Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ... Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...
CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA CHIŞINĂU„VALEA MORILOR”Sergiu BODEAN, cercetător ştiinţifi c,Centrul Arheologie,Institutul Patrimoniului Cultural al AŞMAkademosARCHAEOLOGICAL SURVEY OF THESETTLEMENT “VALEA MORILOR” FROMCHISINAUThe article presents main results of thearchaeological excavations of the pluristratigraphicsettlement “Valea Morilor”, Chisinau, carried outduring the 2009-2010 fi eld season. The archaeologicalsurvey includes study of a variety of complexesrepresenting Aeneolithic, Early Iron Age, Antiquity,and Middle Age. As a result of excavations carriedout by the research group of archaeologists fromthe Institute of Cultural Heritage of the Academyof Sciences of Moldova, the part of archaeologicalcomplex situated in the area of planned groundworks was saved and included in the nationalcultural heritage. The archaeological survey from“Valea Morilor” represents the fi rst archaeologicalexcavations on vast surface in Chisinau that revealedimportant fi nds of Aeneolithic Age.Patrimoniul arheologic al oraşului Chişinău aînceput să fie pus în valoare începând cu anii ‘50 aisecolului trecut. Prin cercetări perieghetice au fostdescoperite o serie de aşezări din paleolitic-evulmediu dezvoltat. Două din ele au fost cercetate prinsăpături. Este vorba de aşezarea hallstattiană situatăla marginea de nord-est a oraşului, cercetată înanii 1955-1956 de către A.I. Meljukova 1 , şi de ceacare aparţine culturii Sântana de Mureş-Cernjahov,cercetată de E.A. Rikman în anul 1956 2 . Ultimaeste situată pe versantul de nord al văii Husia dinzona Petricani a oraşului. Descoperiri din perioadahallstattiană au fost efectuate în zona BuiucanilorVechi în anul 1982 3 .1Мелюкова А.И. Культуры предскифского периода в лесостепнойМолдавии//МИА СССР, №96, Москва, 1961, с. 35-52; Leviţki O. Cultura hallstattului canelat la răsărit de Carpaţi,Bucureşti, 1994, p. 34, 161.2Рикман Э.А. Памятники сарматов и племен черняховскойкультуры (АК МССР, вып. 5), Кишинев, 1975, с. 124.3Агульников С.М., Ткачук М.Е. Находки раннего железноговека с пос. Старые Боюканы//Археологические исследованиямолодых ученых Молдавии, Кишинев, 1990, с.105-107.Bordei medieval cu cuptor pietrarO altă descoperire care completează cunoştinţelenoastre despre habitatul uman de pe teritoriulChişinăului a fost făcută în primăvara anului 2009în zona lacului din parcul „Valea Morilor” 4 . În procesullucrărilor de reconstrucţie a lacului au fostderanjate resturile unei aşezări pluristratificate. Lamomentul descoperirii s-a constatat că o parte a eifusese deja distrusă în procesul de construcţie şiamenajare ulterioară a lacului, iar o altă parte necesitasăpături de salvare deoarece pericolul distrugeriiera iminent.În anii 2009-2010 o echipă de cercetători dela Centrul Arheologie al Institutului PatrimoniuluiCultural al AŞM 5 a efectuat în această aşezare cercetăriarheologice de salvare. Săpăturile au scos înevidenţă mai multe nivele de locuire din diferite perioadeistorice. Cel mai vechi aparţine culturii Precucuteni-TripolieA (faza Precucuteni III) (mil. V î.Hr.). În acest nivel au fost cercetate vestigiile uneiconstrucţii de suprafaţă cu tavanul de lut cu pleavăaşternut pe un pat de bârne despicate şi a câtorvagropi. Din ele a fost recuperată ceramică fină cu decorcanelat, incizat şi pictură roşie crudă, ceramicăgrosieră decorată cu alveole, impresiuni executatecu unghia, proeminenţe, unelte de muncă din piatră(râşniţe, frecătoare) şi silex (gratoare, lame retuşateetc.), statuete antropomorfe, o măsuţă-altăraşdecorată cu caneluri şi pictură roşie crudă. Dintreformele de vas atestate se remarcă vasele bitronconice,vasele cu corpul bombat, fructierele, vasele piriforme,capacele, străchinile, lingurile, polonicele,chiupurile.4Aşezarea a fost descoperită de către paleontologul TeodorObadă.5Echipa de cercetare în anul 2009 era compusă din: SergiuBodean (responsabil), Sergiu Popovici, Vitalie Burlacu. În anul2010: Oleg Leviţki, dr. habilitat (responsabil), Sergiu Bodean,Serghei Agulnicov, Vitalie Burlacu, Sergiu Popovici, GhenadieSîrbu, Sergiu Heghea, Ion Noroc.120 - nr. 3(18), septembrie 2010
ArheologieÎn nivelul de locuire care aparţine culturii Cucuteni-Tripolie(etapa Tripolie BII) au fost descoperitefragmente de vase bitronconice, străchini pictate cunegru, negru şi roşu, fragmente de vase Cucuteni C,unelte de silex. Un interes aparte prezintă o groapăcercetată în acest nivel care pe lângă fragmentele ceramicecaracteristice perioadei conţinea numeroasefragmente de vatră şi capul unei figurine zoomorfe.Perioadei hallstattiene îi aparţine o groapă menajerăcercetată în anul 2010. Din umplutura ei provinfragmente de ceramică grosieră şi fină cu decorcanelat, oase de animale, fusaiole, pietre. Nivelul delocuire din epoca antică (cultura Sântana de Mureş-Cernjahov, sec. III-IV) este reprezentat în aşezareprin gropi menajere. În ele, precum şi în stratul decultură, a fost descoperită ceramică cenuşie lucratăla roată, fragmente de amfore romane, un fragmentde fibulă de bronz, o mărgică.Suprafaţa aşezării a fost locuită şi în evul mediutimpuriu, dovadă servind vestigiile a trei bordeie şi acâtorva gropi menajere din acea perioadă. Bordeieleerau înzestrate cu cuptoare pietrar, în ele fiind descoperitefragmente de ceramică cu decor în formăde linii incizate ondulate, fusaiole, unelte de muncădin piatră. Evul mediu dezvoltat este reprezentat înexclusivitate prin material ceramic.Ceramică precucuteniană cu decor incizatMaterialele rezultate în urma cercetărilor dinaşezarea Chişinău „Valea Morilor” aduc noi contribuţiila cunoaşterea habitatului uman în aceastăzonă începând cu preistoria şi terminând cu epocamedievală. În premieră pe teritoriul oraşului Chişinău,aici au fost descoperite şi cercetate vestigii dinepoca eneolitică. Rezultatele acestor investigaţii vorcontribui la o mai bună cunoaştere a istoriei oraşuluiChişinău şi vor fi incluse în lucrările de sintezăprivind istoria lui.Echipa de cercetare de la şantierul arheologic Chişinau „Valea Morilor”, august 2010nr. 3(18), septembrie 2010 - 121
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155: AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157: 156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159: 158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160: 160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
ArheologieÎn nivelul <strong>de</strong> locuire care aparţine culturii Cucuteni-Tripolie(etapa Tripolie BII) au fost <strong>de</strong>scoperitefragmente <strong>de</strong> vase bitronconice, străchini pictate cunegru, negru şi roşu, fragmente <strong>de</strong> vase Cucuteni C,unelte <strong>de</strong> silex. Un interes aparte prezintă o groapăcercetată în acest nivel care pe lângă fragmentele ceramicecaracteristice perioa<strong>de</strong>i conţinea numeroasefragmente <strong>de</strong> vatră şi capul unei figurine zoomorfe.Perioa<strong>de</strong>i hallstattiene îi aparţine o groapă menajerăcercetată în anul <strong>2010.</strong> Din umplutura ei provinfragmente <strong>de</strong> ceramică grosieră şi fină cu <strong>de</strong>corcanelat, oase <strong>de</strong> animale, fusaiole, pietre. Nivelul <strong>de</strong>locuire din epoca antică (cultura Sântana <strong>de</strong> Mureş-Cernjahov, sec. III-IV) este reprezentat în aşezareprin gropi menajere. În ele, precum şi în stratul <strong>de</strong>cultură, a fost <strong>de</strong>scoperită ceramică cenuşie lucratăla roată, fragmente <strong>de</strong> amfore romane, un fragment<strong>de</strong> fibulă <strong>de</strong> bronz, o mărgică.Suprafaţa aşezării a fost locuită şi în evul mediutimpuriu, dovadă servind vestigiile a trei bor<strong>de</strong>ie şi acâtorva gropi menajere din acea perioadă. Bor<strong>de</strong>ieleerau înzestrate cu cuptoare pietrar, în ele fiind <strong>de</strong>scoperitefragmente <strong>de</strong> ceramică cu <strong>de</strong>cor în formă<strong>de</strong> linii incizate ondulate, fusaiole, unelte <strong>de</strong> muncădin piatră. Evul mediu <strong>de</strong>zvoltat este reprezentat înexclusivitate prin material ceramic.Ceramică precucuteniană cu <strong>de</strong>cor incizatMaterialele rezultate în urma cercetărilor dinaşezarea Chişinău „Valea Morilor” aduc noi contribuţiila cunoaşterea habitatului uman în aceastăzonă începând cu preistoria şi terminând cu epocamedievală. În premieră pe teritoriul oraşului Chişinău,aici au fost <strong>de</strong>scoperite şi cercetate vestigii dinepoca eneolitică. Rezultatele acestor investigaţii vorcontribui la o mai bună cunoaştere a istoriei oraşuluiChişinău şi vor fi incluse în lucrările <strong>de</strong> sintezăprivind istoria lui.Echipa <strong>de</strong> cercetare <strong>de</strong> la şantierul arheologic Chişinau „Valea Morilor”, august 2010nr. 3(18), septembrie 2010 - 121