Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Chimiebiocombustibilului din uleiuri vegetale, în speţă, dincele de palmier, soia, floarea soarelui sau rapiţă.În ultimul timp, se atrage o atenţie deosebitămineralizării complete a poluanţilor organici din ape,aceste tehnologii asigurând un tratament avansat alapelor uzate (TAAU). Metodele principale, aplicateîn cadrul tehnologiilor TAAU, sunt oxidareafotocatalitică omogenă sau eterogenă folosindoxigen, ozon, peroxid de hidrogen sau în îmbinare.Oxidarea fotocatalitică eterogenă cu peroxid dehidrogen, numită oxidarea umedă catalitică cuperoxid de hidrogen (OUCP), este efectuată înprezenţa argilelor “pilonate” cu oxizi ai diferitelormetale (Al, Cu, Cr, Fe, Ru, Ti etc.) şi reprezintă otehnologie TAAU de perspectivă.Oxidarea umedă catalitică cu peroxid dehidrogen (OUCP) în prezenţa montmorilonitului“pilonat” a fost testată pentru tratamentul diferitelorcategorii de ape uzate, precum cele provenite dela întreprinderile textile, de prelucrare a lemnului,de producere a vopselelor, coloranţilor, hârtieietc. Avantajele aplicării argilelor “pilonate” suntnet superioare în comparaţie cu alte categoriide catalizatori, permiţând eliminarea selectivă asubstanţelor organice şi înlesnind costul purificăriiapelor uzate.O categorie aparte prezintă apele uzateprovenite de la unele întreprinderi alimentare (deproducere a uleiurilor din măsline, a sucurilor dincitrice, fabrici de bere, de vin), conţinând compuşipolifenolici toxici şi slab biodegradabili. Pentruoxidarea completă a acestor poluanţi se aplicăoxidarea umedă catalitică cu peroxid de hidrogen înprezenţa montmorilonitului “pilonat”. TehnologiaOUCP a fost testată, de asemenea, pentru oxidareacompletă a compuşilor organici cloruraţi, cum suntagro-chimicalele din ape (de exemplu, erbicidele),compuşii policloruraţi ai difenilului (folosiţi înindustria electronică sau componenţi ai lacurilor,cleiurilor, materialelor plastice), clor-derivaţiimetanului, fenolului, substanţelor humice (proveniţila etapa de dezinfectare a apei cu clor în tehnologiilede potabilizare).Adsorbanţii intercalaţi posedă o structurăporoasă mult mai dezvoltată în comparaţie cu alţiadsorbanţi minerali, ceea ce face foarte atractivăutilizarea lor în calitate de membrane pentrusepararea gazelor, schimb ionic, sorbţia compuşilororganici. Acest domeniu de aplicare este avantajosatât din punct de vedere economic, cât şi din celecologic, de exemplu pentru controlul şi evitareadeversărilor pesticidelor, erbicidelor şi altor agrochimicaleîn mediul acvatic. Adsorbanţii intercalaţisunt utilizaţi pentru purificarea apelor uzate, poluatecu metale grele, de exemplu pentru eliminarea Cr,Ni, Pb, Cd.Analiza literaturii de specialitate relevă că înperioada anilor 2000-2006 au fost publicate peste20 000 de publicaţii dedicate adsorbanţilor minerali,dintre care cca. 85 la sută se referă la utilizarealor în calitate de catalizatori [10]. Din publicaţiileconsacrate catalizatorilor, circa 46 la sută s-au referitla catalizatorii obţinuţi pe bază de minerale argiloaseşi argilele intercalate, demonstrând interesul sporitpentru această categorie de catalizatori. De menţionatcă în perioada dată, numărul de patente cu aplicareamineralelor argiloase (mai frecvent, montmorilonitmodificat) în calitate de catalizatori acizi a fost multmai mare, în comparaţie cu numărul de patentece au referinţe la argilele intercalate (în calitatede catalizatori acizi). De asemenea, utilizarea înaceastă perioadă a argilelor intercalate în calitatede catalizatori comerciali pentru cracare a fost mairedusă, dându-se preferinţă argilelor neintercalate,mult mai ieftine. Statistica menţionată evidenţiazăfaptul că argilele intercalate sunt deocamdată maimult la nivel de studiu de laborator, motivaţiaprincipală fiind costul lor înalt de preparare şicomercializare. Pe de altă parte, perspectivelemenţionate de utilizare a argilelor intercalate vorstimula creşterea consumului acestora, ceea ce vastimula creşterea producerii lor prin metode maimecanizate. În consecinţă este posibilă scădereacostului lor de comercializare [10].Un alt factor ce ar stimula utilizarea acesteicategorii de catalizatori pe o scară industrială largăeste sistematizarea metodologică. Or, numeroaselecercetări de laborator s-au soldat cu anumite succesede aplicare industrială, acestea însă având mai multun caracter accidental decât sistemic.De menţionat că, deocamdată, în literatura despecialitate nu există anumite criterii fizico-chimicepentru constatarea condiţiilor optime pentru sinteze,în funcţie de diferiţi factori. Obiectivele studiiloriniţiate în Institutul de Chimie al AŞM la etapadată presupun aplicarea metodelor electrometrice(pH-metrice, conductometrice), ca indicii pentrustabilirea condiţiilor optime pentru sinteze aadsorbanţilor intercalaţi [11].În ansamblu, constatăm că Republica Moldovaeste relativ bogată în zăcăminte de adsorbanţiminerali, cu proprietăţi fizico-chimice relevante,ceea ce evidenţiază posibilităţi reale de utilizare aacestora în practică.nr. 3(18), septembrie 2010 - 103