<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>flexibilitate, fiind posibile ajustări şi redistribuiri<strong>de</strong> spaţiu editorial.Atât prin conţinut, cât şi prin organizareamaterialelor, se va tin<strong>de</strong> spre imprimarea unui spirit<strong>de</strong> sinteză întregii ediţii a Enciclopediei Moldovei.Ea nu va înlocui alte lucrări şi colecţii existente, civa oferi utilizatorului informaţii noi, nu atât <strong>pentru</strong>simpla lectură a răspunsurilor, cât <strong>pentru</strong> consultare,înţelegere, obţinere <strong>de</strong> explicaţii la întrebările pecare şi le pune acesta. Articolele enciclopediei vorprezenta cunoştinţe sigure la multiple subiecte şiteme, informaţii <strong>de</strong>spre personalităţi notorii pe plannaţional şi internaţional. La scrierea articolelor sevor avea în ve<strong>de</strong>re anumite principii, printre care:pertinenţa materialului (expunerea cunoştinţelorverificabile, corespunzătoare titlului şi structuriiarticolului la un anumit subiect, <strong>de</strong>zvoltat în surse<strong>de</strong>mne <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re); neutralitatea punctului<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re (evitarea conţinutului evaziv, citareasurselor veridice, prezentarea tuturor punctelor<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pertinente); beneficierea <strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong>autor; respectarea artei <strong>de</strong> a cunoaşte (Codul buneiconduite /Codul <strong>de</strong>ontologic al cercetătorului,loialitate, evitarea atacurilor la persoană, <strong>de</strong>zbaterila unele subiecte). Textul articolului va fi completatîn mod organic cu materiale ilustrative (hărţi,fotografii, <strong>de</strong>sene, portrete, scheme, schiţe tehnice,diagrame etc.).Cercetarea enciclopedică multidisciplinară,ca atribut indispensabil al cunoaşterii realităţiicomplexe, ale cărei produse sunt ediţiile <strong>de</strong> anvergură– dicţionarele enciclopedice, enciclopediile tematiceşi universale ş.a., necesită implicarea plenară şicontribuţia comunităţii ştiinţifice aca<strong>de</strong>mice şiuniversitare, transpunerea <strong>de</strong>zbaterilor la anumitesubiecte în paginile lucrărilor. De asemenea,colaborarea internaţională în domeniu, invitareasavanţilor cu renume în calitate <strong>de</strong> autori va conferiun plus <strong>de</strong> credibilitate şi notorietate lucrărilorelaborate.Figura 1Notă: Subgrupa <strong>de</strong> ştiinţe sociale inclu<strong>de</strong>: sociologie, societate civilă, <strong>de</strong>mografie, urbanistică, habitat, ştiinţemilitare, antropologie socială, etnologie, etnografie şi antropologie, psihologie şi psihanaliză.124 - nr. 3(18), septembrie 2010
CLOPOTELE DE PLUMBŞI DE ARAMĂALE LUIVICTOR TELEUCĂAca<strong>de</strong>mician Haralambie CORBUCritică literarăCOPPER AND LEAD BELLS OF VICTORTELEUCADuring a conversation with writer Iacob Burghiu,the late and talented poet, novelist and fi lm directorVlad Iovita was confessing: “[Victor Teleuca] isa great poet. He will be the one who will make usfamous… If we are lucky to be read by the entireworld”. It is too early to speak about the alignment ofpoet and philosopher Victor Teleuca to the worldwi<strong>de</strong>artistic and scientifi c elite. Time will do it for us. Whatwe can do, and we ought to do, is to try to look atthe Teleuca phenomenon in the nationally, regionallyand globally philosophical, historical and culturalcontext. Thus, it is necessary to emphasize and to fi ndthe real place that should be taken by this eminentpersonality in the context of our national culture withits bor<strong>de</strong>rs open to communication and universality.Trecerea prin această lume, plină <strong>de</strong> minuni, darşi <strong>de</strong> grele păcate, stă, <strong>de</strong> cele mai multe ori, subsemnul unei enigme imprevizibile şi in<strong>de</strong>scifrabilepână la capăt, căci <strong>de</strong>stinul fiecărui individ – cu atâtmai mult acela al unor personalităţi ieşite din comun– poartă în străfundurile sale pecetea timpului şispaţiului istoric, geografic, cultural şi spiritual încare acesta s-a format. I<strong>de</strong>ntificarea tuturor acestorsubterane necesită în mod obligatoriu cultura,cunoştinţele şi experienţa respectivă, lucru carenu e uşor <strong>de</strong> realizat, însă care, prin eforturi bineorientate şi bine organizate, prin înalt profesionalismşi autodisciplină, pot, în cele din urmă, să atingăscopuri <strong>de</strong> a<strong>de</strong>vărată performanţă.Există însă, mai ales când e vorba <strong>de</strong> personalităţimarcante <strong>de</strong> creaţie, un domeniu aproape insesizabilşi inaccesibil până şi <strong>pentru</strong> aşa-zişii experţi <strong>de</strong> forţă– acela al instinctului ereditar, al intuiţiei genetice,al talentului înnăscut, transmis <strong>de</strong> pre<strong>de</strong>cesori princanale numai <strong>de</strong> ei ştiute/neştiute. Această tainăgenetică moştenită <strong>de</strong> la mama <strong>de</strong>vine piatră <strong>de</strong>încercare <strong>pentru</strong> numeroasele generaţii <strong>de</strong> admiratoricare, succedându-se <strong>de</strong>-a lungul secolelor, vor să-i<strong>de</strong>zlege enigma. Ea rămâne însă <strong>de</strong> fiecare datăne<strong>de</strong>zvăluită – integral – <strong>de</strong> către cei prezenţi,urmaşii luând-o ca şi cum <strong>de</strong> la început. În istoriaculturii, ştiinţei, literaturii şi artelor asemeneaVictor TELEUCĂpersonalităţi sunt calificate drept geniale sau, celpuţin, atinse <strong>de</strong> aripa harului divin.E prematur să vorbim astăzi <strong>de</strong>spre o aliniere apoetului şi filosofului Victor Teleucă la elita artisticăşi ştiinţifică <strong>de</strong> rang mondial. Asta urmează să o facătimpul, dacă o va face. Ceea ce putem şi suntemdatori, e să încercăm să privim fenomenul Teleucă încontext filosofic, istoric şi cultural naţional, regionalşi universal. Lucru care, <strong>de</strong> fapt, a şi început, maicu seamă în ultimii zece-doisprezece ani. Astfel, enecesar să se pună în lumină, să se găsească loculreal pe care trebuie să-l ocupe această distinsăpersonalitate în contextul culturii noastre naţionalecu frontierele larg <strong>de</strong>schise spre comunicare şiuniversalitate.Una din chestiunile fundamentale ce ţin <strong>de</strong>abordarea şi interpretarea fenomenului VictorTeleucă e i<strong>de</strong>ntificarea sau formularea unui răspunssatisfăcător la întrebarea: De un<strong>de</strong> vine, un<strong>de</strong> seaflă şi care sunt prognozele <strong>de</strong> mâine ale acesteiapariţii cultural-artistice atât <strong>de</strong> neobişnuite, cutemelii originare şi i<strong>de</strong>ntitare dintre cele maiprofun<strong>de</strong> şi insesizabile în istoria propriului popordar şi a umanităţii în ansamblu, a propriului Eu, apropriei fiinţe dar şi a fiinţei umane în totalitatea şinemărginirea ei? – Răspunsurile urmează a fi găsite<strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>monstra o dată în plus că enigmele/tainele creaţiei poetului-filosof se complică şise distanţează tot mai mult, pe măsura iluziei<strong>de</strong>zlegării lor, creând premisele unor noi câmpuri şizone <strong>de</strong> cunoaştere/necunoaştere a fiinţei/nefiinţeiîn cuprinsul/necuprinsul unui spaţiu malefic fieindividual, fie extrapolat la dimensiuni planetaresau cosmice chiar.nr. 3(18), septembrie 2010 - 125
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55:
Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57:
AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59:
de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61:
AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63:
AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65:
AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67:
AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69:
AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71:
AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73:
AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka