Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

AkademosPreşedintelui Roosevelt. După examinarea situaţiei,administraţia de la Washington nu s-a decis săfacă vreo presiune asupra Poloniei. O acţiune încomun cu Anglia asupra Poloniei în acea fază eraprematură. Steinhardt încercase să-i atragă atenţiaAmbasadorului Seeds asupra gravităţii situaţiei,constatând că acesta habar nu avea despre gradulde înţelegere realizat la Kremlin între cei doiactori. Seeds a luat act cu gratitudine de aluziile luiSteinhardt referitoare la încheierea unor înţelegerisovieto-germane în cele mai presante problemepolitice, considerându-le o expresie „a opinieipersonale” a Ambasadorului american, fără ada semne că intenţiona să tragă concluziile derigoare 22 .Ceremonia semnării pactului a avut loc înacelaşi cabinet al lui Molotov în cadrul aceluiaşi cercrestrâns. În timp ce textele erau în curs de redactare,oaspeţilor li s-a propus să servească masa direct înbiroul unde s-au desfăşurat negocierile. Tot acolo pela ora 2 de noapte Molotov şi Ribbentrop au semnatdocumentele datate cu ziua anterioară. La solicitarealui Ribbentrop, la ceremonia semnării li s-a permissă asiste unor jurnalişti nemţi şi lui Andor Henke,consilier ad-interim al Ambasadei germane, cel careva protocola discuţia de după semnarea actelor.Relaxat, cu o cupă de şampanie în mână, Ribbentropîncepu o trecere în revistă a evenimentelor politicecare avea drept scop clarificarea intenţiilor ulterioareale celor două părţi. Stalin, de o manieră accentuatprietenoasă, a exprimat în puţinele sale declaraţiio încredere destul de fermă. Problema influenţeigermane asupra Japoniei care, potrivit discuţiiloriniţiale, trebuia să fie o parte a protocolului, fuabordată în acest cadru neoficial. După semnareapactului sovieto-german, pactul Anti-Cominternfusese depreciat, iar prin protocolul adiţional secretStalin putea conta, cel puţin, pe inviolabilitateafrontierelor sale din Vest.Ribbentrop l-a sunat de la Moscova pe Hitler laîncheierea misiunii sale în orele matinale ale zileide 24 august, la Bertehsgaden. „Am toată lumea înbuzunarul meu!”, îşi dădu drumul acesta spirituluisău războinic, lovind isteric cu pumnii în perete.„Acum îmi aparţine Europa. Asia o pot menţineîn mâinile lor alţii!”. Aghiotantului său Hitler i-aspus că încheierea înţelegerii cu Stalin „va aveaefectul unei bombe care a explodat”. La 25 august,în jur de ora 19.00, Hitler în prezenţa lui Goeringşi Weizsacker îl primea la cancelaria imperialădin Berlin pe ministrul său triumfător de Externe.Ribbentrop i-a dat de înţeles că dorinţa lui Stalin şi22Ibidem, p. 318-319.Molotov de a ajunge la o înţelegere cu Germaniaera „sinceră”. Hitler din nou îşi dădu frâu liberemoţiilor, convins că realizase una din cele maimari fapte eroice în viaţa sa. La Moscova, Stalin,dimpotrivă, căzu într-o stare depresivă, fiind rosde îndoieli: oare Hitler nu va fi tentat să foloseascăpactul pentru a le smulge Angliei şi Franţei cedărilede care avea nevoie? 23Consultările sovieto-germane cu privire lapunctul 3 al protocolului adiţional secret,din 23-26 iunie 1940După o serie de acţiuni politico-militare şipropagandistice de constrângere a autorităţilorde la Bucureşti, în special după încheierea păciicu Finlanda şi atacul Germaniei asupra Franţei,aliatul tradiţional al României, Guvernul sovietic,a considerat că a sosit momentul oportun pentrua accelera realizarea punctului 3 al protocoluluiadiţional secret cu privire la Basarabia. Între primajumătate a lunii mai şi prima jumătate a lunii iunie1940 au fost trasate şi adoptate planurile militarede invadare a teritoriului dintre Prut şi Nistru,iar imediat după capitularea Franţei, la 23 iunie,Molotov l-a invitat la Kremlin pe contele von derSchulenburg, punând pe tapet chestiunea Basarabieişi, surprinzător pentru partea germană, şi cea aBucovinei, despre care nu s-a discutat niciodată lanegocierile sovieto-germane.Mizând pe valabilitatea în continuare aînţelegerilor sovieto-germane cu privire laconsultările bilaterale în chestiunea balcanică şi,în particular, în cea cu privire la Basarabia, URSSintenţiona să ceară României aceste teritorii.Bucovina, ca regiune „populată cu ucraineni”,era pretinsă de URSS în calitate de compensaţiepentru cei „21 de ani” în care România „s-a folositde Basarabia”, fiind examinată ca un element alreglementării litigiului basarabean. Dacă Românianu va accepta „soluţionarea paşnică” a problemeibasarabene, URSS „o va rezolva prin forţă armată”,a arătat Molotov.Drept răspuns, Schulenburg a menţionat că lanegocierile sovieto-germane din 27-29 septembrie1939 de la Moscova Germania a anunţat că „nuare interese politice în Basarabia, însă are aiciinterese economice, care acum s-au amplificat dincauza războiului”. Mai mult decât atât, în opiniaambasadorului german, abordarea chestiuniiBasarabiei la vremea respectivă presupuneaurmătoarele: „URSS îşi va anunţa pretenţiile asupraBasarabiei numai în cazul în care o terţă ţară (Ungaria,Bulgaria) va formula revendicări teritoriale faţăde România şi va proceda la rezolvarea lor”. URSSînsă nu-şi va asuma iniţiativa în acest sens.23Ibidem,p. 316-317.14 - nr. 3(18), septembrie 2010