Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademosconservarea destul de bună a unor vechi categoriiceremoniale ale repertoriului de nuntă. Printreacestea: a) cântecele de pahar, de masă sau de devivat, brodate pe melodii săltăreţe de dans, însoţitede jocul ritual al paharelor, secondate de bătăilecadenţate din palme ale mesenilor; b) melodiilerituale de hostropăţ, de jucat zestrea, darurile saubucatele tradiţionale, axate pe un ritm de structurăternară asimetrică; c) cântecul ritual al miresei, lalegătoare, la deshobotat, deseori reprezentat decunoscutul cântec Ia-ţi, mireasă, ziua bună, sau devreo melodie instrumentală „de jale”, cu caracterimprovizatoric, tip doină; d) melodiile instrumentalela spălatul pe mâini, însoţind ceremonia închinăriicolacilor, având un caracter liber improvizatoric, tipdoină „de jale”; e) melodiile de ascultare, inclusivcele cu caracter de virtuozitate instrumentalălăutărească, precum celebra piesă concertisticăDoina şi Ciocârlia ş.a.; f) melodiile tradiţionale demarş. Un trend involutiv îl atestă însă Danţul ritualde nuntă. Odată cu modernizarea cadrului generalde manifestare, el nu-şi mai află locul consfinţit detradiţia veche, ţărănească. Deseori danţul mireseiapare înlocuit de valsul tinerilor.Preocupaţi de nivelul competitivităţii pe piaţaserviciilor muzicale, noii lăutari „se lasă purtaţipe valul electronizării şi computerizării” 14 . Înconsecinţă, modul de creaţie şi de interpretaremuzicală se schimbă radical. Sunetul muzical nue pur şi simplu emis de instrumente sau de voceaumană, ci e de-construit şi re-modelat de diversemaşinării, adică este „pus pe fire”, difuzat puternic,„regizat” după parametrii inovaţiilor tehnologice.Manifestările sonice provenite din uzul tehnologiilorelectronice relevă un aspect total necunoscutvechilor lăutari. Un nou val de „alfabetizaremuzicală” se prefigurează acum. Astfel, confruntatcu necesitatea operării electronice a înregistrărilor,„noul lăutar” e chemat să concureze şi în posturade tehnician, un fel de „artist al procesării sonore”.Interpretarea muzicală îi reclamă tot mai insistentnecesitatea valorificării unor tehnici specifice de DJ,precum mixarea, forfecarea, secţionarea creaţiilor.Mania fragmentării şi combinării arhitectonicea materialului pare să domine autoritar actul decreaţie. Fenomenul favorizează oarecum ideea decolaj şi de spontaneitate, confundată deseori cuiluzia improvizaţiei autentice, specifice muziciilăutăreşti de odinioară. Realitatea sonoră contraziceînsă astfel de aparenţe, care trimit, mai curând, lao simplă manieră de abordare post-modernistă apatrimoniului cultural moştenit.Aspectele menţionate şi multe altele, neelucidateîn prezentul demers, solicită atât etnomuzicologilor,cât şi folcloriştilor şi etnografilor să ia serios înconsideraţie diversele forme ale artei popularemoderne, rezultate din uzul tehnologiilor. Specialiştiitrebuie să apeleze în continuare la acest domeniu, încăslab delimitat şi problematizat ştiinţific, al cărui aparatcritic şi limbaj nu este suficient cristalizat, pentru aputea propune răspunsuri pertinente la provocărilevieţii culturale contemporane şi pentru a asiguraun cadru ştiinţific adecvat în procesul evaluării şiprotejării patrimoniului cultural imaterial.Referinţe:1Text disponibil on line, pe site-ul: http://www.mc.gov.md (rubrica “Transparenţă decizională”).2Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniuluicultural imaterial (Paris, 17 octombrie 2003), art. 2.3Rice Timothy. Bulgaria or Chalgaria: the attenuationof bulgarian nationalism in a mass-mediated popular music.In: Yearbook for Traditional Music, Vol.34, 2002, p. 35.4Otiman Păun Ion. Drama satului şi a ţăranuluiromân într-un secol de iluzii, dezamăgiri şi speranţe. In:Academica, revistă fondată de Academia Română, AnulXVII, 201-202, Nr. 64-65, iulie-august 2007, p. 11.5Bădescu Ilie, Buruiană Claudia, Şerban Adela. Putereaeconomică şi spirituală a gospodăriei rurale în România, lasfârşit de mileniu. In: Revista română de sociologie, Serienouă, anul XVIII, nr.3-4, Bucureşti, 2006, p. 187-198.6Perrenoud Marc. La fi gure du musicos. Musiquespopulaires contemporaines et pratique de masse. In:Ethnologie française, Tome XXXVII, 2003/2, p. 684.7Mamulea Mona. Dialectica închiderii şi deschideriiîn cultura română modernă. Bucureşti: Editura AcademieiRomâne, 2007, p.14.8Rice Timothy, op.cit., p. 26.9Maliţa Mircea. Zece mii de culturi, o singurăcivilizaţie. Spre geomodernitatea secolului XXI. Prefaţă deRicardo Diez-Hochleitner. Bucureşti: Nemira, 1998, p. 53.10Termen propus de cercetătoarea americană D.Buchanan, cu referire la muzica populară scrisă, compusă,prelucrată, orchestrată, stilizată, inspirată din muzicatradiţională, promovată în scenă de către ansamblurileprofesioniste de stat, simbolizând hegemonia politicăşi administrativă, procesul standardizării culturale şi alconstrucţiei noii identităţi naţional-etatiste în perioadacomunistă. Cf.: Buchanan Donna. Metaphors of Power,Metaphors of Truth: The Politics of Music Professionalismin Bulgarian Folk Orchestras. In: Ethnomusicology, Vol.39,No.3, 1995, p. 381-416.11Brăiloiu Constantin. Opere/Oeuvres, Vol. VI, Primaparte. Introducere, clasificare, note de Emilia Comişel.Bucureşti: Editura Muzicală, 1998, p. 199.12Termen specific dansurilor rituale de nuntă din sudulBasarabiei. Cf.: Mocanu Maria. Giurgiuleşti. Monografi eietnofolclorică. Chişinău: Cartier, 1999, p. 34-36.13Cf. volumul: Scena artistului amator. Sugestiirepertoriale (alcătuitor: Tudor Colac). Chişinău: Literaturaartistică, 1988, p. 258-266.14Rădulescu Speranţa. Taifasuri despre muzicaţigănească. Chats about gypsy music. Bucureşti: Paideia,2004, p. 36.116 - nr. 3(18), septembrie 2010