Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

AkademosDefinitoriu la abordarea acestei probleme, afirmăIngeborg Fleischhauer, a fost factorul timpului. Dela început Ribbentrop a imprimat negocierilor unritm alert. Era nerăbdător să obţină semnăturileSovietelor şi să se întoarcă acasă. Iată de ce nu s-amai ajuns la o dezbatere în detalii a acestor chestiuni.Drept urmare, până şi în interiorul Părţii germanenu s-a format o opinie univocă asupra delimităriiintereselor sovietice şi germane în Europa de Sud-Est. Friedrich Gaus va rămâne cu certitudinea căRibbentrop a subliniat doar interesul economic alGermaniei în raport cu „statele balcanice”, în timpce în cancelaria ministrului de Externe se formaseimpresia că, din întreg arealul sud-est european,URSS a manifestat interes doar pentru singuraBasarabie românească, iar Germania „şi-a declarattotalul dezinteres faţă de acest teritoriu”. În rest,potrivit cancelariei lui Ribbentrop, se putea deducecă „ambele state nu urmăreau în Balcani niciunfel de scopuri teritoriale şi că ele s-au angajat săsoluţioneze toate problemele legate de Balcaninumai după ajungerea în prealabil la o înţelegerereciproc acceptabilă”. Caracterul confuz al p.3din protocolul adiţional secret se explică şi prinincertitudinile instrucţiunilor primite de Ioachimvon Ribbentrop în problema Europei de Sud-Est,dar şi prin faptul că acest subiect a fost discutatla Kremlin cu o punctualitate insuficientă. Faptulcă problemele balcanice atât de importante pentruinteresele sovietice nu au fost discutate arată încă odată că Stalin şi Molotov au mers la aceste negocieri,neavând o reprezentare clară şi de ansamblu şidoar pe parcursul lor „au conştientizat caracterulexclusiv al deciziilor ce trebuiau luate”. Ribbentrop,bineînţeles, nu era interesat să le deschidă cărţileasupra poziţiei Germaniei în problema Europei deSud-Est. Cu cât mai puţin le oferea, cu atât maimult rămânea pentru „fuhrerul său”. Este firesc căa încercat un sentiment de satisfacţie, simţind „ofermitate insuficientă în stăruinţa părţii sovieticeasupra interesului său în Basarabia”.În iunie 1940, când Stalin va pune pe tapetproblema Basarabiei, Ribbentrop va reveni asupraacestui subiect, arătând într-o notă adresată luiHitler: „Pentru ca, totuşi, [să excludem] posibilitateadeschiderii cărţilor noastre de care atunci trebuiasă ţinem serios cont din cauza caracterului absolutneclar al relaţiilor germano-sovietice, să evităm orecunoaştere exactă în scris a pretenţiilor ruseştiasupra Basarabiei, [eu] am ales pentru protocol oformulare cu un caracter destul de general. Aceastaşi-a găsit expresie în faptul că la discuţia asuprachestiunilor sud-est-europene [eu] am declarat încea mai generală formă că Germania „în acesteteritorii”, adică în sud-estul Europei, nu esteinteresată politic” 15 .În legătură cu optica protocolului adiţionalsecret asupra Europei de Sud-Est şi, în particular,asupra problemei Basarabiei, ar mai fi de adăugatcă aceasta era o reflectare a ierarhiei priorităţilor pecare şi le-a trasat Berlinul, deopotrivă cu Moscova.Momentul politic – iminenţa războiului cu Polonia,făcea ca zona Mării Baltice şi nu cea a Mării Negresă focalizeze atenţia şi energia debordantă a celordoi tirani. Sud-Estul Europei rămânea într-un conprovizoriu de umbră, figurând în proiectele lui Hitlerşi Stalin pe un plan secund, iar în structura internă aprotocolului la punctul 3.La redactarea protocolului s-a procedat cu oanumită grabă, confirmată ulterior de Molotovînsuşi. Astfel, la 25 august comisarul sovieticde externe l-a invitat pe Schulenburg pentru a-ispune că „din cauza marii precipitări cu care a fostalcătuit protocolul adiţional secret, în textul lui s-astrecurat o eroare. La sfârşitul primului alineat alpunctului 2 (doi), în conformitate cu negocierile …desfăşurate trebuie să se spună: linia de demarcaţiepe râurile Pissa, Narva, Visla şi San”. Inexactitateaformulei care a fost inclusă în protocolul secret sedatora hărţii folosite în cadrul negocierilor, carearăta că râul Narva în cursul său superior atingeafrontiera Prusiei Orientale, ceea ce nu era conformrealităţii. Deşi sensul înţelegerii încheiate eralimpede, Molotov, de dragul ordinii, a rugat ca frazarespectivă să fie completată şi cu enumerarea râuluiPissa. Aceasta se putea rezolva printr-un schimbde scrisori între Comisariatul sovietic de Externeşi Ambasada germană la Moscova. Completarea,cerută de partea sovietică, la protocolul adiţionalsecret a fost operată la 28 august printr-un protocolspecial, semnat de Molotov şi Schulenburg 16 .Prin trasarea „sferelor de interese” Hitler şiStalin operau un partaj teritorial, dar noţiunea în sinerămânea totuşi insufi cient definită. Conţinutul care ise atribuia acestui termen depindea în mare măsurăde situaţia concretă a ţărilor şi teritoriilor vizate.Declararea dezinteresului german faţă de Basarabiaînsemna „disponibilitatea ei de a nu obstacula aceleacţiuni ale URSS care vor fi legate de nerecunoaştereaanexării române a acestui ţinut”, după cum intrareaLituaniei şi a unei părţi considerabile a teritoriuluiPoloniei în „sfera de interese” a Germaniei putea săînsemne că Moscova „nu va declanşa războiul dacă15Ibidem, p. 308-309.16Ibidem, p. 465-466.12 - nr. 3(18), septembrie 2010