Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

More documents

Recommendations

Info

AkademosREFERINŢE1. Кердиваренко М.А. Молдавские природныеадсорбенты и технология их применения. Кишинев:Картя молдовеняскэ. 1975. -190 с.2. Институт Химии АН МССР (1959-1984). Отв.ред. Влад П. Ф.. Кишинев: Штиинца, 1987.3. Ропот В.М., Стратулат Г.В., Руссу В.И. и др.Очистка коньячной барды от взвешенных веществ.Виноделие и виноградарство СССР, 1979, № 3, с.44-45.4. Кердиваренко М.А., Шеремет Н.В., КренисГ.А., Руссу В.И. Влияние химической активации наадсорбционно-структурные свойства основных типовприродных адсорбентов МССР. Известия АН МССР,сер. биол. и хим. наук, 1974, № 1, с. 61-66.5. Кердиваренко М.А., Шеремет Н.В., Руссу В.И.,Василеску Т.Н., Русу В.К., Ропот В.М. Кислотнаяактивация глин для адсорбционного осветлениямасел. Известия АН МССР, серия биол. и хим. наук,1990, Nr. 5, p.56-62.6. Кердиваренко М.А., Шеремет Н.В., Руссу В.И.,Василеску Т.Н., Русу В.К., Ропот В.М. Роль активныхцентров активированных глин в адсорбционномосветлении масел. Известия АН МССР, серия биол. ихим. наук 1991, Nr. 1, p.56-61.7. Индричан Л.Л., Кондрась П.С., Тоток Г.Т., РусуВ.И., Ропот В.М., Болотин О.А. Рекомендации наприменение бентонитовых глин МССР для очисткиприродных вод. Утверждены МинистерствомЖилищно-коммунального хозяйства МССР. Кишинев:Штиинца, 1986.8. Rusu V., Maftuleac A., Vrînceanu A., Lupaşcu T.Adsorbţia substanţelor humice pe adsorbanţi minerali.Revista de Chimie (Bucureşti). 2006, Vol. 57, Nr. 7, p.759-764.9. Rusu V., Vrînceanu A., Polevoi I. Compositionof mineral phases of the Ghidirim diatomite. ChemistryJournal of Moldova. General, Industrial and EcologicalChemistry. 2007, Vol. 2, No. 1, p. 63-66.10. Centi G., Perathoner S. Catalysis by layeredmaterials: A review. Microporous and MesoporousMaterials. 2008, Vol. 107, p. 3–15.11. Vasile Rusu, Raisa Nastas, Aliona Vrinceanu,Tudor Lupaşcu. Synthesis of pillared montmorilloniteby aluminum oligomers as cross-linking agents. IXInternational Symposium on Chemistry of Colloids andSurfaces, 29-30 May 2008, Galatzi, Romania. AbstractsBook.104 - nr. 3(18), septembrie 2010Elizabeth Ivanovsky. Studiu pentru covor, a. 1926
RefugiuDESTINULINTELECTUALILORBASARABENIÎNTRE REFUGIU ŞI EXILDr.hab. Ana-Maria PLĂMĂDEALĂBASARABIA INTELLECTUALS BETWEENREFUGE AND EXILEThe article is dedicated to the unsolved problemsof the report “refuge-exile”. The phenomenon isdebated in the overall Romanian context, focusingupon regional aspects.Using the multi-disciplinary approach, theauthor refers to multiple aspects: historical,artistic, psychological. However, the psychoanalyticperspective becomes axis mundi of exegesis,highlighting an exceptional state of mind. Themain categories of the method allowed eludingthe stunning transformations in artistic and civicconsciousness of exile. It suggests the biographies ofDruta, Ungureanu, Loteanu, Doga, Dolgan, Mursa toemphasize the devastating consequences of the failurein the cultural process of its best representatives. Onthe other hand, there is discovered the immanence ofthe identity crisis of the Basarabia migrants withinperverse conditions of oriental exile.In conclusion, the author refers to the vitalnecessity to include the spectrum “refuge-exile” inthe study of the art, for an in-depth knowledge of theunique complexity of the artistic trends in RSSM.Despre exilul românesc şi cel basarabean s-avorbit în diverse aspecte. Niciodată însă exilul, cao problemă-cheie a culturii româneşti, în general, şia celei basarabene, în special, nu a devenit obiectautonom de studiu. În cazul monştrilor sacri de taliaunui Eugen Ionesco, Mircea Eliade, ConstantinBrâncuşi, Emil Cioran, fenomenul numit de celemai multe ori „emigraţia” a fost evocat doar prinintermediul unor memorii. Nu cunosc lucrărianalitice, în care problema enunţată să fi fost abordatăglobal întru evidenţierea repercusiunilor plecării dinŢară a acestor somităţi din sfera filozofiei şi artei.Nu s-a dezvăluit nici impactul infiltrării ideaticoesteticea spiritului ancestral românesc în culturauniversală, schimbându-i landşaftul.Dan Mihăilescu atestă tranşant că marii emigranţiai culturii române „decenii la rând nu au făcutaltceva decât să ţese din ghemul de lână adunat acasăîn lucrări, bineînţeles mai subtile, mai expresive, maidense ori mai impunătoare, amplificând moştenirealivrească şi reflexivă din anii debutului” [1]. Nu s-amers mai departe în vederea dezvăluirii dimensiuniiromâneşti a mesajelor avangardiste ale unui Ionescosau Brâncuşi, Eliade sau Cioran. Indubitabil, ei aucucerit lumea europeană în urma fructificării unorviziuni originare ale fondului românesc spiritual(vezi geneza mioritică a filozofiei eşecului lui Cioran,structura arhetipală a teatrului absurdului ionescian,semantica cosmogonică a Coloanei infi nituluişi a Păsării măiestre a lui Constantin Brâncuşi,cristalizarea de către Mircea Eliade a noilor exegezeîn teoria mitului universal prin spectrul mitologieietnice etc.).Mândri ori supăraţi de succesul conaţionalilor,românii n-au cutezat să se întrebe: îmbogăţind cunuanţe ancestrale româneşti cultura universală,aceşti directori de conştiinţă nu au văduvit, în acelaşitimp, propria cultură, condamnată la înstrăinarea derevelaţiile prorocilor săi? Dialogul dintre corifeiiexpulzaţi şi ţara silită să orbecăiască în haosulcomunist a fost întrerupt pentru decenii. Or, astfel seexplică că nu s-a întâmplat conştientizarea destinuluicelor plecaţi în spaţiul duplicitar al refugiului-exil.După ferma mea convingere, invidia şi ranchiunaa împăianjenit ochii celor rămaşi, care nu au fostcapabili să înţeleagă că celebrii emigranţi nu au fostscutiţi nici ei de angoasele stării de exil. Dimpotrivă,„libera alegere” a determinat o şi mai profundăfrământare interioară. Persistenţa mustrărilor deconştiinţă s-a soldat cu instituirea de către MirceaEliade a unui veritabil mit al diasporei româneşti(poate e cazul să inaugurăm un asemenea mit şi aldiasporei moldoveneşti de la Moscova anilor 70-80).Mircea Eliade îşi găseşte justificarea înesenţa ontogenetică a emigraţiei care ar fi, dupăpărerea lui, „prelungirea transhumanţei păstorilorromâni” şi, prin urmare, conţine un argument întruautoconsolare, deoarece „ruptura” exista deja întrecut. Cert lucru că drama „rupturii” este trăită deel ca o moarte iniţiatică, filozoful religiilor lumiiaccentuând că „probele iniţierii, printre care ceamai tulburătoare este cea a copacului fără rădăcini –nostalgie, suferinţele, pericolul pierderii identităţii,găsesc unica raţiune în creaţie”[2]. Astfel, Eliadeplăsmuieşte mitul dimensiunii creative a exilului,ignorând latura tragică a imanentei refulări însubconştient a propriei patrii, culturi, limbi.Despărţirea inerentă de sinele fiinţial semnaleazăimanenţa metamorfozei dramatice – niciunul dintrecelebrii emigranţi români nu au găsit până la urmăîn acel refugiu decât un exil. Nici Cioran, niciEliade, nici Ionesco, nici Brâncuşi nu au putut săse elibereze în subconştient de obsedantele temeidentitare, niciodată nu au mai simţit alinareasolitudinii existenţiale, mult mai pronunţată înstrăinătate.Obsesia paradisului pierdut al copilăriei – o starenr. 3(18), septembrie 2010 - 105
Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
Page 50 and 51:
Akademosla minus 1,5 până la minu
Page 52 and 53:
AkademosO altă problemă de sănă
Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
Page 100 and 101: AkademosBibliografie1. CE: The Scie
Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
Page 150 and 151: AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
Page 152 and 153: AkademosEste unul printre primii ce
Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
Page 158 and 159:
Page 160:
show all

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?