Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHIŞI OPERA ROMÂNĂDr. hab. Aurelian DĂNILĂAkademosBAS-BASARABIAN SIGIZMUND ZALEVSCHIAND ROMANIAN OPERAThe famous singer Sigismund Zalevschi was bornin Balti in 1885. He was sent to study at music schoolin Chisinau, then he studied singing in Rome togetherwith the well-known barytone A. Cottogni. Heundertook numeous tours through Europe , showingoff in various classical works. He was distinguished, in particular, by his brilliant interpretation of therole of Boris Gadunov in the work with the sametitle written by M. Mussorgsky. From 1923 untilhis death(1947) he worked successfully with theRomanian Opera in Bucharest , acting there as achief director.Odată cu trecerea timpului (de la Independenţăîncoace), descoperim tot mai multe nume notoriiprovenite din Basarabia, celebre pe mapamondacum un secol şi mai bine, dar care au rămas înanonimat la ele acasă doar pentru că nu se înscriauîn ideologia regimului totalitar. Astăzi, ne amintimde unii, îi „descoperim” pe alţii (în ambele cazuricu nu prea multă râvnă ), în special la anumiteaniversări, jubilee sau când citim ceva în presaeuropeană despre marile personalităţi de altădatăce-şi trag obârşia de prin părţile noastre.E şi cazul Sigizmund Zalevschi, un distins basbaritonşi regizor de operă, născut acum 125 de ani(2 octombrie, 1885), la Bălţi.Cine ştie cum i-ar fi avansat cariera, dacărămânea stabilit la Milano, unde mereu erasolicitat în spectacolele „Scalei” dar şi în cele maiprestigioase metropole din lume, de nu venea înprimăvara lui 1922 la Opera din Bucureşti pentru aevolua în „Tosca” de G. Puccini (Scarpia), „Aida”de G. Verdi (Amonasro), „Faust” de Ch. Gounod(Mefi sto)! A strălucit atunci ca un adevărat ”star” în„Tosca” alături de splendida basarabeancă E.Ivony,de superba M.Nicolescu (Cavaradossi), în alteroluri fiind antrenate O.Grozovska, Gr.Teodorescu,R.Steiner, V.Rebega ş.a.Melomanii bucureşteni află imediat dinnumeroase cronici că Sigizmund Zalevschi (trecutpe afişe şi în presă iniţial eronat cu numele deZalesky, aşa şi rămânând până la sfârşitul vieţii)este basarabean de origine poloneză. Că a studiatmai întâi la şcoala de muzică din Chişinău, canto cuA. Disconti, iar apoi la Academia „Santa Cecilia”din Roma, unde dascăl îi fusese renumitul baritonA. Cottogni, iar colegi de studii celebrii cântăreţi demai târziu, T. Ruffo şi B. Gigli.Sigizmund Zalevschi(02.10.1885–23.03.1945)Mai relataseră cronicarii din regat că, după oforţată şedere la Varşovia din cauza unei maladii,artistul fusese angajat o perioadă la teatrulMariinski din S. Petersburg. A debutat în „Damade pică” şi „Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski.Pe când evolua în opera „Cneazul Igor” de A.Borodin (în rolul titular) împreună cu legendarulF. Şaliapin (Galiţki), faimosul bas rus a apreciat laînalta lor valoare calităţile vocale şi actoriceşti alepământeanului nostru....După o experienţă mulţumitoare pe scenelelirice din Moscova, Kiev şi Odesa, cariera luiSigizmund Zalevschi în Occident continuă lateatrul „G.Verdi” din Trieste în 1920 cu opera„Boris Godunov” de M.Musorgski, artistul urmândsă exceleze în această creaţie la renumitul teatru„Scala” din Milano de patruzeci şi opt de ori la rândsub bagheta ilustrului dirijor A.Toscanini. Criticaîl compară cu Şaliapin, îl consideră întruchipareaideală a lui Boris, afirmând că Musorgski nu ar fipretins un alt interpret. De menţionat că la una dinrepetiţii pe scena teatrului de la Paris a asistat însuşiŞaliapin, care l-a felicitat pe protagonist, declarândîn faţa celor prezenţi că Zalevschi – Boris estesingurul lui urmaş.Sigizmund Zalevschi îl cânta pe Boris Godunovîn şapte limbi: rusă, germană, polonă, spaniolă,italiană, franceză şi română. Ziarul „Le MondeMuzical” scria în 5 februarie 1925 că Zalewsky adat ţarului ucigaş un relief dramatic pe care nul-am mai cunoscut de la Şaliapin. Vocea sa areun accent dramatic emoţionant, iar articulaţia înlimba franceză trebuie să fi e dată ca model artiştilorOperei.Despre respectul pentru limba strămoşilor săiaflăm şi de la renumitul bas N.Secăreanu care scrieîn cartea sa „Din viaţa mea de artist” (Bucureşti, Ed.muzicală, 2003, p.208) că în seara de 6 ianuarie 1932S.Zalevschi a cântat rolul titular (Boris Godunov,n.a.) în limba română!... O dicţiune perfectă, oarticulaţie uimitoare şi un accent românesc, pe caredacă l-ai fi auzit fără să ştii cine cântă ai fi fost sigur138 - nr. 3(18), septembrie 2010