Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
MARIA BIEŞU – VOCAŢIEŞI DESTIN ARTISTICDr. Vasile CHISELIŢĂ,Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ş.M.AkademosApărută în premieră, în seria omagială Academica,sub auspiciul Academiei de Ştiinţe a Moldovei,îngrijită de Centrul Studiul Artelor al InstitutuluiPatrimoniului Cultural, monografia colectivăMaria Bieşu - vocaţie şi destin artistic constituieun eveniment editorial, cultural şi ştiinţific de excepţie,consacrat celei de-a 75-a aniversări a zileide naştere a marii artiste, un remarcabil prilej deexegeză, de recitire şi de repunere în pagină a impunătoruluipalmares de realizări profesionale aleprotagonistei, ajunsă la onorabila vârstă a împlinirilor.Personalitate plurivalentă, primadonă a OpereiNaţionale din Chişinău, soprană de renume mondial,profesor universitar, academician, laureată aprestigioase premii internaţionale şi distincţii guvernamentale,fondatoare şi animatoare a unui festival-concursinternaţional de canto, titulară a uneicariere lirice internaţionale de mare succes, continuatoareşi edificatoare a celor mai bune tradiţii aleartei vocale academice din Europa şi din întreagalume, actor important al vieţii culturale din ţară şidin străinătate, Maria Bieşu s-a bucurat dintotdeaunade atenţia sporită a specialiştilor şi de admiraţiaînălţătoare a publicului select. Personalitateaei de creaţie a constituit obiectul unor monografiispeciale (E. Vdovina: 1977, 1984), volume biografice(Iu. Kirillova: 1985), compartimente din lucrăridespre istoria Operei Naţionale (A. Dănilă:2005, 2008), publicaţii eseistice (R. Iuncu: 2007),culegeri de articole şi studii (2000, 2005), broşuritematice cu ilustraţii (1979, 1986), enciclopediinaţionale şi internaţionale, albume de artă, numeroasearticole de presă etc.Proaspătul volum academic (coordonat deV. Galaicu) vine însă cu o serie de noi sinteze latemă, cu studii interpretologice, articole şi reflecţii,menite a conceptualiza, aprofunda şi actualiza tabloulmagistral de creaţie al Mariei Bieşu, una dintrefigurile proeminente ale artei interpretative deoperă şi de concert din a doua jumătate a secoluluiXX şi începutul celui de-al XXI-lea, a cărei măiestrievocală, talent dramatic şi har artistic deosebit ainfluenţat sensibil evoluţia teatrului muzical, creaţiacomponistică şi viaţa culturală pe plan naţional şiinternaţional. Monografia constituie rodul munciiunui mare colectiv de autori din Republica Moldova(Academia de Ştiinţe, Academia de Teatru, MuzicăMaria Bieşu – vocaţie şi destin artistic / Academia deŞtiinţe a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural,Centrul Studiul Artelor. Chişinău: S.n., 2010(F.E.-P. „Tipogr. Centrală”)şi Arte Plastice) şi de peste hotare (România şi Rusia),care a încercat să valorifice aspectele relevante,unele inedite sau încă slab studiate, privind vocaţiaşi destinul artistic particular al distinsei cântăreţe liricede la Chişinău.Lucrarea se structurează în trei compartimentede bază. Primul articulează un grupaj de studii ştiinţifice,schiţe, eseuri, interpretări şi sinteze. Al doileavine să nuanţeze portretul de creaţie al Mariei Bieşucu o serie de opinii, reflecţii, mărturii, interviuri,mai ample sau mai concise, ale unor personalităţidin domeniul culturii: compozitori, dirijori, criticimuzicali şi literari, scriitori şi publicişti. Al treileapropune cititorului un voluminos set de fotografiişi materiale iconografice, precum şi o amplă anexăprivind sursele bibliografice la temă.Compartimentul analitic debutează cu studiulEpoca Mariei Bieşu în evoluţia teatrului liric. Semnatde Prof. Vladimir Axionov, textul exegetic îşipropune să dezvăluie fenomenul complex şi pluridimensionalal artistei. Făcând o scurtă incursiune înistoria artei lirice universale din ultimele două secole,autorul încearcă să pună în valoare, cât mai plenar,rolul Mariei Bieşu în promovarea creaţiei componisticedin domeniu, în impulsionarea activităţiiOperei Naţionale, dar şi în conturarea unei imaginiculturale pozitive a ţării natale în lume. Discursulanalitic vizează deopotrivă structura repertoriului liric,rolurile emblematice, aportul special al protagonisteiîn valorificarea creaţiilor celebre din literaturarusă, occidentală şi naţională de specialitate. Un locspecial se oferă examinării rolului Cio-Cio-san (din140 - nr. 3(18), septembrie 2010
opera Madame Butterfl y de Puccini), el constituind,în opinia autorului, firul roşu al întregii cariere scenicea Mariei Bieşu.Studiul Romanţa în repertoriul liric al MarieiBieşu (autor – subsemnatul, dr.V.Chiseşiţă), vine săcontureze rolul important al genului cameral şi alcelui concertistic în evoluţia carierei profesionale amarii soprane, acesta fiind un domeniu distinct, unveritabil alter ego, deopotrivă prolific şi remarcabil,al manifestării sale artistice. Este descrisă o amplătraiectorie de creaţie, plină de zbucium, căutări,trăiri şi împliniri pe tărâmul artei vocale camerale.Se încearcă dezvăluirea modului în care principiileestetice şi particularităţile expresive ale genului deromanţă au ghidat flacăra personalităţii artistice aMariei Bieşu de-a lungul a peste patru decenii. Studiulpropune o etapizare a evoluţiei artei camerale,conturând astfel panorama de ansamblu a repertoriului.Sunt punctate aspectele ce ţin de problematicaclasificării repertoriului de romanţe şi de lied, oatenţie deosebită fiind acordată romanţei naţionalede tradiţie academică şi celei de tradiţie populară.Este evidenţiată capacitatea şi iscusinţa fenomenalăNoutăţi editorialeMaria Bieşu, aplaudată de membrii A.Ş.M. la lansarea cărţii sale,14 septembrie 2010a primadonei de a aborda întregul diapazon stilistical genului de romanţă, varietatea de şcoli, de curenteestetice şi de epoci, pe care le valorifică în creaţiasa. Se examinează contextul specific de creaţie, factoriice au contribuit la consolidarea genului de romanţăîn repertoriul său. O filă aparte este dedicatăcolaborării Mariei Bieşu cu festivalurile de romanţăpopulară Crizantema de Aur din Târgovişte (România)şi Crizantema de Argint din Chişinău. Spreatenţia cititorului este propusă, în premieră, o scurtăanaliză interpretativă a zece dintre cele mai popularecreaţii de romanţă semnate de Gavriil Musicescu,Sabin Drăgoi, Gheorghe Dima, Eugen Doga, BorisDubossarchi, Constantin Rusnac, Mircea Oţel,Giulelm Şorban, Ion Duca, unele scrise pe versurilemarelui poet naţional Mihai Eminescu. Autorul anexeazăstudiului şi o amplă listă de repertoriu, în caresunt delimitate cinci categorii de bază ale genului deromanţă şi lied.Muzicologul Parascovia Rotaru dezvăluie o nouăfaţetă, mai puţin cunoscută publicului larg, a personalităţiimarii soprane, cea de interpretă de muzicăbisericească. Autoarea abordează problema dintr-operspectivă predominant emică,apelând la metoda interviului,ceea ce-i permite să pună în valoareprofunzimea concepţiilor şiideilor Mariei Bieşu despre semnificaţiaartei vocale sacre, despreimboldul spiritual, lumea plinăde farmec şi de lumină a acestuidomeniu de creativitate umană.Amplele evocări personale aleartistei pun în relief ataşamentulşi respectul ei puternic faţă de valorilespirituale divine, principiimorale şi atitudini de creaţie ceveneau în contrast acut cu ideologiaoficială ateistă din epoca totalitarăcomunistă. Cercetătoareaexaminează procesul apropieriiartistei de muzica bisericeascăortodoxă, istoria colaborării salecu corurile Catedralei NaştereaDomnului şi a bisericii Sfântul IerarhNicolae din Chişinău. Suntdezvăluite momentele importanteale ascensiunii sale profesionalepe tărâmul muzicii sacre, începândcu repertoriul universal detradiţie catolică, marcat de pietateaangelică a celor şaisprezeceversiuni componistice cunoscuteale imnului Ave Maria, de grandoareamonumentală a lucrărilorvocal-simfonice importantenr. 3(18), septembrie 2010 - 141
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
opera Madame Butterfl y <strong>de</strong> Puccini), el constituind,în opinia autorului, firul roşu al întregii cariere scenicea Mariei Bieşu.Studiul Romanţa în repertoriul liric al MarieiBieşu (autor – subsemnatul, dr.V.Chiseşiţă), vine săcontureze rolul important al genului cameral şi alcelui concertistic în evoluţia carierei profesionale amarii soprane, acesta fiind un domeniu distinct, unveritabil alter ego, <strong>de</strong>opotrivă prolific şi remarcabil,al manifestării sale artistice. Este <strong>de</strong>scrisă o amplătraiectorie <strong>de</strong> creaţie, plină <strong>de</strong> zbucium, căutări,trăiri şi împliniri pe tărâmul artei vocale camerale.Se încearcă <strong>de</strong>zvăluirea modului în care principiileestetice şi particularităţile expresive ale genului <strong>de</strong>romanţă au ghidat flacăra personalităţii artistice aMariei Bieşu <strong>de</strong>-a lungul a peste patru <strong>de</strong>cenii. Studiulpropune o etapizare a evoluţiei artei camerale,conturând astfel panorama <strong>de</strong> ansamblu a repertoriului.Sunt punctate aspectele ce ţin <strong>de</strong> problematicaclasificării repertoriului <strong>de</strong> romanţe şi <strong>de</strong> lied, oatenţie <strong>de</strong>osebită fiind acordată romanţei naţionale<strong>de</strong> tradiţie aca<strong>de</strong>mică şi celei <strong>de</strong> tradiţie populară.Este evi<strong>de</strong>nţiată capacitatea şi iscusinţa fenomenalăNoutăţi editorialeMaria Bieşu, aplaudată <strong>de</strong> membrii A.Ş.M. la lansarea cărţii sale,14 septembrie 2010a primadonei <strong>de</strong> a aborda întregul diapazon stilistical genului <strong>de</strong> romanţă, varietatea <strong>de</strong> şcoli, <strong>de</strong> curenteestetice şi <strong>de</strong> epoci, pe care le valorifică în creaţiasa. Se examinează contextul specific <strong>de</strong> creaţie, factoriice au contribuit la consolidarea genului <strong>de</strong> romanţăîn repertoriul său. O filă aparte este <strong>de</strong>dicatăcolaborării Mariei Bieşu cu festivalurile <strong>de</strong> romanţăpopulară Crizantema <strong>de</strong> Aur din Târgovişte (România)şi Crizantema <strong>de</strong> Argint din Chişinău. Spreatenţia cititorului este propusă, în premieră, o scurtăanaliză interpretativă a zece dintre cele mai popularecreaţii <strong>de</strong> romanţă semnate <strong>de</strong> Gavriil Musicescu,Sabin Drăgoi, Gheorghe Dima, Eugen Doga, BorisDubossarchi, Constantin Rusnac, Mircea Oţel,Giulelm Şorban, Ion Duca, unele scrise pe versurilemarelui poet naţional Mihai Eminescu. Autorul anexeazăstudiului şi o amplă listă <strong>de</strong> repertoriu, în caresunt <strong>de</strong>limitate cinci categorii <strong>de</strong> bază ale genului <strong>de</strong>romanţă şi lied.Muzicologul Parascovia Rotaru <strong>de</strong>zvăluie o nouăfaţetă, mai puţin cunoscută publicului larg, a personalităţiimarii soprane, cea <strong>de</strong> interpretă <strong>de</strong> muzicăbisericească. Autoarea abor<strong>de</strong>ază problema dintr-operspectivă predominant emică,apelând la metoda interviului,ceea ce-i permite să pună în valoareprofunzimea concepţiilor şii<strong>de</strong>ilor Mariei Bieşu <strong>de</strong>spre semnificaţiaartei vocale sacre, <strong>de</strong>spreimboldul spiritual, lumea plină<strong>de</strong> farmec şi <strong>de</strong> lumină a acestuidomeniu <strong>de</strong> creativitate umană.Amplele evocări personale aleartistei pun în relief ataşamentulşi respectul ei puternic faţă <strong>de</strong> valorilespirituale divine, principiimorale şi atitudini <strong>de</strong> creaţie ceveneau în contrast acut cu i<strong>de</strong>ologiaoficială ateistă din epoca totalitarăcomunistă. Cercetătoareaexaminează procesul apropieriiartistei <strong>de</strong> muzica bisericeascăortodoxă, istoria colaborării salecu corurile Catedralei NaştereaDomnului şi a bisericii Sfântul IerarhNicolae din Chişinău. Sunt<strong>de</strong>zvăluite momentele importanteale ascensiunii sale profesionalepe tărâmul muzicii sacre, începândcu repertoriul universal <strong>de</strong>tradiţie catolică, marcat <strong>de</strong> pietateaangelică a celor şaisprezeceversiuni componistice cunoscuteale imnului Ave Maria, <strong>de</strong> grandoareamonumentală a lucrărilorvocal-simfonice importantenr. 3(18), septembrie 2010 - 141