<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>S-A STINS DIN VIAŢĂUN GENIUAL METAFOREIAcad. Mihail DOLGANAnatol CODRU(1.05.1936–17.08.2010)A încetat să bată inima,în continuă ar<strong>de</strong>re <strong>de</strong> sine,aunui geniu al Metaforei poetice <strong>de</strong> o extraordinară mo<strong>de</strong>rnitateşi putere <strong>de</strong> inovaţie – a poetului - aca<strong>de</strong>micianAnatol Codru.În spaţiul dintre Nistru şi Tisa doar un AnatolCodru,originar din Transnistria,a putut să concureze cuNichita Stănescu,cu sorţi <strong>de</strong> izbândă,în construcţia unuiunivers artistic şi a unui “limbaj poiezesc” absolut singulareşi absolut fascinante. Foarte multe dintre metaforele,simbolurile şi miturile poeziei lui A.Codru încă urmeazăsă mai fie <strong>de</strong>codate şi gustate estetic <strong>de</strong> către cititoriiatenţi ai viitorului – atâta adâncime filozofică şi inefabilontologic conţin în ele, atâta mister metafizic sugerează.Şi în opera poetică propriu-zisă,şi în filmele documentare<strong>de</strong> anvergură, şi în publicistica ar<strong>de</strong>ntă, Anatol Codrua cultivat un civism şi estetism militant,<strong>de</strong>monstrândmagistral teza lui Tudor Vianu că metafora măiastră estepoezia însăşi,cu cele trei componente <strong>de</strong>finitorii ale ei:frumuseţea,omenia şi a<strong>de</strong>vărul,cărora le-a slujit cu <strong>de</strong>voţiunecinci <strong>de</strong>cenii în şir.Ca reprezentant fi<strong>de</strong>l al generaţiei şaizeciste,temeinicăşi întemeietoare,Anatol Codru a fost şi este un “credinciosa<strong>de</strong>pt al istoriei”, care “a purtat sarcinile impuse cunecesitate <strong>de</strong> locul pe care îl ocupă în înlănţuirea timpurilor”(l-am citat pe Eminescu).Marea artă a poeţilor remarcabili,observa LucianBlaga,rezidă în iscusinţa lor <strong>de</strong> a opera cu cuvinte <strong>de</strong>vrajă. Anatol Codru a posedat <strong>de</strong> minune această rarăartă,a reuşit să logo<strong>de</strong>ască în aşa fel cuvintele şi imaginilecum foarte puţini dintre contemporani au ştiut s-ofacă. Ca,<strong>de</strong> exemplu, în piesa lirică Onomatopee:,Nu maiam pace,/ Cuvânt mă-nfi oară./ Cine mă tace,/ Cine măzboară?/ Cine mă munte,/ Lacrimă cine mă,/ Cine măfrunte,/ Cine mă inimă?/ Cine mă nume/ Şi mă Ioane,/Cine mă lume/ Şi mă aleană…/ Graiule neperitor,/ Steacare vorbeşte fl ori!Placerea cea mare <strong>de</strong> a ciopli în neştiutul pietrei şial cuvântului,<strong>pentru</strong> a le îmblânzi şi “înomeni”,<strong>pentru</strong> ale estetiza şi sacraliza constituie crezul călăuzitor al poetului:Eu cu dalta,<strong>de</strong> când sânt,/ Am <strong>de</strong>scălecat cuvânt,/Ca să-I fac <strong>de</strong> jurământ/ Istui grai,care mi-i dat /Să mi-lnărui în pacat,/ Să-l înalţ şi să-l îmbun/ Cu ce-i mare laom bun,/ Despuiat <strong>de</strong> rău şi soartă - / Dulcele cuvânt<strong>de</strong> piatră,/ Ca să-l rânduiesc în cărţi,/ Cum e lespe<strong>de</strong>a-ncetăţi. La fel ca şi “plăcerea <strong>de</strong>-a minţi cu flori”.Anume aşa a făcut în cărţile lui <strong>de</strong> căpătâi: Îndărătniciapietrei, Piatră <strong>de</strong> citire,Mitul personal,Întîmplareamirării, Ruperea din nefi inţă, Piatra înşine.De la volumul <strong>de</strong> <strong>de</strong>but Nopţi albastre, apărut în1962,pe când era încă stu<strong>de</strong>nt,colegul şi prietenul meu<strong>de</strong> universitate Anatol Codru m-a făcut să-i îndrăgesc<strong>pentru</strong> tot<strong>de</strong>auna modul său poetic profund autentic şicutezător – reformator,să-i urmăresc şi să-i valorizezcritic mai toate cărţile ulterioare,să-i promovez lirica luicomplexă într-o perioadă când nu prea era înţeleasă,niciagreată,chiar dacă aşa şi n-am izbutit s-o includ în manualeleşcolare ale perioa<strong>de</strong>i. În schimb,i-am acordatun loc <strong>de</strong> cinste în temerara lucrare colectivă Literaturaromână postbelică(1998) şi în cunoscutul DicţionarGeneral al Literaturii Române în mai multe volume,editat la Bucureşti.Totodată,opera poetică a lui Anatol Codru mi-aservit,în investigaţiile mele,drept solidă bază artistică<strong>pentru</strong> ridicarea şi <strong>de</strong>zbaterea unor problemeteoretico-estetice <strong>de</strong> importanţă în evoluţia liriciicontemporane,cum ar fi:contribuţia adusă <strong>de</strong> poet laconturarea orientării metaforico-mo<strong>de</strong>rne în literatura <strong>de</strong>azi,rolul metaforei în transfigurarea artistică a realităţiişi în crearea unor lumi posibile,secun<strong>de</strong>,problema euluiliric şi “autoexprimarea”,evoluţia tropului <strong>de</strong> la parţialla global,transformarea metaforelor obsedante în mituripersonale,funcţiile estetice şi structuratoare ale metaforeiparadoxale,metafora ca principală modalitate subversivăîn lupta contra regimului totalitar,complexitatea algebricăa gândirii metaforice ş.a.Ca mai toţi poeţii mari,Anatol Codru şi-a construit,cuajutorul metaforelor obsedante,un original şi polifonic mitpersonal: mitul pietrei,în care eul personal se conjugă perfectcu eul social,emblematic concretizat prin Ionii şi MariileMoldovei,precum şi cu alte structuri arhetipale. Amputea spune chiar că autorul şi-a durat din piatră şi în piatrăun fel <strong>de</strong> “mioriţă” proprie,numai a sa,o mioriţă cu semnulnemuririi pe frunte. În concepţia artistică a lui A.Codru“piatra” ar semnifica: duritate şi forţă <strong>de</strong> rezistenţă,tărieşi îndărătnicie,îndrăzneală şi spirit activ,protest camuflatcontra regimului totalitar,continuitate şi dăinuire,izvor<strong>de</strong> frumuseţi şi bucurii orfice,nesupunere şi eternitate.Într-un cuvînt,”piatra” lui Codru ne învaţă limbajuldurităţii,dar şi cel al blân<strong>de</strong>ţii şi armoniei.S-a împlinit,se împlineşte ceea ce autorul şi-a prezisuluitor <strong>de</strong> simplu în complexitatea-i mitologică în admirabilulpoem Şi va fi atât <strong>de</strong> simplu…: Bate frig <strong>de</strong> laorigini,/ Cerul scapără polei, /Şi-o să-ncep şi eu a ninge/Peste toţi străbunii mei.(…)/ Şi va fi întruna timpul,/ Şi <strong>de</strong>pretutin<strong>de</strong>ni-eu,/ Şi va fi atât <strong>de</strong> simplu, / Şi va fi atât <strong>de</strong>simplu, / Parcă-a nins cu Dumnezeu!...În augustul sufocant <strong>de</strong> călduros, la stingerea din viaţăa marelui poet Anatol Codru, paradoxal lucru, i se făcunespus <strong>de</strong> frig întregii poezii româneşti, nespus <strong>de</strong> frig şinouă, tuturor reprezentanţilor neamului din care a purcesrostitorul acestei metafore a metaforelor: Tot pământuli-o piatră suferindă <strong>de</strong> dor.Fie-ţi ţărâna uşoară,scumpe coleg şi prieten,şi săne ierţi pe acei care ţi-am greşit cu voie sau fără voie!130 - nr. 3(18), septembrie 2010
CU DRAG ŞI REGRETDESPRE ACADEMICIANULANATOL DRUMEADr. hab. Vasile ALCAZ,Directorul Institutului <strong>de</strong> Geologie şiSeismologie al AŞMIn memoriamLa 12 iunie 2010, la 81-lea an din viaţă, a încetat sămai bată inima aca<strong>de</strong>micianului AŞM Anatol Drumea.Anatol Drumea s-a născut la 14 februarie 1930, înoraşul Chişinău. A avut o copilărie şi adolescenţă grea – înanul 1940 moare tatăl său. Nu mult după aceasta începerăzboiul, apoi o în<strong>de</strong>lungă perioadă <strong>de</strong> foamete şi sărăcie. Înciuda dificultăţilor, Anatol Drumea învaţă. A absolvit şcoalamedie, ulterior şi şcoala <strong>de</strong> meserii din Chişinău. Un <strong>de</strong>taliu<strong>de</strong>mn <strong>de</strong> remarcat: termină şcoala <strong>de</strong> meserii la 18 ani şi<strong>de</strong>ja peste un an, este numit în funcţia <strong>de</strong> director-adjunctal scolii respective, dovedind astfel capacităţi managerialeînnăscute, evi<strong>de</strong>nte şi solicitate <strong>de</strong>ja în tinereţe.În 1954 a absolvit facultatea <strong>de</strong> Geologie aUniversităţii <strong>de</strong> Stat din Chişinău, după care, în anii 1954-1957, A. Drumea şi-a continuat studiile prin doctorat laInstitutul <strong>de</strong> Geofizică al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Ucrainei(or. Kiev). În 1960 a susţinut teza <strong>de</strong> doctor în ştiinţegeologo-mineralogice, specialitatea geotectonică, iar în1973, în acelaşi institut, a susţinut teza <strong>de</strong> doctor habilitatla specialitatea seismotectonica.După absolvirea doctoranturei, din anul 1957 şi pânăla sfârşitul zilelor sale A. Drumea a lucrat la Institutul<strong>de</strong> Geologie şi Seismologie (<strong>de</strong>numirea Institutului peparcursul anilor s-a schimbat <strong>de</strong> câteva ori), urcând toatetreptele în ierarhia Institutului – <strong>de</strong> la cercetător ştiinţificstagiar până la director <strong>de</strong> institut (1973-2002, din 2002– director <strong>de</strong> onoare).Calităţile sale ştiinţifico-organizatorice, capacitatea<strong>de</strong> a se pricepe în oameni, <strong>de</strong> a evi<strong>de</strong>nţia noi direcţii <strong>de</strong>perspectivă în cercetările geologo-geofizice, i-au permislui A. Drumea, la începutul anilor ‘80 ai secoluluitrecut să creeze în Institut o echipă ştiinţifică puternicăşi laborioasă, capabilă să rezolve importante problemeteoretice şi practice ce ţin <strong>de</strong> seismologie şi geologie.Sub conducerea lui A. Drumea a fost creată şcoalamoldovenească <strong>de</strong> seismologie, renumită nu numai înURSS, dar şi <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> hotarele ei. În anii 70-80 Institutulsău a participat în foarte multe proiecte internaţionale(proiectul INESCO pe munţii Carpato-Balcani, cercetăricomune ale zonelor seismice <strong>de</strong> adâncime în Venezuelaşi România, expertiza seismologică la construirea staţieiatomo-electrice din Irak, proiectul INESCO privin<strong>de</strong>laborarea atlaselor geologo-geofizice internaţionale,proiectul TACIS privind problemele ce ţin <strong>de</strong> apă, lucrul<strong>de</strong> expertiză a proiectelor INTAS ş.a.Pe parcursul activităţii sale ştiinţifice şi sociale, A.Drumea a obţinut titlul <strong>de</strong> laureat al Premiului <strong>de</strong> StatAnatol DRUMEA(14.02.1930–12.06.2010)al RSSM în domeniul ştiinţei în 1979 (fiind în frunteagrupului <strong>de</strong> autori ce-a elaborat noua hartă a raionăriiseismologice), precum şi cel <strong>de</strong> Om emerit în Ştiinţă, afost <strong>de</strong>corat cu Ordinul Republicii.Fiind înzestrat nativ cu o memorie excepţională şicapacitatea <strong>de</strong> a surprin<strong>de</strong> orice informaţie interesantă, A.Drumea a acumulat cunoştinţe vaste nu numai în domeniusău – geologie şi seismologie, dar şi în materie <strong>de</strong> ştiinţeînrudite (geografie şi a.) şi tot ceea ce ţine <strong>de</strong> natură.Pe parcursul întregii sale vieţi, până în ultimele zile,aborda cu pasiune probleme ce ţin <strong>de</strong> politica mondială,economie, istorie. A fost un bun lector şi orator: puteacapta atenţia oricărui auditoriu – <strong>de</strong> la aca<strong>de</strong>micieni şipână la simpli ţărani.Această calitate în mare măsură s-a datorat buneicunoaşteri a limbilor – română, rusă şi engleză. Apropo,el a studiat limba engleză la 42 <strong>de</strong> ani şi a însuşit-o rapid,ceea ce i-a permis peste câţiva ani să participe în multeproiecte internaţionale valoroase, comunicând cu colegii<strong>de</strong> peste hotare fără traducător. Energic, neastâmpărat,mare amator <strong>de</strong> călătorii, pe parcursul activităţii saleA. Drumea a vizitat multe zone pitoreşti şi faimoase alelumii. A început, totuşi, să cunoască lumea mare încă dinanii stu<strong>de</strong>nţiei, cu practica geologică în Siberia. Apoiau fost <strong>de</strong>plasări în Asia Mijlocie, Caucaz, RepublicileBaltice, Kamceatka, Sahalin. Aproape ca a doua patriei-a fost Ucraina, un<strong>de</strong> şi-a făcut studiile <strong>de</strong> doctorat şi şi-asusţinut tezele <strong>de</strong> doctor în ştiinţă şi <strong>de</strong> doctor habilitat.Cu treburi <strong>de</strong> serviciu, în componenţa diferitor <strong>de</strong>legaţiiştiinţifice, guvernamentale, a vizitat mai mult <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong>ţări din Europa, Asia şi America Latină.Dar mai întâi <strong>de</strong> toate, ca un chişinăuean a<strong>de</strong>vărat,cunoştea foarte bine Moldova – istoria ei şi cultura,precum şi natura cu toate bogăţiile sale. A. Drumea aevitat cuvintele pompoase, dar anume sentimentul <strong>de</strong>dragoste <strong>pentru</strong> ţara sa, sentiment, numit patriotism, l-afăcut să refuze multe propuneri <strong>de</strong> serviciu prestigiosîn diferite republici ale fostei URSS încă în anii 70-80. Ca personalitate, A. Drumea a crescut împreună cuţara sa – Moldova şi va rămâne în memoria colegilorşi a societăţii moldoveneşti <strong>pentru</strong> tot<strong>de</strong>auna un savantcelebru, remarcabil.nr. 3(18), septembrie 2010 - 131
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55:
Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57:
AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59:
de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61:
AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63:
AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65:
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75:
MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77:
AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79:
AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka