulatămetaforic Învăluiţi de vraja sunetelor. Autorultratează pe marginea unor subiecte interesante dinbiografia de creaţie a interpretei: debutul cu rolulFloriei Tosca, elementele de succes ale repertoriului,colaborările cu pianistul Evgheni Şenderovici,cu celebrii cântăreţi E. Nesterenko, E. Obrazţova,B. Rudenko. Relevant în acest context s-a dovedita fi şi turneul la teatrul dramatic din Odesa. Dinperspectiva unui muzician practic, sunt analizate şianumite particularităţi ale artei vocale a Mariei Bieşu,trăsăturile interpretative ale unor creaţii importantedin repertoriul său.Sub titlul Ofrandă muzelor teatrului muzical,profesorul universitar şi muzicologul Galina Cocearovapropune un studiu special despre semnificaţiaşi rolul Festivalului internaţional al artiştilor de operăşi balet Invită Maria Bieşu. Analizând anverguraevenimentului în cauză, în contextul manifestărilorinternaţionale de acest gen, autoarea relevă aspectelespecifice ce ţin de estetică si repertoriu, de diversitateaşcolilor şi stilurilor reprezentate, de măiestriacântăreţilor, dirijorilor şi artiştilor de balet, de dis-Maria Bieşu acordă interviuri în sediul A.Ş.M., 14 septembrie 2010nr. 3(18), septembrie 2010 - 143