<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Bibliografie1. CE: The Scientific Committee on MedicinalProducts and Medical Devices: Opinion on MedicalDevices Containing DEHP Plasticized PVC. EU RADBP 2004.2. Communication 2006/C 90/04 du 13 avril 2006<strong>de</strong> la commission européenne.3. CE JRC Institute of health and Consumer protectionToxicology and chemical substance. Phthalates Riskassessment report – 2008.4. CEHRH. Center for the Evaluation of Risks toHuman Reproduction. NTPCERHR expert panel.5. CSTEE. Scientific Committee on Toxicity,Ecotoxicity and the Environment. Opinion on the resultsof a second risk assessment of phthalates in human healthpart. Brussels: European Commission; 2004.6. T. Lovekamp-Swan, B.J. Davis, Environ. HealthPerspect. 111 (2003) 139.7. Caroline Sablayrolles, Mireille Montr´ejaud-Vignoles, David Benanou, Lucie Patria, Michel Treilhou. Development and validation of methods for the trace<strong>de</strong>termination of phthalates in sludge and vegetables.Journal of Chromatography A, 1072 (2005) 233–242.8. Barnabé S, Beauchesne I, Cooper DG, NicellJA. Plasticizers and their <strong>de</strong>gradation products in theprocess streams of a large urban physicochemical sewagetreatment plant. Water Res 2008, 42: 153- 162.9. Becker K, Seiwert M, Angerer J, Heger W, KochHM, Nagorka R, Roßkamp E, Schlüter C, SeifertB,Ullrich D. Phthalate in urine of children and in housedust. Int J Hyg Environ Health 2004, 207: 409 - 417.10. Berman T, Hochner-Celnikier D, Calafat AM,Needham LL, Amitai Y, Wormser U, Richter E. Phthalateexposure among pregnant women in Jerusalem, Israel:results of a pilot study. Environ Int 2009, 35 : 353 - 357.11. Montuori P, Jover E, Morgantini M, BayonaJM, Triassi M. Assessing human exposure to phthalicacid and phthalate esters from mineral water stored inpolyethylene terephthalate and glass bottles.Food AdditContam Part A 2007, 25: 511 - 518.12. Meeker JD, Calafat AM, Hauser R. Di(2-ethylhexyl) Phthalate Metabolites May Alter ThyroidHormone Levels in Men. Environ Health Perspect 2007,115: 1029 - 1034.13. Peakall DB. Phthalate esters: occurrence andbiological effects. Residue Rev 1975, 54: 1 - 41.14. Peijnenburg WJGM, Struijs J. Occurrence ofphthalate esters in the environment of the Netherlands.Ecotoxicol Environ Safe 2006, 63: 204 - 215.Elizabeth Ivanovsky. Schiţă din natură, aa 1920100 - nr. 3(18), septembrie 2010
ChimieADSORBANŢIMINERALI NATURALI.PROSPECŢIUNIDr. hab. Vasile RUSU,conferenţiar cercetătorNATURAL MINERAL ADSORBENTS.PROSPECTSThe physicochemical properties of mineraladsorbents from Moldova (bentonites, diatomite,tripoli) also their practical application (forpurifi cation of wastewater obtained in production ofdairy and meat products, for refi nement of sunfl oweroil, for optimization of drinking water) were briefl yanalyzed. Some directions for improving theproperties of adsorbents were outlined, particularlyemphasizing the potentialities of a new class ofporous materials synthesized from clay minerals bypillaring with oxi<strong>de</strong>s of different metals (pillaredclays, PILCs).Se <strong>de</strong>dică profesorului universitarMihail Cherdivarenco,fondatorul Şcolii adsorbanţilor mineralidin MoldovaAdsorbanţii minerali naturali reprezintă materiale<strong>de</strong> origine minerală, având structură poroasă,chimie a suprafeţei complexă şi proprietăţi sorbtivepronunţate. În funcţie <strong>de</strong> structură, componenţachimică şi proprietăţile fizico-chimice, adsorbanţiiminerali sunt clasificaţi în trei categorii principale,incluzând silicaţi disperşi, silicaţi stratificaţi şi subforme <strong>de</strong> panglici, silicaţi cu structură în carcasă(zeoliţi).Silicaţii disperşi (diatomite, tripoli, opoci) sunt<strong>de</strong> origine sedimentară şi se caracterizează printrunconţinut mare (60-95 %) <strong>de</strong> bioxid <strong>de</strong> siliciu.Diatomitul s-a format ca rezultat al <strong>de</strong>punerii înperioa<strong>de</strong> în<strong>de</strong>lungate geologice a scheletelor algelormonocelulare (diatomeelor). Tripoli (trepel) dupăcompoziţia chimică este apropiat diatomitului,<strong>de</strong>osebindu-se însă prin origine, consi<strong>de</strong>rat înmajoritate <strong>de</strong> provenienţă minerală. Spre <strong>de</strong>osebire<strong>de</strong> diatomit, particulele <strong>de</strong> tripoli au o formăsferoidală, având diametrul 1-2 μm. În RepublicaMoldova zăcăminte mai însemnate <strong>de</strong> diatomit şitripoli sunt localizate în lungul fluviului Nistru, petraseul Naslavcea – Camenca.Silicaţii stratificaţi şi sub forme <strong>de</strong> panglici suntclasificaţi în mai multe grupe. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>recristalo-chimic, mineralele argiloase prezintăsilicaţi cristalini <strong>de</strong> aluminiu sau magneziu, avândo structură stratificată, un “sandviş” din straturitetraedrice şi octaedrice. Straturile tetraedrice şioctaedrice, suprapuse, formează pachete <strong>de</strong> tipul1:1 (strat tetraedric:strat octaedric) sau 2:1 (strat tetraedric:octaedric:tetraedric).Minerale cu structura <strong>de</strong> tip 1:1 sunt caolinitul,dickitul, nacritul, hallouzitul. Mineralele <strong>de</strong> tip2:1 se clasifică în două categorii. O categorieinclu<strong>de</strong> mineralele care se dilată în apă sau solvenţipolari, <strong>de</strong> exemplu montmorilonitul, nontronitul,vermiculitul, sauconitul, saponitul, hectoritul. Altăcategorie reprezintă mineralele 2:1 care nu se dilată,<strong>de</strong> exemplu ilitul, muscovitul, biotitul, flogopitul.Un grup distinct îl constituie mineralele sub forme<strong>de</strong> panglici sau fibroase, precum atapulghitul,paligorschitul, sepiolitul, structura cărora prezintăun strat dublu <strong>de</strong> tetraedre <strong>de</strong> siliciu, care se leagăformând fibre prin intermediul ionilor <strong>de</strong> magneziu,aluminiu, fier.Montmorilonitul în stare pură nu este prearăspândit în natură, mai frecvent acest mineralconstituind componentul principal al bentonitelor.Zăcăminte mai însemnate <strong>de</strong> bentonite în RepublicaMoldova se află în localităţile nordice – Prodaneşti(r-l Floreşti) şi Naslavcea (r-l Camenca), <strong>de</strong>asemenea la sud-vestul republicii, în localităţileCociulia-Lărguţa (r-l Cantemir). Componentulprincipal al bentonitelor <strong>de</strong> la sud-vestul republiciieste montmorilonitul. Valorile capacităţii <strong>de</strong> schimbcationic al acestui bentonit ating 70-100 mechiv/100g<strong>de</strong> argilă, suprafaţa specifică atinge 120 m 2 /g, razeleefective ale porilor constituie 0,7 şi 3-4 nm, mărimicaracteristice <strong>pentru</strong> montmorilonit. Proprietăţilesorbţionale ale bentonitului faţă <strong>de</strong> adsorbaţistandard (benzen, azot, metanol, apă) sunt apropiatecapacităţii adsorbţionale a ascangelului (Georgia),consi<strong>de</strong>rat cel mai bun bentonit industrial în ex-URSS. Bentonitul din Naslavcea are un conţinut maimic <strong>de</strong> montmorilonit, incluzând în cantităţi diferitehidromică, cuarţ, calcit, caolinit. Suprafaţa specificăatinge valori până la 75 m 2 /g, capacitatea <strong>de</strong> schimbcationic ajunge la 90 mechiv/100g, în complexul <strong>de</strong>schimb cationic predominând ionii Ca 2+ şi Mg 2+ .În procesul adsorbţiei adsorbaţilor polarimontmorilonitul se dilată. Graţie acestei proprietăţibentonitele au capacitatea <strong>de</strong> a adsorbi nu numaimolecule cu dimensiuni mici, dar şi macromolecule,<strong>de</strong> exemplu aminoacizi şi compuşi proteinici,coloranţi şi oxiacizi [1, 2]. Bentonitele pot fiaplicate în tehnologii <strong>de</strong> purificare a apelor uzateobţinute în producerea lactatelor şi produselor dincarne, <strong>de</strong> asemenea <strong>pentru</strong> purificarea borhotuluiobţinut la producerea coniacurilor [3], <strong>pentru</strong>nr. 3(18), septembrie 2010 - 101
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
IstorieAVIZUL SAVANŢILOR„CU PRIV
- Page 9 and 10:
IstorieÎn iminenţa atacării Polo
- Page 11 and 12:
Istorieavea un cap de pod de unde s
- Page 13 and 14:
Istorietrupele germane vor pătrund
- Page 15 and 16:
IstorieGermania privea cu îngrijor
- Page 17 and 18:
Păunescu la ChişinăuLAUDATIOPENT
- Page 19 and 20:
Păunescu la ChişinăuŞi că situ
- Page 22 and 23:
Akademosiuţi de caracter. Cum spun
- Page 24 and 25:
Akademosîn care visez” şi nu m
- Page 26 and 27:
AkademosŞTIINŢA ŞI INOVAREAÎN D
- Page 28 and 29:
AkademosPERSPECTIVELEDEZVOLTĂRIIAN
- Page 30 and 31:
AkademosActualmente, în cadrul în
- Page 32 and 33:
Akademossau sociale, care sunt noi
- Page 34 and 35:
Akademospozitive de dezvoltare a ţ
- Page 36 and 37:
Akademos• elaborarea proiectului
- Page 38 and 39:
Akademoslocale să ia atitudine fa
- Page 40 and 41:
AkademosRaţionamentul ce-a stat la
- Page 42 and 43:
Akademosde sănătate, precum şi a
- Page 44 and 45:
Akademosacordă o atenţie sporită
- Page 46 and 47:
AkademosSOLUŢII PENTRUPREVENIREAŞ
- Page 48 and 49:
AkademosSĂNATATEA PUBLICĂBAZATĂP
- Page 50 and 51: Akademosla minus 1,5 până la minu
- Page 52 and 53: AkademosO altă problemă de sănă
- Page 54 and 55: Akademos• Argumentarea implement
- Page 56 and 57: AkademosCu alte cuvinte, iniţial r
- Page 58 and 59: de muncă, fiind invocate, cu prec
- Page 60 and 61: AkademosConvenţia faţă de preluc
- Page 62 and 63: AkademosPrelucrarea Datelor cu Cara
- Page 64 and 65: AkademosIMPACTUL MEDIEISOCIALE ASUP
- Page 66 and 67: AkademosPentru stafful electoral al
- Page 68 and 69: AkademosÎn mod principial, blogosf
- Page 70 and 71: AkademosMONUMENTUL CĂRŢIILA CHIŞ
- Page 72 and 73: AkademosCONFERINŢAINTERNAŢIONALĂ
- Page 74 and 75: MOLDOVA RĂMÂNEPATRIA NOASTRĂInte
- Page 76 and 77: AkademosÎn legătură cu aceasta a
- Page 78 and 79: AkademosPavel Belkin:Îmi permiteţ
- Page 80 and 81: AkademosSTAREA DE CALITATEA ÎNVELI
- Page 82 and 83: 5. Utilizarea procedeelor agrotehni
- Page 84 and 85: Akademos- încorporarea în sol a 5
- Page 86 and 87: AkademosPlanul de acţiuni privind
- Page 88 and 89: AkademosECONOMIA RAMURIIVITI-VINICO
- Page 90 and 91: AniiAkademosTabelul 3.Corelaţia di
- Page 92 and 93: AkademosEVALUAREARESURSELORAGROCLIM
- Page 94 and 95: AkademosTabelul 1Caracteristica suc
- Page 96 and 97: AkademosPROBLEMAREZIDUURILORDE FTAL
- Page 98 and 99: Akademos1. VME: TLV-TWA (Threshold
- Page 102 and 103: Akademosclarificarea (rafinarea) ul
- Page 104 and 105: AkademosREFERINŢE1. Кердива
- Page 106 and 107: Akademosarhetipală a sufletului et
- Page 108 and 109: Akademoscei din RSSM fiind supuşi
- Page 110 and 111: Akademoslui Emil Loteanu, Eugen Dog
- Page 112 and 113: AkademosPATRIMONIULCULTURAL IMATERI
- Page 114 and 115: Akademoscu elementele muzicii moder
- Page 116 and 117: Akademosconservarea destul de bună
- Page 118 and 119: Akademos„la Sfânta mănăstire V
- Page 120 and 121: CERCETĂRIARHEOLOGICEÎN AŞEZAREA
- Page 122 and 123: AkademosCERCETAREAENCICLOPEDICĂ -A
- Page 124 and 125: Akademosflexibilitate, fiind posibi
- Page 126 and 127: AkademosAceastă „procedură” d
- Page 128 and 129: Akademosprofundă sinteză între m
- Page 130 and 131: AkademosS-A STINS DIN VIAŢĂUN GEN
- Page 132 and 133: BASARABEANCAELISABETH IVANOVSKY -O
- Page 134 and 135: AkademosÎn conformitate cu noul Re
- Page 136 and 137: AkademosElizabeth Ivanovsky. Ilustr
- Page 138 and 139: BAS-BASARABEANULSIGIZMUND ZALEVSCHI
- Page 140 and 141: MARIA BIEŞU - VOCAŢIEŞI DESTIN A
- Page 142 and 143: Akademosdin domeniu, şi continuân
- Page 144 and 145: Akademostribuţiile şi rolurile im
- Page 146 and 147: AkademosMoldovei” în 10 volume [
- Page 148 and 149: Akademosplante. Cercetătorul Petru
- Page 150 and 151:
AkademosSAVANT ŞI MANAGER DEPRESTI
- Page 152 and 153:
AkademosEste unul printre primii ce
- Page 154 and 155:
AkademosÎn prezent, profesorul Ale
- Page 156 and 157:
156 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 158 and 159:
158 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka
- Page 160:
160 - nr. 3(18), septembrie 2010Aka