11.07.2015 Views

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

Akademos 3 2010. pentru PDF.indd - Akademos - Academia de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>clarificarea (rafinarea) uleiului <strong>de</strong> floarea soarelui[4-6].S-au efectuat studii ample în ve<strong>de</strong>rea utilizăriibentonitelor <strong>pentru</strong> optimizarea tehnologiilor <strong>de</strong>potabilizare a apelor în Moldova [7-9]. Schemeletehnologice utilizate actualmente <strong>pentru</strong> potabilizareaapei cuprind mai multe etape, incluzând<strong>de</strong>zinfecţia apei prin clorurare. Cercetările dinultimul timp dove<strong>de</strong>sc că substanţele humice dinapă pot interacţiona cu clorul în procesul clorurării,formându-se halogen-alcani (<strong>de</strong>rivaţi cloruraţi aialcanilor), fiind constatată acţiunea cancerigenă şimutagenă a diferitelor „fragmente”, obţinute dinsubstanţele humice la clorurare. Studiile efectuate<strong>de</strong>monstrează că procesul <strong>de</strong> coagulare cu sulfat<strong>de</strong> aluminiu se intensifică în prezenţa bentonitului,proce<strong>de</strong>ul fiind recomandat <strong>pentru</strong> utilizare întehnologiile <strong>de</strong> potabilizare a apei [7].Investigaţiile recente evi<strong>de</strong>nţiază încă unaspect important al efectului coagulării în prezenţabentonitului, şi anume intensificarea adsorbţieisubstanţelor humice în prezenţa bentonituluişi ionilor Fe 3+ sau Al 3+ [8]. Astfel, incluzând întehnologiile <strong>de</strong> potabilizare a apei etapa <strong>de</strong> coagularecu sulfat <strong>de</strong> aluminiu în prezenţa bentonitului, seîmbunătăţesc o serie <strong>de</strong> indici <strong>de</strong> calitate a apei –indicatorii organoleptici, se intensifică adsorbţiasubstanţelor humice şi eliminarea ionilor metalelor,inclusiv a ionilor <strong>de</strong> aluminiu reziduali dincoagulant, se micşorează riscul formării halogenmetanilorla etapa următoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinfecţie a apeiprin clorurare.În linii generale, suprafaţa specifică aadsorbanţilor minerali naturali variază într-uninterval comensurabil cu cel înregistrat <strong>pentru</strong>silicagel şi alţi adsorbanţi sintetici. Datorită structuriimicro-mezoporoase şi gradului fin <strong>de</strong> dispersare,adsorbanţii naturali posedă proprietăţi sorbţionalemai largi şi pot fi aplicaţi <strong>pentru</strong> adsorbţia substanţelorcu dimensiuni moleculare într-un diapazon <strong>de</strong>stul <strong>de</strong>mare sau chiar a formaţiunilor coloidale. Posedândproprietăţi structural-sorbţionale comensurabile cucele ale adsorbanţilor sintetici, adsorbanţii naturalisunt mult mai ieftini, în consecinţă fiind rentabilăutilizarea lor într-un singur ciclu, fără a se puneproblema regenerării, ceea ce din nou avantajeazăcostul lor.În perioada anilor 70-80, Republica Moldovaimporta cantităţi impunătoare <strong>de</strong> bentonite (ascangel,Georgia) folosite <strong>pentru</strong> clarificarea (limpezirea)vinurilor şi sucurilor, <strong>de</strong> diatomite (opoca Zikeevka,Breansk) folosite <strong>pentru</strong> regenerarea uleiurilorminerale, <strong>de</strong> diatomite (kieselgure din Ahalţih,Georgia şi Lapland, peninsula Kola) folosite <strong>pentru</strong>filtrarea vinurilor, sucurilor, pectinelor etc. [1].Analize comparative ale caracteristicilor fizicochimiceşi sorbţional-structurale ale adsorbanţilornaturali (diatomite, tripoli, bentonite şi subbentonite)din cca. 50 <strong>de</strong> localităţi din Moldova relevă căaceştia posedă proprietăţi comparabile cu celeale unor adsorbanţi importaţi [1]. Bentonitele dinlocalităţile Lărguţa, Prodaneşti, Naslavcea, precumşi diatomitele din localităţile Ghidirim, Camenca,Senătăuca, pot fi utilizate în locul celor importate.Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor sorbţionale şicatalitice ale bentonitelor din republică, s-au efectuatstudii complexe în ve<strong>de</strong>rea activării lor chimice,fiind elucidate modificările în reţeaua cristalină amontmorilonitului, modificările chimiei suprafeţei,capacităţii sorbţionale şi <strong>de</strong> schimb cationic [1,4-6]. În scopul modificării chimiei suprafeţeimontmorilonitului se practică diferite proce<strong>de</strong>e,incluzând tratarea lor cu soluţii aci<strong>de</strong> diluate sauconcentrate, la rece sau la diferite temperaturi.În ultimele <strong>de</strong>cenii au început cercetări intensepe plan global în ve<strong>de</strong>rea sintezei unei clase noi <strong>de</strong>materiale cu proprietăţi <strong>de</strong> site-moleculare, avânddimensiunile porilor mai mari în comparaţie cuzeoliţii obişnuiţi. Astfel <strong>de</strong> materiale au fost obţinuteprin interstratificarea mineralelor argiloase, în<strong>de</strong>osebidin clasa montmorilonitului cu proprietăţi <strong>de</strong>dilatare pronunţate, cu specii oligomerice căpătateprin hidroliza hidraţilor oxizilor cationilor polivalenţi,mai cu seama ale Al 3+ . Ele se caracterizează printr-oînalta stabilitate termică şi suprafeţe mari. Prinproce<strong>de</strong>e speciale pot fi obţinuţi oligomeri ai oxihidroxicomplecşilor <strong>de</strong> aluminiu într-un diapazonlarg, cu sarcini <strong>de</strong> la [Al 2(OH) 2(H 2O) 8] 4+ până laionul Keggin, [Al 13O 4(OH) 24(H 2O) 12] 7+ .Activitatea catalitică a argilelor “pilonate”(“pivotate”) se datorează modificărilor acidităţiisuprafeţei mineralului şi/sau introducerii unorpoziţii (centri) active în procesul intercalăriioligomerilor, <strong>de</strong> aceea proce<strong>de</strong>ul utilizat <strong>de</strong>vine unfactor crucial în formarea caracteristicilor finale aleprodusului. Graţie îmbunătăţirii proprietăţilor (creştesuprafaţa specifică, volumul porilor, stabilitateatermică, caracteristicile aci<strong>de</strong>), în comparaţie cuargilele iniţiale folosite <strong>pentru</strong> sinteze, adsorbanţiiintercalaţi pot fi utilizaţi în calitate <strong>de</strong> catalizatoriacizi la efectuarea unui spectru larg <strong>de</strong> reacţiişi sinteze chimice fine, exemple fiind reacţii <strong>de</strong>hidroxilare, disproporţionare, esterificare, alchilare,izomerizare, aromatizare etc. Alt domeniu foartepromiţător <strong>de</strong> aplicare a argilelor “pilonate” esteutilizarea lor în calitate <strong>de</strong> catalizatori în producerea102 - nr. 3(18), septembrie 2010

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!