REZUMAT TEZA COCERHAN.pdf - Universitatea din București

UNIVERSITATEA BUCUREȘTIFACULTATEA DE GEOGRAFIEȘCOALA DOCTORALĂ „Simion Mehedini”Natura și dezvoltarea durabilăTEZĂ DE DOCTORATBAZINUL RÂULUI SUCEAVA PE TERITORIUL ROMÂNIEI –VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTICRezumatConducător ştiinţific,Prof. univ. dr. MIHAI IELENICZDoctorand,Prof. CONSTANTIN COCERHANBUCUREȘTI, 2012

UNIVERSITATEA BUCUREȘTIFACULTATEA DE GEOGRAFIEȘCOALA DOCTORALĂ „Simion Mehedinți”Natura și dezvoltarea durabilăTEZĂ DE DOCTORATBAZINUL RÂULUI SUCEAVA PE TERITORIULROMÂNIEI – VALORIFICAREA POTENȚIALULUITURISTICREZUMATConducător ştiinţific,Prof. univ. dr. MIHAI IELENICZDoctorand,Prof. CONSTANTIN COCERHANBUCUREȘTI, 2012

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic8

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticPARTEA I. PREZENTAREA TURISTICĂ GENERALĂ ABAZINULUI SUCEVEI PE TERITORIUL ROMÂNIEICAP. 1. ASPECTE GENERALE1.1. SCOPUL ŞI MOTIVAŢIA STUDIULUIMotivele alegerii și abordării acestei teme se regăsesc în resorturile interioare aleautorului, stingher în fața nechibzuinței semenilor săi la frumusețile naturii și ale creației umane,dar îndrăzneț prin dorința de a demonstra valențele turistice ale unui spațiu geografic distinct, caparte a unui teritoriu ancestral numit Bucovina. Comuniunea dintre om și natură s-a reflectat,secole de-a rândul, prin echilibru, armonie și binefacere reciprocă. În natură, cu deosebire înlocul în care ai fost zămislit și îți tragi seva, afli puterea și aspirația spre devenire și creație.Pornind de la aceste preliminarii lăuntrice, menționăm că abordarea temei ne-a fostdictată de preocupările mai vechi pentru geografie, în general, și turism, în special, dar a foststimulată și de ideea împlinirii unui ideal, acela de a aprinde un „licăr” la zestrea culturală aBucovinei și, totodată, de a metamorfoza propria existență.Motivele prezentului studiu au la bază câteva coordonate, dintre care numim: încadrareaarealului studiat – Bazinul hidrografic al râului Suceava - în cea de a doua regiune turistică ațării, spațiu necercetat exhaustiv sub aspect turistic; existența unui fond turistic cultural-istoricrecunoscut pe plan național și internațional prin mănăstirile cu fresce, tradiții și obiceiuriautentice; abordarea cantitativă și calitativă a patrimoniului turistic pentru a reliefa elementele deatractivitate, favorabilitate sau restrictivitate pentru funcționalitatea turistică.Lucrarea Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialuluituristic se dorește a fi prima încercare de abordare completă și complexă a potențialului turisticnatural și antropic și a modalităților de valorificare turistică din această parte a țării.Studiul realizat este structurat în patru părți, cuprinse în zece capitole, îmbinate armoniosasigurându-se, pe de o parte, succesiunea logică a problematicii, pornind de la abordareateoretică, metodologică și documentarea bibliografică, iar pe de altă parte, explicîndu-se cauzalși ilustrîndu-se grafic și cartografic complexitatea fenomenelor turistice: resurse, categorii depotențial și tipuri de turism, elementele de infrastructură generală și turistică, caracteristiciledinamicii turismului în spațiul studiat, formele de promovare și impactul environemental șisocio-economic. În final, s-a propus realizarea unei sinteze asupra turismului din spațiulbazinului hidrografic al râului Suceava pe teritoriul României, care să permită evidențierea, cuajutorul analizei SWOT, a factorilor de favorabilitate și restrictivitate turistică, a amenințărilor șioportunităților, dar și a axelor turistice și categoriilor taxonomice existente în zonă.Ca elemente de noutate se remarcă o nouă formă de evaluare a patrimoniului turistic, prinfolosirea metodelor consacrate de cercetare, dar şi a metodelor moderne bazate pe tehnicile GIS,metode statistice și aprecierea turistică a spațiului studiat prin cuantificarea turistositurilor(geosituri și antroposituri) cu valențe pentru valorificarea turistică. Apoi, au fost abordateproblemele pe care le ridică suportabilitatea organismului uman la condițiile climatice, prindeterminarea indicatorilor bioclimatici, s-a continuat cu analiza geositurilor și antropositurilorprin prisma rolului acestora asupra activităților turistice, a tipurilor de turism generate, multedintre rezultate fiind rodul cercetărilor directe în teren și chiar a unor experimente și inetrpretăriinterdisciplinare.S-au urmărit unele prognozări și orientări noi în turismul local și regional, în funcție deîntregul sistem de resurse, mai ales a celor din categoria potențialului turistic latent sauinsuficient exploatate, în intenția ca acestea să poată fi integrate în circuitul turistic. Aici estecazul să amintim că am propus, în colaborare cu specialiștii din domeniul amenajării teritoriului,realizarea unei baze de agrement în zona metropolitană a orașului Suceava, la Acumularea de laDragomirna – Lipoveni.9

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticS-a avut în vedere analiza stadiului actual al amenajărilor cu importanță pentu turism,concentrarea obiectivelor și a activităților turistice, ceea ce ne-a permis să identificăm prezențaunor puncte, localități și centre turistice definitorii pentru cartografierea axelor turistice dinBazinul Sucevei. Se cuvine precizat că s-au folosit metode de cartare, analiză și determinare –transpuse pe hărți speciale, grafice, diagrame și scheme – care ilustrează dinamica fenomenuluituristic, ponderea acestuia în cadrul orașelor Suceava, Rădăuți, Solca, dar și în localitățileturistice în afirmare, cum sunt Sucevița, Putna, Cacica, Marginea sau Dragomirna.În condițiile unor surse de documentare neunitare, mai ales a celor statistice, acesteanefiind incluse într-un sistem de „tip circuit” sau lipsind, s-a recurs la folosirea chestionarelor șia sondajelor de opinie pentru a suplini aceste minusuri.Prezenta lucrare a fost concepută și elaborată în viziunea actualelor concepte turistice șipoartă, pe lângă nota distinctă a autorului, amprenta colaborării cu îndrumătorul științific, dl.Prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, de la Facultatea de Geografie, din cadrul Universității București.Pe această cale ne exprimăm toată gratitudinea pentru observațiile și sugestiile care ne-aufost oferite și-l asigurăm de recunoștința noastră sinceră probată prin disponibilitatea DomnieiSale de a sădi în sufletul discipolilor săi, actuali sau foști studenți, dragostea, pasiunea și credințapentru GEOGRAFIE.Adresăm mulțumirile noastre sincere cadrelor universitare de la Universitatea dinBucurești, Facultatea de Geografie, în special, domnului Prof. univ. dr. Mihai Grigore, unuldintre mentori, care ne-a inițiat în cercetarea turistică.Considerăm că este o datorie de conştiinţă şi de suflet de a ne exprima sentimentele derecunoştinţă faţă de toţi profesorii care au contribuit la formarea noastră ca om şi ca specialist.Cuvinte de aleasă consideraţie şi mulţumiri adresăm profesorilor și bibliotecarilor de laUniversitea „Ștefan cel Mare” din Suceava, reprezentanților și angajaților instituțiilorcolaboratoare (Consiliul Județean Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Direcția pentruCultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, Arhivele Suceava, Direcția de StatisticăSuceava, Direcția de Gospodărirea Apelor Suceava, Direcția Silvică Suceava, Agenția deProtecția Mediului Suceava, Banca de Gene Suceava, Stația Meteorologică Suceava, Agențiilede Turism, Complexul Muzeal Bucovina, Primăriile din Bazinul Sucevei ș. a.), care ne-au oferitsugestii și ne-au sprijinit în documentarea științifică a prezentei lucrări.Nu cred că vom găsi vreodată cuvinte suficiente pentru a mulţumi celor apropiați,prietenilor dragi şi colegilor geografi suceveni, care ne-au pus la dispoziție documente sau sursede informare, au manifestat solidaritate și solicitudine, participând cu un strop de ajutor și sufletla demersul nostru de conturare a imaginii turistice a Bazinului Sucevei, un colț de rai dinmirifica Bucovină.10

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic1.2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE BAZINULUI SUCEVEIBazinul Sucevei estesituat în nordul României, învecinătatea graniței cu Ucraina șise întinde între 47 o 31 ' și 47 o 59'latitudine nordică și 25 o 05' și26 o 33' longitudine estică. Are osuprafață de 2616 km 2 (30,58 %din suprafața județului), la care seadaugă circa 340 km 2 de peteritoriul Ucrainei, ceea cereprezintă 6,65 % din întindereaRegiuni de NE și circa 1,1 % dinsuprafața României (Fig. 1).Locul de izvor este Culmeanordică a Alunișului (1250 m), iarlocul de vărsare în Siret se află laFig. 1. Poziția Bazinului SuceveiRoșcani-Liteni (232 m). Apele sunt drenate de pe suprafața unui singur județ, exeptând parteacare se află pe teritoriul Ucrainei.1.2.1. Limitele naturale ale bazinului râului Suceava urmăresc cumpăna marilor înălțimi,diferențierile în peisaj fiind date de asocierea componentelor dominante: structura geologică,relieful montan și de podiș și asociațiile vegetale specifice treptelor morfometrice.Limita de nord începe la intrarea râului Suceava pe teritoriul României în localitateaUlma, aceasta urmărește granița de stat cu Ucraina până în localitatea Baineţ și are orientareagenerală vest-est. Limita de nord – vest se înscrie, în mare parte, pe frontiera cu Ucraina,urmărind nordul Obcinei Mestecănișului, în zona de graniță, coboară pe părâul Cobelioara(graniță naturală pe un sector), intersectează V. Sucevei în aval de Izvoarele Sucevei și apoi seînscrie pe versanții Obcinei Feredeului și pe cursul râului Suceava, de la poalele ObcinelorBrodinei. Limita de sud și de sud-vest este cea mai lungă,aceasta separă zona studiată de bazinelerâurilor: Bistrița, Moldova, Șomuzul Mare, Șomuzul Mic şi se remarcă printr-un mare grad desinuozitate determinat de alternanța culmilor largi, de tip obcină, cu masive care descrescalitudinal spre zona de podiș și confluența cu Siretul. Limita de nord-est și est, dintre râurileSuceava și Siret, este mai clară deoarece străbate culmile deluroase grefate pe structura demonoclin a podișului Dragomirnei, iar apoi se înscrie pe interfluviul de confluență dintre râurileSiret și Suceava, până la vărsare.Teritoriului bazinului râului Suceava îi corespunde și o limită politică în partea de nord,în amonte de ieșirea râului din țară, de la Izvoarele Sucevei și până la nord de Baineț, fiind datăde frontiera de nord a României cu Ucraina, urmare a Pactului Ribentropp-Molotov, pus înaplicare la 26 iunie 1940, prin care teritoriul Bucovinei de Nord a rămas în Uniunea Sovietică.1.2.2. Limitele administrative ale teritoriului studiat se suprapun, în cea mai mare parte,pe limitele naturale ale bazinului Sucevei. Excepție fac unele comune care se extind în afaralimitelor bazinului: Baineț (prin satele Mușenița, Băncești și Vășcăuți), Bălcăuți prin satulNegostina, Verești și Fântânele, Bosanci și Ipotești şi orașul Liteni (extins spre miazăzi deconfluența Sucevei cu Siretul). Cu mici suprafețe de vecinătate se înscriu comunele Adâncata șiDumbrăveni, în partea de est și Stroiești, în vest, care nu fac obiectul cercetării noastre.Teritoriul studiat cuprinde un număr de 43 de comune, două municipii, Suceava șiRădăuți și alte șase orașe. Dintre acestea numai Solca este un centru urban mai vechi. Orașele –Cajvana, Liteni, Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus – au fost declarate centre urbane prin Legea83 din 5 aprilie 2004.11

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticÎntreaga zonă studiată se încadrează pe teritoriul județului Suceava, ocupând 28,65 % dinmărimea acestuia și este parte integrată a Regiunii de dezvoltare de Nord-Est.1.2.3. Limite funcționale depăşesc limitele naturale ale Bazinului Sucevei datorită unorfactori ca: prezenţa în interiorul Bazinului Sucevei a municipiului Suceava, existența unorobiective turistice de notorietate internațională, ierarhizarea acestui spațiu ca a doua regiuneturistică a țării, desfășurarea circuitelor și fluxurilor turistice interne și externe și prezența unorobiective valoroase în arealele din proximitatea spațiului cercetat.1.2.4. Considerăm necesar a fi precizate şi limitele istorice, în ideea că 93 % dinsuprafața bazinului se situează în fosta provincie istorică Bucovina (Fig.2).Fig. nr. 2. Poziția Bazinului Sucevei pe teritoriul Bucovinei de SudDupă hărțile Planului Districtului Bucovina, limita estică a bazinului dată de interfluviulSuceava – Siret și pârâul Mitoc coincide, în cea mai mare parte, cu frontiera de sud a Bucovinei.Frontiera cu Moldova era trasată pe pârâul Mitoc, afluent de stînga al Sucevei, iar apoi a urmatcursul acesteia până la confluența cu pârâul Racova, afluent de pe partea dreaptă. Granița secontinua în Podișul Fălticeni, spre vest, urmând cursul Racovei și ieșea din spațiul bazinului pela est de Merești-Udești.Realizarea unui sondaj de opinie, de tip interviu a relevat ataşamentul locuitorilor faţă deacest „spațiu bucovinean”, turiștii intervievați sesizând specificul aparte al teritoriului prinnotele dominante date de grija pentru păstrarea patrimoniului cultural-etnografic, de modul deadministrare a bunurilor, de starea de spirit a locuitorilor în relațiile interumane și de mentalitateapozitivă, creatoare, pentru comunicare, valori spirituale și materiale.12

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic1.3. ABORDAREA CONCEPTUALĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM.METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUITURISTIC1.3.1. Repere teoretice, metode şi tehnici de cercetareDe-a lungul timpului, au fost elaborate o sumedenie de definiții și concepte pentru turismcu semnificații variate, vizând scopul, durata, locul deplasării, activitățile specifice, iar, în ultimiiani, sunt tot mai multe asocieri cu dimensiunea educațională și ecologică a turismului.M. Ielenicz și Laura Comănescu (2006) consideră că turismul implică cel puțin treidirecții de manifestare distincte, care se interferează spațial, temporal și ca scop, dând acestuiaurmătoarea seminificație: „activitate complexă care presupune deplasarea, staționarea de lacâteva ore la mai multe zile și realizarea întro localitate, pe un traseu sau întro regiune a unuiscop precum recreerea, odihna, tratamente balneare, instrucția specifică, manifestări științificesau de afaceri”.Pornind de la ideile susţinute de Pompei Cocean 1 (2005), care pledează pentrupreocupările de conservare a patrimoniului universal, cultural și natural şi insistă pe problemelede impact pe care le generează activitățile turistice și pe necesitatea educației ecologice, sugerămdefinirea activităților turistice ca: „activități de destindere, relaxare, de cunoaștere (...) care sedesfășoară în mod organizat, civilizat, cu respectarea normelor de protecția mediului”.Organizaţia Mondială a Turismului 2 (O.M.T.) afirmă că turismul se referă la „activităţileunei persoane care călătoreşte în afara mediului său obişnuit pentru o perioadă de timpnespecificată şi al cărei scop principal de călătorie este altul decât cel de a efectua o activitateremunerată în interiorul locului vizitat.”În conformitate cu datelele furnizate de Consiliul Mondial pentru Călătorii şi Turism(W.T.T.C., 1996), „călătoria şi turismul constituie cea mai mare industrie din lume care în măsurivirtuale şi economice include: venitul brut, valoarea adăugată, capitalul investit, numărul desalariaţi şi contribuţia la taxe”. Definiția explorează aspectele economice și ale profitului.Turismul este o activitate complexă, capabil să determine mutaţii şi în dezvoltarea înprofil teritorial, atenuând dezechilibrele interregionale, favorizează utilizarea pe plan local adiferitelor resurse, se manifestă ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire,cultură şi civilizaţie a oamenilor şi are un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.Cuprinzătoare și interesantă este definiția dată de Rogalewski – 1970 (citat de Cocean,P., Deszi, St., 2009) după care turismul este un „fenomen spaţial, care constă din călătoria înafara locului domiciliului stabil, de regulă în concedii sau vacanţe sau în zile de sărbătoare, înscopul odihnei, cunoaşterii sau pentru satisafcerea unor dorinţe, prin folosirea şi transformareamediului geografic în mod corespunzător participanţilor la mişcarea turistică”.I. Muntele, C. Iaţu (2003) definesc turismul ca o „componentă activă a vieţii socialeconomicecontemporane, care marchează profund regiunile favorizate de un potenţial natural şiantropic de excepţie, prin atracţia exercitată asupra maselor largi, în contextul creşterii nivelului detrai şi a necesităţii atenuării influenţelor nocive ale mediului urban-industrial modern”.O definiție largă a noținii de turism presupune să fie specificate clar cele treicomponente majore care intervin: locul turistic, timpul consumat și activitățile specifice.Abordarea turismului în limitele aspectelor menţionate mai sus reprezintă o aprecierelimitată şi ignoră, în fapt, activităţile chemate să asigure beneficiarului (turistului) întreaga gamăde servicii şi produse de care aceasta are nevoie în timpul călătoriei. Or, se cunoaște că, îndecursul etapelor pe care le parcurge de la reşedinţa sa până la destinaţia finală, în timpulsejurului şi înapoi, turistul apelează la un complex de activitaţi care satisfac direct sau indirect1Cocean, P. G., Vlăsceanu, Negoescu, B, (2005), Geografia generală a turismului, Editura METEOR PRESS,București, p. 7.2 OMT, Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unites, New York, 1993.13

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticnevoi variate și care se găsesc în strânsă intredependenţă şi corelaţie, ca urmare a faptului că seînscriu ca momente succesive ale unui „flux economic” unitar.Din cele expuse rezultă că în domeniul terminologiei turistice există o paletă largă șicomplexă de interpretări și definiții care vizează înțelegerea fenomenelor legate de turism,generând uneori și situații controversate.Potenţialul turistic este un summum de componente ale mediului geografic natural şicultural-istorice, la care se adaugă prezenţa componentei socio-economice, ansamblu depremise pentru dezvoltarea activităţilor turistice (valorificare şi funcţionalitate). Un teritoriuinteresează sub aspect turistic atunci când oferă resurse naturale şi antropice ce pot fi valorificateprin includerea lor în circuitul turistic, utilizând amenajări tehnice corespunzătoare.Potenţialul turistic este structurat în două categorii: natural şi antropic.Potenţialul turistic natural cuprinde totalitatea posibilităţilor, capacităţilor, condiţiilorşi rezervelor materiale, oferite de cadrul geografic pentru orice formă de activitate turistică.După Mihaela Dinu (2002), potenţialul turistic antropic cuprinde totalitatea realizărilorcultural-istorice acumulate pe parcursul istoriei omenirii şi a formelor de activitate sociodemograficăşi tehnico-economică dintr-un teritoriu ce pot fi utilizate pentru turism.Mihai Ielenicz și Laura Comănescu (2006, p. 8) definesc potențialul turistic (denumit șidestinație turistică, în literatura străină) ca totalitatea elementelor naturale și antropice de pe unspațiu geografic care exercită interes pentru turiști și determină realizarea unor activități turistice.Schema 1 –Turismul-componente definitoriiFig. 3. Turismul si componentele sale (după M. Ielenicz și Luminița Săftoiu, 2011)În accepțiunea lui P. Cocean (1996) potențialul turistic este văzut ca o „asocierespațială a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă”.Considerăm că sunt definiţii care reliefează caracterul turismului ca fenomen social şieconomic, generat de nevoia omului de recreere şi recuperare, dar şi cu implicaţii majore asupra14

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticmediului geografic. În literatura geografică de specialitate există numeroase încercări declasificare a tipurilor şi formelor de turism care au la bază criterii diferite, precum: motivaţia,natura potenţialului turistic natural şi antropic, durata, destinaţia, forma de organizare etc.Astăzi, noţiunea de turism include o diversitate de acţiuni, pe lângă cele caracteristice, şianume: participarea la congrese, conferinţe, festivaluri, pelerinaje, deplasări în week-end etc.Activitatea turistică este influenţată în mod direct de calitatea potenţialului turistic care, pringradul de atractivitate al componentelor sale, poate influenţa intensitatea actului turistic.Potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit, la modul general, prin ansamblulelementelor care se constituie în atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentruvizitare şi primirea turiştilor (Fig. 3).În funcţie de gradul de cunoaştere se poate separa un potenţial turistic latent (elementeexistă, dar sunt puţin cunsocute) şi un potenţial turistic cunoscut (ansamblul elementelor de pe unanumit teritoriu care sunt ştiute, popularizate şi conduc la organizarea de activităţi turistice). Înfuncţie de specificul obiectivelor există un potenţial turistic natural (elemente naturale care suntintroduse în cadrul activităţilor turistice) şi un potenţial turistic antropic (vestigii arheologice,monumente istorice, de arhitectură, artă, etnografie, economice, construcţii etc., cu valoareturistică). În schema propusă (Fig. 3) autorii subliniază şi relaţiile care se stabilesc întreelementele potenţilaului turistic şi tipurile de turism.Patrimoniul turistic este format din potenţialul turistic (natural şi antropic), baza tehnicomaterialăşi infrastructura generală destinate activităților turistice de pe un teritoriu(Fig. 4).În funcţie de valoarea potenţialului turistic se pot diferenţia și ierarhiza unităţi şisubunități ale acestuia. Unitățile taxonomice sunt: punctul turistic, localitatea turistică, centrulturistic, axa turistică, zona turistică, regiunea turistică, la care, în cazul României, se poateadăuga provincia turistică (aceasta cuprinde unități taxonomice disparate).În acest caz se pleacă de la orice element care are valenţe pentru practicarea turismului, denumitobiectiv turistic, care, prin raportarea la un loc în spaţiu (sit) şi la o activitate poate fi considerat un turistosit.În familia turistositurilor sunt două mari grupări: geositurile (obiective aparţinândcadrului natural) şi antropositurile (obiective rezultate ale creaţiei ştiinţifice, culturale, artistice,cele legate de evenimentele istorice, sportive ş.a. şi care predomină în spaţiul aşezărilor umane).15

16Fig. 4. Turismul și activitățile turistice (după M. Ielenicz și Laura Comănescu, 2006, p. 9)

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic1.3.2. Metode şi tehnici de cercetareÎn elaborarea studiului Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificareapotențialului turistic a fost utilizată o gamă largă de procedee și tehnici de cercetare specificegeografiei, în general, geografiei regionale și geografiei turismului, în special (Fig. 5).Etapele cercetării au fost raportate și orientate după principiile de bază care jaloneazăstudiul geografiei regionale: al repartiţiei spaţiale, a cauzalităţii, a integrării geografice,principiul istorismului, al regionalismului, sociologic și antropic (Fig.5).Fig. 5. Principii, metode și mijloace de cercetare în Geografia Regională(Sursa: P. Cocean, 2002, Geografie Regională, p. 100)Schematic, modelul desfășurării investigației științifice aplicat cu prilejul elaborăriilucrării a cuprins toate cele trei etape.În etapa inițială, pe baza studiului individual, s-a efectuat documentarea din materialelede specialitate, definirea noţiunilor şi a conceptelor specifice domeniului de cercetare, a fostdelimitat arealul de studiu, s-au stabilit traseele, punctele de observație și etapele de documentareîn teren. Au fost realizate modele de chestionare, fișe de anchetă și interviu pentru preluareadatelor despre anumite elemente ale turismului din zona de studiu, iar pentru secvența decercetare experimentală (realizată în parteneriat) s-au preluat și analizat probele de apă.Metoda cea mai frecvent folosită a fost observația geografică directă. Observareafenomenului turistic s-a realizat după modelul descriptiv, utilizat pe scară largă în acţiunile depopularizare a obiectivelor turistice și prin documentare și investigație statistică.Pregătirea pentru etapa de teren a presupus realizarea, în prealabil, a unei observăriindirecte, bazate pe deducția logică, prin întocmirea unor schițe de hărți și profiluri pentrutraseele de parcurs.Observația în teren s-a realizat în diverse momente ale anului, a cuprins și localități încare s-au desfășurat anumite evenimente cu impact turistic deosebit (pelerinajele de la Suceava,Cacica, Putna, expoziții, târguri și spectacole, hramurile mai multor localități etc.), ceea ce ne-apermis să aplicăm chestionarele, interviurile și să realizăm fotografii. Dată fiind suprafaţa relativmare a arealului de studiu s-a recurs, mai ales, la observarea pe trasee diverse (expediţionară),folosindu-se observarea staţionară doar în situaţia unor procese sau fenomene cu o arie dedesfăşurare mai restrânsă (determinarea punctelor de belvedere 3 , observații în Salina Cacica,3 S-au utilizat metodele propuse de Ilieș Marin, în lucrarea „Amenajare turistică”, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,2007, din Cap. IV „Amenajarea turistică a punctelor și traseelor de belvedere”, pp. 67-71.17

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticinventarierea structurilor de cazare şi alimentaţie, preluarea probelor etc.).Metoda anchetei a necesitat aplicarea unor chestionare şi realizarea de interviuri 4 pentruacumularea unor informaţii, au fost recoltate informaţiile, atât cele referitoare la evenimente,procese, fenomene şi structuri turistice, cât şi cu privire la atitudinea oamenilor faţă de acestea.După parcurgerea etapelor observării independente dirijate, a urmat etapa prelucrăriiinformaţiilor, care au fost analizate, interpretate şi explicate; s-au elaborat grafice, scheme,desene, tabele, hărţi, s-au prelucrat fotografii etc.În etapa analizei s-a procedat la sistematizarea și prelucrarea informațiilor acumulate,completarea bazei de date din surse statistice (obținute de la diverse instituții specializate,primării, unități și obiective turistice sau din rapoarte, anuare și fișe de observații).S-au folosit și metodele comune altor științe (metoda inductivă, deductivă, istorică,comparativă, matematică și a modelării (folosite, mai ales, pentru redarea în timp a evoluțieiunor indicatori turistici, climato-turistici ș. a.).Pentru prelucrarea și interpretarea datelor s-au utilizat metodele cartografice specificecercetării în geografia turismului, aplicate prin diverse tehnici: fond calitativ, hașuri, puncte, linii,areale, semne convenționale, cartograme, diagrame și cartodiagrame, majoritatea realizate în tehnicaGIS sau prelucrate în programele Excel, Paint, Photo Manger, Correl Draw.Etapa de finalizare a cercetării geografice, cea deliberativă, a fost şi cea de elaborare aconcluziilor şi soluţiilor formulate în concodranţă cu scopul studiului ştiinţific. Aceasta s-aîncheiat prin elaborarea concluziilor, emiterea soluţiilor şi redactarea studiului, urmărindu-seintegrarea și formatarea corectă a textului și a materialului ilustrativ.1.4. ISTORICUL CERCETĂRILORBazinul hidrografic al râului Suceava, ca unitate naturală ce se suprapunegeomorfologic peste Obcinele Bucovinei și Podișul Sucevei, a intrat în atenţia mai multorcercetători care şi-au cosemnat punctele de vedere în lucrări, la nivel general, regional și local.1.4.1. Studii din domeniul geologiei și geografiei fizice cu privire la Bazinulhidrografic al râului SuceavaAspectele legate de geografia fizică a regiunii studiate sunt abordate pentru prima datăde către Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldavie (1716). Din punct de vedere geologic, s-aurelizat numeroase studii referitoare la unităţile mai mari în care se încadrează şi Bazinul Sucevei(Platforma Modovenească și regiunea carpatică), aparţinând unui număr mare de cercetători:D. Stur (1860), C. Tiete (1877-1879), Grigore Cobălcescu (1883), I. Simionescu (1901, 1903), S.Atanasiu (1919), L. Mrazec și I. Voitești (1912), G. Bâgu şi A. Mocanu (1984). După 1944cercetările geologice se completează cu cele geomorfologice pentru explicarea formării şievoluţiei reliefului. Preocupări, în zonă, întâlnim la C. Martiniuc (1946, 1955, 1956), V. Tufescu(1937, 1946, 1970), N. Macarovici (1953, 1964), Th. Joja (1954-1955), I. Sandru (1954),I. Sandru şi C. Blaj (1956), Gh. Nimigean (1956), Bica Ionesi (1960, 1963, 1968, 1969), I. Sîrcu(1955, 1965, 1971), C. Martiniuc şi V. Băcăuanu (1960), M. Schram şi M. Pantazică (1960),N. Barbu şi colaboratorii (1964), N. Barbu (1976), M. Ielenicz (1973), I. Donisă și colab. (1973),P. Coteț -1973, Gr. Posea și colab. -1974, N. Popp și colab. -1973, V. Băcăuanu și colab. -1980,I. Bojoi și colab. -1983, I. Seceleanu (1980) etc. În unele studii se fac referiri la şesul Sucevei,dar un studiu de geomorfologie aplicată, de amănunt, asupra reliefului și microreliefului dinlunca Sucevei extracarpatice, este realizat de cercetătorul P. Olariu, în anul 2004.4 Chelcea Septimiu, Metodologia cercetării sociologice, Ed. Economică, Bucureşti, 2007.18

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticStudii referitoare la hidrografie au efectuat D. Leonida (1923), I. Rick (1923), D. Pavel(1929) și V. Tufescu (1946), cea mai recentă cercetare aparținând lui I. D. Răduianu (2009).Studii privind clima regiunii au fost realizate de către I. Gugiuman (1960), VintilăMihăilescu (1969), C. Popovici (1969), Gh. Slavic (1977), (Nistor B., 2008), (Tănasă I., 2011).În studiul vegetației se remarcă Th. Chifu și N. Ștefan (1982), T. G. Seghedin (1983)C. A. Grozavu, T. Seghedin, V. Chiriță și C. D. Moroșanu (2000), D. Popovici şi colab. (1996),Mihaela Temelie (2006). Lumea animală apare în lucrările lui R. Călinescu (1969), M. Puica(1979), Taras George Seghedin (1983) ș. a.Studii pedologice cu caracter general au elaborat S. Mateescu şi C. Soracnicky (1964),„Cercetări pedologice în Podişul Sucevei”, iar N. Barbu şi colaboratorii, în 1972, aa întocmit ohartă a solurilor.1.4.2. Studii din domeniul geografiei umane sunt numeroase, multe dintre acesteacu referire directă la turism. Se remarcă cele semnate de: C. C. Giurescu (1967), N. Popp și I.Iosep (1973), Al. Ungureanu (1980). E. I. Emandi și M. Șt. Ceaușu (1991), I. Iosep (1978, 1984,1988, 1999), C. Iaţu (2002), Maria-Magdalena Lupchian (2010) şi M. Camilar (2009). Înmonografiile localităților, autorii încearcă să readucă în memoria generațiilor de azi tradițiile,datinile și obiceiurile: G. Muntean și V. Cîrdei (1971) pentru Bilca, P. Rezuș (1975) pentruRădăuți și localitățile din împrejurimi, D. Luchian (1986) pentru Frătăuții Vechi, V. Lazăr și F.Melinte pentru Mihoveni, Avrămia Dolinski și G. Dolinschi (2001) pentru Arbore, I. Aflorei(2009) și G. Cega (2011) pentru etnia huțulă din Izvoarele Sucevei, respectiv, Ulma şiM. Andronic pentru etniile poloneză și ucraineană din Cacica și Solonețu Nou (2009).1.4.3. Studii din domeniul geografiei turismuluiÎn literatura naţională de specialitate există numeroase studii de potenţial turistic şi deamenajare turistică a spaţiului, însă majoritatea sunt realizate la scară naţională: M. Ielenicz(1974, 2006), M. Ielenicz şi M. Ghincea (2003), G. Erdeli şi I. Istrate (1996), M. Cândea şiG. Erdeli (2003), P. Cocean şi S. Deszi (2001). Cea mai recentă direcţie a studiilor din domeniulturistic este îndreptată către conceptul de durabilitate în turism (Cocean P., 1996, Neguţ S.,Istrate I., 1991, Mac. I., 1992, Glăvan, 2005), sau de economia turismului (Minciu, 2000, Snack,Baron, Neacşu, 2001, Nistoreanu, 2001, Popescu, 2001, Glăvan, 2003 şi Băltăreţu 2003.Lucrările care tratează strict problemele de metodologia cercetării în domeniul geografieiturismului sunt datorate lui M. Grigore (1974), Pompei Cocean (1996, 2002), N. Ciangă (1997),Mihaela Dinu (2002), M. Ielenicz și Laura Comănescu (2006), Ionica Soare (2007), G. Erdeli șiA. Gheorghilaș (2006), M. Ilieș (2003, 2007), Melinda Cândea şi colab. (2006).În ultimul timp, în acord cu dezvoltarea durabilă a spațiilor geografice, au apărut maimulte studii privind ecoturismul sau „turismul verde”: Ecoturism (Florina Bran, Tamara Simion,P. Nistoreanu, 2000); Ecoturismul în România: vis sau realitate (Mihaela Dinu, 2002);Ecoturism și turism rural (P. Nistoreanu, 1999); Ecoturism și turism rural, (Constranța Trufaș,Florina Bran și Dana Maria Martinescu, 2009).Dată fiind complexitatea fenomenului turistic am recurs și la folosirea unor sursebibliografice elaborate și de către specialiștii din domeniile conexe geografiei care în sfera lor deactivitate au abordat problematica turismului. Astfel, au fost consultate lucrări din domeniulstatisticii, sociologiei, monografii, enciclopedii, ghiduri, albume şi hărţi turistice.19

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic1.5. CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ GENERALĂ A BAZINULUI RÂULUISUCEAVA PE TERITORIUL ROMÂNIEIPersonalitatea geografică a bazinului râului Suceava de pe teritoriul României, situat înnordul țării, în totalitate în județul Suceava, se definește prin varietatea condițiilor naturale carese impun în peisajul geografic printr-un patrimoniu divers, bogat și condiții favorabile demanifestare a fenomenului turistic.Sub aspectul așezării geografice, Bazinul râului Suceava este situat în partea de nordesta României, la frontiera cu Ucraina, având o formă alungită, în care se disting, din punct devedere geologic, două ansambluri structurale: unitatea de orogen și unitatea de platformă.Relieful dispus în amfiteatru introduce varietate în peisaj pe cele două compartimentedistincte: montan (corespunzător Obcinei Mestecănișului, părţii de nord a Obcinei Feredeului şiObcinei Mari) și de podiș (corespunzător Podişului Sucevei), (Fig.6). Diversitatea reliefului,altitudinile nu prea mari (în medie 900 m, respectiv 400-500 m), prezența depresiunilor și aculoarelor de vale favorizează accesibilitatea turistică în zonă și permit realizarea legăturilor îninteriorul Carpaților Bucovinei și a Maramureșului.Clima, condiționată de poziția nordică în cadrul țării și treptele hipsometrice dispusepână la 1200-1400 m, cuprinde două etaje distincte: etajul montan al munților cu altitudinimedii, şi etajul dealurilor cu altitudini medii.Potenţialul hidrografic al zonei studiate este reprezentat prin ape de suprafaţăcurgătoare (râul Suceava cu afluenţii săi) şi stătătoare, izvoare și ape subterane.Vegetația și fauna sunt variate, cu un specific aparte impus de altitudinea treptelor derelief.Potențialul demografic este unul important, populaţia totală din bazinul Suceveiajungând la 377 938 de locuitori (în 2009), cu o evoluţie ascendentă, contrar tendinţei la nivelnaţional.Reţeaua de aşezări omeneşti din Bazinul Sucevei este una bine închegată şi estealcătuită din opt oraşe şi peste 105 sate grupate în 43 de comune. Structura acestei reţele a suferitimportante modificări în ultimii ani, când, la cele trei oraşe existente (Suceava, Rădăuţi şiSolca), s-au adăugat altele cinci (Vicovu de Sus, Cajvana, Milişăuţi, Salcea şi Liteni).Resursele minerale din bazinul Sucevei sunt nesemnificative; se exploatează sareagemă la Cacica, sunt numeroase izvoare cu apă clorurată sodică, puternic mineralizate la Straja,Putna şi Cacica; se exploatează pietrișurile în carierele din albia râului Suceava, iar, mai recent,au fost cercetate şi puse în exploatare noi structuri de gaze naturale la Comăneşti, Todireşti,Frătăuţi și Bilca.Activitățile economice s-au reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piață.Ramurile industriale cele mai reprezentative sunt industria lemnului, industria alimentară, carese dezvoltă în corelație cu activitățile agricole, având ca materii prime produsele animalierelocale (lapte, carne), industria ușoară reprezentată prin societăți de confecții și tricotaje, apielăriei și încălțămintei etc. Condițiile naturale variate din bazinul Sucevei, rețeaua de așezăriumane, patrimoniul turistic valoros, au perspective reale de valorificare, în viitor, și constituiepremise reale de afirmare a acestei zone (Fig.7).20

21Fig. 6. Unitățile de relief din bazinul râului Suceava, pe teritoriul României

22Fig. 7 – Așezările umane din Bazinul Sucevei

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticPARTEA a II-a. PATRIMONIUL TURISTIC DIN BAZINULRÂULUI SUCEAVACAP. 2. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL DIN BAZINUL RÂULUISUCEAVA (GEOSITURILE)2.1. GEOLOGIAStructura geologică a teritoriului luat în studiu (bazinul râului Suceava) se încadrează înansamblul unităţilor structural-genetice majore ale României şi Europei prin două compartimentegeostructurale majore: zona de platformă şi zona de orogen.2.1.1. Zona de orogen se suprapune pe o secţiune transversală cu o lungime de numai 30km, între localităţile Vicov şi Brodina, succedându-se de la est la vest trei unităţi tectonicemajore: pericarpatică, Vrancea şi de Tarcău, complicate la rândul lor de o structură în solzi.Obcina Feredeului şi Obcina Mare sunt modelate pe depozite de fliş (roci predominantdetritice sub formă de succesiuni ritmice, groase de sute şi mii de metri) formate în intervalulJurasic Superior – Miocen inferior.Din punct de vedere geomorfologic zona studiată este caracterizată de prezenţacontactului tranşant al unităţilor carpatice cu unităţile Podişului Moldovenesc, care poate fiurmărit pe linia localităţilor Straja - Marginea - Solca. Se pot separa două mari categorii de relief: unrelief tectono-lito-structural, caracteristic sectorului de orogen situat la vest de linia Straja-Marginea-Solca şi un relief fluvial, acumulativ-sculptural, dezvoltat la est de linia amintită, darîntr-o proporţie mai redusă şi în zona vestică.Văile importante sunt săpate în general pe contactele tectonice şi litologice, dintreformaţiuni grezoase şi lutitice sau în formaţiuni preponderent pelitice (formaţiunile de Hangu,Bisericani, disodile), iar evoluţia reţelei hidrografice a generat relieful acumulativ, cu un rolimportant în fizionomia zonei.2.1.2. Zona de platformă se suprapune subdiviziunilor Podişului Sucevei.Depresiunea Rădăuţilor este de origine erozivo – acumulativă având altitudinea medie de370 m, constituind o treaptă joasă de relief, de vârstă cuaternară, cu altitudini ce descresc lin dinamonte către aval, cu o fragmentare şi energie redusă, formată din lunci, terase şi glacisuriproluvio-coluviale întinse, în care predomină depozitele psefitice şi psamitice, acoperite parţialde depozitele nisipo – argiloase.Depozitele sarmaţiene de la exteriorul Carpaţilor aparţin bazinului dacic alParatethisului și cuprind patru subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian şi Chersonian.Grosimea depozitelor sarmaţiene acumulate variază între 800 m, în est şi 2600 m, în vest.Cuaternarul superior şi actual (holocen sau postglaciar) este reprezentat prin acumulărifluviale, conuri de dejecţie, glacisuri, deluvii de alunecare care continuă să se formeze şi astăzi înalbia majoră şi minoră a râului Suceava.Formaţiunile geologice situate la partea superioară a cuverturii sunt înclinate spre SE cu ovaloare de 5-8 m/km, spre direcţia de regresie a Mării Sarmatice, această structură monoclinalăfiind răspunzătoare de formarea cuestelor.În bazinul Sucevei apare o alternanţă de peisaje ce se impun prin atractivitate turisticăapreciabilă. Sub aspect turistic au fost cartate şi redate cartografic litositurile cu importanţă pentruturismul ştiinţific (Fg. 8). În ceea ce priveşte influenţele litologice asupra aspectului reliefului, seremarcă conservarea înălţimilor, de regulă, pe gresii eocene de tip Scorbura, multe dintre acesteaconstituind puncte de belvedere şi perspectivă căutate de turişti (Fig. 8). Spre Podişul Sucevei seremarcă un puternic abrupt tectonic (400-500 m), iar la contactul dintre formaţiunile geologice cuproprietăţi diferite s-au format depresiunile intramontane şi submontane. Importanţă pentru turismulştiinţific prezintă şi aflorimentele formate în zona de orogen, dar ți în depozitele volhiniene din zonade platformă, unde întâlnim o bogată faună fosilă de lamelibranchiate şi gasteropode ce oferăinformaţii asupra extinderii şi caracteristicilor Mării Sarmatice.23

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic24Fig. 8 – Harta litositurilor din Bazinul râului Suceava24

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic2.2. RELIEFUL – SUPORT AL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE2.2.1. Rolul reliefului pentru turismRelieful constituie suportul general pe care se axează toate categoriile de peisajegeografice. Așadar, relieful oferă sub aspect cantitativ și calitativ o anumită categorie depotențial natural pentru turism. Aspectele de atractivitate turistică generate de relief au fostanalizate și urmărite în două direcții: de favorabilitate și restricționare relativă.Bazinul hidrografic al râului Suceava se suprapune peste două unități morfostructuraledistincte: flișul extern pe care s-au individualizat Obcinele flișului, din jumătatea vestică abazinului și monoclinul sarmatic pe care s-a grefat relieful Podișul Sucevei, din est.2.2.2. Etapele evoluției reliefuluiAbordând evoluția reliefului Carpaților Orientali M. Ielenicz (1973) stabilește vârstamiocen superior - pliocen mediu pentru întinsele conuri piemontane de la contactul Obcinei Maricu Podișul Sucevei. Autorul constată că, în faza dacian-levantină, s-a dezvoltat rețeauahidrografică, moment în care râul Suceava atinge un profil de echilibru și își lărgește mult valea,până la aspectul unui culoar transcarpatic. În etapa de modelare pleistocen mediu - actual, ValeaSucevei a evoluat în funcție de nivelul de bază regional (confluența cu Siretul, după exondareaPodișului Sucevei), a avut loc o modelare complexă a versanților cu formarea glacisurilor, văiles-au adâncit cu 100-200 m, detașându-se terasele și luncile. Prezența unor forme variate derelief, de la cele majore la microforme, se impune prin peisaje specifice (culmi rotunjite numite„obcine”, dealuri, văi) și diversifică gradul de atractivitate turistică.2.2.3. Aspecte morfometrice și morfograficeCei 2.298 km 2 ai bazinului hidrografic al Sucevei de pe teritoriul românesc (87% dinsuprafața totală a bazinului), aparțin la trei sectoare ale râului cu particularități morfologicedistincte:• sectorul superior, corespunzător părții nordice a Obcinelor, de la izvoare până pealineamentul localităților: Straja – Voievodeasa – Solca - Cacica;• sectorul mijlociu, dintre Obcini și confluența cu pârâul Ilișești, corespunzător, zoneipiemontane;• sectorul inferior, mai restrâns ca întindere, care ține până la confluența cu Siretul.Râul Suceava izvorăște de pe versații nordici ai Culmii Alunișului (1200 m) şi primește97 de afluenți de ordinul I, 165 de ordinul II și 87 de ordinul III, la rândul lor cu numeroșiafluenți de alte ordine de mărime, până la confluența cu Siretul, situată altimetric la 232 m. Înacest spațiu geografic râul Suceava și-a creat un bazin hidrografic complex, asimetric și extremde ramificat, cu o extensie spațială crescândă din amonte spre aval, atingând maxima dezvoltareîn sectorul mijlociu al cursului, dintre Depresiunea Rădăuți și confluența cu râul Ilișești.Sub aspect hipsometric, larga extindere a bazinului în sectorul mijlociu (extracarpatic),face ca 67% din bazinul Sucevei să se suprapună dealurilor dezvoltate între 300 - 600 m șiculoarelor de vale și numai 25% domeniului montan, cu altitudini care depășesc 800 m. Unprocent de 8 % din suprafața bazinului corespunde altitudinilor maxime de peste 1200 m, grupateîn arealul Obcinelor. Aici apare și atitudinea maximă de 1507 m, în Vf. Hrobi, din culmea înaltăa Obcinei Mestecănișului. Pentru întregul bazin hidrografic rezultă o altitudine medie a reliefuluide circa 850 m, dar cu semnificative abateri spațiale (Fig. 9).Restricțiile pentru activitățile turistice sunt impuse de dificultățile privind circulațiaturistică transversală a Obcinei Mari, mai ales, în sezonul rece, care se prelungește cu 2-3săptămâni față de partea sudică a bazinului. Se observă scăderea treptată a altitudinilor reliefuluiîn bazinul hidrografic al Sucevei, de la vest către est și sud-est, sub forma unui amfiteatru.25

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticFig. 9 – Treptele hipsometrice în Bazinul SuceveiPentru întregul bazin al Sucevei fragmentarea medie a reliefului oscilează în jurulvalorii de 0,75km/ km², cu cele mai mari valori în sectorul montan (peste 1km/km²) și cele maireduse în cursul inferior, suprapus podișului (în jur de 0,2 km/ km²). Importantă pentruactivitatea turistică este și analiza modului de expunere și orientare a versanților care relevăposibilitățile de practicare a anumitor activități și tipuri de turism - drumeții, expediții și excursii,în timpul verii, plimbări cu sania și sporturi de iarnă (Fig.10).În cuprinsul bazinului râului Suceava se remarcă o dominanță a versanților cu expuneresudică, sud-estică și sud-vestică, 40 %, versanții cu orientare nordică ocupă 25 %, mențin stratulde zăpadă mai mult timp favorizând practicarea sporturilor de iarnă. Versanții estici au ponderide peste 18 %, iar cei cu fațadă vestică în jur de 10 %.Pornind de la diferențierile majore constatate la nivelul elementelor lito-strucurale,morfometrice și morfografice, dar și de la modul de asociere spațială a tipurilor și formelorgenetice de relief, prezentăm caracterizarea morfologică a bazinului hidrografic al Sucevei încadrul celor două compartimente majore: flișul extern și monoclinul sarmatic al podișului.2.2.4. Relieful compartimentului montanCompartimentul montan al bazinului hidrografic al Sucevei s-a individualizat încuprinsul Obcinelor flișului, reprezentate de Obcina Feredeului, Obcinele Brodinei și ObcinaMare, în nordul cărora s-a format sectorul transversal al văii Suceva, dintre Izvoarele Sucevei șiStraja. Toate elementele morfografice prezintă un potențial turistic extrem de atractiv și valoros,posibilități lesnicioase de acces pe plaiurile interfluviale ale Obcinelor (Fig. 11).a. Obcina Feredeului, cea mai vestică unitate morfologică din sectorul montan albazinului Sucevei, s-a individualizat pe unitatea de Audia a flișului extern, are o structură intenscutată sub forma de solzi deversați către nord-est.26

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticFig. 10 – Orientarea versanților în Bazinul SuceveiRezistența mare opusă eroziunii de gresia de Prisaca s-a impus în morfologia ObcineiFeredeului prin: martori reziduali sub forma vârfurilor rotunjite (Vf. Chicera-1199m, Bobeicuța-1313 m), stânci izolate (din Vf. Doscina sau de la vest de Vf. Alunișul), și măguri (Măgura-Lupcina-1098 m, Măgura de Sus-1213 m). Complexul de culmi monoclinale (hogback-uri)relativ paralele, îi conferă Obcinii Feredeului un caracter unitar, bine individualizat în sectorulIzvoarelor Sucevei, atât prin altitudini ridicate, cât și prin corespondența formelor majore derelief la structura geologică (Fig. 11).b. Obcinele Brodinei ocupă partea mediană din compartimentul montan al bazinuluihidrografic al Sucevei, fiind situate între Obcina Feredeului, la vest și Obcina Mare, la est.Reprezintă o subunitate morfostructurală atipică a Obcinelor flișului, fiind numite și „Obcineletransversale”, datorită orientării relativ perpendiculare față de structură a culmilor principale.Peisajul acestora este unul cu totul inedit pentru orice turist prin aspectul culmilor acoperitecu pășuni, fânețe și molizi, printre care sunt „presărate” casele din lemn ale huțulilor.c. Obcina Mare ocupă partea estică a compartimentului montan al bazinului Suceveifiind mult mai extinsă spațial, dar mai joasă altitudinal (în medie, circa 900 m). În morfologia deansamblu a Obcinei Mari se impune sistemul de culmi paralele, orientate pe direcția NV-SE, înconcordanța cu structura, având înfățișarea unor hogback-uri în profil transversal.Se impun prin spectaculozitate Pietrele Muierilor de la Solca. Acestea se află la apus deorășelul Solca, pe vârful muntelui numit de localnici „La Pietri” (919 m). În unele sectoare, maiales acolo unde pădurea a fost defrișată sau apar poieniri, de asemenea în partea de nord aObcinei Mari, cu așezări la peste 1000-1100 m, se impun unele vârfuri ca puncte de belvedere.Pasurile de culme nu sunt numeroase și se află localizate la înălțimi ce rareori depășesc1000 -1100 m (P. Pohoniș, P. Bobeica, P. Ciumîrna, P. Izvor și Vârful Dealului).27

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticFig. 11 - Harta geomorfologică a Bazinului râului Suceava pe teritoriul României. (B) Profil geomorfologic.28

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticd. Valea transversală a Sucevei se detașează ca unitate morfologică distinctă în parteanordică a compartimentului montan al Obcinelor. De la izvoare până la Straja, pe o lungime deaproximativ 60 km, râul Suceava și-a creat în Obcinele flișului o spectaculoasă valea transversalăantecedentă, în lungul căreia alternează defileurile cu sectoarele de vale lărgită (bazinete): IzvoareleSucevei (Șipote-Seletin, pe teritoriul Ucrainei), Nisipitu, Brodina, Falcău.Apariția acestor sectoare de vale cu profil transversal larg sau îngust, care dauatractivitate peisajului se datorează eroziunii selective în rocile variate ale flișului.Terasele au o dezvoltare apreciabilă în cuprinsul sectoarelor de vale lărgită. La Falcău șiStraja, Nicolae Barbu (1976) a identificat patru nivele de terase de fund de vale ale Sucevei(situate la altitudini relative de 1-2 m, 2-3 m, 4-6 m și 8-12 m) și alte trei terase de versant (cualtitudini de 20-25 m, 30-40 m și 50-60 m).Defileurile corespund sectoarelor în care valea Sucevei s-a adâncit în complexele deroci dure: în aval de Șipot (prin Obcina Feredeului), între Seleatin și Ulma și între Paltin și Sadău(prin Obcinele Brodinei). Acestea impun variație în relief și se constituie în sectoare deatractivitate peisagistică pentru turiști.Dintre văile afluente se remarcă valea Brodinei care şi-a creat un defileu de circa 10 kmîntre „Capătul Liniei” (amonte de Gura Cununii) și Gura Brodinoarei.e. Depresiunile intramontane și de contact din bazinul superior al râului Suceava.De la obârșia râului Suceava, în aval se desfășoară mai multe depresiuni cu elementemorfologice specifice, observate în teren: Depresiunea Izvoarele Sucevei (cea mai înaltădepresiune a zonei, cu peisaje în care alternează culmile cu păduri de molid sau poieni, versanțiicu pășuni și fânețe și gospodării rispite), Depresiunea Nisipitu, Depresiunea Brodina (întalvegul Sucevei apar mici praguri, impuse de barele transversale de natură calcaroasă,interesante sub aspect științific), Depresiunea Falcău (cu o ruptură de pantă, la baza căreia sedezvoltă superbe marmite scobite în roca calcaros-gresoasă), Depresiunea Straja, DepresiuneaPutna (care oferă cadrul favorabil pentru activități turistice de recreere în natură, dar și pentruturismul cultural-religios), Depresiunea Suceviţa – Voivodeasa (un spațiu convergent alactivităților turistice, atât prin valoarea monumentului turistic UNESCO, cât și prin baza turisticăși de agrement), Depresiunea Marginea, Depresiunea Solca (recunoscută prin potențialulterapeutic al factorilor naturali (izvoare clorurate, aer ozonat, climat de cruțare), monumentulistoric din sec. XVII și Casa-muzeu) şi Depresiunea Cacica (cu zăcământul de sare de la Cacica,în care se află salina cu galeriile considerate unicat prin faptul că au fost săpate manual, pereţiipe care se află basoreliefuri cu tematică religioasă, sculptate în stânca de sare şi prezenţacristalelor de sare).2.2.5. Relieful compartimentului de podiș din bazinul râului SuceavaPe structurile piemontane și monoclinale sarmatice, a luat naștere un relief tipic depodiș, cu altitudini mai reduse, dar cu o mare diversitate de forme: dealuri piemontane, platouriși suprafețe structurale, văi largi cu lunci și terase, depresiuni de eroziune diferențială șisubsecvente situate pe afluenții râului Suceava, de o parte și de alta, (la Ilișești, Bălăceana,Părhăuți, Pătrăuți, Dărmănești Mitoc-Dragomirna, Șcheia), cueste și abrupturi cuestiforme,versanți afectați de procese geomorfologice complexe, glacisuri și conuri de dejecție.Aceste forme de relief pot fi încadrate în mai multe subunități morfologice: Podișulpiemontan Marginea-Ciungi, Valea extracarpatică a Sucevei, Podișul Fălticeni și PodișulDragomirnei (Fig. 11).a. Podișul piemontan Marginea-Ciungi reprezintă o subunitate morfologică situată întrevăile Moldovei și Sucevei, la contactul Obcinei Mari cu podișul, pe o lățime de circa 8-10 km, înlungul liniei pericarpatice Straja - Voivodeasa – Solca – Cacica – Păltinoasa.În urma îndelungatei evoluții pliocen-cuaternare, câmpia piemontana sarmatică a fostsupusă unei intense eroziuni și denudații, din suprafața sa inițială păstrându-se astăzi doar uneledealuri izolate, grupate în câteva areale distincte: Masivul Poiana Ciungilor – Dealul Socului,29

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic(situate la altitudinile de 689 m și 614 m, reprezintă o deltă fosilă alcătuită din pietrișurieterogene cu intercalații lenticulare de nisipuri grosiere și argile vinete); arealul dintre văileSolca și Sucevița (cuprinde complexul de pietrișuri fluvio-deltaice, care alcătuiește suprafața ceamai întinsă, derivată din fostul piemont sarmatic); aliniamentul dealurilor înalte de pe dreaptaculoarului Sucevei (în sud-vestul Depresiunii Rădăuți) şi Depresiunea Horodnicului(compartimentul vestic al Depresiunii Rădăuți, până la contactul cu muntele).Pentru turiști atracțiile sunt date de potențialul cultural remarcabil, de prezența unormonumente istorice vechi, de arhitectura specifică a locuințelor și ocupațiile tradiționale (olărit,țesături, prelucrarea lânii, a pieilor ș. a.).b. Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticenilor reprezintă geomorfologic cele maitipice subunități ale Podișului Sucevei grefate pe monoclinul sarmatic (Fig. 11).Pe complexul sedimentar buglovian-volhinian s-a format o gamă largă de forme derelief: platouri și suprafețe structurale, văi structurale subsecvente și obsecvente, cueste, versanțideluviali modelați prin procese geomorfologice complexe, glacisuri deluvio-coluviale și conuriproluviale.Podișul Dragomirnei, care formează interfluviul Suceava-Siret între frontiera de nord cuUcraina și Dealul Căprăriei, înglobează cel mai tipic relief de monoclin din Podișul Sucevei.Altitudinile sale mai ridicate, atingând 522 m în Dealul Dragomirna, s-au conservat peseama orizonturilor dure (gresii și gresii calcaroase) care au rezistat mai bine la eroziune. Caurmare, în cuprinsul interfluviului Suceava – Siret sau păstrat întinse platouri lito-strucuturale:Platoul Calafindești – Poiana Trei Meri, Dragomirna – Vărăria, Mitoc – Adâncata – Burdujeni șiCălinești. Bine împădurită, cu câteva depresiuni subsecvente (Dragomirna, Mitoc, Dărmănești,Pătrăuți), în care sunt sate cu monumente istorice și religioase, această unitate oferă un potențialbogat și atractiv pentru diverse categorii de turism și activități turistice (turism cultural, turismreligios, ecoturism, turism cinegetic, pescuit sportiv etc).Cuestele sunt formele de relief cele mai spectaculoase ale Podișului Dragomirneiindividualizate prin evoluția văilor subsecvente, asimetrice și cu profil transversal.Acestea au atractivitate pentru turismul de cunoaștere și drumeții deoarece majoritateaprezintă fronturi de belvedere locale. Cele mai tipice sunt cuestele care însoțesc pe stângaafluenții principali ai Sucevei din Podișul Dragomirnei: Ruda, Horaițul, Hătnuța, Distra,Dragomirna și Mitocul.Podișul Fălticenilor, dezvoltat pe dreapta Sucevei în aval de Milișăuți, se impunemorfologic prin întinderea mare a platourilor structurale (Zamca, Cetății, Bosanci, Ciriței șiTătăraș) și a suprafețelor structurale de revers (mai extinse fiind cele de pe stânga pâraielorSolca, Soloneț și Ilișești). Pe rocile mai dure (gresii calcaroase) ale monoclinului sarmatic s-auconservat martori erozivo-structurali care se impun ca puncte de belvedere: Dl. Teișoara (528m), Dl. Cetățuia (519 m), Dl. Ciuha (468 m), Dl. Ciriței (453 m), Dl. Crucii (428 m), Dl. Rediu(426 m), Dl. Hârtop (438 m). Importante discontinuități morfologice în Podișul Fălticenilorimpun văile subsecvente (Solca, Solonețul, Ilișeștiul, Șcheia și Cetății), depresiunile de eroziunediferențială (Botoșana, Pârtești, Ilișești) și fronturile de cuestă de pe dreapta râurilor Solca,Soloneț și Ilișești. Arealul este atractiv pentru turismul cultural, de cunoaștere, cicloturism, înspecial, în spațiile împădurite din Mihoveni, Ilișești și Dragomirna.c. Depresiunea Rădăuți și Valea extracarpatică a Sucevei are înfățișarea unui culoarmorfologic desfășurat între ieșirea din Obcine (Straja) și confluența cu Siretul (Roșcani-Liteni),cu două sectoare distincte (Fig. 11):• sectorul Straja – Milișăuți, care urmărește flancurile de nord și de est ale Depresiuniipiemontane Rădăuți;30

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic• sectorul Milișăuți-Liteni, din cursul inferior, care străbate partea mediană a PodișuluiSucevei.Depresiune piemontană Rădăuți se desfăşoară pe aproximativ 35 km lungime întreStraja și Milișăuți, având o extindere spațială considerabilă (627 km² și peste 20 km lățime) întreMarginea și Dornești. Ea înaintează tentacular până la contactul cu Obcina Mare sub aspectul adouă golfuri, corespunzătoare depresiunii Straja, pe râul Suceava, și depresiunii Voievodeasa, perâul Sucevița.Studiind morfologia Depresiunii Rădăuților, V. Mihăilescu (1969), consideră careprezintă o „depresiune disimetrică cu cea mai întinsă desfășurare de terase”. I. Sârcu (1965) asemnalat existența a șase terase de versant (situate la altitudini relative diferite), iar V. Băcăuanuși C. Martiniuc (1960) au identificat trei trepte de luncă și șase terase de versant.Suprafața depresiunii și a podurilor teraselor de luncă este brăzdată de numeroasecursuri secundare cu traseu meandrat, rătăcitor, (Pozenul, Volovățul), uneori despletite.În profilul longitudinal al albiilor minore ale Sucevei și Suceviței remarcămmicrorelieful extrem de variat, prezența grindurilor longitudinale, a ostroavelor, reniilor, plajelorși cursurilor despletite, brațelor părăsite și meandrelor divagante aflate în stadii diferite deevoluție, de la cele simple la cele compuse, gâtuite sau părăsite.Sub aspect turistic în cadrul depresiunii se întălnesc localități și centre cu un ridicatpotențial de natură antropică, în special de factură etnografică, culturală și istorică (Vicovu deSus, Bilca, Vicovu De Jos, Horodnic, Volovăț, Frătăuții Vechi, Costișa). Cel mai importantcentru este orașul Rădăuți care concentrează fluxurile turistice din această arie.Sectorul Milișăuți – Liteni al văii Sucevei este orientat pe direcția NV-SE, prin parteamediană a Podișului Sucevei, delimitând, pe stânga, Podișul Dragomirnei, iar, pe dreapta PodișulFălticenilor. În acest sector, Suceava are un curs larg meandrat (cu meandre divagante și brațepărăsite), cu mai puține despletiri, ostroave și praguri aluvionare, albie majoră lată, cu mai multeterase de luncă și de versant. În ansamblu, Valea Sucevei în aval de Milișăuți are înfățișarea unuiadevărat culoar morfologic terasat.În zona orașului Suceava se individualizează în peisaj valea largă a râului, cunoscutăsub denumirea de Șesul Sucevei. În acest sector lunca râului Suceava, inundabilă în trecut, azieste în cea mai mare parte modificată şi amenajată antropic.Aspectul reliefului în trepte este dat de armonioasa îmbinare a platourilor netede dinzona centrală şi formele de relief sculptural-acumulative reprezentate de complexul celor şasenivele de terase dispuse etajat către văile Siretului şi Sucevei, ceea ce dă varietate șiatractivitate peisajului. Sub aspect morfometric, în zona oraşului Suceava cea mai marealtitudine este de 385 m în Dl. Zamca, iar cele mai reduse altitudini se întâlnesc în albia râuluiSuceava, 277 m, la Iţcani şi 268 m, la Lisaura.Gradul fragmentării reliefului pe direcţii diferite prezintă un rol important pentruexploatarea turistică deoarece evidenţiază posibilităţile de valorificare a anumitor trasee pe axeturistice principale și secundare facilitând accesul spre obiectivele turistice din zonă. Rolul celmai important, în acest sens, îl are valea largă a Sucevei care permite legătura dintre zonamontană a Obcinei Mari, din nord, şi culoarul văii Siretului, în sud.2.2.6. Elemente de favorabilitate şi restrictivitate turisticăCel mai extins tip de relief, care formează peisaje geografice specifice, cu formeinteresante pentru funcţionalitatea turistică este relieful structural (Fig. 11).Cele mai reprezentative forme ale reliefului structural sunt: platourile structurale,cuestele şi înşeuările. Aceste forme de relief, mai înalte, cu aspect plat şi bine împădurite, sunt31

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticcăutate pentru drumeţii şi excursii şi atrag un număr mare de turişti la sfârşit de săptămână(turism de tip weekend).Cuestele ocupă circa o treime din relieful zonei Sucevei, sunt bine dezvoltate, fiind demai multe feluri: liniare ( valea Sucevei la Mihoveni); convexe (pârâul Şcheia, pârâul Vătaful);concave (în sectoarele meandrate ale văilor subsecvente Săliştea, Ilişasca, Pătrăuţeanca);festonate sau sinuoase (pârâul Ilişasca, pârâul Bălăceana).Înşeuările structurale sunt rezultatul eroziunii diferenţiale şi s-au format pe cumpenelede apă dintre bazinele văilor subsecvente tributare râului Suceava.Al doilea tip genetic de relief caracteristic zonei studiate este relieful sculptural,categorie care înglobează interfluviile şi versanţii cu declivitate de peste 3-4 o , care sunt modelaţiprin eroziune liniară, areolară, deplasări de teren şi organisme torenţiale (Fig. 11).Pe unele culmi interfluviale, ca de exemplu pe interfluviul dintre bazinele râurilorSuceava şi Siret, cu păduri de fag şi alte specii de foioase în amestec se pot efectua drumeţii şiexcursii. Acest sector poate fi marcat ca traseu turistic pentru recreere şi vizitarea unormonumente istorice (la Pătrăuţi, Dragomirna, Adâncata sau Fetești).Relieful de acumulare apare în cadrul văilor la contactul dintre treptele de relief şi laschimbările importante de pantă. În această categorie am inclus formele de acumulare create derâul Suceava şi afluenţii acestuia (Fig. 12).Analizând potențialul turistic al reliefului din zona de podiș am avut în vedere și stareade echilibru a acestui component privitor la o serie de restricții impuse în activitatea turistică deunele procese și fenomene geomorfologice. Condiţiile litologice şi fizico-geografice ale zoneifavorizează apariţia şi dezvoltarea proceselor de versant. Observaţiile efectuate în apropiereaSucevei, timp de câțiva ani, ne-au permis să delimităm cel puţin trei categorii de suprafeţe subaspectul stării de echilibru a reliefului (Fig. 13).Fig. 12 - Șesul Sucevei în cursul inferior, în zona orașului Suceava32

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticMulte dintre procesele geomorfologice cartate în teren, în zona oraşului Suceava, laMitoc, Pătrăuţi, Mihoveni, afectează căile de comunicaţie, aşezările şi obiectivele economice,monumentele istorice şi reduc sensibil potenţialul natural al turismului.Cadrul natural impus de tipurile genetice de relief (structural, sculptural şi deacumulare) constituie, împreună cu alte elemente complementare ale peisajului, suportuldezvoltării diverselor activităţi economice care au susţinut integrarea timpurie a zonei în circuitulturistic. Pentru a reliefa potențialul geomorfositurilor în activitățile turistice s-a realizat o cartarea acestora pe o hartă specială identificându-se următoarele categorii cu importanță pentru turism:pasurile, vârfurile, stâncile cu aspect ciudat, defileele și sectoarele de plajă (Fig. 14).În ansamblu, spațiul studiat este favorabil pentru turismul științific, drumeții, excursii,expediții și cicloturism.Fig. 13 - Harta proceselor de versant din zona Zamca-Mihoveni33

34Fig. 14 - Geomorfositurile din Bazinul Sucevei

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic2.3. ELEMENTE CLIMATICE DE PRETABILITATE ŞI RESTRICTIVITATE ÎNDEZVOLTAREA TURISTICĂClima spaţiului geografic aparţinător Bazinului hidrografic al Râului Suceava se înscrieîn climatul temperat continental moderat specific munţilor joşi şi mijlocii ai Obcinelor Bucovineişi nord-estului Podişului Sucevei. Circulaţia generală a maselor de aer este dominant dinsprenord-vest şi are o importanţă deosebită în desfăşurarea activităţilor turistice din zonă.2.3.1. Caracteristicile generale ale climei bazinului Suceveia. Radiaţia solară are rol important în derularea actului turistic, mai ales, prinpracticarea helioterapiei în sezonul estival. În est, în zona dealurilor şi podişurilor mai înalte,valoarea radiaţiei solare totale atinge valori de peste 110 kcal/cm 2 /an, fiind asociată cu o durată astrălucirii Soarelui de peste 1900 ore pe an (2117 ore/an valori medii multianuale la Rădăuţi şiSuceava).b. Durata de strălucire a Soarelui are valori medii de 260 zile pe an, de la un minim desub 250 zile în arealul montan la peste 275 zile în podiş, ceea ce reprezintă cca. 75 % din durataanului calendaristic. Această caracteristică influenţează şi activităţile turistice, îndeosebi celecare se desfășoară în aer liber (drumețiile, turismul de agrement).c. Regimul termic al aerului se află în strânsă corelare cu radiaţia solară. Temperaturaare o influenţă deosebită asupra turiştilor prin asigurarea confortului termic, dar, în acelaşi timp,poate influenţa tipul de turism practicat şi intensitatea activităţilor turistice.Fig. 15. Repartiţia temperaturilor medii anuale în bazinul hidrografic al râului SuceavaValorile medii termice anuale cresc treptat din zona Izvoarelor Sucevei, pe cele maimari înălţimi, spre Brodina, în bazinul hidrografic superior al Sucevei, de la 4,1ºC ÷ la 4,5ºC(asemănător ca la staţiile meteorologice Rarău şi Câmpulung Moldovenesc) până la 7,5°C sau7,9ºC (la Rădăuţi sau Suceava), în arealul de podiş şi ajung la peste 9,0ºC la confluenţa cuSiretul. Cea mai mare parte a bazinului are temperaturi medii anuale cuprinse între 7,5 şi 9,0°C(Fig. 15-16).35

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticgrC20.015.010.05.00.0-5.0Te mpe ratura me die lunara a aeruluiRarauC-lun g M.RadautiS uce ava-10.0Ian Fe b M ar Apr Mai Iun Iul Aug Se p Oct Noe De cFig. 16. Evoluţia anuală a mediilor termice lunare la staţiile meteorologicedin Bazinul hidrografic Suceava sau din imediata apropiere a acestuiaDin analiza datelor meteorologice din şirul statistic1961-2010 se poate concluziona cătemperatura aerului, singură, nu constituie un obstacol major pentru activităţile turistice. Acestfapt contribuie la posibilitatea practicării turismului sub toate formele lui în arealul Bazinuluihidrografic al Sucevei şi în toată perioada anului, indiferent de anotimp.d. Umezeala relativă a aerului, cu o evoluţie anuală inversă faţă de cea a temperaturii(Fig. 17), deţine medii lunare minime vara şi maxime în perioada rece a anului. Se remarcă, deasemenea, şi o creştere a umidităţii aerului de la vest la est (Rădăuţi, Suceava).%90Umezeala relativa8580757065605550Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecRarau C-lung Mold. Radauti SuceavaFig. 17. Evoluţia anuală a mediilor lunare a umidității relative în Bazinul hidrografical Sucevei şi în împrejurimile acestuia (1961 - 2010)Sub aspectul pretabilităţii, perioada cea mai favorabilă pentru turism corespundeintervalului august-octombrie, când se înregistrează cele mai lungi perioade de calm atmosferice. Nebulozitatea atmosferică poate influenţa indirect aspectul general al peisajuluigeografic, în special cromatica, dar şi psihicul vizitatorilor şi turiştilor, participarea la diverseactivităţi turistico-sportive fiind favorizată de „vremea bună” (drumeţii, excursii scurte, pescuitsportiv, turism cinegetic, cicloturism, ecoturism etc.).În privinţa distribuţiei areale, valorile medii anuale cele mai mari ale nebulozităţii seremarcă în sectorul montan (la Rarău şi Câmpulung Moldovenesc), datorită influenţei maselor de36

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticaer vestice, mai umede, iar cele mai reduse, în est, în arealul de podiş (la Rădăuţi şi Suceava),unde şi umiditatea atmosferică este mai redusă (Tabelul 1).Tabel nr. 1. Nebulozitatea medie lunară şi anuală (1961-2010)Staţia Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec M anRarău 6.9 7.1 7.1 6.8 6.3 6.1 5.8 5.4 5.7 5.8 7.1 7.3 6.5C-lung. M. 7.0 7.2 7.1 7.0 6.4 6.1 5.9 5.4 5.9 6.0 7.3 7.3 6.6Rădăuţi 6.5 6.8 6.7 6.4 5.9 5.7 5.4 4.9 5.4 5.4 6.7 6.9 6.1Suceava 6.8 7.0 6.8 6.6 6.1 5.8 5.5 5.0 5.5 5.6 7.0 7.0 6.2f. Precipitaţiile atmosfericePrecipitaţiile pot influenţa pozitiv sau restrictiv turismul în arealul bazinului Sucevei.Importantă este starea de agregare a precipitaţiilor înregistrate în arealul studiat, dintre careinfluenţa cea mai mare asupra turismului o prezintă ploaia, ninsoarea, viscolul, stratul de zăpadăca rezultat al precipitaţiilor solide din perioada cu temperaturi negative 5 .Cantităţile medii lunare şi anuale de precipitaţii atmosferice înregistrate la staţiilemeteorologice din Bazinul Sucevei au o distribuţie tempo-spaţială neuniformă (Fig. 18), cuvalori tot mai mari spre sectorul superior al bazinului (spre nord-vest) şi tendinţe liniare uşoarede creştere, în timp, în arealul de podiş şi de scădere pentru arealul montan, superior).Fig. 18. Repartiţia precipitaţiilor medii anuale în bazinul hidrografic al râului SuceavaPrecipitaţiile medii anuale cresc de la valori de cca. 580 mm la Liteni până la peste 700 mmla Izvoarele Sucevei şi chiar peste 800 mm pe rama muntoasă a bazinului superior al Sucevei.Numărul zilelor cu precipitaţii, precum şi repartiţia acestora pe diverse praguri determină în anumitelimite activitatea turistică, aceasta fiind perturbată atât de cantităţile mari şi cu intensităţi ridicate(cum sunt şi unele extreme lunare, maximele diurne), cât şi de frecvenţa numărului de zile cu acestfenomen, în care predomină o vreme închisă, fără soare şi umedă.5 V., Sorocovschi, 200837

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticg. Vânturile se caracterizează prin predominarea direcţiei de nord-vest, pe locul aldoilea fiind cele de sud-est. În acelaşi timp, se constată efectul de canalizare a acestora pe văileprincipale, în special a Sucevei şi a afluenţilor acesteia (Sucevița, Soloneț).În general, în arealul studiat se înregistrează valori medii cuprinse între 2,7 m/s (dindirecţiile NE şi E, la Rădăuţi) şi 5,0 m/s (din NV, la Rădăuţi şi Suceava) la cele 2 staţiimeteorologice situate în bazinul Sucevei, în arealul de podiş (Fig. 19-20). Repartiţia teritorială avitezelor medii şi maxime ale vântului cunoaşte o creştere generală în altitudine.Suce avaN; 3,3NE; 1,6E; 3,0SuceavaCalm:34,8%NV3020NNECalm;34,8SE; 10,3S; 7,9Vm:3,8m/sV100ESV; 7,3NV; 27,1V; 4,7SVSEFrecventa medie (%)SViteza medie (m/s)Fig. 19. Frecvenţele pe direcţii şi rozele anuale ale vânturilor la Suceava (1961-2010)RadautiN; 5,5NE; 2,5E; 3,0RadautiCalm:32,0%NVN3020NECalm; 32,0S E; 13,5Vm:3,3m/s10S; 2,3V0ESV; 4,9V; 9,8NV; 26,5SVSEFrecventa medie (%)SViteza medie (m/s)Fig. 20. Frecvenţele pe direcţii şi rozele anuale ale vânturilor la Rădăuţi (1961-2010)Pentru exploatarea turistică interesează numărul cazurilor cu diferite viteze ale vântului,în special a situaţiilor critice, atât ca valoare maximă, cât şi ca timp de manifestare (număr deore, zile cu viteze ce depăşesc anumite intensităţi, de exemplu 8-10 m/s).În concluzie, clima şi parametrii climatici din bazinul Sucevei oferă condiţii favorabileexploatării fondului turistic, amenajării fizice a teritoriului, păstrării stării de sănătate apopulaţiei prin practicarea diverselor tipuri de turism. Intervalele cele mai favorabile pentruactivităţile turistice și regimul de funcționalitate turistică se înscriu în perioada caldă a anului,din aprilie până în septembrie.38

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic2.3.2. Indicatorii bioclimaticiPentru stabilirea favorabilităţii climatice pentru turism a arealului studiat s-au consultatdiverşi indici bioclimatici, descrişi în literatura de specialitate. De asemenea, au fost calculatevalorile acestora pentru cele două staţii meteorologice existente – Suceava și Rădăuți – caredispun de un şir complet de observaţii şi măsurători pe un interval de 50 de ani.În studiul nostru ne-am propus să determinăm caracteristicile următorilor indici climato– turistici: indicele Missenard, indicele de temperatură umiditate (ITU), indicele climato –turistic Burnet (ICB) și indicele de disconfort termic Thom, indicele de disconfort Arakawa șiindicii de stres bioclimatica. Indicele Missenard sau indicele de temperatură efectiv echivalentă (°TEE) reflectătemperatura efectivă resimţită de corpul uman la un moment dat, în anumite condiţii termice,grad de umezeală şi viteză a vântului.Se poate aprecia că intervalul de confort termic, din perioada iulie – august, are valorifavorabile aeroterapiei în majoritatea localităţilor din bazinul râului Suceava.b. Indicele de temperatură - umiditate (ITU) pentru arealul în studiu, calculul şireprezentarea grafică a valorilor medii lunare a ITU ne indică faptul că acestea nu depăşesc, înnici o lună, valoarea de 65 de unităţi, lunile de vară înscriindu-se în categoria de conforthigrotermic, lunile mai şi septembrie în cea de răcoare, iar restul lunilor în categoria rece(Fig.21).În concluzie, zona bazinului râului Suceava se încadrează într-un areal răcoros sprerece, mai ales, în afara anotimpului de vară, cu precădere în partea montană a acestuia.Unitati ITU656055504540353025Evolutia anuala a ITU la Suceava si RadautiSuceavaRadautiIan Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe DecFig. 21. Evoluţia anuală a valorilor medii lunare a Indicelui ITU la Suceava şi Rădăuţi (1961-2010)c. Indicele climato - turistic Burnet (ICB) evidențiază raportul dintre numărul de zileploioase şi temperatura medie lunară a aerului (ICB=N/T).Analiza valorilor medii lunare ale indicelui climato-turistic Burnet (Fig. 22) ne indică ofavorabilitate ridicată pentru zona de podiş a bazinului Sucevei, mai puțin în luna martie, când laRădăuţi şi în arealul montan, valoarea indicelui depășește 8 unități.39

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticU nit at i I C B1 2E vo lutia a nu a la a IC B la S uc e a va s i R a da uti96S uc e a vaR a da uti30-3-6I an F e b M ar A p r M ai Iu n I ul A u g S e p O ct N o e D e cFig. 22. Evoluţia anuală a valorilor medii lunare a Indicelui ICB la Suceava şi Rădăuţi (1961-2010).d. Indicele de disconfort termic Thom include în calcul temperatura şi umezealarelativă medie a aerului. Din analiza datelor meteorologice de la staţiile Suceava și Rădăuțireprezentate în graficul din figura 23 rezultă că bazinul hidrografic al râului Suceava esteamplasat în zona de confort termic.oC2 01 81 61 41 21 086420I n d ic e le d e d i s c o n f o r t t e r m ic T h o m la S u c e a v a s i R a d a u t iS u ce a v aR a d a u tiIa n F e b M a r A pr M a i Iu n Iu l A ug S e p O ct N o e D e cFig. 23. Evoluţia anuală a Indicelui Thom la Suceava şi Rădăuţi (1961-2010).e. Indicele de disconfort Arakawa, deşi ține cont de aceeaşi parametri ca şi indicele dedisconfort termic Thom, adică de efectul temperaturii şi umezelii relative asupra corpului uman,implicit asupra turistului participant la activităţi specifice, este mai expresiv în redareaperioadelor de confort şi disconfort pentru teritoriul analizat (Fig. 24).Unitati90Indicele de disconfort Arakawa la Suceava si Radauti858075706560SuceavaRadauti5550Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe DecFig. 24. Evoluţia anuală a Indicelui de disconfort Arakawa la Suceava şi Rădăuţi (1961-2010)40

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticf. Indicii de stres bioclimatic evidenţiază influenţa principalilor factori meteorologiciasupra organismului uman şi modul cum acesta reacţionează pentru a-şi păstra starea de echilibrutermic (homeotermie), adică temperatura constantă a corpului omenesc.Indicele de stres bioclimatic cutanat redă senzaţia de frig sau căldură produsă la nivelulpielii prin mecanismul de menţinere constantă a temperaturii corpului (termoreglare).Analiza datelor privind stresul cutanat pentru cele două staţii – Suceava și Rădăuți - (Fig. 25)indică un bioclimat cu stres hipertonic pentru perioada rece a anului (6 luni pe an, din noiembrie până înaprilie inclusiv) şi unul cu caracter relaxant, în perioada primăvară-toamnă (mai-octombrie).Stres bioclimatic cutanat900SuceavaRădăuţi6003000Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe DecFig. 25. Mediile lunare ale stresului bioclimatic cutanat la Suceava şi Rădăuţi (1961-2010)Situarea unor localităţi, mai ales, la contactul podişului cu Obcina Mare (Cacica, Solca,Marginea, Sucevița etc.), în mici bazinete depresionare cu climat de cruţare, asociată cu existenţaunui bioclimat relaxant permite practicarea climatoterapiei, asociată cu balneoterapia, o perioadalungă de timp din an (Cacica).Stresul bioclimatic pulmonar se referă la schimburile respiratorii dintre om şi mediulambiant, respectiv, absorbţia de oxigen şi eliminarea bioxidului de carbon.Prin însumarea stresului cutanat (SCA) şi al celui pulmonar (SPA) rezultă stresulbioclimatic total (STA). Conform acestui indicator, zona studiată este situată între valorile 30 şi100 ale gradientului indicelui de stres bioclimatic total.În concluzie, deducem că arealul studiat este favorabil climatic desfăşurării activităţilorturistice în toate perioadele anului, mai ales în perioada mai-septembrie (în partea de podiş, maijoasă), dar şi iarna, pentru sporturile de sezon, în partea montană mai înaltă, în ObcinileBucovinei, până la Izvoarele Sucevei.2.3.3. Fenomene de risc meteo-climaticElementele meteo-climatice analizate pentru arealul studiat nu reprezintă factorirestrictivi în desfăşurarea activităţilor antropice sau tipurilor de turism decât în cazulmanifestărilor extreme ale acestora, asociate cu fenomene secundare, devenind astfel fenomenede risc (hazarde meteo-climatice).Cele mai frecvente sunt cele de iarnă (frigul şi îngheţul persistent, ce apar mai ales întimpul inversiunilor termice, viscolul, troienirea şi stratul gros de zăpadă). Apar fenomene derisc meteo-climatic şi în perioada caldă a anului, însă ceva mai rar (furtuni şi ploi abundentegeneratoare de inundaţii, grindină, orajele, rar caniculă etc.).a. Valurile de frig şi singularităţile termice negative au caracter de risc climatic doaratunci când valorile minime absolute sunt foarte coborâte, mai ales în timpul zilelor geroase deiarnă. Din analiza datelor statistice privind minimele absolute din ultimii 50 de ani reiese faptulcă cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în Depresiunea Rădăuţi, pe 28 decembrie 1996, de- 34,2°C (cauzată de invaziile de aer rece şi inversiunile termice).41

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticAlte fenomene de risc asociate temperaturilor negative din semestrul rece al anului, lacare participă şi alte elemente meteo-climatice, sunt ninsorile abundente şi transportul zăpezii,care perturbă transporturile rutiere şi implicit activităţile de turism.b. Valurile de căldură şi singularităţile termice pozitivePerioadele caniculare sunt rare, dar pot fi un factor restrictiv pentru activităţile turisticedin zonă, determinând un anumit disconfort. S-au remarcat ca cei mai calzi ani 2007, dar şi 2000,în care s-au produs maximele absolute în mai multe luni (în iunie şi iulie 2007 la Suceava, iulie2007 la Rădăuţi sau august 2000, atât la Suceava, cât şi la Rădăuţi). Maxima absolută, de 36,5°C,s-a produs în august, la Suceava, pentru ultimii 50 de ani (maxima absolută de când seefectuează observaţii fiind de 38,6°C (înregistrată la 17.08.1952).c. Maximele pluviometrice și precipitaţiile torenţiale generatoare de inundaţiiPrecipitaţiile maxime absolute şi, în general, ploile abundente din perioada caldă aanului constituie, deseori, riscuri meteo-climatice pentru declanşarea unor hazardegeomorfologice şi hidrologice, deoarece depăşirea unor praguri cantitative, de durată şi deintensitate mare, determină scurgeri torenţiale şi inundaţii.Maxima absolută înregistrată în arealul bazinului hidrografic al Sucevei a fost de 145,5mm şi s-a înregistrat la Vicovu de Jos, în 25 iulie 2008. De fapt, în această zi climatologică (ora17,31 – 17,30 TMG) s-a înregistrat maxima absolută în mai multe puncte de măsurare aprecipitaţiilor (Cacica, Horodnicul de Jos, Iţcani, Părhăuţi), într-o situaţie sinoptică deosebită,generatoare de fenomene extreme (viituri istorice pe Suceava) de o amploare deosebită.În ultimii ani, s-au consemnat 4 episoade de precipitaţii abundente care au generat viiturideosebite: precipitaţiile torenţiale din 17-18 august 2005, din municipiul Suceava, episodul „Arbore2006”; episodul pluviometric excedentar din 23-26 iulie 2008 și viiturile catastrofale din judeţulSuceava, din perioada 24-27 iulie 2008, când s-au înregistrat cele mai mari cantităţi de precipitaţiitorenţiale (averse însoţite de oraje puternice, vânt şi grindină) în 24 de ore.Pe valea râului Suceava, în special în sectorul carpatic Ulma-Straja şi extracarpatic,Vicov – Liteni, situaţia a fost extrem de gravă. În sectorul inferior, datorită afectării podului de laIţcani, situaţia creată a fost una deosebită, inclusiv în municipiul Suceava, prin apariţia uneifisuri în secţiunea centrală, existînd pericolul ruperii digului de apărare.Urmările inundaţiilor au fost imense fiind afectate multe localități din bazinul Sucevei:Satu Mare, Vicovu de Jos, Comăneşti, Suceviţa, Straja, Arbore, Todireşti, Marginea, Udeşti,Volovăţ, Bilca, Iaslovăţ, Voitinel, Bosanci, Frătăuţii Noi și Ipoteşti.Aceste fenomene au produs mari pagube materiale și au limitat circulația turistică.2.3.4. Favorabilitatea climatică pentru turism în bazinul hidrografic al SuceveiPentru evidenţierea potenţialului climato-turistic al bazinului hidrografic al Sucevei s-arealizat scara favorabilităţii climatice pentru turism, care permite analiza calitativă şi cantitativă aprincipalilor parametri climato-turistici, care influenţează activităţile umane şi turistice din zonă.Favorabilitatea condiţiilor climatice anualepentru turismFavorabilitatea condiţiilor climatice de varăpentru turismC-lungMoldovenesc25,00%Rarau34,25%Radauti15,50%Suceava34,25%C-lungMoldovenesc40,75%Rarau31,25%Radauti53,25%Suceava56,25%Fig. 26. Scara favorablităţii climatice anuale şi anotimpuale42

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticS-au folosit două scări de favorabilitate climatică, cea anuală şi cea anotimpuală (vară),specifice pentru aprecieri calitative şi cantitative ale parametrilor climatici analizaţi. Datele dereferinţă au fost colectate de la staţiile meteorologice Suceava şi Rădăuţi situate în arealul studiat, iarca elemente de comparaţie s-au folosit datele de la staţiile Câmpulung Moldovenesc şi Rarău, situateîn afara zonei, dar în condiţii climatice şi de relief asemănătoare.Din analiza celor două scări se remarcă faptul că, pe ansamblu, favorabilitatea climaticăa teritoriului se încadrează între condiţiile mediu favorabile, mai ales vara, şi cele mai puţinfavorabile dacă se are în vedere analiza anuală. Apar, însă, diferenţieri atât pe categorii deindicatori, cât şi pe cele două scări avute în vedere în analiza realizată.Analiza scării favorablităţii climatice anuale (Fig. 26) evidenţiază gradul mai mare defavorabilitate climatică pentru turism în cursul mijlociu şi inferior al Sucevei (Rădăuţi şiSuceava, cu aceeaşi pondere, 34,3%) şi mai redus în zona cursului superior, unde temperaturilemai scăzute, precipitaţiile şi perioadele cu nebulozitate mai accentuată determină un grad defavorabilitate mai puţin adecvat desfăşurării activităţilor turistice pe tot parcursul anului.Scara favorablităţii climatice anuale (Tabelul. 2) evidenţiază caracterul uşor restrictivpentru turism privind perioadele cu nebulozitate mai accentuată şi mediu favorabil pentru ceilalţiparametri (temperatură, umezeală, precipitaţii medii, viteza vântului), sau foarte favorabil pentrualţi parametri (calm atmosferic). Sunt diferenţieri, de asemenea, şi în funcţie de dispunereareliefului, a suprafeţelor împădurite, sau a culoarelor largi de vale ale râurilor mari. Se remarcăun grad mai mare de favorabilitate climatică pentru turism în arealul de podiş şi din imediatavecinătate a muntelui (Obcina Mare).Nr.crt.1234Tabelul. 2. Scara favorabilităţii climatice anuale pentru turism în Bazinul Hidrografic al Sucevei(Suceava şi Rădăuţi: 1961-2010; C-lung Moldovenesc şi Rarău: 1961-2000)Transformarea unităţilorScara favorabilităţiiParametrul climaticScara favorabilităţiide măsură specifice înexprimată în unităţispecificexprimată în unităţiunităţi de măsură comunede măsură comune(factor de influenţă)de măsură specifice(puncte)(pct.)Media anuală atemperaturii aerului(T 0 C)Media anuală atemperaturii aerului x 243Scarafavorabilităţiiexprimatăcalitativ>10 >20 c.f.f.10-9 20-18 c.m.f.9-8 18-16 c.s.f.23 c.f.f.Media anuală a număruluinumărului de zile cu70-45 23-15 c.m.f.de zile cu temperaturitemperaturi medii demedii de 20 o C : 345-20 15-7 c.s.f.20 0 C20 c.f.f.Media anuală a (Media anuală a duratei2.200-2.100 20-15 c.m.f.duratei strălucirii strălucirii Soarelui -1800)Sorelui (ore): 202.100-2.000 15-10 c.s.f.

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic5678Rarău 3.5 6.5 3.5 c.s.f.3 c.f.f.Media anuală a (100 - media anuală a70-80 3-2 c.m.f.umezelii relative a umezelii relative aaerului (%)aerului) : 1080-90 2-1 c.s.f.>90 1 c.m.p.f.Suceava 2.1 79.1 2.1 c.m.f.Rădăuţi 2.0 80.2 2.0 c.m.f.C-lung Moldovenesc 1.9 81.3 1.9 c.s.f.Rarău 1.4 86.3 1.4 c.s.f.9 c.f.f.Media anuală a (1500 - media anuală a600-700 9-8 c.m.f.cantităţilor de cantităţilor deprecipitaţii (mm) precipitaţii) : 100700-800 8-7 c.s.f.>800 30 >3 c.f.f.Media anuală a Media anuală a30-20 3-2 c.m.f.frecvenţei calmului frecvenţei calmuluiatmosferic (%) atmosferic : 1020-10 2-1 c.s.f.

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic2.4. HIDROGRAFIA – COMPONENTĂ NATURALĂ A PEISAJULUI TURISTIC2.4.1. Importanța hidrografiei pentru turismLa alcătuirea potenţialului turistic al bazinului râului Suceava participă o gamă largă deresurse turistice hidrologice, de la apa sub formă de zăpadă (component definitoriu pentruturismul legat de sporturile de iarnă 6 ) şi gheaţă (prin amenajarea unor patinoare), la numeroaseape curgătoare, lacuri şi resurse hidrominerale (de tipul izvoarelor clorurosodice, care constituiepremise potențiale de practicare a turismului balnear, de agrement și cura pentru sănătate).2.4.2. Apele curgătoareCursurile râurilor atrag oamenii de orice vârstă, mai ales în sezonul estival, pentru înot,plajă, odihnă și pescuit. Spațiul geografic studiat aparține bazinului hidrografic al râului Suceava,care este colectorul principal (Fig. 27).Râul Suceava își formează izvoarele în nordul Obcinelor Bucovinei (com. IzvoareleSucevei), la 1200 m altitudine, prin unirea pârâurilor Aluniș și Izvor (Bobeica). Pe o lungime de172,3 km râul Suceava formează un bazin hidrografic asimetric (S = 2616 km 2 ), mai dezvoltat însectorul superior și extins mai mult pe partea dreaptă, care se îngustează treptat spre vărsare.Cursul Sucevei face şi granița naturală pe o distanță de 21 km cu Ucraina. Cursul râului urmeazăpână la vărsare șirul depresiunilor de contact și apoi străbate Podișul Sucevei.Râul Suceava ocupă locul cinci între afluenţii Siretului, după Bistriţa, Moldova, Buzăuşi Trotuş, după debitul mediu multianual de 17,01 m 3 /s, măsurat la postul hidrometric Iţcani.Regimul de scurgere al râului este de tip carpatic oriental, cu ape mari primăvara şi vara şi cu apemici toamna şi iarna.Râul Suceava colectează apele începând din nordul Obcinelor Feredeului și de pe ramaexterioară a Obcinei Mari primind afluenți importanți atât în zona montană, dar mai ales după ceiese din munți. În bazinul superior cel mai mare afluent este Brodina, apoi Nisipitu, ambii de pepartea dreaptă. Afluenții de pe partea stângă, cu lungimi mai mici, își au obârșiile dincolo degranița de nord a României, în Ucraina (Sadău, Falcău și Caraula). În zona de podiș seconturează o importantă arie de convegență hidrografică în larga depresiune piemontană Rădăuți.Aici se adună apele de pe partea dreaptă: Putnișoara cu Putna, apoi Remezău, Pozen, Sucevița,Solca, Soloneț și Ilișasca. De pe partea stângă în râul Suceava se varsă râuri scurte, cu izvoaresituate pe teritoriul Ucrainei: Șicova, Bilca Mare, Petrimiasa, Târnauca și Ruda. În aval deMilișăuți, pe cursul inferior, se succed afluenții care izvorâsc din podișul Dragomirnei: Horaiț,Hatnuța, Pătrăuțeanca şi Mitoc. În aval de orașul Suceava menționăm pârâurile Mereni, Plopeniși Salcea. De pe partea dreaptă numărul afluenților este mai redus (Mihoveni, Șcheia, Zamca,Plăvălari, Merești).Râul Brodina (29 km) are izvoarele în Obcina Feredeului, de sub vârful Veju Mare, cuo suprafață a bazinului hidrografic de 156 km 2 . Peisajul pe valea râului este unul încântătorpentru drumeții, cicloturism, ecoturism și turism de sfârșit de săpămână.Râul Sucevița izvorăște din partea centrală a Obcinei Mari, de sub vîrful Scorușeț, de lacirca 1100 m altitudine, este cel mai lung afluent al Sucevei, 41 de km, cu o suprafață a bazinuluide aproape 200 km 2 . Valea Suceviței constituie o axă turistică de legătură spre Valea Moldovițeiprin șoseaua care urcă serpentinele Obcinei Mari şi trece peste pasul Ciumârna.Solca își ia izvoarele de sub Pietrele Muierii (punct de atracție turistică prin reliefulruiniform), de la 900 m altitudine și drenează o suprafață de 166 km 2 .Solonețul izvorâște din Obcina Cacica, la 740 m altitudine, îmbogățindu-și debitul pânăla vărsare prin afluenții din zona montană, submontană și din sectorul piemontan (Blândețul,Varvata, Hinata, Hotari și Cajvana).6 Muntele, I. Iațu, C. (2003), Geografia turismului. Concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală,Editura Sedcom Libris, Iași, p.8545

46Fig. 27 – Hidrositurile din Bazinul Sucevei

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticChiar dacă râul Putna este unul dintre afluenții mijlocii ai Sucevei importanța sa esteremarcabilă prin valoarea pe care o are Ansamblul mănăstiresc de aici, cu locul de veci aleroicului Ștefan cel Mare și Sfânt și Chilia lui Daniil Sihastru.Un rol esențial în valorificarea turistică îl reprezintă studiul calității apelor desuprafață. Analizele efecuate pe râul Suceava au condus la următoarele concluzii: concentrațiaionilor de hidrogen (pH-ul) are valori medii între 7,58 în cursul inferior și 7,76 pe cursulsuperior, la Brodina. Conținutul mediu de oxigen dizolvat scade din luna februarie până în iulie,după care crește pănâ în decembrie – ianuarie, valorile medii fiind cuprinse între 8,51 mg/l și11,1 mg/l. Consumul biochimic de oxigen are valori medii de 2,03 mg/l în cursul superior, iar lavărsare 6,15 mg/l. Consumul chimic de oxigen se încadrează între 2,79mg/l la Brodina și 8,56mg/l, pe Suceava, la vărsare. În ansamblu, în anul 2010, Râul Suceava s-a încadrat în secțiunilede control Brodina, Mihoveni și Tișăuți în clasele I și II de calitate la toți indicatorii analizați.2.4.3. LacurileSpre deosebire de râuri, lacurile din arealul de studiu au o vocațe turistică, mai ales,acolo unde se combină cu vegetația bogată și elementele valoroase de arhitectură (Suceava,Dragomirna, Solca).a. Lacurile naturale sunt puțin numeroase, nefiind înregistrate oficial în statistici. Înzona montană, cel mai recent lac, Lacul fără nume, este cel de pe versantul vestic al CulmiiPohoniș, format în urma unei alunecări care a barat cursul unui pârâiaș.În zona de podiș, lacurile de baraj natural apar în spatele valurilor de alunecare, înmajoritatea cazurilor formându-se pe versanții cu alunecări profunde. În urma observațiilorefectuate în teren, au fost identificate asemenea unități lacustre: pe alunecările produse pe frunţilede cuestă din bazinele râurilor Ilișasca, Pătrăuțeanca, Reuseni, Pârâul Morii, Săliștea (Mihoveni) și nordvestulDealului Zamca. Alte categorii de lacuri sunt cele de tasare, bălțile și lacurile de meandre.b. Lacurile antropice sunt folosite pentru regularizarea debitelor, aprovizionarea cu apăa localităților, irigații, piscicultură, agrement și, mai rar, pentru energie electrică (Fig. 27).Cea mai importantă acumulare este lacul Dragomirna, situat în Podișul Dragomirnei,satul Lipoveni, pe râul omonim, la 3,3 km amonte de confluența acestuia cu râul Suceava.Barajul, de pământ omogen, a fost construit în anul 1964 cu scopul alimentării cu apă amunicipiului Suceava. Principalele caracteristici morfometrice ale lacului sunt: lungimea - 2 km,lățimea de 800 m , înălțimea maximă a barajului de 21,5 m. În colaborare cu un specialist dindomeniul construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice am realizat o schiță-proiect privindposibilitățile viitoare de valorificare turistică a lacului. În demersul efectuat, luând în considerarepoziția geografică a lacului, atractivitatea peisajului colinar, cu păduri de foioase, rezervațiileforestiere, obiectivele turistice de mare valoare istorică și arhitecturală (Dragomirna și Pătrăuți –monument UNESCO) și căile lesnicioase de acces (8 km distanță de orașul Suceava) amidentificat mai multe oportunități de amenajare și utilizare turistică viitoare a lacului (Fig. 28).Realizarea unei asemenea amenajări turistice trebuie să pornească de la conceptuldezvoltării durabile, respectându-se cele trei valori esențiale: estetică, ecologică și economică.Acumularea de la Grănicești se află pe râul Horaiț, în Podișul Dragomirnei, este a douaca mărime din spațiul studiat (66,4 ha) și are înălțimea barajului de 8 m. În amonte se află iazulde la Negostina de dimensiuni mult mai mici (9 ha). Ambele acumulări au destinații pentrupescuitul sportiv, atrăgând numeroși amatori, indiferent de anotimp.Barajul mobil s-a construit în perioada 1978-1982 pe cursul râului Suceava, în amontede vărsarea râului Pătrăuțeanca în Suceava, în dreptul localității Mihoveni. Acumularea este atreia ca mărime din spațiul studiat având o suprafață de 50 km 2 , înălțimea barajului de 8 m.Acumularea de la Șerbăuți (35,2 ha, înălțimea barajului 9,5 m) este amplasată pe râulHoraiț, în Podișul Dragomirnei, are un volum de apă brut de 1 milion m 3 . Lacul are în principalfolosință piscicolă, amatorii de pescuit pot să prindă specii de crap-oglindă, crap românesc, somnși clean.47

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticArranging theright bank - thebeach andrelaxation areaLake Lipoveniin anunimprovedphaseLeft bank - light boat areaCampingand pier -ClubPontoon andfishingfacilities48

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticNu departe de orașul Solca, pe drumul ce duce spre Pietrele Muierii, într-un peisajîncântător, în pădurea de molizi și fagi, se află lacul Solca cu o suprafață de numai 2,4 ha, dar cucel mai înalt baraj (12 m). Apele lacului sunt folosite pentru alimentarea orașului și atenuareaviiturilor. Singurul lac de acumulare important din zona montană a Obcinei Mari se distinge princontrastul peisagistic în care este încadrat. Turiștii care urcă sau coboară Pietrele Muierii găsescaici un loc minunat de popas.În cuprinsul podișului Sucevei, în arealul care este drenat de râul Suceava, există și alteacumulări, de dimensiuni mai mici, care au destinație turistică, fie de agrement sau pentrupescuit: cele din depresiunea Dragomirna: Iazul Mănăstirii, Dragomirna 1 și Dragomirna 2; pecursul Mitocului: Mitoc 1 și Mitoc 2 etc. Ca element aparte, în Salina Cacica minerii au săpat unlac artificial la o adâncime de 35 metri. Turiștii care vin aici în număr mare pot admira perețiilacului cu cristalele de sare și luciul de apă cu dimensiuni de 10 x 6 m, aflat sub lumina câtorvareflectoare. În trecut, aici se făceau mici plimbări cu ajutorul unor mici plute, una dintre acestease află pe fundul lacului.2.4.4. Apele subteraneReferindu-ne strict la spațiul studiat, am identificat următoarele categorii de ape, înraport de particularitățile geologice: în zona flișului apar apele sulfuroase, la contactul între flişulneogen şi depozitele miocene şi, mai rar, în fliş sunt distribuite, cu precădere, apele sărate, iar înlegătură cu flișul paleogen apar apele vitriolice (Fig. 27).Particularitățile hidrochimice ale apelor arată o diferențiere clară a acestora pe cele douăzone: montană și de podiș. În zona Obcinei Mari și la contact cu Podișului Sucevei, se găsescape bicarbonatate, cu conținut relativ ridicat de sulfați. În Podişul Sucevei caracteristicilelitologice au fost favorabile acumulării apelor subterane la diverse adâncimi, dar din cauzacondiţiilor climatice acestea au debite mai reduse şi un conţinut ridicat în săruri.În depozitele coluviale şi proluviale adâncimea pânzelor freatice se află la 10-20 m, iardebitele sunt mai mari (0,5 l/s). În zonele aluvionare, dominate de pietrişuri şi nisipuri, stratulacvifer se află la adâncimi mici, iar nivelul acestuia oscilează în raport cu variaţia debituluirâului Suceava (Cocerhan, 2011). Numeroase linii de izvoare sunt localizate în perimetruloraşului Suceava (unele sunt amenajate, ca de exemplu Izvorul „Sfântul Ioan cel Nou” din parculŞipote), dar şi în localităţile din jur (Sf. Ilie, Şcheia, Mihoveni, Adâncata, Plopeni).Toate categoriile de ape subterane şi izvoare au un grad de mineralizare care le face săfie de bună calitate şi potabile, fiind valorificate economic în activităţi turistice şi pentrualimentarea populaţiei.Cea mai importantă categorie de ape este reprezentată de apele clorurate (sărate), careapar în şisturile negre din flişul curbicortical, în flişul Neogen şi la contactul dintre fliş şiformaţiunile miocene de platformă (Fig. 27).Izvoarele sărate se găsesc în legătură cu formaţiunile salifere badeniene (Gura Putnei,Vicov, Solca, Cacica) şi pot fi utilizate ca sursă de băi pentru tratarea afecţiunilor reumatice şi casursă pentru sare. În trecut, izvoarele sărate de la Cacica și Solca au fost utilizate în scopuribalneare. Ţinând seama de debitele mari ale izvoarelor de la Cacica, precum şi de condiţiileclimaterice favorabile, această localitate a reintrat în circuitul turismului balnear prin înființareacentrului din incinta Casei Naționalităților.Apele feruginoase sunt recomandate în tratarea stărilor anemice. În zona localitățiiCacica, în apropierea drumului de acces spre Gura Humorului, în serpentine, se află un izvor cuapă feruginoasă, sumar amenajat, pe care localnicii îl folosesc în tratarea anemiilor. În apropiere,la poalele Dl. Conțoaia, se află un alt izvor cu apă minerală numit de localnici „Burcut” 7 .Apele bromurate-iodurate se găsesc în zona de contact a Obcinei Mari cu podișulSucevei, la Cacica, Remezău, Vicovu de Jos și pârâul Bursuci, din Pârteşti.Valorificarea lor sepoate face pe două căi: ca ape curative recomandate pentru cura externă (boli reumatice,afecţiuni ale sistemului nervos periferic, dermatologic, hipertiroidism) şi pentru extragereaiodului şi a bromului.7 Andronic, M., 2009, Un sat din Bucovina…numit Cacica, Editor Consiliul Local Cacica, Suceava, p. 76.49

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticApele sulfuroase pot fi valorificarte, pe viitor, în mod organizat, pentru cura internă șiexternă în perimetrul Cacica.În concluzie, apele din bazinul râului Suceava sunt bine reprezentate, alcătuind unelement de favorabilitate deosebită în dezvoltarea fenomenului turistic. Rețeaua densă de râuri,lacurile și apele subterane de bună calitate întrunesc calitățile de a fi valorificate turistic pentrupescuitul sportiv, agrement, iar unele sectoare pentru plajă și helioterapie (Fig. 27).2.5. RESURSELE BIOGEOGRAFICE ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ2.5.1. Rolul și funcțiile vegetației pentru turismAspectul peisajelor impuse de păduri sau pajiști și fânețe naturale înregistreazăcaracteristici tipice în funcție de specificul sezonier al condițiilor climatice și se remarcă printr-odeosebită atractivitate turistică.Formele și tipurile de turism impuse de vegetație sunt drumețiile și excursiile, turismulverde, în cazul rezervațiilor naturale, agroturismul sau turismul rural. Noile terapii naturiste:aromoterapia, cromoterapia, peisajoterapia și silvoterapia completează gama atracțiilor. Deasemenea, valențele turistice ale covorului vegetal se amplifică prin manifestarea ciclurilorvegetale specifice fiecărui anotimp (fiecare anotimp atrage prin ceva specific, stârnește anumitesentimente și emoții).Alți factori care sporesc atractivitatea turistică țin de unele evenimente și sărbători carese organizează cu prilejul înfloririi unor plante sau arbori („Sărbătoarea Salcâmului”, la Arbore;„Muguri de Brad”, la Solca), de durata de viață a unor plante (stejarii multiseculari de laCajvana, Botoșana).2.5.2. Potențialul turistic al vegetației, silvoturismul și silvoterapiaDin punctul de vedere al zonării vegetației în bazinul Sucevei se disting pădurile șipajiștile (Fig. 29). În bazinului hidrografic al râului Suceava pădurile ocupă suprafețe modeste,19,34 %, comparativ cu ponderea arealului studiat de 87.552 ha, adică 44,66 %, față de suprafațajudețului Suceava, care deține cel mai ridicat grad de împădurire din țară, 52, 88 %.Fig. 29 - Harta etajelor de vegetație din Bazinul râului Suceava50

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticPădurile aparțin la patru etaje de vegetație: păduri de conifere (molid, mai rar brad), deamestec (molid, brad și fag), păduri de fag și etajul foioaselor de amestec (gorun și fag).Gradul de împădurire 8 al zonei, raportat pe unități administrative, comparativ cusuprafața bazinului (Fig. 30) este un indicator necesar de analizat pentru determinareapotențialului și gradului de atractivitate oferit de ecosituri. Se observă că pădurile sunt răspânditeneuniform pe suprafața bazinului, fapt condiționat, în principal de factorii naturali (relief șiclimă), dar și de puternica intervenție a omului prin defrișările care au avut loc în ultimele douăsecole, cu precădere pe parcursul secolului al XX-lea.Fig. 30 - Harta cu gradul de împădurire din bazinul Suceveia. Răspândirea vegetației forestiere și importanța factorilor silvoterapeuticiAltitudinal şi latitudinal se disting mai multe subzone (etaje) de vegetație care aucaracteristici specifice, dar și complementare (Fig. 29).Subzona (etajul) molidului cuprinde partea vestică și nord-vestică a Obcinei Mari, carecorespunde celor mai mari înălțimi (1000-1200 m și peste 1200 m). Molidul (Picea excelsa) areo dominanță de 90 - 100%. Dintre celelalte esenţe apar izolat pinul, bradul și foarte rar tisa.Subzona (etajul) molid-fag ocupă o mare suprafaţă din teritoriul Obcinei Mari, mai alesîn părțile centrală și sudică din bazinele rîurilor Putna, Sucevița, Soloneț și Solca.. Esenţa debază o constituie molidul, dar bradul şi fagul se afirmă tot mai intens formând deseori arboretede amestec cu molidul şi în unele sectoare ajungând chiar să domine, mai ales pe versanții cuexpoziție estică și sudică.Subzona (etajul) fagului ocupă partea estică a Obcinei Mari, Podişul piemontan şiPodişul Sucevei. Esenţa dominantă este fagul, în partea vestică apare bradul şi molidul, care pealocuri formează arborete pure. Cu distribuţie sporadică sunt de consemnat specii de arboriprecum: pinul, scoruşul, mesteacănul, plopul tremurător, paltinul, ulmul, frasinul, teiul şi speciilearbustive (alunul, socul roşu, rugul). Spre contactul cu Podişul Sucevei apar: carpenul (Carpinusbetulus), teiul (Tilia tomentosa), arţarul (Acer platanoides) şi chiar stejarul (Ouercus robur).8 Indicele de împădurire s-a calculat prin raportarea suprafeței de pădure la suprafața totală a unității administrative.51

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticMasive de făgete pure sau în care fagul este dominant apar în Podişul Sucevei (cele maiîntinse în Podişul Dragomirnei).Subzona (etajul) gorun-stejar acoperă în zona de podiș a bazinului Suceveiaproape toate formele de relief, până la cca 400 m altitudine. Stejarul (Quercus robur)formează uneori arborete pure sau aproape pure, dar adesea se asociază cu alte foioase(carpen, tei pucios, gorun, frasin, arţar, jugastru etc).Pădurile de amestec cu diferite specii de foioase sunt cele care creează o deosebităpolicromie peisagistică ce are valoare turistică atractivă deosebită, mai ales primăvara, laînverzire, sau toamna.b. Pajiştile naturale măresc atractivitatea peisagistică a bazinului Sucevei șisporesc gradul de atractivitate turistică. Condiţiile fizico-geografice locale au determinato mare diversitate fitocenotică a pajiştilor în bazinul Sucevei. În linii generale, ele pot figrupate după subzonele de vegetaţie stabilite în cazul pădurilor (Fig. 31). Asociaţiilepredominante sunt cele de Festuca rubra şi Agrostis tenuis, ponderea și răspîndirea lor fiinddiferită în funcţie de subzona forestieră.Fig. 31 - Pajiștile din bazinul SuceveiDin analizele statistice efectuate se observă că ponderea pășunilor și fânețelor dinbazinul Sucevei, comparativ cu suprafața acestuia, este una medie, aproape 1/3 din total,asemănătoare cu cea a județului Suceava. Cele 23 074 ha de pășuni reprezintă 28,65 %,iar 14 036 ha înseamnă 19,24 % din ponderea pe care o deține județul Suceava.Vegetația azonală din lunca râului Suceava și a afluenților principali esteconstituită din arborete şi pajişti cu specii higrofite, hrigro-mezofite şi mezofite.Arboretele sunt reprezentate prin zăvoaie de arini, salcie, plop, anin sau de amestec. Peluncile largi și în sectoarele mai puţin umede se întâlnesc pâlcuri de esenţe tari precumpaltin, ulm, frasin, stejar, tei și carpen.Un rol important în activitatea turistică îl au parcurile dendrologice, pădurile de lamarginea localităților, parcurile de recreere și odihnă, pădurile din zona de podiș și cea montană,rezervațiile forestiere și botanice, speciile de plante endemice și animalele strict protejate,grădinile zoologice, păstrăvăriile și locurile unde se pot practica vânătoarea sportivă și pescuitulsportiv (Fig. 33).52

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticc. Cel mai important parc dendrologic din arealul studiat este Parcul dendrologicȘipote, o adevărată „oază” de liniște pentru suceveni, situat în partea de sud-est a oraşului, înimediata vecinătate a Cetăţii de Scaun.Fig. 32 - Fânețele din Bazinul Suceveid. Suprafețe forestiere extravilane cu importanță turistică au fost amenajate peversanții din zona limitrofă a Cetăţii de Scaun - Centura Cetate (cu un spectru de specii destul devariat: salcâm, teiul pucios (Tila cordata), arţarul american (Acer negundo), paltinul de câmp (Acerplatanoides) și pe versanții de N și de NE ai platoului oraşului, rezultând Pădurea Zamca (cu ovegetaţie predominantă de pin negru cu pin silvestru).La aceste amenajări se adaugă Pădurea Adâncata (aflată în vecinătateacartierelor Burdujeni şi Iţcani), Pădurea Mihoveni (cu o suprafață de 324 ha, situată la vestde Suceava, la o distanță de 7 km, pe malul drept al râului Ilișasca) şi Pădurea Ilișești (situată la25 km de orașul Suceava).În împrejurimile municipiului se găsesc şi arii protejate, de interes ştiinţific şieducativ, care adăpostesc unele specii de plante rare, considerate monumente alenaturii, ocrotite prin lege. Astfel, la cca. 9 km de oraş şi la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervaţia floristică Ponoare, unde cresc specii precum: dediţelul (Pulsatillapatens şi Pulsatilla montana). ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), frăsinelul (Dictamnusalbus), stânjenei (Iris aphilla şi Iris sibirica) și bulbucul (Trolius europeus), iar la 6 km deoraş, pe teritoriul comunei Moara, se află Rezervaţia floristică de la Frumoasa, cu plante rare,printre care vineţelele (Centaurea marchalliana). La NV de oraş, la cca 25 km, se află Fâneţelede la Calafindeşti, cu numeroase specii de plante rare, iar la Dragomirna și Crujana – Pătrăuți șiVoivodeasa sunt rezervații forestiere.e. Silvoturismul și silvoterapia.Silvoturismul s-ar putea defini ca activitate turistică ce implică deplasarea, vizitarea șicunoașterea, în condiții de reponsabilitate față de mediul forestier, a zonelor împădurite în scopuladmirării și aprecierii peisajelor silvice, activitate posibilă prin introducerea în circuitul turistic aunui număr de şapte cabane de vănâtoare.Termenul de silvoterapie desemnează tocmai modalitățile prin care factorii activiexistenți într-un mediu forestier pot fi valorificați în scopul destinderii și revigorăriiorganismului uman.53

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic2.5.3. Fauna şi dezvoltarea unor forme specifice de turisma. Elemente faunistice din bazinul Sucevei. Importanța turistică a faunei este dată devarietatea speciilor de animale existente și mai ales de valoarea lor cinegetică și științifică (Fig.33). La aceste atribute se adaugă și aspectul estetic al animalelor, mărimea acestora (unele potface obiectul trofeelor) și modul de habitat, în anumite perioade ale anului, mai ales în timpulîmperecherii. La unele specii (cerb sau cocoșul de munte) acest aspect este unul spectaculos, deșicu greu poate fi surprins de turiștii obișnuiți.Elementele faunistice din zona montană corespund pădurilor de conifere și de amestec(conifere și fag) și sunt reprezentate prin specii de mamifere și păsări, unele obişnuite, altele deimportanță cinegetică. Dintre mamiferele cu importanță cinegetică menționăm: lupul (Canislupusu), vulpea (Canis vulpes), mistreţul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele(Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes). În număr mai redus şi cuareale mai bine delimitate şi în zone mai retrase, trăiesc ursul brun (Ursus arctos) şi cerbulcarpatin (Cervus elaphus) cu precădere în masivele de conifere şi conifere cu fag din nordulObcinei Mari, râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) și pârşul (Glis glis).Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau în pasaj întrecare menționăm: ciocănitoarea, piţigoiul, cioara, coţofana, sturzul, fâsa de pădure, stăncuţa,cucul, pupăza, graurul, sticletele, lăstunul, rândunica; păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipitergentiles), şorecarul (Buteo buteo), cucuveaua (Athene noctua), acvila, eretele (Circusmacromus), şoimul, buha (Bubo buba), iar dintre păsările mari: cocoşului de munte (Tetraourogallus).Fauna acvatică caracteristică zonei montane a bazinului Sucevei cuprinde: păstrăvul(Salmo truta fario), lipanul (Thymallus thymallus) şi mreana de munte (Barbus meridionalis). Înpeisajul turistic al bazinului Sucevei pot fi valorificate și condițiile favorabile pentru crescătoriilede pești (izvoarele și apa nepoluată a râurilor) cum sunt Păstrăvaria Brodina de Jos şiPăstrăvaria Ozana (situată în satul Bădeuți, orașul Milișăuți).Fauna din zona de podiș şi-a restrâns mult arealul şi numărul de indivizi şi estereprezentată prin mamifere: căprioare (Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus)lupul, vulpea, hermelina (Mustella erminea), nevăstuica (M. nivalis), dihorul (M , Putorius ),jderul, bursucul (Meles meles), veveriţa (Sciurus vulgaris) diferite specii de şoareci, pârşul dealun, pârşul mare și iepurele. În pădurea de la Pătrăuți a fost colonizat cerbul lopătar (Damadama), efectivele fiind estimate la 70 capete, iar la Mihoveni, fazanul (Phasianus colchicus).Dintre păsări mai caracteristice pentru această zonă sunt ghionoaia (Picus viridis), speciilede ciocănitoare (Dendrocopos). huhurezul mic (Strix critico), cucuveaua, buha, piţigoii, cinteza,mierla, sturzul (Turdus), coţofana, corbul, şorecarul comun (Buteo buteo), uliul porumbar, uliulpăsărar (Accipiter nisus), cucul (Cuculus canorus), pupăza (Upupa epopsf presura, graurul, vrabia. Înmalurile loessoide îşi fac cuiburile lăstunii de mal şi prigoriile.Iazurile din zona de podiș sunt populate cu specii de crap, plătică, lin, șalău, caras, bibanetc. Cu ani în urmă, au fost introduse și specii de crapi chinezești (novac și fitofag).b. Valorificarea faunei prin activități turistice se realizează prin turismul cinegetic (devânătoare) şi prin pescuitul sportiv.Chiar dacă activitatea de vânătoare aduce venituri importante, ea trebuie să se înscrieîntr-un regim de control riguros, atât din partea silvicultorilor, cât și din partea specialiștilor dindomeniul protecției mediului, respectiv de către Comisia Monumentelor Naturii. Una dintreformele turismului cinegetic durabil care trebuie promovate este aceea de a educa turiștii în ideeade a observa, fotografia și filma animalele în mediul lor de habitat, fără a produce daune.În scop științific și cultural educativ, pentru cunoașterea varietății lumii animale dindiferite zone și regiuni biogeografice, s-au amenajat grădini și parcuri zoologice cum sunt ParculZoologic Rădăuţi (înfiinţat în anul 1975) şi Menajeria Colț Zoologic Ilișești (înfiinţată în anul2009) în care sunt aclimatizate specii de animale aflate în captivitate. Acestea constituie puncteturistice de interes și atracție, mai ales pentru turismul școlar.54

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticÎn perspectiva dezvoltării durabile, potențialul turistic natural al Bazinului Sucevei, încazul abordat – cel al vegetației - este „o resursă valoroasă, iar o amenajare și o valorificare laun nivel asemănător cu al altor regiuni turistice din lume poate asigura dezvoltarea de durată aregiunii în beneficiul generațiilor actuale și viitoare” (Cocerhan și Năstase, 2011).2.5.4. Monumente ale naturii, rezervaţiile naturale şi dezvoltareaecoturismuluiPunerea în valoarea a calităţilor peisajului biogeografic se face şi prin declararea unorsuprafeţe ca arii naturale protejate, în care componentele cadrului natural devin elemente cu omare atractivitate turistică.a. Monumente ale naturii și parcuri dendrologiceÎn bazinul Sucevei și în proximitatea acestuia au fost declarate ca monumente ale naturiişi sunt ocrotite prin lege mai multe specii de plante, între care amintim: bulbucul (Trolliuseuropaeus), crinul de pădure (Lillium martagon), stânjenelul siberian (Iris sibirica), frăsinelul(Dictamus albus) şi dedițelul (Pulsatilla nigricans) întâlnite la Ponoare, Calafindeşti;lăcrămioara (Convallaria majalis) în făgetele de la Călineşti, Pătrăuţi şi Dragomirna; laleauapestriţă (Fritilaria meleagris) în bazinul Ilişasca, în lunca Soloneţului și Sucevei; papuculdoamnei (Cypripedium calceolus) în pădurea de la Adâncata şi în arealul Salinei Cacica.De asemenea, sunt ocrotiţi și unii arbori rari ca origine sau pentru circumferinţa,înălţimea şi vârsta lor. În acest sens sunt de amintit: exemplarele de fag roşu ce se găsesc înpădurea de la Călineşti-Cuparencu şi în municipiul Suceava, în faţa Muzeului de ŞtiinţeNaturale, tulipanul (Llliodendron tulipifera) şi arborele pagodelor (Ginkgo biloba), de la Şcheia,castanul comestibil (Castanea sativa) de la Ilişeşti, exemplarul de tuia (Thuya) din parcul centralal Sucevei, mestecenii de la Liteni, stejarii seculari de la Cajvana și Botoșana.Parcul Dendrologic Şipote, proprietate a Ocolului Silvic Pătrăuți, se află la poaleleCetății de Scaun a lui Ștefan cel Mare, a fost organizat între anii 1970-1974 pe un teren afectatde alunecări. Începând cu anul 1975, s-a recurs la plantarea cu puieți din specii autohtone șiexotice, printre cele mai iteresante fiind: bradul lui Douglas (Peudotsuga), molidul (Picea abies),pinul negru (Pinus nigra), pinul sivestru (Pinus silvestris), laricele (Larix decidua). 9b. Rezervații naturaleÎn bazinul și împrejurimile Sucevei se constituie în puncte de interes științific și cuposibilități de practicare a unor forme de turism (drumeții, recreere la sfârșit de săptămână,ecoturism, agroturism) rezervaţiile naturale (Fig.33):Rezervaţia floristică de la Frumoasa este o arie protejată de interes naţional şiîncadrată cf. UICN la categoria a III-a, rezervaţie naturală cu gestionare pentru habitat 10 .Rezervația se află pe teritoriul comunei Moara, iar fâneţele seculare ocupă o suprafaţă de 9,5ha. În cadrul rezervaţiei se găsesc numeroase specii de origine circumpolară, euro-asiatică, centraleuropeană,pontică şi mediteraneeană. Iată câteva din speciile existente aici: rogozul (Carex diandra),spălăcioasa (Senecio integrifolius), toporaşul (Viola pumila), poroinicul (Orchis ustulata), stânjenelulde apă (Iris ruthenica), dediţelul (Pulsatila patens), barba boierului (Ajuga laxmanii), usturoiul sălbatic(Allium flavum), centaurea (Centauraea banatica).Cercetătorul sucevean Ion Nemeş a descoperit aici o specie de insectă, Coleophorabucovinella, nouă pentru ştiinţă şi cu o arie de răspândire limitată în fauna din România.9 C. Cocerhan, The Natural Reservațion within Suceava Area and their importance, in the Book „Recent Researchesin Tourism and Economic Development”, Included in ISI/SCI Web of Science and Web of Knowledge, 2011,Drobeta Turnu Severin, Romania pp. 486-49010 Ibidem55

56Fig. 33 – Ecositurile din Bazinul Sucevei

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticRezervaţia floristică de la Ponoare este arie protejată de interes național şi seîncadrează la categoria a IV-a, cf. Clasificării UICN. Situată în dreptul satului Cumpărătura,comuna Bosanci, rezervaţia ocupă un fânaţ pe Dealul Strâmbu, la 324 – 405 m altitudine, însuprafaţă de 24,5 ha. Fondul rezervaţiei îl constituie elementele euro-asiatice: stânjenelulsiberian (Iris sibirica), frăsinelul (Dictamus albus), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis),strigoaia (Verartrum album). Ca elemente europene şi central-europene menţionăm bulbucul(Trolius europaeus) și degetarul (Digitalis grandifolia).Fâneţele de la Calafindeşti au o suprafață de 4 ha 11 , se află pe pârâul Horaiţ, la 6 kmde orașul Siret, în locul cunoscut în toponimia localnicilor - „La stejari”, la o altitudine cuprinsăîntre 350 – 430 m. Această denumire atestă existenţa unor întinderi de păduri de stejar (Quercuspetraea şi Quercus robur) care s-au păstrat după defrişarea stejăretelor de odinioară, în loculcărora s-au instalat fâneţele actuale. Interesul manifestat pentru această rezervație se asociază cuun relict glaciar deosebit de rar în flora țării noastre și anume varza iepurelui (Ligularia glauca).O particularitate a acestor fâneţe o constituie persistenţa unui număr remarcabil de plantecaracteristice pădurilor xeroterme coada cocoşului (Poligonatum odoratum), cinci degete(Potentilla alba) şi unele specii nemorale: clopoţelul (Campanulla persicifolia) şi crinul de munte(Lillium martagon). Speciile rare sunt laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), bulbucul (Troliumeuropaeum), stânjenelul siberian (Iris sibirica) și ceapa ciorii (Muscari botryoidea).Rezervația Făgetumul Dragomirna conservă un habitat al pădurilor de foiase şi esteîncadrată cf. Clasificării UICN la categoria a IV-a. Rezervația se află pe teritoriul comuneiMitocu Dragomirnei, fiind situată la o altitudine care variază între 380 – 450 m. Rezervaţia are osupafaţă de cca. 134 ha.În cadrul rezervației marea majoritate a arborilor au vârste cuprinse între 110-130 ani,diametrele unora au între 50-60 cm, iar înălțimile ating 35 m la fag și aproape 40 m la larice.Arboretul din rezervaţie are o provenienţă naturală, în proporţie de 97%, iar regenerarea lui s-arealizat prin seminţişul natural instalat în urma unor tratamente silvice. Fauna este reprezentată princerb carpatin, cerb lopătar, căprior, mistreţ, vulpe, pisică sălbatică, jder, iar dintre păsări seîntâlnesc fazani, sitari, buhe, şoricari, ciori, gaiţe.Rezervaţia de la Crujana se găseşte pe teritoriul comunei Pătrăuţi, la o altitudinemedie de 370 m. Arboretul de stejari (Quercetumul), întins pe o suprafață de 35 ha, cuprinde unamestec de specii de foioase, între care predomină stejarul, cu înălţimea medie de 28 m șidiametrul cuprins între 45-50 cm.Rezervaţia Zamostea-luncă conservă un habitat al pădurilor de foiase, fiind încadratăconform Clasificării UICN la categoria a IV-a. Rezervația are 115,3 ha, este situată pe maluldrept al râului Siret şi a fost înfiinţată în anul 1973.În cuprinsul rezervaţiei se întâlnesc specii rare ca: salba pitică (Evonymus nana),laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) și papucul doamnei (Cypripedium calceolus), iarcaracterul de pădure de luncă dominată de stejari seculari în asociaţie cu frasini a determinatprezenţa animalelor (căpriori, iepuri, mistreți, vulpi, jderi, pisici sălbatice), a unui număr mare depăsări ce alcătuiesc o ornitocenoză bine stabilizată (fazani, grauri, stăncuţe ş.a.).Pădurea Voivodeasa este o rezervație forestieră care a apărut recent pe harta arealelorprotejate. Este situată pe teritoriul Ocolului Silvic Marginea, în bazinul hidrografic Bercheza, peraza localității Sucevița. Statutul de arie protejată a fost stabilit prin H. G. nr.1143/18.09.2007.Suprafața rezervației este de 101,9 ha.În localitatea Cacica, în locul numit „Livada Salinei”, a fost pusă sub protecție, într-ominirezervație cu caracter local, planta rară cunoscută sub denumirea de papucul doamnei, saucondurul doamnei (Cypripdium calceollus), specie tot mai rară în țară, care are mediul de habitatpe solurile calcaroase.11 Suprafața inițială a fost de 17 ha, după 1990 o parte din terenuri au fost revendicate de către proprietari,neimplicarea autorităților a dus la reducerea suprafeței.57

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticc. Valorificarea rezervațiilor prin ecoturism, turism științific și educațional.O valorificare turistică optimă a spațiilor ocrotite se poate realiza prin ecoturism sau„turism verde”, axat pe redescoperirea naturii luând în seamă şi ecologia urbană (grădiniecologice, spaţii verzi ecologice, rezervaţii naturale urbane şi alte domenii de ecologie urbană).Ecoturismul comportă şi o latură educativă menită să conșientizeze turiștii, indiferent de vârstă,privind necesitatea conservării biodiversității. În Bucovina ecoturismul este la primii paşi şi esteimperios necesară delimitarea zonelor în care s-ar putea practica un astfel de turism şi elaborareaunor strategii clare de dezvoltare a acestora avându-se în vedere dezvoltarea durabilă, care are învedere şi protecţia mediului 12 .d. Vegetaţia forestieră şi turismul ecologicŢinând cont că bazinul Suceavei încă mai este bine împădurit şi că numeroase areale aurămas în afara spaţiului vizat de investiţii majore, este posibilă o dezvoltare a turismuluiecologic. Numeroşi agenţi turistici propun servicii plecând de la simpla descoperire apatrimoniului natural şi cultural bucovinean până la practicarea unor sporturi şi activităţi înmediul forestier (rafting, kayac, paintball, plimbări şi drumeţii). Aceste activităţi reprezintă, înacelaşi timp, ocazia de a descoperi mediul natural şi de a achiziţiona cunoştinţe despre faună,floră, interacţiunea dintre aceste elemente.Ecoturismul, prin principiile pe care le promovează, nu reprezintă deocamdată o formăde turism care să atragă un număr mare de vizitatori. De aceea el va rămâne ca o formăcomplementară a turismului „clasic”, atrâgând doar persoanele specializate (geografi, geologi,biologi, botaniști) şi o mică parte din turiştii obişnuiţi care doresc să-şi diversifice activitatea întimpul sejurului.e. Oportunități și amenințări generate de valorificarea biodiversitățiiCercetările efectuate, coroborate cu vizite și observații în teren ne-au permis să realizămo analiză SWOT asupra potențialului turistic biogeografic din bazinul Sucevei prin care amidentificat o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.Ca puncte tari și oprtunități s-au identificat posibilitățile oferite de elementelebiogeografice pentru practicarea turismului științific, de cunoaștere, investigare și cercetarepentru specialiștii din diverse domenii. Spațiile protejate oferă elemente de mare interes - planterare, arbori seculari, specii de faună – care pot fi cunoscute de către vizitatori în timpuldeplasărilor turistice. Sunt recomandate formele de turism organizat care au și valoare instructiveducativăși cele desfășurate sub îndrumarea unor specialiști: biologi, agenți în protecțiamediului, silvicultori, geografi sau alte persoane autorizate în domeniu.Punctele slabe și amenințările au la bază două cauze, una legislativă și managerială, iara doua determinată de activitățile umane și turistice. Rezervațiile situate în spațiile agricole suntamenințate cu restrângerea arealelor protejate (Calafindești). Această situație este un efect alLegii fondului funciar care a dus la retrocedarea terenurilor din domeniul privat. În unele cazuri,mai ales acolo unde spațiile protejate sunt în administrarea autorităților locale, lipsa unui sistemde pază și monitorizare a rezervațiilor duce la acțiuni agresive din partea membrilor comunității.Astfel, se desfășoară activități ilegale de exploatare agricolă, forestieră, se înregistrează activitățide pășunat, cosit și recoltarea unor specii ocrotite.12 Cocerhan C., Carmen Năstase, (2011), Sustainable development in Bucovina region – analysis of touristicpotential in Suceava, The annals of the „Ștefan cel Mare” University of Suceava; Fascicle of the Faculty ofEconomics and public Administration;Vol. 11, NO. 2(14), 2011.58

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticCAP. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC DIN BAZINULRÂULUI SUCEAVA (ANTROPOSITURI)Resursele turistice antropice reprezintă o însumare a elementelor cu funcții recreative șiformative create de om. M. Ielenicz definește antropositurile ca „ansamblul de elemente createde-a lungul timpului de om ce au suficiente valențe pentru o exploatare turistică” 13 .În spațiul geografic al bazinului râului Suceava elementele cadrului natural depășesccantitativ potențialul dat de antroposituri, care reprezintă numai 33% din valoarea potențialuluitotal cuantificat pentru întregul bazin hidrografic al râului Suceava.Patrimoniul turistic de proveniență antropică din spațiul geografic studiat este compusdin următoarele categorii majore de obiective:1. vestigii arheologice;2. edificii istorice;3. edificii religioase;4. edificii culturale;5. edificii economice cu atribute turistice;6. patrimoniul turistic etnografic;7. activități și manifestări umane cu funcții atractive.3.1. POTENŢIALUL ARHEOLOGIC ŞI ISTORICEdificiile istorice sunt dovezi ale continuității și creativității spiritului omenesc de peaceste meleaguri. Multe dintre antropositurile istorice au fost restaurate și conservate pentru aperpetua valoarea lor istorică și simbolică peste timp, pentru generațiile viitoare.3.1.1. Vestigiile arheologice – repere ale evoluției istorice și importanța lor turisticăSocietatea omenească a luat un avânt deosebit pe meleagurile din Bazinul Sucevei odatăcu „revoluţia” neolitică, de când datează şi prima cultură ceramică (cultura Criş), ale căreivestigii au fost descoperite la Suceava, pe „Platoul Cimitirului”. Pe malul stâng al pîrâuluiTârgului, în punctul Şipot, au fost făcute cercetări arheologice într-un sit unde s-au găsit urme aleculturii ceramicii liniare (denumirea vine de la tehnica decorării). Pe cuprinsul municipiuluiSuceava sunt numeroase situri cucuteniene, începând din zona Cartodrom şi până în centruloraşului, la Curtea Domnească şi pe Platoul Cetăţii. De asemenea, au fost făcute cercetăriarheologice complexe la Mihoveni, Volovăț, Știrbăț, Lisaura, Tișăuți, Ilișești, Cacica, Solca,Suceava etc. (Fig. 34), inventarul scos la iveală fiind un tezaur incontestabil de atracţie turisticăce a îmbogăţit vitrinele Muzeului Bucovinei.Epoca bronzului este bine reprezentată prin descoperirile de pe Platoul Cimitirului, laCurtea Domnească, Siliştea Şcheei etc. Numeroasele piese de bronz de la Siliştea Şcheiidemonstrează existenţa unor legături comerciale cu aşezări îndepărtate (se presupune a fi dinTransilvania). Descoperiri din această perioadă au fost făcute la Liteni, Cajvana, Todireşti etc.Epoca fierului. Descoperirile de la Siliştea Şcheei, din curtea Bisericii Domniţelor(Sfântul Ioan Botezătorul), Bosanci, Grăniceşti, de la Părhăuți, Mitocul Dragomirnei, Cajvanaatestă existenţa unei populaţii creatoare a culturilor Epocii fierului (Hallstadtt și La Tene).În perioada stăpânirii romane, teritoriul nordului Moldovei a rămas în afara arealuluiacestei stăpâniri aici vieţuind „dacii liberi”. Pentru această perioadă au fost cercetate urmelearheologice ale unui cimitir de incineraţie din zona Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” şiaşezarea de pe malul pârâului Şcheia, unde au fost descoperite locuinţe, vetre de foc, cuptoare dears ceramică şi, bineînţeles, o cantitate apreciabilă de ceramică având caracteristici specifice:culoare cenuşie, roşie sau neagră, decorată cu brâuri şi prevăzută cu torţi.Pentru perioada de trecere la feudalism sunt caracteristice necropolele de la Moara, cuelemente materiale ale culturii Sântana de Mureş, dar şi cele de la Botoşana şi Udeşti.13 Ielenicz, M., Simoni, Smaranda, Săftoiu, Luminița, (2012). Anthropo-spots, concep and cuantification, în Revista„Terra”, Anul XLIV (LXIII), București, pp. 41-51.59

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticPentru secolele VI-VII descoperirile sunt sporadice, dar se înmulţesc pentru perioada deînceput a feudalismului, fiind scoase la iveală aşezări cu locuinţe mari şi inventar relativ bogat.Situarea Suceavei pe axa unor drumuri comerciale de interes european (pe direcţia nordsud,M. Baltică – Dunăre și pe direcţia est-vest, peste Carpaţi, spre Bistriţa şi mai departe spreEuropa), a permis dezvoltarea economică timpurie a orașului. Aşa se explică faptul că Suceava afost reşedinţa unei formaţiuni prestatale de tip cnezial şi a devenit o aşezare fortificată cu şanţ deapărare şi palisadă, cu elemente preurbane.Mutarea capitalei Moldovei la Suceava a însemnat şi dezvoltarea unei infrastructurispecifice domniei: cetate, curte domnească, Biserică mitropolitană, locuinţe pentru boierii dinsfatul domnesc şi tot ce înseamnă aprovizionarea cu bunuri a locuitorilor, demnitarilor şiostaşilor urbei. Perioada de glorie a Sucevei medievale o reprezintă epoca ştefaniană, cândMoldova avea un cuvânt de spus în politica internaţională din această zonă. După care, laordinul turcilor, Alexandru Lăpuşneanu, în a doua domnie (1564-1568) a incendiat Cetatea, amutat capitala la Iaşi, rezultatul fiind decăderea treptată a urbei.3.1.2. Edificii istorice cu valențe turistice din Evul MediuÎn spațiul din bazinul Sucevei edificiile istorice sunt reprezentate prin cetăți și edificiimedievale civile (curți domnești și hanuri) care se înscriu în circuitele turistice.a. Cetățile au fost construite în scop de apărare și poartă amprenta epocii în care au fostridicate. Acestea au valorificat poziția geografică strategică și au constituit nucleele viitoarelorcomunități umane.Cetatea de Scaun a Sucevei poate fi considerată un simbol al oraşului – este una dintrecele mai glorioase cetăţi medievale româneşti, atestată pentru prima oară într-un document emisla 10 februarie 1388. Situată pe latura de est a oraşului, pe marginea unui platou care se întindespre răsărit, dominând împrejurimile şi valea Sucevei cu înălţimea relativă de 70 de metri, a fostconstruită în timpul domniei lui Petru I Muşat. De-a lungul timpului, a fost supusă mai multoretape de reconstrucţie şi întărire pentru a rezista numeroaselor atacuri străine.După veacuri de părăsire, la jumătatea secolului al XX-lea, cetatea a fost supusă unorcercetări arheologice, lucrări de protejare, consolidare şi restaurare parţială. Astăzi, în interiorulcetăţii au loc o serie de manifestări culturale şi comemorative prilejuite de anumite evenimenteistorice. Ca atracție turistică se remarcă Festivalul Medieval „Ștefan cel Mare”, organizat anual,în luna august. Valoarea istorică de necontestat și numărul mare de vizitatori, peste 60.000 anual,situează Cetatea Sucevei printre primele obiectivele turistice ale zonei.Cetatea Şcheia se află situată la circa 1,5 km nord-vest de oraş, pe fruntea cuesteiDealului Zamca, în locul numit „Şeptilici”, la 384 m altitudine. Cercetările arheologice atestă faptulcă Cetatea de Vest a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru IMuşat. Se presupune că cetatea a fost distrusă în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432),după o existenţă scurtă, motivul fiind instabilitatea terenului care era afectat de alunecări.b. Edificii medievale civileAnsamblul „Curtea Domnească" din Suceava este format din patru obiective: PalatulDomnesc - ruine - datând de la mijlocul sec. al XIV-lea; turn locuință – ruine, datând din sec. alXIV-lea; turn de poartă – ruine, datând din sec. al XIV-lea; anexă – ruine, datând din 1486.Curtea Domnească din Suceava, cel mai mare edificiu laic medieval din Moldova, va fireabilitată. Reabilitarea constă în acoperirea integrală a ruinelor cu o structură de oțel și sticlă,cuprinse într-o clădire nouă, cu un circuit special pentru turiști, format din alei drepte, flancate dearbori. La intrare se va amenaja un mini-muzeu.Din secolele XIV-XVI datează și alte curți domnești și boierești ale căror ruine s-aupăstrat până astăzi la Volovăț, Reuseni, Todirești și Arbore.Hanul Domnesc din Suceava este un fost han medieval construit la mijlocul sec. alXVII-lea, aflat în centrul municipiului Suceava unde, în prezent, funcţionează Muzeul Etnograficdin Suceava. Hanul este una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraş şi are două nivele,construite în perioade diferite. În secolele XV-XVI, în această zonă se aflau atelieremeşteşugăteşti (în special de olărit). Clădirea prezintă atracție prin arhitectura specifică șicolecția valoroasă de piese din patrimoniul etnografic al județului.60

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic3.2. EDIFICII RELIGIOASEEdificiile ecleziastice din spațiul studiat reflectă arhitectura moldovenească impusă prinoriginalitate și expresivitate artistică în întreg spațiul european. Este specific un stil propriu,„stilul moldovenesc”, care a rezultat din îmbinarea, pe fondul arhitectonic tradițional, a douăinfluențe: bizantină, venită din Constantinopol și gotică, venită din Transilvania. Actul denaștere a arhitecturii culte moldovenești îl reprezintă Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți (BogdanI), primul și cel mai vechi monument de piatră al Moldovei, un adevărat prototip pentruconstructorii moldoveni.În bazinul hidrografic al râului Suceava, există biserici și ansambluri mănăstireșticonstruite în acest stil având drept ctitori pe Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Sfânt, PetruRareș, Ștefăniță Vodă, urmați de Movilești.Monumentele ecleziastice de arhitectură şi artă medievală din bazinul Sucevei dinBucovina de Sud se constituie în importante obiective turistice prin rezonanța lor istorică,valoarea pur religioasă, prin aspectele de originalitate și unicitate date de picturile în frescă(interioare și exterioare) și stilurile originale de construcție, dar și prin legătura cu diferitepersonalități ale istoriei și culturii naționale, care au trăit ori și-au găsit locul de veci în acestelăcașuri de cult.Majoritatea acestora a fost renovată, consolidată și este în stare bună de păstrare, iarpatru dintre biserici au fost incluse pe lista monumentelor UNESCO (Fig. 34). Cele mai multeaparțin cultului ortodox, dar conviețuirea interetnică pașnică a favorizat construirea unor lăcașuriși pentru comunitățile altor confesiuni: ortodox de rit vechi, catolic, mozaic etc.Fluxurile cele mai importante de turiști se înregistrează în perioada marilor sărbătorireligioase prilejuite de Crăciun, Anul Nou, de hramurile unor biserici și mănăstiri (Sf. Ioan ceNou de la Suceava, Putna, Cacica, Dragomirna), când în zonă se desfășoară pelerinaje saumanifestări tradiționale, târguri și spectacole folclorice.3.2.1. Monumentele UNESCO din bazinul SuceveiBiserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, zidită de Ştefan cel Mare şi Sfânt, înanul 1487, este construită în stil moldovenesc, cu influenţe gotice şi renascentiste. Pictura înfrescă întrunește calități artsitice de mare atracție turistică. Alt element de atracţie turistică aflatîn curtea bisericii este Masa lui Ştefan, formată din două calote semisferice puse una peste alta,asemănătoare cu sculptura lui C. Brâncuşi, cunoscută sub numele de „Masa Tăcerii”. De altfel,se spune că acesta s-ar fi inspirat de aici în realizarea operei sale. Şi tot de aici, de la Pătrăuţi, semai spune că genialul sculptor s-ar fi inspirat, după un model traforat în scâdurile unui cerdac, înrealizarea sculpturii „Poarta Sărutului”.Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore este ctitoriaboierului Luca Arbure, construită în anul 1502, care se remarcă prin pictura murală în frescă, ceîmpodobește atât interiorul, cât și exteriorul și are o însemnată valoare artistică și turistică.Pictura interioară a fost realizată imediat după finalizarea construcției, adică în anii 1503-1504.Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova, din 1538.Pictura exterioară a bisericii este de o rară valoare artistică, cuprinzând scene populate denumeroase personaje în continuă mișcare.În anul 1993, UNESCO a inclus Biserica Arbore pe lista patrimoniului cultural mondial,în grupul bisericilor pictate din nordul Moldovei.Complexul mănăstiresc „Sf. Ioan cel Nou” Suceava cuprinde un ansamblu de clădiridin centrul oraşului ce s-au construit în timp. Prima construcţie a fost biserica „Sf. Gheorghe”începută în 1514 de Bogdan al III-lea şi ridicată în timpul său până la ferestre, apoi continuată şiterminată în 1522 de fiul acestuia, Ştefăniţă. Petru Rareş a dat bisericii proporţiile măreţe de astăzi,iar Petru Şchiopu a reparat-o şi zugravit-o după stricăciunile pricinuite de luptele din vremea luiDespot, construind şi clopotniţa, în 1589. Eclesiarhia-paraclis, clădită în incintă, în partea de nordvest,între anii 1626 şi 1629, este ctitoria mitropolitului cărturar Anastasie Crimca.61

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticAici a avut sediul, timp îndelungat, Mitropolia Moldovei. O restaurare generală aCatedralei mitropolitane a fost executată de arhitectul Karl Romstorfer, între anii 1904-1910.Mănăstirea se constituie ca atare în 1866, fiind dependentă de mănăstirea Dragomirna(Metoc al Dragomirnei) până în 1905.Dintre obiectele de mare valoare artistică, documentară și turistică, care se păstrează lamănăstire numim argintăria de la racla Sf. Ioan, cu douăsprezece plăci de argint care infățișeazăscene din mucenicia sfântului, lucrate de meșteri locali, în vremea lui Alexandru cel Bun.În pofida trecerii timpului şi a vicisitudinilor epocii dictatoriale, complexul monahal„Sf. Ioan cel Nou” şi-a menţinut funcţionalitatea, fiind astăzi o dovadă elocventă a valoroaseicreaţii arhitecturale medievale din Suceava şi un simbol al neclintitei credinţe strămoşeşti.Complexul monahal Sf. Ioan cel Nou este locul preferat al turismului religios pentrupelerinaj. În fiecare an, de Sânziene, când se serbează hramul mănăstirii, mii de turişti pelerinidin toată ţara, în special din Ardeal și Maramureș, mai recent din Moldova de peste Prut și dinBucovina de Nord, poposesc și asistă la ceremoniile religioase prilejuite de scoaterea moaștelor.Mănăstirea Sucevița a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de cătreTeodosia Barbovschi și frații Movilă (Gheorghe, Ieremia şi Simion), boieri bogați și influenți, șide una dintre fiicele lui Petru Rareș.Este cel mai fortificat complex mănăstiresc din Moldova şi este înscris pe listapatrimoniului cultural mondial UNESCO, din 2011. Bine conservată, pictura în frescă aMănăstirii Sucevița, cu verdele dominant, este opera zugravilor români, frații Ion și Sofronie,formați la școala de miniaturiști a lui Anastasie Crimca, care au aplicat la pictura bisericiicanoanele specifice miniaturii şi iconografiei. Specific la Sucevița este caracterul narativ alpicturilor, ceea ce a făcut ca unitatea ansamblului să fie fărâmițată într-o mulțime de micitablouri, fiecare cu personalitatea sa artistică.În incinta zidurilor se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri, o atracțieturistică aparte fiind Muzeul Mănăstirii Sucevița, care posedă o bogată colecție de icoane, obiecte decult, cărți bisericești, precum și vestitele acoperăminte de mormânt cu portretele lui Ieremia (1606) șiSimion Movilă (1609), capodopere ale artei medievale bisericești de o excepțională valoare artistică.Anual, biserica este vizitată de 60-70 mii de turiști, dintre care 50 % provin din străinătate.3.2.2. Monumente ecleziastice din piatră din municipiul Suceava și împrejurimiBiserica Sf. Gheorghe – Mirăuţi, prima biserică mitropolitană din Suceava, este situatăîn zona nord-estică a oraşului în apropierea Cetăţii de Scaun şi este considerată de mareamajoritate a cercetătorilor una dintre cele mai vechi biserici moldoveneşti şi cu siguranţă cea maiveche din Suceava.Forma actuală, foarte diferită de cea originară, este rezultatul restaurării ample dintreanii 1898-1901, sub conducerea arhitectului Karl Romstorfer.Biserica „Sf. Gheorghe” – Mirăuţi, fost sediu al Mitropoliei Moldovei, poate deveni oatracţie turistică mai căutată în destinația turismului urban sucevean, dar relativa izolare, necesităîn compensare o mai bună promovare turistică a acestui monument istoric.Complexul Mănăstiresc Zamca este un complex medieval fortificat, situat în parteavestică a oraşului. A avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent celmai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din oraşul Suceava.Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri: biserica principală „Sf. Auxentie”, turnulclopotniţă de pe latura de est, cu înalţime de 26 de metri şi o clădire cu paraclis, la etaj, pe laturade vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii. Un element caracteristic și original, specificcultului armean, îl reprezintă prezenţa a trei altare: altarul principal şi două altare mai mici, careflanchează altarul principal 14 . În prezent, biserica a fost renovată, iar slujbele se fac săptămânal,mănăstirea neavând o viață monahală activă. Se organizează un mare pelerinaj religios pe 15august, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.14 Mihai Iacobescu (coord.), 1978, Suceava. Ghid turistic al judeţului", Ed. Sport-Turism, Bucureşti, p. 88.62

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticBiserica „Sf. Dumitru” este situată în centrul oraşului Suceava, în zona Pieţei Mari. Afost ctitorită de voievodul Petru Rareş, între anii 1534-1535. Ansamblul bisericii „Sf. Dumitru”din Suceava este format din 3 obiective: Biserica „Sf. Dumitru” , datând din 1534-1535, ruinelebisericii vechi, din secolele XIV-XV şi turnul clopotniţă, din 1560.În curtea bisericii se află ca element de interes turistic „Turnul lui Lăpuşneanu”. Acestturn a fost construit între anii 1560-1561 şi a funcţionat ca turn-clopotniţă, apoi a fost folosit ca„Foişor de foc” din înaltul căruia pompierii suceveni ai sec. XVIII și XIX supravegheau oraşul.Biserica „Învierea Domnului” din Suceava, cunoscută şi sub denumirile de BisericaVascresenia sau „Biserica Elena Doamna”, este o biserică ortodoxă construită în anul 1551. Estesituată în centrul oraşului, aproape de intrarea în parcul Şipote şi vis-a-vis de Parcul Central.Deşi a suferit, de-a lungul timpului, mai multe modificări, Biserica „ÎnviereaDomnului” a păstrat totuşi planul iniţial intact, încadrându-se tipului de biserică de târg, copiindplanul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Piatra Neamţ.Biserica „Sf. Nicolae” este situată în centrul oraşului Suceava, lângă Parcul Arcaşul şicasa memorială Simion Fl. Marian. A început să fie construită de fiul domnitorului Petru Rareş,Iliaş şi continuată de boierul Nicoara Prăjescu, mare vistiernic al Curţii Domneşti şi cneaghinalui Maria, în anul 1611. Restaurată în 1895, dar şi în perioada 1974-1980, Biserica „SfântulNicolae” este acum o veritabilă bijuterie arhitectonică, prin armonia proporţiilor, prin ineditulturn-clopotniţă situat deasupra pridvorului şi prin frumuseţea elementelor decorative. Aici a fostpreot paroh marele cărturar Simion Florea Marian, a cărui casă memorială se află în apropiere.Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” Suceava se află în apropierea fostei Curţi Domneşti şimai este denumită şi Biserica „Beizadelelor”, „Coconilor Domneşti” sau „Domniţelor”. A fostctitorită în 1643 de voievodul Vasile Lupu. Atracția turistică este dată de originalitatea şi inedituldecoraţiei exterioare, sub forma unui brâu în „dinţi de ferăstrău”, influență a stilului muntenesc.Deşi nu are monumentalitatea celorlalte construcţii medievale sucevene, ctitoria lui Vasile Lupuaduce o notă pitorească în peisajul arhitectural al Sucevei.Mănăstirea Teodoreni este situată în cartierul Burdujeni şi a fost ctitorită de TeodorMovilă, unchiul domnitorului Ieremia Movilă, la 1597, ca mănăstire de călugări. Ca arhitectură,biserica are o compartimentare obişnuită bisericilor realizate în stil moldovenesc: naos, pronaosşi altar la care se adaugă un pridvor. Decoraţia exterioară preia caracteristicile epocii lui Ştefancel Mare, iar pictura interioară a fost realizată în secolul al XIX-lea de Veniamin Velişcu.Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava este un lăcaş de cult armenesc din municipiulSuceava, situată în centrul oraşului în preajma Colegiului Naţional Ştefan cel Mare”. Biserica afost zidită în 1522, de Cristea Hancoian. În faţa bisericii se află un turn-clopotniţă, modest caînălţime, sprijinit de două contraforturi.Biserica „Sf. Simion” este o biserică armenească construită, se pare, la începutul secoluluial XVII-lea (1600-1606), de către înfloritoarea comunitate armeană din Suceava, ctitor fiindarmeanul Donig. În estul bisericii se află aşa-numitul „Turnu Roşu” (clopotnița), construit pe bazăpătrată şi cu deschideri mari, semicirculare, care așteaptă să fie renovat și inclus în circuit turistic.Biserica din Iţcanii Vechi a fost ctitorită la 1639 de către călugăriţa Nastasia şi fiica eiAnghelina. Mănăstirea este desfiinţată în anul 1776, ca şi alte mănăstiri, și transformată înbiserică parohială, situaţie în care se află şi astăzi 15 .Complexul Mănăstiresc Dragomirna se găseşte la peste 10 km de oraşul Suceava.După Putna, este unul dintre locurile cele mai vizitate de către turiştii din ţară şi din străinătate.Aceasta este una dintre creaţiile arhitecturale româneşti dintre cele mai reprezentative dinMoldova, atât pentru bogăţia de elemente noi cât şi pentru muzeul care adăposteşte un nepreţuittezaur de valori din diverse ramuri de activitate artistică. Ctitorii au fost cărturarul AtanasieCrimca, fondatorul vestitei şcoli medievale româneşti de caligrafi miniaturişti, logofătul LupuStroici şi fratele acestuia, vistiernicul Simion Stroici. În 1627, în timpul domniei lui Miron15 ***, Monumente istorice bisericesti din Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Sucevei,Iaşi, 1974, p. 266.63

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticBarnovschi, din porunca acestuia, se ridică zidurile cu turnuri şi contraforturi ce dau întreguluicomplex înfăţişarea unei cetăţi impresionante.Biserica mare a Mănăstirii Dragomirna impresionează prin zvelteţe, caracteristică ceeste accentuată de două elemente: raportul dintre lăţime şi înălţime şi existenţa unor elementedecorative liniare dispuse vertical. Înălţimea totală până la crucea din vârful turlei este de 42 demetri, fiind cea mai înaltă biserică la vremea respectivă.Complexul Dragomirna atrage în permanenţă o mare afluenţă de vizitatori (6000-7000),atât pentru valoarea artistică a monumentului, cât şi pentru piesele valoroase din muzeu: broderii,manuscrise, icoane vechi, veşminte de preţ.Biserica Hagigadar este o fostă mănăstire de maici, construită în perioada 1512-1513 încomuna Moara, de către Dragan Donavachian, un negustor armean de vite şi a primit numele deHagigadar care înseamnă în limba armeană „Îndeplinirea dorinţelor”. Hramul bisericii este„Adormirea Maicii Domnului” care se sărbătoreşte întotdeauna în duminica ce precede ziua de15 august. Pelerinajul este condus de către parohul armean din Suceava, înalţi ierarhi ai bisericiiarmene şi lideri ai armenilor din România şi din lume. În anul 2012, Biserica Hagigadar va fi parteintegrantă a proiectului turistic „Pelerin în Bucovina” . Elementul inedit constă în faptul că vizitatoriiurcă în genunchi dealul mănăstirii și o înconjoară de trei ori pentru a li se îndeplini dorințele.Biserica„ Sf. Ilie” a fost ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfânt, în 1488 și se află în satul Sf.Ilie, din comuna Şcheia. Pictura interioară a fost realizată în timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.Tabloul votiv îl înfăţişează pe domnitor şi familia sa (a fost refăcut în sec. al XVII-lea). Ceea ceimpresionează şi atrage turiştii este desăvârşita armonie a picturii cu arhitectura.Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” din Părhăuţi, situată în comuna Todireşti, afost construită în anul 1522, de logofătul Gavril Trotuşan. Biserica este o construcţie masivă depiatră, cu ziduri groase, care face trecerea de la stilul ultimelor biserici moldoveneşti ale epociilui Ştefan cel Mare către stilul bisericilor din epoca lui Petru Rareş.Biserica din Reuseni se află în comuna Udeşti şi este ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare şiSfânt, începută în 1503 şi terminată de fiul său Bogdan al III-lea, în 1504. Biserica a fost înălţată pelocul unde fusese decapitat tatăl voievodului Ştefan, Bogdan, pentru cinstirea memoriei acestuia.Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Ilișești este o biserică boierească ctitorităîntre anii 1709-1714. A funcționat ca mănăstire de călugări până în 1783, cînd a fost desființatădevenind biserică parohială. Elementele de atractivitate turistică sunt date de stilul construcțieicaracteristic arhitecturii moldovenești tradiționale, dar cu plan muntenesc, cu două turle gemenepe pronaos, asemănător cu Mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște. Este singurul lăcaș de cult dinRomânia care are semnele zodiacale sculptate la turn.Biserica „Sfântul Gheorghe” din Bosanci este o biserică monumentală construită înperioada 1902-1905, avându-l ca principal ctitor pe prinţul Mihail Sturdza (1886-1980), politician şiministru de externe, care deţinea moşii în localitate. Biserica a fost realizată după planurilearhitectului austriac Karl A. Romstorfer, lucrările fiind executate de meşteri români şi austrieci.Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită din piatră, se află în satul Plopeni,orașul Salcea, este ctitoria din 1753 a marelui logofăt Lupu Balș. Inițial a servit drept curtedomnească, iar astăzi este biserică parohială.Dintre locașele de cult recent construite în Suceava două impresionează prin dimensiuniși stilul construcției: Catedrala „Nașterea Domnului” (o construcţie deosebită, ce se doreşte a fiunicat nu numai în Bucovina, ci şi în ţară şi peste hotare) și Biserica „Nașterea MaiciiDomnului” (construită în stilul modern, sub formă de porumbel, idee inspirată din sculpturabrâncușiană, reprezentând „Pasărea Măiastră”, ansamblul include un muzeu și o sală destinatăactivităților culturale).64

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic3.2.3. Mănăstiri și biserici din orașul Rădăuți și împrejurimiBiserica „Sf. Nicolae” - Mănăstirea Bogdana, principalul obiectiv turistic din Rădăuţi,datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean şi a fost zidită de voievodulBogdan I (1359 – 1365), în a doua jumătate a secolului al XIV- lea, fiind prima construcţiereligioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală până astăzi.Biserica este obiectiv turistic de marcă, prin funcția de necropolă domnească, dobândindnumele de „Panteon al Moldovei”. Aici se află mormintele a patru domnitori ai Moldovei:Bogdan I (1359 -1365) Lațcu Voievod (1365-1373), Roman I (1391-1394) şi Ștefan I (1394-1399), dar şi a altor personalităţi ca: Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) și al unui altBogdan, fiul lui Alexandru cel Bun, a doamnei Anastasia, fiica lui Lațcu, mormântul doamneiStana, mama lui Ștefăniță Vodă şi mormântul episcopului Ioanichie, contemporan cu Ștefan celMare. Tot aici se află şi moaştele Sf. Leontie, canonizat oficial la 20 iunie 1992 şi inclus încalendarul ortodox, cu data de prăznuire la 1 iulie.Mănăstirea Putna a fost construită la 28 km de Rădăuţi, în locul în care (spunelegenda) a căzut săgeata trasă de Ştefan cel Mare, la 10 iulie 1466, de pe dealul din stângamănăstirii. Construcţia a fost finalizată în 1481, dar incinta a fost mărită în secolele XVII-XVIII,păstrându-se doar Turnul tezaurului, situat pe latura de est, înalt de 16 metri, cu ziduri groase depeste un metru.Din punct de vedere arhitectonic Mănăstirea Putna este o construcție monumentală șiarmonioasă, cu ziduri groase de peste 1,5 metri, lungă de 37 de metri, lată de 11 m, cu înălțimeade la turlă de 33 de metri și este sprijinită de 12 contraforți masivi. Are un plan treflat, cu pridvorînchis, pronaos, gropniță, naos și altar. La exterior se evidenţiază un brâu în torsadă împărţitor alzidurilor, ocniţe din arcaturi şi arcade oarbe, pilaştri şi ferestre dreptunghiulare gotice.În camera mormintelor, în dreapta, sub un frumos baldachin, se află lespedea albă, dinmarmură de Cararra, a mormântului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar lângă mormântuldomnitorului se află cel al ultimei sale soții, Maria Voichița. În partea stângă a gropniței, sub unalt baldachin, se află mormântul celei de-a doua soții a domnitorului, Maria de Mangop. Alăturise află mormintele celor doi fii ai lui Ștefan cel Mare: Bogdan și Petru. În pronaos se aflămormântul lui Bogdan al III-lea, a surorii acestuia Maria și al lui Ștefăniță Vodă.De-a lungul vremurilor, Mănăstirea Putna a fost un important focar de cultură, aiciactivând cărturari de seamă, s-au înființat primele școli și tot aici s-au creat opere de o valoareincontestabilă. Toate acestea se păstrează în muzeul mănăstirii, renovat, unde vom găsi„Tetraevangheliarul de la Humor” (1473), în care se află o miniatură reprezentându-l pe Ștefancel Mare, precum și acoperământul de mormânt a Mariei de Mangop - cel mai vechi portretbrodat din arta moldovenească.Mihai Eminescu a numit Putna „Ierusalimul neamului românesc”, iar mormântul luiŞtefan cel Mare „Altarul conştiinţei naţionale”. La acestea însuşi poetul a fost pelerin, şi ca elalte milioane de români, ceea ce face din Mănăstirea Putna un obiectiv turistic de prim rang.Panteon al neamului românesc, sursă de inspirație în artă și literatură, monumentul de laPutna figurează printre destinațiile turistice culturale, de natură religioasă și educațională de primrang, renumele fiind asociat cu personalitatea marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Dar, pelângă acest simbol turiștii își pot îmbogăți cunoștințele vizitând Muzeul, Turnul Tezaurului,construcție nemodificată din timpul lui Ștefan, Turnul Clopotniței și Turnul lui Eminescu(denumit după vizita poetului, în 1871), sau obiectivele din apropiere (biserica de lemn, dinCimitirul satului, Chilia lui Daniil Sihastru, Dealul Crucii și Izvorul lui Ștefan).Mănăstirea Sihăstria Putnei este situată la 4 km de Mănăstirea Putna şi se pare că afost înfiinţată odată cu zidirea Mănăstirii Putna. Una dintre bogăţiile duhovniceşti ale mănăstiriieste Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, aflată în naosul bisericii, iar în pridvor se află65

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticmoaştele cuvioşilor stareţi Sila, Natan şi Paisie. Biserica este vizitată de turiștii interesați dereculegere duhovnicească și de cunoașterea mediului de viață monahal.Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Volovăț este o biserică ctitorită de Ștefan celMare între anii 1500-1502, a fost restaurată în 1752 de către episcopul Dosoftei Herescu alRădăuților (1750-1789), dăruindu-i-se, cu acest prilej, iconostasul de la Biserica „Sf. Nicolae”din Rădăuți.La o distanță de circa 100 m sud-est de biserica medievală actuală se află ansamblul curțiiboierești a lui Giurgiu de la Volovăț -„Siliște”, datând de la sfârşitul secolului al XIV-lea, descoperităcu ocazia cercetărilor efectuate de Alexandru Artimon, în perioada 1969-1973.Între monumentele bisericești din bazinul Sucevei stă mărturie peste veacuri și bisericaMănăstirii Solca „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, începută la finele anului 1612, în primadomnie a lui Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615) şi finalizată în a doua domnie a voievodului(1621-1623). Din întregul ansamblu mănăstiresc, astăzi se păstrează biserica și o parte dinzidurile de incintă 16 . Turistul va fi impresionat și de masivitatea construcției, de aspectul eimonumental conferit de grosimea zidurilor (peste 2 metri) și de soliditatea contraforților.Pe lângă satisfacția spiritual-religioasă turiștii vor afla în apropiere și alte posibilități derelaxare, odihnă și de petrecere plăcută a sejurului (microclimat specific, aer ozonat).Basilica Minor Cacica a fost precedată de construirea unei bisericuțe de lemn (1810),iar în anul 1903 începe construcţia actualei biserici, înălțată în stil neogotic, în crucieră, dupăproiectul arhitectului Talowski, din Lvov.În anul 2000, Biserica catolică din Cacica a primit titlul de „Basilica Minor”, titluacordat de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. În faţa basilicii de la Cacica a fost amplasat unbust al Papei. În fiecare an, în zilele de 14 şi 15 august, are loc un pelerinaj impresionant, la careia parte un număr de aproximativ 20.000-25.000 de pelerini, care se roagă, se spovedesc şiparticipă la Sfânta Liturghie da la Basilica Minor.Grota Lourdes se află în imediata apropiere a Basilicii Minor Cacica. Proiectulconstruirii grotei în cinstea Maicii Domnului de la Lourdes s-a născut în urma lucrărilor deconsolidare a zidurilor ameninţate de apăsarea muntelui alunecat în spatele bisericii.Biserica „Sf.Procopie” din Bădeuţi a fost înălţată de Ştefan cel Mare în anul 1487,după victoria pe care a obținut-o în 1481, în faţa muntenilor conduşi de Basarab cel Tânăr(poreclit Ţepeluş). În timpul luptelor din 1917, din primul război mondial, biserica era şi unimportant punct de observare pentru soldaţii austrieci, motiv pentru care aceștia au dinamitat-o,pentru a scăpa de artileria rusească. În prezent se păstrează doar ruinele Bisericii Sf. Procopie,care se află în incinta cimitirului din oraşul Milişăuţi.Catedrala Ortodoxă din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni mari dinmunicipiul Rădăuți, a fost construită în perioada 1927-1961 în stil neobizantin, având elementede arhitectură bisericească moldovenească. Lucrarea prezintă valoare artstică prin compozițiileample, coloritul cald, umanizarea figurilor și ornamentația sobră.Templul Evreiesc din Rădăuți, construit în anul 1883, în stil maur, este o clădiremasivă cu două turnuri înalte acoperite cu cupole, care dau clădirii aspectul unei catedraleortodoxe.Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Cajvana a fost construită între anii 1906-1911. Este cunoscută în România prin faptul că are un acoperiş din tablă din inox „bombardat cuaur”, element care constituie atractivitate permanentă pentru turişti. O biserică similară, datând dinanul 1887, „acoperită” cu foițe de aur, se află în localalitatea Pârteștii de Jos.16 *** (1974), Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei șiSucevei, Iași, p. 26866

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticBisericile de lemn din Bazinul Sucevei – „Bijuterii ale creştinătăţii”Monumentele bisericeşti de lemn din Bazinul Sucevei impresionează pe orice turist saucreştin prin dimensiunile lor miniaturale, prin vechime, varietate tipologică şi sistemul derealizare al bolţilor (Fig. 35).Biserica de lemn de la Putna ar fi fost construită la Volovăţ, pe la mijlocul secolului alXIV-lea, în perioada domniei lui Dragoș Vodă şi ar fi putut adăposti odată mormântul acestuia.Tradiţia ridicării acestei biserici cu o jumătate de veac mai devreme, la mijloculsecolului al XIV-lea, cu rolul de necropolă voievodală în urma decesului legendarului voievodDragoş, nu este confirmată de cercetarea ştiinţifică. Conform tradiţiei, această biserică a fostadusă de la Volovăţ, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, cel mai probabil în ultimuldeceniu, la iniţiativa voievodului Ştefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Astăzi, biserica de lemnare rolul de capelă şi de muzeu.Alte biserici din lemn situate în Bazinul Sucevei sunt: Biserica de lemn de la Bănești(importantă din punct de vedere cultural prin faptul că în Cimitirul acestei biserici a fostînmormântată Paraschiva Iuraşcu, bunica poetului Mihai Eminescu), Biserica de lemn de laBilca (a fost iniţial ridicată în localitatea Vicovu de Jos şi adusă în Bilca în anul 1818), Bisericade lemn de la Botoşana (construită în anul 1810 de către meşterul Grigore Iulian din CâmpulungMoldovenesc), Biserica de lemn de la Călineşti (a fost construită în satul Frătăuţii Vechi, lasfârşitul secolului al XVIII-lea şi a fost donată în anul 1884 şi strămutată în Călineşti), Bisericade lemn de la Cumpărătura (a fost construită în anul 1792 în satul Poiana, din comuna Brusturi,jud. Neamţ, iar în anul 1948, ea a fost transportată la Cumpărătura), Biserica de lemn de laDărmăneşti (construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea), Biserica de lemn de la Frătăuţii Noi(1744), Biserica de lemn de la Grăniceşti (construită la jumătatea sec. al XVIII-lea), Biserica delemn de la Horodnic de Jos (a fost construită în anul 1717, considerată a fi cea mai vechebiserică din zonă şi a şasea ca vechime din Moldova), Biserica de lemn de la Horodnic de Sus(construită în anul 1790), Biserica de lemn de la Humoreni (adusă în anul 1833 din satulStroieşti), Biserica de lemn de la Iacobeşti (a fost construită în anul 1782, în satul CapuCâmpului de către egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneţ), Biserica de lemn de laMănăstioara (construită în jurul anului 1760 pe moşia Ilincăi Balş), Biserica de lemn de laMitocaş (construită în 1792 de către administratorul Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni, VasileCalmuţchi) şi Biserica de lemn de la Pârteştii de Sus (finalizată şi sfinţită la 8 septembrie 1780).Adevărate minunății arhitecturale, cele 18 de biserici de lemn din bazinul Sucevei (Fig.35), monumente de patrimoniu, impresionează și astăzi prin vechime, dimensiuni miniaturale,tehnica de construcție și varietate, constituind resurse atractive pentru turismul ecumenic,turismul de pelerinaj și științific.67

68Fig. 34 – Siturile istorice din Bazinul râului Suceava

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic69Fig. 35 – Antropositurile din Bazinul râului Suceava (I)69

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic3.3. EDIFICII CULTURALEÎn bazinul Sucevei se găsesc edificii de mare valoare artistică, cu semnificație simbolicăși istorică pentru comunitățile locale și cultura națională. Cele mai reprezentative sunt muzeele,casele memoriale, bibliotecile, universitățile, instituțiile de cultură, dar și alte monumente șiobiective atractive și cu importanță turistică (Fig. 36).3.3.1. Muzeele reflectă creativitatea umană înmagazinată în bunuri și exponate de certăvaloare artistică și științifică adresându-se atât turismului de masă, cât și turismului specializat.În spațiul geografic al bazinului Sucevei au fost identificate muzee cu profil de istorie,științe naturale și muzee etnografice. Există, însă, colecții și muzee specializate.a. Complexul Muzeal Bucovina se evidenţiază prin mai multe secţii, dintre care, deinteres turistic județean, național și internațional pe teritoriul municipiului Suceava, se numărăMuzeul de Istorie, vizitat anual de peste 33 000 de turiști. Are 27 de săli cu exponate, oamenajare unică fiind Sala Tronului, care impresionează prin statuile care îi reprezintă pe Ştefancel Mare, câţiva membri ai familiei şi ai Sfatului Domnesc.b. Muzeul de Ştiintele Naturii din Suceava (1955) cuprinde un patrimoniu reprezentatprin colecţiile cu tematică de mineralogie-petrografie (frumoase eşantioane de minerale şi roci),paleontologie (colecţie de amprente foliare, fragmente ale principalelor vertebrate contemporaneomului), botanice (herbar regional), entomologie (colecţii de lepidoptere, gândaci de scoarţă,viespii aurii, malofage) şi ornitologie-mamalogie (păsări şi manifere naturalizate din Bucovina).Muzeul organizează expoziţii temporare cu o tematică diversă, importante atracţiipentru locuitorii Suceavei, dar, mai ales, pentru cei peste 12 000 de turişti care-l vizitează anual.c. Muzeul Etnografic Suceava (1968) se remarcă prin imaginea de Han Domnesc desecol XVIII pe care o redă publicului vizitator. Exponatele (îmbrăcăminte, instrumente, podoabeetc), descriu, sintetic atmosfera, subliniind prin elemente specifice etnografia şi arta populară alocului (13.000 de obiecte). Obiectivul prezintă importanță turistică prin vechimea construcției șiarhitectura specifică, dar și prin destinația actuală de Muzeu Etnografic, fiind vizitat anual, înmedie, de 2300 de turiști români și străini (din Spania, Japonia, Germania, Israel).d. Muzeul Satului Bucovinean Suceava (1975), situat în apropierea Cetăţii de Scaun,prezintă, într-o suită de construcţii specifice stilului arhitectural din Bucovina, diverse momentede trecere, gospodării, anexe, mori, ateliere, monumente, toate pentru a evidenţia aspecte alesatului, ale tradiţiilor, obiceiurilor din mai multe colţuri ale judeţului.Muzeul Satului Bucovinean s-a impus în peisajul cultural naţional prin organizarea unorevenimente ca: „Târgul de Sânziene” (organizat în iunie), atelierul de creaţie „Miciimeşteşugari” (organizat în iulie) şi „Târgul Meşterilor Populari” (organizat în august), iarspectacolele folclorice se organizeză în toată perioada mai-septembrie. Anual, aici poposescpeste 20 000 de turiști.În apropierea Muzeului, pe platoul Cetăţii, este amplasat celebrul Ou uriaş (2009) dinfibră de sticlă. A fost omologat de o comisie a Academiei Mondiale a Recordurilor ca fiind celmai mare ou tradițional de Paște din lume,.e. Muzeul de Etnografie „Samuil şi Eugenia Ioneţ” Rădăuţi cuprinde exponate dincele mai valoroase, ilustrând creativitatea şi măiestria populaţiei din această zonă. Patrimoniulmuzeografic este organizat în 13 colecţii, din care 1000 de piese sunt expuse în expoziţiipermanente, iar restul se află conservate în patru depozite modernizate. Remarcabile suntcolecţiile: de carte veche şi manuscrise, pictură şi icoane, ceramică, lemn, metal, os şi piele,obiecte şi instrumente muzicale, ouă încondeiate, podoabe populare, ţesături şi piese de portpopular. Muzeul are un fond documentar şi o bibliotecă cu peste 4000 de volume.În curtea Muzeului se află Atelierul de ceramică „Colibaba” renumit pentru ceramicasmălțuită. Numărul turiștilor depășește, anual, cifra de 10 mii.70

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticf. Casa Muzeu Solca – este un muzeu etnografic înființat în anul 1971 și găzduit într-olocuință tradițională bucovineană ce datează din secolul al XVII-lea, construită în stil românesc.Are pridvor cu prispă, tindă şi două camere în care sunt expuse obiecte originale specificelocuinţei ţărăneşti.În spațiul rural există câteva colecții și muzee etnografice care reliefează tradițiile șiobiceiurile specifice zonelor etnofolclorice din Bucovina suprapuse arealului studiat (Suceava,Humor, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, pentru comuna Izvoarele Sucevei).g. Muzeul „Alexandru Tănase” din Mitocaș cu peste 7000 de exponate - unelte desilex din paleolitic și neolitic, fragmente ceramice, unelte și arme de bronz și fier, monede,obiecte de uz casnic și gospodăresc, cărți și diferite acte și înscrisuri, fotografii, costumepopulare – este un punct de atracție pentru turiștii care vizitează Mănăstirea Dragomirna.În anul 1973, la inițiativa profesorului Vasile Boca, a luat ființă Muzeul Sătesc dinBotoșana, care găzduiește în cele patru camere, o secție de istorie locală și o secție de etnografie.h. Muzeul Furman din Dorneşti este proprietatea ultimei familii de evrei din localitate(Furman) şi încearcă să reconstituie istoria comunei prin cele peste 1000 de obiecte, de la unmeteorit căzut pe raza localităţii până la mantaua pătată cu sânge a singurului erou dorneșteancăzut la revoluţia din 1989. Colecţia cuprinde documente, cărţi, piese de medalistică şinumismatică, piese de îmbrăcăminte autentice, un cufăr de zestre pictat, scule, măşti de gaze, orâşniţă de aproape 200 de ani, fotografii şi o grindă masivă de brad specifică locuințelorungureşti, pe care stă gravată data de 23 iunie 1886.i. Colecția etnografică de la Straja a fost amenajată din pasiunea tânărului DorinPătrăucean, care a adunat sute de piese, practic aproape toate uneltele care se foloseau îngospodăria tradițională, a „ornat” casa cu covoare tradiționale rare, atât prin arta cu care au fostlucrate, cât și prin vechimea și autenticitatea lor.În timpul cercetărilor efectuate au fost identificate și alte localități în care oamenii debine, iubitori ai frumosului, păstrători ai tradițiilor și portului popular și-au amenajat spațiiexpoziționale private: Muzeul Sofia Vicoveanca, de la Vicovu de Jos, colecția Dimitrie Olenicide la Horodnic de Jos, Colecția Emilianus de la Horodnic de Sus etc.În bazinul Sucevei există și câteva monumente, expoziții și colecții specializate, cum sunt:Muzeul Pompierilor Voluntari Bosanci, Muzeul Casa Preotului Bucovinean, din localitateaPătrăuți, Muzeul Sării din Salina Cacica şi Obeliscul lui Rudolf de Habsburg, de la Voievodeasa.3.3.2. Casele memoriale au fost amenajate cu scopul de a reaminti viața și activitateaunor personalități de prestigiu care au trăit și creat pe melegurile sucevene (Fig. 36).a. Casa Memorială „Simion Florea Marian” adăpostește în cele șase încăperi o zestrememorialistică și documentară remarcabilă, de la colecțiile de obiecte memorialistice, până lafondul documentar destinat studiului pentru cercetători și specialiști.b. Casa Memorială a scriitorului Eusebiu Camilar, inaugurată ca muzeu în 1984, înlocalitatea Udești, redă specificul casei țărănești Aici se organizează anual, din 1995, Festivalulnațional de poezie și proză scurtă „Eusebiu Camilar – Magda Isanos”, eveniment care atragemulți iubitori de literatură.c. Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”, în satul Stupca (com. CiprianPorumbescu), reconstituie atmosfera rustică specifică epocii în care a trăit și a creat întemeietorulmuzicii românești moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Dintre exponatele de excepție seremarcă pianul Mărioarei Rațiu-Porumbescu – sora compozitorului.d. Casa Memorială a istoricului Ion Nistor a fost inaugurată de către Societatea pentruCultură și Literatură Română în Bucovina, în 1993, în orașul Vicovu de Sus – Bivolărie.3.3.3. Instituțiile de cultură din zona studiată au valoarea lor prin rolul de focareculturale pe care l-au îndeplinit de-a lungul vremii, dar și prin vechimea și semnificația loristorică. Dintre lăcașurile reprezentative menționăm colegiile naționale vechi (Colegiul Naţional71

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic„Ştefan cel Mare”, Clădirea şcolii generale nr. 2 – Corpul A al Colegiului de Artă „CiprianPorumbescu”, Universitatea „Ştefan cel Mare”, toate în oraşul Suceava şi Colegiului Național„E. Hurmuzachi” din Rădăuţi) care funcționează în clădiri istorice.La acestea se adaugă: Planetariul Suceava (cu cea mai mare sală de planetariu dinRomânia), Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava (1923), Biblioteca municipală „TudorFlondor” Rădăuți, Clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava (1969), Casa Municipalăde Cultură Rădăuţi, Galeria de Artă Rădăuţi, Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovineişi Banca de Gene Suceava.3.3.4. Grupurile statuare, statuile, busturile și monumente ale eroilor se înscriu caelemente de atractivitate turistică prin semnificația lor istorică și încărcătura emoțională, fiindridicate în memoria unor personalități ale istorie, artei, culturii și științei sau a unor evenimentedeosebite (Fig. 36).Unele dintre statui au faimă națională și internațională prin dimensiuni și semnificațiareprezentării: Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare și Sfânt (sculptor Iftimie Bârleanu), dinParcul Cetății, Suceava, (este cea mai mare lucrare de acest gen din țară), statuia lui Petru IMușat, întemeietorul Sucevei, busturile şi statuile situate în Parcul de lângă Palatul Justiţiei –cunoscut şi sub numele de „Trei Bărboşi” (busturile din bronz a trei dintre oamenii de seamă aiculturii româneşti: Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negri – toate creaţii alesculptorului Gheorghe Covalschi), busturile din Parcul central (bustul compozitorului CiprianPorumbescu şi bustul voievodului Petru Rareş, la care se adaugă Monumentul eroilor românicăzuţi în ultimul Război Mondial).Și în municipiul Rădăuți s-a simțit nevoia spirituală de a ridica statui în cinstea unorvoievozi și a unor personalități din domeniile istoric și cultural, sau pentru a onora faptele deglorie ale înaintașilor. Pe una din aleile centrale ale orașului s-au amplasat statuile unordomnitori ai Moldovei, aceasta fiind denumită Aleea Voievozilor şi statuile care îi reprezintă peEudoxiu Hurmuzachi şi Dimitrie Onciul, amplasate în fața colegiului „E. Hurmuzachi”.Monumente închinate memoriei eroilor sunt nelipsite în tot spațiul sucevean (Fig. 36).3.3.5. Edificii sociale, administrative și economice cu atribute turisticeÎn spațiul geografic al bazinului râului Suceava, mai ales în centrele urbane, se disting oserie de construcții și instituții cu atractivitate turistică prin funcționalitatea pe care au avut-o,prin arhitectură, vechime sau prin unicitate și tehnicile constructive.Se evidenţiază în acest sens: Clădirea Prefecturii Suceava (construită în perioada 1903-1904), Clădirea Palatului de Justiţie (1885), Arhivele Statului – Filiala Suceava, ClădireaGării Iţcani (1871), Clădirea Gării Suceava – Burdujeni (finalizată în 1902), Dom Polski(1907) şi Spitalul Vechi din Suceava.Importanță turistică pentru agrement și cunoaștere are Herghelia Rădăuţi – înfiinţată întimpul dominaţiei austriece (1792), Grădina Zoologică Rădăuţi (care adăposteşte în jur de 25 despecii de animale şi păsări autohtone şi exotice) și Parcul Zoo Ilișești.Obiectivele economice nu constituie o categorie turistică destul de atractivă prin faptulcă nu au semnificații deosebite, totuşi se remarcă: vechimea construcțiilor în care au funcționat,fiind declarate monumente istorice, Fabrica de Hârtie (1838), Fabrica de Mobilă (1902) șiFabrica de Spirt (1789), toate din Rădăuți, iar la Solca Fabrica de Bere (sec. XIX). Printr-oamenajare specifică poate deveni obiectiv turistic Turnul de la Complexul Iulius Mall, din luncaSucevei, fostul coș de evacuare a noxelor de la IFA (1984). Un proiect de perspectivă alPrimăriei Suceava este construirea unei telegondole între Mănăstirea Zamca și Cetatea de Scauna Sucevei, care ar permite observarea obiectivelor turistice din zonă. Vechiul proiect, din IuliusMall spre Cetate, a fost considerat nerentabil.72

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic3.4. EDIFICII ŞI AMENAJĂRI PENTRU ACTIVITĂŢI SPORTIVEDotările și amenajările din această categorie sunt modeste și au importanță locală.În această categorie includem bazele sportive, bazinele de înot, ștrandurile, patinoareleși turnul de parașutism din lunca Sucevei (nefuncțional în prezent).3.5. CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA RURALĂ – PREMISĂ A DEZVOLTĂRIIUNOR FORME SPECIFICE DE TURISM ÎN BAZINULSUCEVEI/POTENŢIALUL ETNOGRAFICÎn spațiul geografic din bazinul Sucevei, parte integrantă a județului Suceava, suprapus,aproape în totalitate, Bucovinei de Sud – cultura și civilizația rurală însumează un adevărattezaur de valori etno-folclorice, cu tradiții conservate și îmbogățite continuu, prin valorificareaexperienței creatorilor (Fig. 36).În Bazinul Sucevei au fost determinate patru zone etnografice: Rădăuți, Suceava, GuraHumorului și Câmpulung Moldovenesc (numai pentru localitatea Izvoarele Sucevei).3.5.1. Meşteşugurile – formă de exteriorizare a esteticului, elemente de originalitateturisticăÎn Bucovina au existat și există încă meșteșugari pricepuți, care redau cu măiestrieistoria locurilor, fie într-o oală de lut de la Marginea, într-o lingură de lemn de la Bosanci, într-opânză țesută de gospodinele de la Vicov, Bilca, Straja, într-un ou încondeiat la Brodina, Putnasau într-un corn de cerb prelucrat la Izvoarele Sucevei.Printre ocupațiile, cu vechi tradiții se remarcă: păstoritul (turiştii putând să asiste pe viula activitățile care se desfășoară întro stână: măsura și datul oilor în strungă, prepararea cașului șia unor produse specifice, între care cel mai căutat este balmoșul), prelucrarea lemnului (meșteriiscusiți fiind la Cacica, Straja, Sucevița, Bilca, Arbore, Voitinel sau Ulma), meșteșugulolăritului (ilustrat prin vestita ceramică neagră de la Marginea), meșteșugul încondeieriiouălor (care a ajuns o adevărata artă în rândul populaţiei huțule din Ulma, Nisipitul, Brodina deSus, Brodina, Bobeica, Izvoarele Sucevei, dar și la populația românească din satele: Falcău;Straja, Putna, Vicovu de Jos, Bilca), prelucrarea coarnelor de cerb (de către meşterii huţuli de laUlma, Brodina de Sus și Izvoarele Sucevei), albinăritul (o îndeletnicire cu adânci rădăcini înviața comunităților din bazinul Sucevei), (Fig. 36).Economia închisă, de casă, mai conservă încă meşteşugurile străvechi ca: prelucrareafibrelor textile, cojocăritul, sumănăritul, opincăritul, cusutul şi broderia. Toate meşteşugurileţărăneşti beneficiază de materiile prime oferite de creşterea animalelor. Din ce în ce mai mult,meşteşugurile sunt practicate de persoane specializate, ceea ce nu a dus la pierderea calităţii deunicat pentru fiecare piesă a portului popular.Mulți turiști pot surprinde și fazele de lucru în atelierele casnice, pot să vadă „pe viu”modul cum se mai țese la război, cum se toarce și coase. Renumite sunt centrele de la Sucevița,Arbore, Cacica, Părteștii de Sus, Grănicești, Botoșana. În unele locuri mai sunt creatoarerenumite care țes ștergare decorative (Dărmănești, Călinești Enache, Șcheia, Sfântu Ilie, Știrbăț,Chilișeni, Bosanci) sau ca piesă de port (Bilca), accesorii (celebra trăistuță de Straja) și costumepopulare (Bilca, Botoșana, Straja, Sucevița, Comănești, Arbore) sau încondeiază ouă (Brodina,Ulma, Izvoarele Sucevei), (Fig. 36).3.5.2. Portul, cântecul și dansul popular – nestemate ale plaiurilor suceveneCostumul popular bucovinean însoțește omul în toate momentele vieții sale șiconstituie, nu numai un ansamblu material de funcții practice, de apărare contra intemperiilor, ciși un purtător de semne și simboluri, un limbaj de comunicare și un „act de identitate”. Dacăornamentația portului diferă de la sat la sat, totuși, catrința, bârnețul, traista le găsim și în altezone etnografice din țară.73

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticTrebuie precizat că portul tradițional era, acum aproape un secol, un semn distinctivpentru clasa socială, stare socială (costum de nevastă și costum de fată), sex, vârstă, având un rolstrict practic. Cu timpul, însă, a câștigat o dimensiune artistică, mai ales dacă avem în vederecostumul de sărbătoare. Acesta, îmbrăcat duminica și în zi de sărbătoare trebuie să exprime„priceperea, măiestria fiecărei gospodine” și reprezintă un element de mare atractivitate artistică.Portul femeiesc din zona nordică a Moldovei, inclusiv din satele aparținătoareBazinului Sucevei, prezintă însușiri artistice remarcabile. Ies în evidenţă câteva piese ale acestuiport: ștergarul de cap, cunoscut sub numele de „zăbrenic”, „zăbrelnic” sau „miniștergură”,cămașa (cunoscută și sub denumirea de ie), „fota”(„catrința” sau „priștoare”), bundița (din blanăde dihor sau de miel), sumanul (confecționat din stofă de lână de culoare închisă), trăistuța (opiesă accesorie nelipsită în ansamblul costumului popular femeiesc) şi ghetuțe (renunțându-se laopinci), ciubote, pantofi sau „jumătăți” (în Bosanci).Portul bărbătesc este mai simplu. Piesele principale ale acestui costum sunt: „cușma”sau pălăria, cămașă, bondița (piepatrul), cioarecii, ițarii (sau izmenele) și ghetele.Astăzi, un număr mic de oameni, în special femeile, mai poartă costumul popular, maiales duminica la biserică. De altfel, la puțini bătrâni se mai găsesc piese de vestimentațieautentică și acestea sunt de multe ori în stadiu avansat de uzare. Însă, se mai pot admira costumela serbări ale localităților, concursuri precum „Parada costumului popular local” și la baluri.Portul popular huțul este ornat în culori tari, indiferent de vârsta deținătorului. Pestecămașă, în talie, se încinge brâul („poyas”), peste care se așază catrința, numită „openka”, petimp friguros se poartă sumanele, lucrate din stofă de casă, păstrându-li-se culoarea naturală. Deaceeași culoare este și brâul cu care se ornamentează. Pe cap, femeile huțule poartă basmale maricu franjuri. În zilele de sărbătoare, femeile poartă în picioare ciorapi albi din lână și opinci.Este de menționat faptul ca în localitățile huțule din nordul Bucovinei, costumulautentic huțul este pe cale de dispariție pentru că această etnie a preluat portul popular românesc.Cântecul bucovinean. Bucovinenii își marchează vremea și trecerea prin lume prinmuzică, iar trăirile lor și păstrarea tradițiilor, îmbinate cu un limbaj poetic rafinat conduc spre unrezultat sublim: cântecul.Tancred Bănățeanu 17 clasifică cântecele bucovinene în cinci grupe: cântece unde aparemanifestată atitudinea față de exploatare și exploatatori, dar o atitudine pasivă; cântece și baladedespre haiduci și haiducie, unde revolta este admirată și respectată; cântece despre; cânteceledespre război; producțiile cu caracter satiric și „cântecele despre lume”, care cuprind cântecelede dragoste, bocetele, cântecele patriotice („Cântă cucul, bată-l vina,/De răsună Bucovina.”).Nu trebuie să omitem din peisajul cântecului bucovinean pe marii rapsozi de muzicăpopulară care duc faima melosului popular pe alte meleaguri din țară și din străinătate. Cea maide seamă reprezentantă a tezaurului folcloric bucovinean este Sofia Vicoveanca, care încântăpublicul prin cântecele sale de emoție.Dansul bucovinean. Bucovina, o adevărată „gură de rai” a spațiului românesc și „orezervație naturală de doină și dor, de costume, muzică și joc, transmise din generație îngenerație prin tânguire de bucium” 18 invită pe orice vizitator pentru a-i admira aceste minunatecomori. Dansurile populare bucovinene încep, de obicei, cu hora care se execută în cerc cuperechi de dansatori prinși de mâini, cu pași simpli înainte și înapoi, în tempo rar, totul pe fondulunor strigături și melodii variate, din horă se trece în Bătută, care schimbă ritumul, mult maialert, executat cu perechi distincte de dansatori și figuri diferite, mai ales în mișcarea fetei.Urmează Ciobănașul, dans străvechi, care exprimă tradiția păstoritului.Fiecare spațiu etnografic vine, totuși, cu dansuri reprezentative, cărăra li s-au adăugatgraiul și portul specifice. Pe valea Solonețului sunt caracteristice Ciobănașul, Țărăneasca,Șchioapa și Giumati. Pentru zona Rădăuți sunt definitorii jocurile: Bătrânească (mai ales laBilca), Sadău, Polobocu, Rața. Suceava se distinge prin dansurile populare tradiționale: Ciofu,17 Bănățeanu, T., Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației popularen și a mișcării artistice demasă al județului Suceava, Suceava, 1975, p. 37618 Irimia, C., Melodica jocului popular tradițional din Bucovina, Editura Mușatinii, Suceava, 2006, p. 1274

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticIlenuța, Ursăreasca, Bătuta, Bălăceanca, Trilișăști, Rața, Coasa. Pentru satele din zona de muntetipice sunt jocurile Huțulca, Hulupca și Rusasca. Dintre acestea, Huțulca, dans tipic etniei de lacare și-a luat numele, extins astăzi și în alte zone etnofolclorice ale Bucovinei, păstrează muzicacelor mai vechi jocuri populare din zonă.3.5.3. Obiceiurile populare bucovinene – o inestimabilă resursă turisticăÎntre obiceiurile din satele sucevene se fac vizibile: obiceiurile familiale, care au un caracterindividual și nerepetabil, fiind rituri de trecere și obiceiuri calendaristice, cu caracter colectiv șiciclic, grupate în funcție de anotimpuri, la baza lor aflându-se viața socială şi religioasă.a. Obiceiuri familiale. Obiceiurile ciclului familial se află într-o strânsă relație curitualurile din ciclul calendaristic sau cu cel din ciclul muncii. Locuitorilor satelor bucovinene,care se înșiruie de o parte și de alta a Sucevei sau urcă pe plaiurile mai înalte ale podișului șiObcinei Mari, le place strașnic să petreacă, atât la marile sărbători religioase de peste an, cât șiacele evenimente de însemnătate crucială în existența umană: nașterea (cu o suită de obiceiurispecifice, botezul şi tăierea moţului), nunta (însoţită de obiceiuri ancestrale ca ritualul logodnei,gătitul miresei, iertăciunea, cununia religioasă, furatul miresei şi desbobotarea) și înmormântarea(ritual încărcat de obiceiuri care trebuie să protejeze comunitatea de cele nefaste).Minoritatea poloneză a păstrat vii tradiţii vechi şi originale în localitatea Cacica (undese menţine o importantă comunitate poloneză).Comunitățile de ucranieni din nordul Moldovei (din Șerbăuți, Dărmănești și Ipotești)sunt cele mai vechi din țară.Ucrainenii din aceste localități folosesc în familie limba maternă, înDărmănești, 55 % din populație vorbind ucraineana, dar şi costumele populare care aupredominantă culoarea roşie.Comunitatea rromă este bine reprezentată în localităţile: Pătrăuți, Salcea, Voitinel șicartierul Burdujeni-sat al Sucevei şi nu a renunțat la tradiții. Rromii sunt foarte ușor derecunoscut datorită veșmintelor tradiționale pe care le poartă zi de zi. Articolele vestimentaretipice,în acest caz, sunt pălăriile negre de fetru, cu boruri largi și pantofii lăcuiți, cu bot ascuțit,purtate de bărbați și fustele lungi și largi, viu colorate ale femeilor. În zona Sucevei, rromii suntursari, fierari și xanotari (spoitori, pe vremuri se ocupau cu cositorirea vaselor de metal și acumcu recuperarea materialelor feroase).În bazinul Sucevei, casele țigănești ies în relief, fie din cauza sărăciei și mizeriei, fiedatorită acoperișurilor cu multe turnulețe, adevărate „cetăți” sau palate (la Salcea, Verești).Comunitatea huțulă a stârnit curiozitatea cercetătorilor, dar și a turiștilor dornici săcunoască modul lor de viață. Obiceiurile legate de ciclul vieții sunt încărcate de pitoresc. Dintreacestea se remarcă „brama”(sau „branca”), care se organizează dacă mireasa nu este din acel sat.Este un obicei de nuntă practicat în timp ce mirii, cu întreg alaiul, se îndreaptă către bisericăpentru a se cununa. Tinerii din sat blochează drumul mirilor cu un lanț confecționat din cetină debrad, în fața căruia se așază o masă cu tricolor. Cei ce organizează brama cer de băut șinegociază cu mirii.b. Datini și obiceiuri legate de sărbătorile religioase de peste anSărbătorile religioase păstrează încă vii obiceiuri foarte iubite în satele din BazinulSucevei, motiv pentru care de Crăciun, de Anul Nou sau de Paști, tot mai mulți turiști aleg săvină în această zonă binecuvântată de Dumnezeu.La cumpăna dintre ani, în localitățile din bazinul Sucevei, din zona de munte (Brodina,Falcău, Straja) sau din zona de șes (Cajvana, Pârteștii de Sus, Botoșana, Bosanci, Udești, Liteni sauFântânele) turistul este întâmpinat într-o atmosferă unică, de intensă trăire emoțională, care reflectărealitatea cotidiană, legând punți nevăzute între Om și Cosmos, între Om și Natură, între Om șiOameni. Sărbătoarea Crăciunului în satele bucovinene din bazinul Sucevei, cu întreaga ei zestre derituri, capătă o semnificație aparte. Multe datini și obiceiuri preced acest mare evenimentcalendaristic, Nașterea Mântuitorului și se țin înainte de Crăciun sau în Seara de Ajun.Între aceste obiceiuri se detaşează: Ignatul porcului (în ziua de 20 decembrie, când areloc sacrificiul porcului), Crăciunul (cu momentul culminant al colindatului), Anul Nou (care75

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticîmbină străvechi practici precreștine cu cele creștine: se fac multe măști hidoase, dar ilare,costume de „împărați”, care parodiază stăpânirea austriacă, de călușari, de capră, urs, spectacolecare parodiază nunta, se merge cu uratul, cu „buhaiul” etc.) şi Boboteaza (care încheie ciclulsărbătorilor de iarnă și se sărbătorește în a șasea zi de la Anul Nou).c. Obiceiuri populare legate de sărbătorile religioase de peste anÎn satele din Bazinul Sucevei, sărbătorile din calendarul creștin-ortodox au rămas, de-alungul veacurilor, repere pentru anumite ritualuri menite să protejeze comunitatea și culturileagricole de cele nefaste. Cele mai importante şi originale sunt obiceiurile legate de: 40 deMucenici (Anul Nou Agrar), Sărbătoarea Floriilor, Paștele, Sfântul Gheorghe, Ispasul sauÎnălțarea (denumit popular și Paștele Cailor sau Moșii de Vară), Rusaliile (denumirea popularăa Pogorârii Sfântului Duh), Sărbătoarea de Sânziene sau „Drăgaica” (are loc în ziua de 24iunie și reprezintă cea mai mare sărbătoare din Municipiul Suceava, când mii de pelerinivizitează Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” şi au loc „Zilele orașului”, diverse târguri șispectacole, unul de mare interes și importanță turistică desfășurându-se la Muzeul SatuluiBucovinean), Adormirea Maicii Domnului şi ajunul sărbătorii Sfântului Andrei (când se facdiferite „vrăji” pentru aflarea ursitului).3.5.4. Arhitectura rurală tradiţionalăBucovina se remarcă și prin arhitectura caselor de locuit, cu o anumită diversitate, înfunție de condițiile naturale, varietatea ocupațiilor, factorii istorici, legăturile cu zoneleînvecinate și unele procese de conviețuire cu populații cu un alt orizont cultural (huțulii, nemții,polonii, ucrainenii, armenii). Turiștii care sosesc pe aceste meleaguri au ocazia să admireadevărate „muzee vii”, înzestrate cu „podoabe” și unelte gospodărești tradiționale.Gospodăriile ţărăneşti prezintă caractere comune, dar şi elemente care le diferenţiază,mai ales, cele din zona de munte, de cele din podiş. Se poate observa uşor însă, în cadrul fiecăruisat existenţa a trei tipuri de structuri ale gospodăriilor şi mai ales a caselor de locuit (locuinţeletradiţionale, cele construite în anii '70 - '80 şi cele construite după 1990).Gospodăriile tradiţionale au ca principale elemente casa şi construcţiile anexe.Casele de locuit se remarcă prin masivitate, prin dimensiuni mari, prin soliditateamaterialului, ca și prin tehnica de construcție, oferind un sentiment de siguranță, de trăinicie, delucru bine făcut și pentru lungă durată. În Bazinul Sucevei se face trecerea de la arhitecturalemnului, specifică zonelor de munte şi din apropierea munţilor, la arhitectura proprie zonelor dedeal, unde, pe lângă lemn se foloseau foarte mult chirpiciul, ca material de construcţie.Acareturile gospodăreşti (şura, grajdul, şoprul, coşarul, fânarul, gardurile), prindimensiunea şi amplasarea lor indică ocupaţia tradiţională de bază a locuitorilor. Dacă în zonelemontane şi premontane unele din anexele gospodăreşti sunt plasate la o distanţă mai mare decasă, în zonele de podiş, toate anexele sunt construite în perimetrul gospodăriei.Unele aspecte interesante pot fi identificate la gospodăriile specifice huţulilor, în sateledin comunele Izvoarele Sucevei, Ulma şi Brodina. Aici, tipul tradiţional de casă, prin dispunerealocuinţei şi a acareturilor (grajd, şură şi anexe), sugerează imaginea unei mici întărituri. Este«gospodăria cu ocol». „Se poate spune că gospodăria cu ocol, atât de răspândită în ObcineleBucovinei, îşi are originea în aşezările dacice fortificate reprezentând conservarea la o scară mairedusă a acestora” 19 .După anul 1960, gospodăriile ţărăneşti înregistrează modificări esenţiale determinate defolosirea pe scară largă a unor materiale de construcţie ca cimentul şi cărămizile. Dacă în zona demunte lemnul rămâne materialul de bază, în zonele de podiş se folosesc, tot mai mult, în loc dechirpici, bârnele de lemn şi cărămizile. În anii '80 se construiesc multe case noi (unele etajate, cudouă – trei niveluri), în spaţiul gospodăriei fiind tot mai frecvente bucătăriile de vară.19 Iosep I., (1986-1987) - Consideraţii istorico-geografice privind evoluţia aşezărilor omeneşti din ObcineleBucovinei, în Anuarul Muzeului Judeţean Suceava.76

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticDupă anul 1990, populaţia plecată la muncă în străinătate a construit, la întoarcere, caseîn stil europen, aşa numitele vile sau case de vacanţă cu numeroase camere, bucătării, livinguri,terase şi băi moderne. Curţile sunt pavate, apar frecvent garajele pentru maşini, chiar şi piscine.Modernul este acum cuvântul de bază în regiune. La tot pasul apar case luxoase cu noiarhitecturi, garduri şi curţi.3.5.5. Gastronomia – atracție turistică a manifestărilor populareDeși nu constituie un meșteșug în sine, gastronomia tradițională bucovineană, la care seadaugă gastronomia huțulă, a polonezilor şi a ucrainenilor, prezintă o atracție turisticădeosebită prin gama largă a produselor și preparatelor specifice, fie că este vorba de produselactate (unele de stână), din carne de porc, vită sau oaie, produse ecologice, naturiste, fie altemâncăruri specifice, care fac deliciul multor manifestări populare. În prezent multe din asemeneapreparate sunt lansate pe piață în cadru organizat, la târguri și expoziții culinare, sub denumirea„Produs în Bucovina”, astfel încât tot mai mulți turiști pot cumpăra și degusta delicioasele produse.3.5.6. Manifestări culturale și activități sociale – elemente de atractivitate turisticăÎnscrise în categoria potențialului antropic, manifestările culturale tradiționale prezintăinteres turistic în perioada desfășurării lor. Acestea se înscriu prin diversitate, mod demanifestare, atractivitate, număr de participanți, varietatea costumelor, a momentelor folclorice(muzicale, coregrafice) și a evenimentelor evocate.Din multitudinea activităților culturale și sociale cu funcție turistică, în bazinul Suceveiatractivitate turistică deosebită o au hramurile și pelerinajele religioase (ca cel de la Suceavadin 24 iunie, când mii de pelerini din ținuturile Sucevei, din Maramureș și Ardeal, din Basarabiași Bucovina de Nord, sosesc la Suceava pentru a se închina și ruga la moaștele „Sf. Ioan celNou”, protectorul orașului și al Bucovinei, cele de la Putna din 2 iulie şi 15 august şi cel de laCacica). Manifestările tradiționale organizate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, de Anul Nou șide Paști (Alaiul După datina străbună din 27 decembrie, festivalurile Crăciun în Bucovina,Pelerin prin Bucovina și Paște în Bucovina), târgurile meșteșugărești (renumitul târg al olarilorOchiul de Păun, tot în luna august, la Rădăuți), festivalurile tradiționale (Festivalul Muguri debrad, de la Solca, în luna mai; Hora câmpenească și Strânsura de la Horodnic de Jos, Hora laCalafindești; serbarea populară Flori de Mai, la Iaslovăț; Frunza de Ulm, la Ulma, Festivalfolcloric Dor bucovinean, la Botoșana, Izvorul tămăduirii, în orașul Liteni, Urmașii Movileștilorla Sucevița, Ziua Minerului la Cacica, Festivalul verzei la Milişăuţi, Festivalul de ArtăMedievală Ștefan cel Mare, din Suceava, Festivalul internațional de Canto Joseph Schmidt, diniunie, de la Suceava), zilele localităților, cele referitoare la marcarea și comemorarea unorpersonalități sau evenimentele cultural-literare și competițiile sportive – completează gamamanifestărilor artistice.***Ca un corolar, cultura și civilizația populară tradițională din Bazinul Sucevei – bogată,autentică, inconfundabilă ca stil și mod de execuție – oferă oricărui vizitator nenumărate ocaziide a se bucura pe aceste meleaguri de creații artistice „vii”, de a admira nestematele costumepopulare, de a trăi emoția Crăciunului sau de a sorbi din Lumina Învierii, de a vibra, asemeniviorii marelui muzician Ciprian Porumbescu, la ecoul dansurilor și cântecelor populare și, nu încele din urmă, de a renaște în sacralitate. (Planşa I) Fiecare dintre ceremonialurile specificeplaiurilor sucevene au rolul de a transfigura mitic munca cotidiană, ocupațiile, meșteșugurile,îndeletnicirile casnice, cât și etapele cruciale din evoluția biologică a indivizilor - nașterea,căsătoria, înmormântarea - în scopul sincronizării și armonizării lor cu marile rituri aleBiocosmosului.Oricare turist sosit pe plaiurile sucevene, în scop cultural, ecumenic, pentru recreere sauîn interes științific, poate admira, se poate iniția și valorifica tradițiile populare cu atribute deunicat, inedite prin vechime, frumusețe, valoare istorică sau arhitecturală.Putem afirma că potențialul etnografic din Bazinul Sucevei are un mare impact turisticprin specificitate, originalitate și diversitate.77

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic78

79Fig. 36 – Antropositurile din Bazinul râului Suceava (II)

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticCap. 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DIN BAZINUL HIDROGRAFICAL RÂULUI SUCEAVA4.1. INFRASTRUCTURA CĂILOR DE COMUNICAŢIEÎn Bazinul râului Suceava căile şi mijloacele de transport folosite pentru deplasareaturiştilor spre destinaţii de agrement sunt cele feroviare, rutiere, aeriene şi speciale. Ponderea loreste diferită în derularea fluxurilor turistice din zonă, fiind determinată de sezonalitate,importanţa obiectivelor turistice, interesul turiştilor pentru un anumit tip de turism etc.O caracteristică importantă a căilor de transport din zona studiată este impusă de cadrulnatural, dispunerea reţelei hidrografice şi a reliefului major pe trepte, care scad altimetric pedirecțiile nor-sud și nord-vest – sud-est, determinând şi orientarea sistemului major de căi decomunicaţii în lungul văii principale a râului Suceava și a afluenților săi (Soloneț, Solca,Sucevița, Putna și Brodina).Căile ferate din bazinul Sucevei au pondere mai redusă în comparație cu rețeaua rutieră,sunt constituite din linii magistrale şi secundare, contribuind şi la dinamizarea fluxurilor turisticedin zona Bucovinei și din arealul studiatCea mai importantă magistrală feroviară, cu rol important în traficul de călători și fluxulturistic, este magistrala 500: București-Suceava-Vicșani-Vadu Siret, cu legături internaționalespre Ucraina, Belarus, Polonia și Rusia.Celelalte linii CFR sunt repartizate neuniform pe suprafața studiată, fiind puternicinfluențate de caracteristicile reliefului (prezența Obcinei Mari, în sectorul vestic și nord-vestic albazinului Sucevei), gradul diferențiat de populare și dezvolare economică din bazinul Sucevei.Densitatea cea mai mare a căilor ferate se află în zona de podiș, pe cursul râului Suceava și aafluenților principali Soloneț și Putna (Fig. 37).Zona montană este practic lipsită de această categorie de căi de transport, excepție facesectorul submontan Cacica, străbătut de calea ferată Dărmănești-Cacica-Gura Humorului-Câmpulung Moldovenesc. Singura cale ferată care pătrundea în zona de munte, de la GuraPutnei până la Nisipitu, ramificație a tronsonului Suceava-Putna, a devenit impracticabilă dinanul 2008, fiind iremediabil avariată de efectele inundațiilor și ale alunecărilor produse.Ca nod feroviar principal, cu importanță deosebită pentru traficul de călători șitransportul turiștilor, se distinge orașul Suceava, cu două gări: Suceava, care preia cea mai mareparte a traficului feroviar și Gara Suceava Nord (Ițcani), iar ca noduri feroviare secundare seremarcă cele de laVereşti şi Dorneşti. Căile ferate au suferit un recul puternic, atât la transportulde mărfuri, cât și la cel de persoane, după anul 1990. Ca urmare, au pătruns puternictransporturile rutiere, care fac o concurenţă foarte serioasă celor feroviare şi diminuează numărulpersoanelor care călătoresc cu trenul. Acest lucru a dus la scoaterea din circulaţie sau limitareacurselor a numeroase garnituri de trenuri, unele chiar pe rute turistice căutate (Cacica și Putna).Impunerea transporturilor rutiere pe piața turistică, prin intermediul șoselelor naționale(unele cu regim european), județene și comunale, se datorează avantajelor date de gradul ridicatde confort, viteza mai mare de deplasare, posibilitățile facile de satisfacere a cerințelor turistice,în cazul proprietarilor de autoturisme.Lungimea totală a drumurilor publice este de 1131 km, adică peste 44 % din totaluljudețului, din care cele modernizate cu puțin depășesc 50 % (612 km), la nivelul bazinuluiSuceava. Cea mai mare pondere o au drumurile județene și comunale, cu cca.80 % (898 km).Cele mai importante artere de circulație rutieră din bazinul hidrografic al râului Suceavaau ca nod principal orașul reședință de județ, Suceava, străbătut de drumul european E 85. Pesteacesta, pe tronsoane, se suprapun: DN 2 între Suceava și Bălcăuți (50 Km), care urmăreșteterasele de pe stânga râului Suceava, până la intersecția cu DN 2H, de la intrarea în Grănicești.Această arteră europeană are importanță deosebită pentru traficul turistic intern și de tranzitinternațional (spre punctul de frontieră Siret, la granița cu Ucraina).80

81Fig. 37 – Infrastructura căilor de comunicații din Bazinul Sucevei

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticUrmează ca importanţă drumurile naţionale: DN 17 între Suceava și Ilișești (20 Km),care străbate depresiunea Ilișești și interfluviul dintre bazinul Sucevei și bazinul Șomuzurilor,asigurând legătura spre Transilvania, DN 29 spre Salcea – Botoșani, DN 29 A spre Adâncata –Dorohoi, DN 2H, pe care se ajunge până la Mănăstirea Putna prin Milișăuți, prin Rădăuți,Horodnic, Gălănești, Vicovu de Jos (45 km), DN 2 K (Milișăuți-Iaslovăț-Arbore-Solca, 16,6km), DN 17A, dinspre Câmpulung Moldovenesc, peste P. Ciumârna, prin depresiunea Sucevița –Marginea, până la Rădăuţi (53 km în sectorul studiat) şi DN 2E care urmărește, în general, zonade contact dintre Ocina Mare și Podișul Sucevei, între Păltinoasa – Cacica – Solca – Marginea –Vicovu de Jos – Vicovu de Sus – frontieră cu Ucraina (cca. 60 km).Traseele secundare sunt deservite de drumurile judeţene (Fig. 37): DJ 178B Rădăuți – SatuMare – Grănicești - Șerbăuți (16 km); DJ 178C Rădăuți – Frătăuții Vechi - Frătăuții Noi – Bilca(24km); DJ 178F Rădăuți – Măneuți – Gălănești – Voitinel (18,7km), DJ 209G Vicovu de Sus –Straja – Falcău – Brodina – Paltin – Nisipitu – Ulma – frontieră cu Ucraina (33 km), DJ 176A, dinBrodina de Jos spre Izvoarele Sucevei etc.. De importanță turistică în zonă mai este DJ 209KMarginea – Volovăț - Vadu Vlădichii (9 km), cu acces la biserica ridicată în timpul domniei luiȘtefan cel Mare.În zonă există drumuri comunale nemodernizate care pot fi folosite pentru turismulpedestru, plimbări cu ATV-ul cu sopul descoperirii frumuseții satelor risipite de pe culmileObcinelor Brodinei.Transporturile aeriene sunt asigurate de Aeroportul Internațional „Stefan cel Mare”Suceava, amplasat în orașul Salcea, la 12 km est, de reședința de județ. În prezent se efectueazăzboruri cu avioane cu o greutate de până la 30 tone, urmând ca după modernizare să poată decolași ateriza aeronovae de 150, chiar 200 de tone, cu autonomie de zbor la mari distanțe, dincategoria Boeing 737-747. În cursul anului 2010 aeroportul a deservit un număr de 1670 mișcăriaeronave și a procesat un număr de 34 608 pasageri, cu 6,19% mai mulți, faţă de anul 2009.Transporturile speciale nu cunosc o dezvoltare marcantă în spațiul turistic din bazinulSucevei, timid acestea au început să se înfiripeze în localitatea Sucevița legat de construireaprimei pîrtii de schi și a transportului pe cablu aferent. Există un proiect pentru telegondolă laSuceava. Această categorie de transport constituie o nișă ce poate fi valorificată pe viitor.4.2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ GENERALĂInfrastructura turistică generală a fost definită ca suma bunurilor şi mijloacelor prin careresursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic (P. Cocean, 1996).N. Ciangă (1997) consideră că baza materială a turismului cuprinde toate mijloaceledestinate satisfacerii cererii turistice, referitoare la cazare, alimentație publică, transport, serviciide agrement și terapeutice.Indiferent de tipul infrastructurii turistice este imperios necesar ca aceasta să corespundăparametrilor funcționali, să se integreze în baza materială deja construită și să se armonizezearhitectural și estetic în peisajul zonei turistice. De asemenea, infrastructura trebuie redimensionată înfuncție de circulația turistică și echilibrată în raport de baza materială de interes general.4.3. STRUCTURI DE CAZARE CU FUNCŢIUNI TURISTICEStructurile de cazare sunt forme de găzduire a turiştilor care alături de resurseleatractive (naturale şi antropice) şi căile de transport reprezintă elementele care definesccaracteristicile majore ale activităţii turistice dintr-o anumită zonă. În bazinul râului Suceavaexistența unui fond turistic natural și antropic bogat, atractiv și variat, a impus şi creştereanecesarului de spaţii turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică și diversificarea82

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticacestora în funcție de cererea pieței turistice. În ultima perioadă de timp fiind preferate cele cu unstandard de confort ridicat (de 4 şi 5 stele sau margarete).În Bazinul Sucevei s-au identificat și funcționează structuri de primire turistice cufuncţiuni de cazare turistică și structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţiepublică. Acestea din urmă sunt amplasate în unităţi de alimentaţie publică din incintastructurilor de primire cu funcţiuni de cazare sau în unități de alimentație publică situate înmunicipii și în stațiuni turistice (restaurante, baruri, fast-food-uri etc.).Bazele de cazare principale identificate în bazinul hidrografic al râului Suceava (după datele INS– DJS Suceava) totalizează 75 de unități: 24 hoteluri, un hotel apartament, 5 hosteluri, 13 pensiuni turisticeurbane, 34 pensiuni agroturistice, 2 moteluri, 3 cabane și un popas turistic (Fig. 38).Repartiția teritorială a structurilor cu funcțiuni de cazare în cadrul Bazinului Suceveipune în evidență concentrarea acestora în zona sudică a bazinului, respectiv în zona municipiuluiSuceava și a împrejurimilor sale și în zona Rădăuți și împrejurimi.Fig. nr. 38 - Repartiția structurilor cu funcțiuni de cazare turistică în Bazinul Sucevei, în 2010În continuare, prezentăm pe scurt câteva caracteristici generale ale bazelor de cazare șiunele elemente specifice arealului de studiu din Bazinul Sucevei, pentru o analiză mai amplăurmând să revenim în momentul analizei cantitative şi calitative.1. Hotelurile au ca funcţie principală cazarea turiştilor, aceasta asociindu-se, de celemai multe ori, cu alte funcţii complementare determinate de necesitatea de a satisface cerereaturistică (tot mai variată şi mai diversificată). Au apărut astfel noi dotări necesare turismuluiştiinţific şi nu numai (săli de conferinţe sau spaţii pentru reuniuni dotate ca atare, spaţiiexpoziţionale pentru diverse evenimente sau reuniuni ştiinţifice etc). La acestea se adaugă şistructuri necesare petrecerii timpului liber (discoteci, baruri, săli de cinema, piscine etc.) saupracticării sporturilor în aer liber (terenuri de tenis, bazine de înot etc).83

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticCa repartiție spațială cele mai multe hoteluri sunt amplasate în centrele urbane (înBazinul Sucevei 12 din 14 unități existente) unde există numeroase facilităţi pentru turism, apoiîn staţiunile balenare şi balneoclimaterice unde turiştii beneficiază de existenţa apelor termale şiminerale sau a factorilor climatici de cruţare, permiţându-se diversificarea activităţii hoteliereprin asocierea activităţii principale de cazare cu cea de cură pentru sănătate.În arealul studiat au fost identificate (conform INS – Direcția Județeană de StatisticăSuceava și a surselor MDRT, actualizate la 27.02.2012) un număr mare de structuri cu funcțiunide cazare turistică (total 75 unități), din cele 245 unități existente în 2010 la nivelul județuluiSuceava (Tabel nr. 3).Tabel nr. 3. Număr de structuri turistice cu funcțiuni de cazare existenteîn Bazinul Sucevei în 2012, pe categorii de clasificare. (Sursa: Direcția Județeană de Statistică - Suceava)Număr structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare turisticăNr.Anii2010 faţă deDenumirea teritoriuluicrt.2005 2006 2007 2008 2009 2010 2005 (%)1. Judeţul Suceava 179 220 236 233 235 245 136.872. Bazinul Sucevei 54 73 75 72 71 75 138,88Procente Bazinul Sucevei (%) 30,16 33,18 31,77 30,90 30,21 30,61 -În general, aceste hoteluri se încadrează în categoria hotelurilor mici și mijlocii, doartrei unități întră în categoria hotelurilor foarte mari, cu peste 150 de locuri. Acestea sunt: HotelBucovina Severin – Suceava (221 locuri), The Geralds House – Rădăuți (198 locuri) și Imperium– Suceava (156 locuri). Cea mai mare capacitate hotelieră o are municipiul Suceava, 1017 locuri,respectiv, 70,4 % din capacitatea de cazare existentă în bazinul Sucevei, celelalte unități segăsesc la Șcheia, în zona periurbană a Sucevei (Hotel West și Conacul Domnesc, total 114locuri), la Rădăuți și Sucevița (Hotel Sofia și Hotel Voievod, total 116 locuri).2. Motelurile și hanurile turistice au tradiție în țara noastră, sunt situate de regulă în afaralocalităților. În spațiul bazinului sunt înregistrate 4 unități din această structură de primire turistică, toateclasificate în categoria 3 stele, cu un număr de 69 de camere și 137 de locuri. Cea mai veche unitate,construită înainte de 1990 este Hanul Ilișești, pe drumul național 17, cu legătură spre Ardeal. Celelalteunități sunt mai noi: La Vatra – Rădăuți, Casa de Piatră la Sf. Ilie, lângă Suceava și Ieremia Movilă, laSucevița (40 locuri).3. Hostelurile sunt structuri de primire cu o capacitate minimă de 3 camere. Cele optunităţi de cazare de acest tip sunt localizate în depresiunea Rădăuți (jumătate ca număr deunități), la Suceava, Cacica și Pătrăuți. Sunt foarte căutate datorită preţurilor atractive dinperioada sezonului estival, cu ocazia unor manifestări religioase care au loc la bisericile șimănăstirile din zonă (Hramul Sucevei, a Mănăstirii Putna, Pelerinajul de la Cacica). Gradul deconfort este unul mai modest, între 1-3 stele. Capacitatea totală de cazare asigurată este de 232de locuri, cel mai mare fiind Hostelul Azur din Rădăuți (2 stele, 64 locuri).4. Vilele constituie o formă de cazare mai recentă, motiv pentru care ponderea lor esteredusă. În datele statistice analizate figurează ca structuri turistice de „tip vilă” șase unități și unsat de vacanță la Sucevița, cu 82 de locuri, confort 4 stele. Vilele sunt situate în municipiulSuceava (Casa Brădet-16 locuri, Casa Alice -12 locuri, Magic Bucovina -14 locuri și CasaAristocrat -22 locuri) și 40 de locuri (confort 4 stele) în Popasurile turistice Bucovina (A și B),din Sucevița. Din cercetările efectuate în teren s-a observat că numărul acestor construcții estemult mai mare (mai ales în bazinul Suceviței), însă locațiile sunt înregistrate ca spațiirezidențiale.84

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic5. Cabanele turistice din bazinul Sucevei nu constituie o categorie reprezentativă încategoria structurilor de cazare. Acestea sunt amplasate în zone mai liniștite, în spațiul rural,aproape de pădure (Cabana Isa - Ilișești), Cabana Poiana Putna, Cabana Diva. În analizelestatistice figurează 6 cabane, confort 3 stele, cu un număr de 52 de camere, respectiv 100 delocuri, (o parte au regim de funcţionare sezonier).Cabanele gestionate de ocoalele silvice fac obiectul unui circuit restrâns, principaliibeneficiari ai serviciilor de cazare fiind cei care practică turismul cinegetic, piscicol șisilvoturismul (Tabel 4).6. Pensiunile turistice (rurale sau urbane) din bazinul Sucevei reprezintă structuri deprimire cu o capacitate de cazare de la 3-4 camere, până la 10 – 20 camere, în mediul rural,(totalizând 40 de locuri) şi între 10-20 camere în mediul urban (Fig. 39). Funcţionează înlocuinţele cetăţenilor, în spaţii special destinate activităţii de cazare, sau în clădiri independente.Tabel nr. 4. Cabanele de vânătoare din Bazinul Sucevei (Sursa:l Direcția Silvică Suceava)Nr.Capacitatea de primireDenumire cabanăCategoriacrtNumăr camere Număr locuri1. Codrul Voivodesei – Sucevița ** 4 92. Horodnic ** 3 73. Ursoaia – Putna ** 6 124. Sadău – Brodina ** 7 125. Crujana 1 – Pătrăuți ** 15 186. Crujana 2 – Pătrăuți ** 1 27. Păstrăvărie – Valea Brodinei ** 4 4TOTAL 40 64În bazinul Sucevei, din cercetările efectuate în teren și din analiza surselor MDRT, suntînregistrate un număr de 78 de pensiuni turistice urbane și rurale, clasificate în categoriie 2-3 și 4flori sau stele, majoritatea fiind de confort mediu (2-3 stele/flori), iar 17,9 % sunt incluse încategoria 4 stele. Pe medii, în spațiul urban sunt 14 pensiuni (17,9 %), în orașele Suceava,Rădăuți și Solca (celelalte cinci centre urbane nu dispun de unități de cazare turistică), iar 82,1 %sunt pensiuni rurale Acestea asigură o capacitate de cazare de 1200 de locuri, în 660 de camere.Cea mai multe pensiuni sunt situate în depresiunea Sucevița, peste 1/3 din totalulpensiunilor turistice din bazinul Sucevei, la care se adaugă și un număr mai mic de pensiuni dinlocalitățile Voivodeasa, Marginea și Horodnic de Sus. Al doilea areal este situat în zonasubmontană și piemontană Cacica-Pârteștii de Jos-Solca-Arbore cu 8 pensiuni (10,3 %),concentrare asigurată, în special, de atracția exercitată de Salina Cacica, Complexul de tratament,recent inaugurat, de obiectivele turistice din zonă și potențialul cadrului natural, completate deresursele orașului Solca (aer ozonat, obiectiv istoric, casa-muzeu etnografic, posibilități dedrumeție la Pietrele Muierii).85

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticFig. 39 - Repartiția pensiunilor turistice în mediul rural al Bazinului Sucevei, în 2010A treia concentrare a pensiunilor este în localitatea Șcheia cu 7 unități (9 %) din totalpensiunilor din bazinul Sucevei, fapt explicat prin situarea acestei localități în zona periurbană aorașului reședință de județ. Alte două areale cu 4-5 pensiuni (6-7%) sunt Putna și MitocuDragomirnei care oferă posibilități de practicarea turismului de natură religioasă, dar șioportunități pentru turiști de a se recreea în mijlocul naturii prin practicarea ecoturismului.7. Campingurile nu sunt capacităţi de cazare reprezentative, în zona studiată există unsingur camping, de două stele, cu o capacitate de cazare de 60 de locuri, în localitatea Sucevița(Popasul Turistic Bucovina).8. Căsuțele și camerele de închiriat, deși puține la număr, completează tipurile destructuri turistice din bazinul Sucevei. Asemenea unități se află la Ilișești (Casa Brândușa) șiSucevița (Casa Felicia).9. Satele de vacanță, clasificate, de regulă, la 2-3 stele, sunt ansambluri de clădiri carepot oferi toată gama de servicii turistice: cazare, alimentaţie, petrecerea timpului liber (agrement,sport, activități culturale etc). De menţionat că în perioada vacanţelor se pot utiliza ca spaţiicomplementare de cazare internatele şcolare şi căminele studenţeşti din Campusul Universității„Ștefan cel Mare” Suceava, căutate pentru situarea lor în centrele urbane şi preţuri mai mici.În zonă se află o singură locație de acest gen – Satul de vacanță Bucovina, din Sucevița,cu o capacitate de cazare de 82 de locuri, confort 4 stele.Având în vedere acest aspect, studiile de caz vor viza mai ales cele două municipii,Suceava și Rădăuți, dar și unele localități rurale, înregistrate statistic, cu potențial și activitățituristice susținute (Solca, Sucevița, Cacica, Mitocu Dragomirnei și Putna).86

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic4.3.1. Analiza cantitativă a structurilor de primire cu funcţiuni de cazareStudiul și analiza structurilor de primire cu funcțiuni de cazare s-au făcut pe bazadatelor statistice înregistrate la Direcția Județeană de Statistică Suceava și a informațiilorexistente pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și a Turismului, actualizate în februarie2012. Studiul s-a efectuat pentru perioada 2005-2010 (șase ani), iar cercetările efectuate aurelevat mari diferențe între statistica oficială și realitatea din teren.Analizând numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în perioada2005 – 2010 (Fig. nr. 40), în Bazinul Sucevei se observă o creştere evidentă la începutulintervalului (în special 2005-2006), după care urmează, ca și la nivel județean o ușoarădiminuare.Fig. 40. Numărul de structuri cu funcțiuni de cazareîn județul Suceava și în Bazinul Sucevei (2005-2010)Analizând evoluția capacității de cazare turistică existentă la nivelul județului Suceavași al Bazinului Sucevei (Fig. 41) observăm același model de evoluție ca și în cazul numărului destructuri. Urmează o perioadă de diminuare corespunzătoare intervalului 2007-2008 (cu 181locuri-pat în județ și cu 72 locuri-pat în localitățile din bazinul Sucevei), după care creșterea seaccentuează și continuă până în 2010.În privinţa capacităţii de cazare turistică, în Bazinul Sucevei domină locurile dinhoteluri (3345 locuri), urmate de locurile din pensiuni agroturistice (1755 locuri) şi turistice(1383 locuri).Dacă analizăm gradul de confort observăm că hotelurile şi pensiunile turistice au celmai mare număr de locuri în structuri de 3 şi 4 stele, dar că, în acelaşi timp, motelurile şicabanele pun la dispoziţie doar locuri în structuri de 3 stele, iar vilele de 3 şi 4 stele. Din totalulde locuri din structurile de cazare cu funcţiuni turistice (3379), cea mai mare parte o reprezintăcele de 3 stele (42,11%), urmate de cele de 2 stele, cu 28,50% (Fig. 42).Fig. 41. Evoluția capacității de cazare în jud. Suceava și înBazinul Sucevei (2005-2010)87

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticÎn cadrul Bazinului Sucevei, în privința raportului număr de structuri cu funcțiuni decazare și locuri disponibile precizăm că, deși pensiunilor le revine cel mai mare număr de unități(78), ele pun la dispoziția turiștilor un număr mai mic de locuri (1206), față de hoteluri care oferă1445 locuri, în 15 structuri, ceea ce subliniază ideea că acestea din urmă au capacitate mult maimare față de pensiuni. După cele 2 categorii menționate, ca și capacitate de cazare se înscriu cele8 hosteluri existente în localități din cadrul bazinului, cu 232 locuri, cele 6 vile și cabane, fiecarecu aproximativ 100 de locuri. După cele 2 categorii menționate, ca și capacitate de cazare seînscriu cele 8 hosteluri existente înlocalități din cadrul bazinului, cu 232locuri, cele 6 vile și cabane, fiecare cuaproximativ 100 de locuri.Abordarea privitoare lanumărul de structuri de primireturistică cu funcţiuni de cazare şi anumărului de locuri pe medii,respectiv rural şi urban, în BazinulSucevei (Fig. 43) apare un aspectinteresant: astfel în mediul rural suntmai multe structuri de primireturistică decât în mediul urban, darîn privinţa numărului de locurisituaţia este diferită, plusul fiind departea mediului urban.Mediul urban al BazinuluiSucevei concentrează 1829 delocuri,, față de doar 893 de locuri-patdisponibile în structurile cu funcțiunide cazare din mediul urban.Diferența poate fi pusă pe seamapredominării în mediul urban astructurilor de cazare din categoriahotelurilor care, de regulă, dispun decapacități mari de cazare, în timp ceîn mediul rural, categoriapredominantă este reprezentată depensiuni turistice care au capacitățimici.Analizând evoluţiacapacităţii de cazare înfuncţiune în Bazinul Sucevei seconstată că numărul de locuri –zile a atins maximum în anul2010, când s-a înregistrat ceamai mare valoare (807520), fiindprecedat de un recul în anul2008 (Fig. 44).Situaţia este diferită înceea ce priveşte numărul desosiri total, unde tocmai anul2008 are cea mai mare valoare.Evoluţia este asemănătoare încazul numărului de înnoptări,unde tot anul 2008 deţine7006005004003002001000Cab aneNumarul de locuri pe categorii de grad de confort în localitatile dinBazinul SuceveiC amered eînc hiriatC amp in g C asute Ho st el Ho tel Mot el Pe nsiunit uristic e* ** *** ****Sat deva ca nt aFig. nr. 42. Numărul de locuri pe categorii de confortîn localitățile din Bazinul Sucevei5040302010Numarul de structuri de primire turis tica cu functiuni de cazare, pemedii, în perioada 2005 - 2010, în Bazinul Suceve i026 28 264725502005 2006 2007 2008 2009 2010Urban24RuralFig. nr. 43. Numărul de structuri de primire turistică cu funcțiuniDe cazare, pe medii, în perioada 2005-2010, în Bazinul Sucevei.16001400120010008006004002000Numarul de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare si delocuri în anul 2012, în Bazinul Sucevei14452321001376 1 11 1 60 1 4 8 15 4CabaneCam ere deî nchiri at482744781206Campi ng Casu?e Host el Hotel M otel P ensiuniUnit.Loc urit uri sti ce2946Vile82 1021 6S at devacan?aFig. nr. 44. Numărul de structuri de primire turistică cufuncțiuni de cazare și de locuri în anul 2012 în Bazinul SuceveiVil e88

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticmaximum, fapt ce demonstrează că între ofertă şi cerere nu a fost realizat un echilibru, poate caefect al crizei economice globale.Un indicator900000elocvent în cazul800000bazelor de cazare700000este gradul (rata) de600000ocupare sau indicele500000Total - locuri-zile Sosiri total Înnoptari - totalde utilizare a400000capacităţii de cazare.300000Se observă, că, înbazinul Sucevei,acest indice are ceamai mare valoare înanul 2008 (31,41%),iar în anii 2009 şi2010, indicele a200000100000cunoscut o scădere importantă, de peste 10 procente (Fig. 46).În mediul urban, în municipiul Suceava, capacitatea totală de cazare era foarte mare(448108 locuri – zile – în 2010), ceea ce reprezintă 74,12% din totalul pentru mediul urban şi53,65% din totalul bazinului Sucevei. De remarcat că în municipiul Suceava, capacitatea totalăde cazare a scăzut faţă de 2005, atunci când se înregistrau 71,10% din totalul de locuri zile dinbazinul Sucevei. În municipiul Rădăuţi se constată o creşterea a capacităţii totale de cazare cu177,08% (Fig. 46).În concluzie, baza decazare pe care o pune BazinulSucevei la dispoziția turiștilor estediversificată, cuprinzând o mareparte din categoriile menționate înnormele de clasificare astructurilor turistice cu funcțiunide cazare realizate la nivelul INS.Privind elementele în sensevolutiv, apreciem că, peansamblu, în perioada analizată s-au înregistrat creșteri la toți02005 2006 2007 2008 2009 2010Fig. 45. Capacitatea totală de cazare (locuri-zile), numărul de sosiri şi numărulde înnoptări, în perioada 2005-2010 – în localităţile din Bazinul SuceveiFig. 46. Capacitatea totală de cazare (locuri-zile), în perioada2005-2010, în localităţile urbane din Bazinul Suceveiindicatorii analizați: capacitatea de cazare turistică existentă a crescut în 2010 cu 41,18%, față deanul 2005, creșterea fiind foarte accentuată în mediul rural al bazinului; capacitatea de cazare înfuncțiune a atins un maxim în anul 2010, ridicându-se la 807.520 locuri- zile; indicele de utilizare acapacității de cazare s-a menținut la valori cuprinse între 20,19 și 20,42, iar durata medie de ședere afost mai mare în mediul urban, față de mediul rural, fiind o consecință a ofertei mai diversificate depetrecere a timpului liber față de mediul rural.4.4. STRUCTURI TURISTICE CU FUNCŢIUNI DE ALIMENTAŢIE TURISTICĂDin punct de vedere turistic, alături de structurile de cazare, structurile de primire cufuncţiuni de alimentaţie publică au rol important în derularea activităţilor recreative, întregindgama de servicii care sunt puse la dispoziţia turiştilor.Cele mai multe structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică suntsituate în incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, dar remarcăm, atât în orașe, cât șiîn localitățile turistice, existența și a altor unităţi cu profil de alimentație publică carefuncţionează independent de structurile menționate.89

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticAnaliza tipurilor de structuri cu funcțiuni de alimentaţie s-a efectuat pe baza datelor oferitede Ministerul Dezvoltării Regionale și a Turismului, actualizate la 27 februarie 2012, confruntate cuinformațiile obținute în teren şi a relevat existența unui număr total de 87 de unități cu funcțiuni dealimentație publică, din care 58 restaurante, care pun la dispoziția turiștilor un număr de 9066 delocuri, majoritatea unităților fiind cuprinse în cadrul structurilor de primire (Tabel nr. 5).Tabel nr. 5. Numărul de structuri de alimentaţie publică şi categoria de clasificare,în localităţile din Bazinul Sucevei (sursa MDRT., actualizat 27.02.2012)Nr.NumărCategoria de clasificareTipuri de structuricrt.Unit. Locuri * ** *** ****1. Bar de zi 6 213 - 44 - 1692. Bistrou 1 100 - - 100 -3. Bufet bar 3 148 - 148 - -4. Cafe bar 2 100 - - -5. Crama 1 150 - - 150 -6. Fast Food 4 230 - 75 155 -7. Restaurant Clasic** 22 2941 - 2941 - -8. Restaurant Clasic*** 14 2234 - - 2234 -9. Restaurant Clasic**** 8 2124 - - - 212410. Restaurant Familial (Pensiune) 3 206 - 206 - -11. Restaurant Pensiune 11 810 178 421 168 3212. Snack-Bar 12 40 - 40 - -Total categoria Restaurante 58 8315 178 3568 2402 2156Total general 87 9296 178 3875 2807 2325Ponderea cea mai mare, din total structuri, revine unităților de tip restaurante – 66,66%,care reprezintă categoria cea mai profitabilă, atât prin capacitate mare de primire, cât și prinposibilitatea asigurării pentru proprietarii lor a unor venituri stabile pe tot parcursul anului, prinoferta de organizare a unor evenimente familiale sau de importanță locală. Snack-barurile se înscriucu 13,79% din totalul numărului destructuri, fiind adecvate în specialturismului de tranzit, dar și cereriiexistente pe plan local. Unitățile de tipbistrou, bar de zi, cafe-bar, cramă nu seînscriu prin ponderi însemnate,întrucât, fie dublează structurile de tiprestaurante, fiind cuprinse în cadrulacelorași unități de primire, fie sunt deinteres local și deservesc ocazionalturiștii.Capacitatea totală deprimire a unităților de alimentațiepublică este ilustrată prin numărul delocuri disponibile și structurarea pediferite tipuri de unități de primire(Fig. 47).Fig. nr. 47. Numărul de locuri disponibile în structuri dealimentație publică în localitățile din Bazinul Suceveiîn 2012Capacitatea totală de primire în unități cu funcțiuni de alimentație publică se ridică laun total de 9296 locuri, din care 8315 locuri în restaurante, respectiv 89,44% din capacitatea deprimire în astfel de structuri, restul de 10,56% fiind asigurat de celelalte tipuri de structuri dealimentație publică (snack-baruri, fast-fooduri, crame, cafe-baruri, bufet-baruri, bistrouri).Din punctul de vedere al gradului de confort pe care-l asigură, cea mai mare pondere oau structurile de alimentaţie publică de 2 stele, cele mai multe fiind de tipul restaurantului clasic,ele reprezentând 42,19% din totalul acestor tipuri de structuri, structurile de alimentaţie publicăde 3 stele reprezintă 30,56% din total, iar cele de 4 stele – 25,41%.90

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticPe ansamblu, apreciem că serviciile turistice oferite în cadrul structurilor cu funcțiuni dealimentație publică din Bazinul Sucevei sunt de calitate foarte bună, 57,81% dintre unități fiindclasificate cu 3 și 4 stele, față doar de 42,19%, cât revine unităților clasificate cu 2 stele.Analiza capacității de primire exprimată prin numărul de locuri pe categorii declasificare evidențiază în localitățile din Bazinul Sucevei faptul că majoritatea locurilor suntdisponibile în unități de 2 stele (3875) și cele mai puține în unități clasificate cu o stea (178), (Fig.48).Snack0BarRestaurant PensiuneRestaurant FamilialRestaurant Clasic****Restaurant Clasic***Restaurant Clasic**Fast FoodCramaCafe barBufet barBistrou* ** *** ****Bar de zi0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500Fig. 48. Distribuția numărului de locuri pe unități și categoriide clasificare în localitățile din Bazinul SuceveiDin numărul total de locuri în restaurante (8315) sunt disponibile 3568 locuri în unitățide 2 stele, (42,91% din totalul locurilor din restaurante), 2402 locuri în restaurante de 3 stele,(28,88% din totalul locurilor din restaurante) și 2156 locuri în restaurante de 4 stele, (25,92% dintotalul locurilor din restaurante). În cadrul aceleiași categorii, restaurantele pensiune dispun , deasemenea, de o astfel de diversificare, din numărul total de locuri disponibil în acest tip de unități– 810 locuri – 178 locuri sunt în unități de 1 stea, (21,97% din numărul de locuri în restaurantepensiune), 421 locuri sunt în unități de 2 stele (51,97%), 168 de locuri în unități de 3 stele(20,74%) și 23 de locuri în unități de 4 stele (2,83%). Excluzând fast-foodurile care pun ladispoziție locuri în două categorii de clasificare (75 locuri în unități de 2 stele și 155 de locuri înunități de 3 stele) celelalte unități existente se înscriu într-o singură categorie de clasificare.Analiza distribuţiei pe medii rezidenţiale a tipurilor de structuri de primire cufuncţiuni de alimentaţie arată că din totalul de 87 de unități existente în localitățile din BazinulSucevei în mediul urban sunt situate 46 de unități, iar în mediul rural 41 unități (Fig. 49).Numărul de structuri de alimentație publică pe medii rezidențiale și categorii declasificare din localitățile Bazinului Sucevei este ilustrat în fig. nr. 49.Referitor la repartiția numărului de structuri de alimentație publică pe cele două mediirezidențiale, urban și rural, subliniem faptul că mediul urban depășește la majoritatea categoriilorde clasificare numărul de structuri din mediul rural, raporturile fiind însă destul de echilibrate.Excepţie face categoria restaurante-clasice de 2 stele, unde mediul urban se impune prinexistența unui număr mai mare de unități, respectiv 16, față de mediul rural, în care suntlocalizate doar 6 unități.91

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticÎn ceea ce priveștecapacitatea de primireapreciată prin numărul delocuri în cele două tipuri demedii rezidențiale, mediulurban concentrează 60,09% dinaceastă capacitate (5586locuri), iar mediul rural doar39,91% (3710 locuri). Peansamblu, putem aprecia că,spațiul Bazinului Sucevei, deșieste deservit de un număr marede unități turistice cu funcțiunide alimentație publică și punela dispoziția turiștilor ocapacitate însemnată de primireîn diferite tipuri de unități cucategorii diversificate declasificare este dezavantajat subraportul repartiției teritoriale aacestor unități (Fig. 50).Fig. 49. Numărul de structuri de alimentație publică pe mediirezidențiale și categorii de clasificare din localitățile BazinuluiSucevei 2012Fig. 50. Repartiția teritorială a structurilor turistice cu funcțiuni de alimentație publică.92

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic4.5. STRUCTURI TURISTICE DE TRATAMENTAcest tip de structuri se referă la amenajările destinate turismului balnear, care înprezent sunt specifice doar localității Cacica, deși în trecut, la jumătatea secolului al XIX-lea, eracunoscută ca bază de tratament stațiunea Solca. La începutul secolului al XX-lea, în perioadainterbelică, în localitatea Izvoarele Sucevei a funcționat stațiunea Baia Izvor, pe bază de nămolde turbă, care atrăgea turiști chiar de la Viena. Astăzi se acordă atenție activităților turistice deagrement și sportive pentru sănătate cu scopul prevenirii anumitor afecțiuni și se pune accent pepracticile de fitness și wellnes. Dintre asemenea structuri se remarcă o serie de proceduri care sepractică în pensiuni și hoteluri: reflexoterapie, masaj și hidromasaj (vila Alice-Suceava,pensiunile „Santa Fe”, „Confort” din Suceava, pensiunea „Simona” Todirești), săli de fitness, saunăși jacuzzi la Hotel „Albert” și Hotel „Imperium” Suceava, la Casa de Piatră-Suceava, în hotelurile„Gerald” și „Intim” Rădăuți, în mai multe locații din Sucevița – Hotel „Voievod”, Hotel Sofia, HanulSucevița; pensiunile „Plai de Dor”, „Arcadia”, „Memory”, „Daiana”, la pensiunea „Mușatinii” dinPutna etc). La „Conacul Domnesc”- Șcheia turiștii au la dispoziție o piscină acoperită și un centruSpa, echipat cu aparatură modernă.Treptat, turismul balneoclimateric renaște în mai toate localitațile din România caredispun de acest potențial, deci și în Cacica, unde este în derulare un proiect pe durataurmătorilor 10 ani 20 . Salina dispune la orizontul doi al minei, la o adâncime de 61 m, de oîncăpere special amenajă pentru a primi bolnavii ce doresc să facă sedințe de aerosoloterapiestatică și dinamică și speleoterapie. În subteran este amenajat și un teren pentru diverse jocurisportive: volei, tenis de masă, handbal, cu scopul ca pacienții să petreacă în mod plăcut durataședințelor terapeutice. În prezent, se fac tratamente în salină, dar nu după un program anume,deci nu în mod organizat.Condițiile din subteran, temperatura constantă și concentrația redusă de ozon sunt înfavoarea persoanelor suferinde de astm bronșic, deoarece microclimatul salinei nu conținesubstanțe alergene și nici poluante, însă sunt contraindicate suferinzilor de cancer, TBC,claustrofobie și epilepsie. La suprafață, în zona Salinei Cacica a fost amenajat un ștrand cu apăsărată, bazin tot mai solicitat, atât de locuitorii zonei, cât și de locuitorii din împrejurimi pentrutratarea bolilor reumatice și posttraumatice, dar și pentru agrement. În preajmă este loc suficientpentru două terenuri de sport, iar mai spre munte se află un parc al Salinei menit să fie zonă deprotecție a viitorului sanatoriu.În concluzie, baza de terapie cu factori naturali de la Cacica ar putea deveni în următoriiani o destinație turistică importantă. Pe viitor sunt propuse studii diverse, inclusiv medicale,pentru evaluarea proprietăților curative ale Salinei. Datorită abundenței florei bacteriene, aaerului pur, subteranele salinei intrunesc condițiile de sterilizare chiar și pentru o sala deoperație. Valorificarea acestui spațiu subteran în interes profilactic și terapeutic presupuneamenajări specifice pentru pacienți, acces dirijat și controlat, specialiști în domeniul patologieibolnavilor și măsuri de monitorizarea securității în subteran.Orașul Solca a devenit bază de tratament încă de la jumătatea secolului al XIX-lea,când, la inițiativa medicilor Eduard Beilich și Herman Poras, se deschid un sanatoriu pentru bolipulmonare și un parc balnear în imediata vecinătate. Peste ani, stațiunea și parcul devin oadevărată industrie turistică, fiind vizitate în fiecare sezon, de cel puțin o mie de turiști.Remodernizarea și atragerea turiștilor străini reprezintă o prioritate identificată în Planulstrategic de dezvoltare al orașului. Situată în inima Bucovinei, localitatea Solca conferă unclimat liniștit, potrivit pentru cei aflați în convalescență, pentru anemici, dar și pentru ceisuferinzi de bronșită sau catar pulmonar, datorită densității mari a stratului de ozon, situândlocalitatea, din acest punct de vedere, pe primul loc în România și pe un loc secund în Europa.De asemenea, prezența izvoarelor sărate, potențialul bioclimatic și condițiile declimatoterapie favorabile pot constitui oportunități de dezvoltare turistică a unor baze detratament în alte localități ale bazinului Sucevei (Marginea, Sucevița, Vicovu de Sus etc).20 Ioan Iețcu, Elena Strugariu, Simina Rădășanu,Gheorghe Simionica, Vlad Radășanu, Alina Bardan-Strugariu,Cristale de Bucovina, Editura Mușatinii, p. 182-183.93

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic4.6. Evaluarea atractivității potențialului turistic din bazinul râului SuceavaÎn cadrul studiului s-au avut în vedere următoarele elemente de analiză:• potenţialul turistic natural• patrimonial cultural (monumete istorice, arhitectură etc.);• infrastructura specific turistică;• infrastructura tehnică (căile de transport, sistemele de alimentare cu apă, gaze şienergie, telecomunicaţiile etc.).Din analiza punctajelor acordate pentru cele patru categorii de elemente avute în vederese poate face o ierarhizare a unităţilor adminsitrativ-teritoriale din zona studiată, diferită pentrucele urbane şi rurale. În funcţie de punctele acordate s-a realizat o scară a atractivităţii turisticecu patru trepte: atractivitate mică (0 - 14,9 puncte), medie (15 - 29,9 puncte), mare (30 - 44,9puncte) şi foarte mare (peste 45 puncte).I. Analiza unităţilor administrativ – teritoriale urbane (municipii, oraşe) a arătat că peprimul loc se găseşte municipiul Suceava cu 61,30 puncte urmat de municipiul Rădăuţi cu 35,34puncte, orasele Salcea cu 28,50 puncte şi Solca cu 27,01 puncte.a. Sub raportul studiului resurselor turistice naturale pe primul loc se găseşte o oraşulVicovu de Sus, situat în zona Depresiunii Rădăuţi, urmat de oraşele Solca şi Salcea; Prezenţaoraşului Solca este legată de potenţialul natural, respectiv densitatea aerului ozonificat şi apeleminerale clorurosodice; Oraşele Suceava, Rădăuţi şi Liteni sunt situate în zone cu un potenţialnatural mai redus (Fig. 51).Ev aluarea atractivitatii turistice în Bazinul Suceve i - me diulurban7060Resurse naturale50Resurse antropicePuncte40302010Punctaj total resurseturisticeInfrastructura specificturistica0SUCEAVASALCEASOLCAVICOVU DE SUSOra?eCAJVANALITENIInfrastructura tehnicaPunctaj total infrastructuraPunctaj total potential dedezvoltare turisticaFig. 51. Ponderea resurselor şi infrastructurii turistice în mediul urbanb. Sub aspectul resurselor turistice de natură antropică pe primul loc se găseştemunicipiul Suceava cu 25 de puncte, urmat de municipiul Rădăuţi cu 11 puncte şi oraşul Solcacu 9 puncte. Oraşele mai mici cum ar fi Salcea, Liteni, Cajvana, Vicovu de Sus se situează îngama localităților cu resurse antropice limitate, puţin introduse în circuitele turistice (Fig. 51).c. Indicele de atractivitate turistică este influenţat şi de nivelul dotărilor turistice. Laaceastă categorie excelează - deşi nu la nivelul unui turism performant - oraşele Suceava şiRădăuţi, în celelalte oraşe infrastructura specifică fiind foarte redusă.În concluzie, având în vedere punctajele acordate, aşezările urbane din arealul studiat seîncadrează în categoria oraşelor cu indice de atractivitate foarte mare (municipiul Suceavaavând un punctaj total de 61,30 puncte), cu indice de atractivitate mare, municipiul Rădăuţi cu94

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic35,34 puncte şi cu indice de atractivitate medie, celelalte 6 oraşe din bazinul hidrografic alSucevei: Salcea, Solca, Milişăuţi, Vicovu de Sus, Cajvana, Liteni (Fig. 52).II. O altă analiză a vizat unităţile administrativ – teritoriale rurale, stabilindu-seurmătoarea ordine: pe primul loc se găseşte localitatea Pătrăuţi cu 49,02 puncte, urmată delocalităţile Suceviţa, Arbore, Şcheia, Dărmăneşti, Putna şi Mitocu Dragomirnei.a. Sub raportul studiului resurselor turistice naturale pe primul loc se găseşte localitateaMitocu Dragomirnei, urmată de localităţile Cacica, Bosanci, Izvoarele Sucevei, Ipoteşti, Bilca şiBrodina.b. Sub aspectul resurselor turistice de natură antropică pe primul loc se găsesc localităţilePătrăuţi, Suceviţa şi Arbore cu 25 de puncte, al căror potenţial turistic antropic ridicat este legat deexistenţa bisericilor şi mănăstirilor medievale aflate în patrimoniul UNESCO. Aceste localităţi sunturmate de Putna (11 puncte) şi de Mitocu Dragomirnei (10 puncte).c. Indicele de atractivitate turistică este influenţat şi de nivelul infrasructurii turistice şitehnice. La acest aspect un punctaj total bun al infrastucturii (peste 15 puncte) îl înregistreazălocalităţile Şcheia, Dărmăneşti, Pătrăuţi, Putna, Gălăneşti etc., punctaj datorat accesibilităţii spredrumuri foarte circulate, dar şi datorită prezenţei capacităţilor de cazare (Fig. 52).Fig. 52. Categorii de atractivitate turistică în Bazinul Sucevei (2012)În concluzie, având în vedere punctajele acordate, aşezările rurale din Bazinul Suceveise încadrează în următoarele categorii de atractivitate: foarte mare - comuna Pătrăuţi având unpunctaj total de 49,02 puncte, cu indice de atractivitate mare comunele Suceviţa, Arbore, Şcheia,Dărmănești, Putna şi Mitocu Dragomirnei, cu indice de atractivitate medie, alte 23 comune. Cuatractivitate scăzută sunt 12 comune din bazinul hidrografic al Sucevei care nu dispun deobiective turistice atractive şi nici de de infrastructură turistică şi tehnică adecvată (Fig. 53).95

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticAnalizând ponderea potențialului pe axele turistice din Bazinul Sucevei se constatădominanța axei dată de Valea râului Suceava, care deține 63 % din procentul geositurilor și 59 %din totalul antropositurilor. Pe cele cinci axe identificate zona montană dispune de un potențialechilibrat pe cele două categorii de resurse, iar pe axa de pe valea Suceviței se observă o ponderemai mare a resurselor din categoria antropositurilor.Fig. 53. Categorii de infrastructură după gradul de dotare în Bazinul Sucevei (2012)În ansamblu, în spațiul Bazinului hidrografic al râului Suceava evaluarea turistositurilor,a atractivității, respectiv a gradului de dezvoltare a infrastructurii (turistice și de transport),reflectă anumite aspecte ale dinamicii fenomenului turistic, corelate cu specificul socialeconomical zonei studiate și cu unele elemente de conjunctură (criza economică naţională,restructurarea activităţilor pe plan local etc.). Evoluția fenomenelor turistice depinde și defactorii politici prin modul de gestionare a resurselor și de aplicare a strategiilor de dezvoltaredurabilă a comunităților locale.96

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticPARTEA a III-a. DINAMICA TURISTICĂCAP. 5. TIPURI ȘI FORME DE TURISMEvaluările efectuate arată diferențe vizibile între potențialul existent și niveluldezvoltării actuale a turismului în bazinul Sucevei. Acestea se observă și între baza turistică,aflată în permanentă completare și modul de valorificare turistică. Zona dispune de un potențialturistic natural și antropic variat care a determinat dezvoltarea unor tipuri specifice de turism.5.1. TURISMUL DE AGREMENTLipsa unui relief spectaculos, ruiniform și cu abrupturi accentuate nu permite practicareaescaladei și a lpinismului, dar favorizează drumețiile, echitația, vânătoarea și pescuitul, mountainbiking-ul, zborul cu parapanta, sporturile de iarnă și pe anumite sectoare, raftingul.5.1.1. Drumețiile se pot organiza pe numeroase trasee marcate, unele spre obcinele dinpreajma axei râului Suceava, altele spre valea Moldovei (Sucevița-Humor, peste Obcina Mare,Sucevița-Moldovița, peste Pasul Ciumârna (Palma) Cacica-Mănăstirea Humorului, peste P.Pleșa. Drumeţiile pot avea ca puncte de plecare localităţile de contact dintre Podişul Sucevei şiObcina Mare: Cacica, Solca, Marginea, Putna sau chiar din Obcina Mare, cum ar fi Suceviţa.Mountain biking-ul reprezintă călătoria cu o bicicletă, pe cărările bătătorite sau nu alemunţilor, dealurilor, pădurilor sau ale oricărui teren mai accidentat. Acest sport se practică, deobicei, în lunile de vară, iulie-august, luni ce au în general o vreme mult mai stabilă, în zonelemontane. Pentru zona Suceviţa există varianta turismului activ de tip „Nature - Fitness – Park”care oferă 5 trasee pentru turism activ, modern semnalizate, care pot fi parcurse practicanddiverse forme de mişcare: nordic walking, drumeţie, mountain bike, jogging cu diferite grade dedificultate, cu un sistem clar şi modern de semnalizare.5.1.2. Turismul ecvestru de tipul „randonnée équestre” sau „randonnée sauvage” arecondiții optime în Bazinul Sucevei, care se bucură de o tradiție în creșterea cailor, atât în sistemorganizat, la Herghelia Rădăuți, cât și în gospodăriile populației. Herghelia de la Rădăuţi,înfiinţată în anul 1792, în timpul stăpânirii habsburgice şi reînfiinţată de către statul român dupăprimul război mondial este, în prezent, sub tutela RNP, prin Direcţia Silvică Suceava. Vizitatorii potîncerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incinta hipodromului de lânga crescătoriesau pot asista la concursuri hipice. Servicii de echitație sunt asigurate și de unele pensiunituristice din Horodnicul de Sus, Putna, Rădăuți, Sucevița, Cacica, Vârfu Dealului.5.1.3.Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă. Din această categorie se areîn vedere, mai ales, practicarea schiului, deoarece acesta presupune amenajări cu totul speciale.În zona montană a bazinului Sucevei există posibilități de construire a pârtiilor de schi. Până înacest moment a fost omologată doar o singură pârtie, în comuna Sucevița.5.1.4. Zborul cu parapanta. Sporturile aeronautice, parapanta și deltaplanul, se potpractica în zonele de podiș cu fronturi de cuestă, cu altitudine mare, din arealul comunelorPărhăuți (Dl. Osoiu) și Udești (Dl. Oadeci).5.1.5. Silvoturismul implică drumeții și activități de cunoaștere a mediului forestier,condiții excelente de valorificare fiind în localitățile cu grad ridicat de împădurire din bazinulsuperior al Sucevei (Brodina, Izvoarele Sucevei, Putna, Sucevița, Ulma).5.1.6. Turismul cinegetic poate fi practicat pe fondurile de vânătoare de la IzvoareleSucevei, Sucevița, Putna, dar ar fi de preferat, în vederea dezvoltării durabile a faunei, ca turiștiisă înlocuiască arma de vânătoare cu aparatul de filmat sau fotografiat pentru dezvoltarea unuiturism similar celui numit „fotosafari”.5.1.7. Turismul piscicol are condiții de desfășurare pe râul Suceava, afluenții acestuiași pe acumulările existente în zonă.5.2. TURISMUL BALNEAR este favorizat de aerul curat, ozonat din pădurile deconifere, cu emanații de fitoncide şi de apele sărate. Poate fi practicat la Solca (pentruameliorarea bolilor de plămâni) şi la Cacica (prin folosirea calităților curative ale apelor sărate).97

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic5.3. TURISMUL CULTURALAcest tip de turism se practică atât în mediul urban, cât și în mediul rural.5.3.1.Turismul cultural în mediul urban are o arie de desfăşurare determinată deprezenţa celor 2 municipii şi 6 oraşe situate în lungul principalelor axe turistice din zonă, cu omenţiune specială pentru municipiul Suceava, care este considerată capitala turismuluibucovinean. Se remarcă siturile cu caracter istorico-militar, construcții ecleziastice, construcțiicivile cu o vechime apreciabilă, numeroase unități muzeale consacrate etc.5.3.2. Turismul cultural în mediul rural dispune în bazinul Sucevei de un patrimoniudivers și bogat, elemente ale patrimoniului cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare șiatractivitate turistică. La acestea se adaugă muzee etnofolclorice mai puțin cunoscute și muzeele depe lângă mănăstiri. Zonele rurale, în general, sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilorși obiceiurilor „din bătrâni”. Există centre de creație vestite prin supraviețuirea în arealul rural a unormeșteșuguri. Meșteri populari vestiți pentru producerea ceramicii și împletiturilor sunt în Marginea,pielărie și cojocărie la Bilca, țesături la Arbore, ouă încodeiate la Brodina, Izvoarele Sucevei, Ulma.Turismul cultural în mediul rural are două aspecte: turism rural și agroturism.5.3.2.1.Turismul rural este o formă de turism care folosește mediul ambiant specific dedesfășurare. Ca subtip se distinge turismul generat de patrimoniul cultural-religios, care includeo gamă variată de activități: pelerinaje și hramuri, îmbogățirea cunoștințelor din domeniulcultural al sacrului (sacroterapie).5.3.2.2. Agroturismul este o formă de turism prin care turistul este integrat cvasitotal înlumea satului. Putem aminti aici câteva forme de turism care se practică în mediul sătesc în zonastudiată: turismul verde (cu preocupării în domeniul protecţiei mediului); turismul cultural -istoric (vizează utilizarea şi conservarea resurselor culturale); agroturismul (turism practicat înferme agricole mici sau gospodării ţărăneşti); turismul generat de patrimoniul culturalreligios(practicat la lăcaşele de cult recunoscute național și internațional); turismul sportiv(schi, echitaţie, mountainbike, parapantă şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv, tir cu arcul,rafting, caiac etc.); turismul ştiinţific și tematic (practicat în rezervaţiile naturale, cu caractersezonier); turismul curativ (climatoterapie, salinoterapie, fitoterapie, apiterapie, hidroterapieetc.); turismul de agrement (îmbină mai multe tipuri de turism); ecoturismul (considerat tipulde turism cu cea mai rapidă dezvoltare pe piaţă, urmărind respectarea cu stricteţe a unor normede păstrare a calităţii mediului).5.4. ECOTURISMUL este o formă de turism care are ca principală motivație observareași contemplarea naturii, fără a-i aduce nici o atingere care ar putea să-i fie dăunătoare. Frumusețearezervațiilor naturale de la Dragomirna, Crujana, ori Pătrăuți, Voivodeasa și fânețele seculare de laCalafindești oferă posibilități de practicare a ecoturismului la nivel local și regional.5.5. TURISMUL FESTIVALIER este o formă de turism declanșată de diferiteevenimente de celebrare artistică, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Se organizeazăfestivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri, multe dintre aceste tipuri de activitățidesfășurându-se în cadrul unor proiecte de amploare desfășurate sub egida C.J. Suceava: Crăciunîn Bucovina, Paște în Bucovina, Hora Bucovinei, Produs în Bucovina etc.5.6. TURISMUL DE AFACERI favorizează orașele mari, iar pentru deservireaacestei categorii de turism, unitățile hoteliere dispun de facilități pentru organizarea de congresesau conferințe, putând pune la dispoziția solicitanților, pachete de servicii care includ, în afară decazare și transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat și de traduceresimultană, vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive. În rânduloportunităților de dezvoltare a turismului de afaceri în zonă s-a construit „Centrul Economic șide Afaceri Bucovina” situat în prejma Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare”. Acestacuprinde spații expoziționale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri și săli de conferință.Dezvoltarea acestui tip de turism dă posibilitatea asigurării fluenței activității turistice pe întregparcursul anului.5.7. TURISMUL DE SCHOPINGÎn bazinul Sucevei, care are ca limită și granița de stat cu puncte de trecere a frontierei,se desfășoară un activ trafic de frontieră cu produse diferite. În baza acestui trafic, la Suceava,98

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticfuncționează unul dintre cele mai mari bazaruri din țară. Acesta atrage oameni, uneori din zonefoarte îndepărtate, mai ales, în anumite perioade din an. Din motive de a satisface cerințeleconsumatorilor, în municipiul Suceava funcționează numeroase unități comerciale de anvergură:Iulius Mall, METRO, Selgross, Real, Galeria etc.5.8. TURISMUL TRANSFRONTALIERLa nivelul Euroregiunii „Prutul de Sus”, țările vecine au în derulare proiecte economiceși culturale de dezvoltare transfrontalieră a zonei. În domeniul turismului în cadrul ProgramuluiOperaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Axa Prioritară 1 „Către oeconomie mai competitivă a zonei de frontieră” sunt în derulare proiecte care vizeză extinderearețelei de informare și promovare turistică pentru județele Suceava, Botoșani și regiuneaCernăuți, dezvoltarea turismului cultural transfrontalier între Suceava și Cernăuți, valorificareapatrimoniului arhitectural din lemn al Bucovinei, prin parteneriatul dintre Muzeul Satului dinBucovina și Muzeul Satului din Cernăuți.5.9. TURISMUL ŞCOLAR s-a diminuat prin desființarea taberelor școlare și asatelor de vacanță. Turismul școlar se practică tot timpul anului, cu momente de vârf în perioadavacanțelor, iar în anul 2012 s-au înregistrat multiple activități educative organizate în cadrulprogramului educațional „Școala Altfel” (02-06 aprilie, 2012).5.10. TURISMUL ŞTIINŢIFICRolul de centru universitar al orașului Suceava se evidențiază prin organizarea demanifestări științifice (conferințe, simpozioane, seminarii, sesiuni științifice, expoziții tematice)care atrag specialiști din țară și străinătate. Organizarea unor asemenea activități a stat în atențiaproprietarilor de structuri turistice prin construirea de spații cu destinație în acest scop (săli deconferințe, cluburi).Analiza fluxurilor turistice pe baza datelor statistice și a documentării în teren ne-apermis identificarea perioadelor și intervalelor maxime de manifestare a tipurilor de turismpracticate în bazinul râului Suceava, în timpul anului (Tabel 6).Tabel nr. 6. Intervalele de practicare a activităților turistice în Bazinul râului SuceavaNr. Denumirea activitățilorIntervale de practicare a turismuluicrt.turistice I F M A M I I A S O N D1. Sporturi de iarnă • •2. Turismul de natură religioasă • • • • • •3. Drumeții • • • •4. Turism ecvestru • • • • • •5. Turism cultural • • • • • •6. Turismul balnear • • •7. Turism rural și agroturism • • • • •8. Turismul cinegetic9. Pescuit sportiv10. Ecoturismul11. Silvoturism12. Turismul de shopping • • •13. Turismul de afaceri14. Turism festivalier • • •15. Turismul școlar • • • • •LEGENDĂ: Interval favorabil pentru turism • Interval cu fluxuri maximeAstfel, se constată că cele mai multe tipuri de turism, în special cele care nu sunt supuserestricțiilor climatice și unor fenomene de risc natural (formele turismului cultural, recreativ și deagrement), se pot practica tot timpul anului.În concluzie, în zona studiată se practică o diversitate de forme și tipuri de turism, carese înscriu printr-un regim de flux permanent sau sezonier, demonstrând atractivitatea resurselorturistice, viabilitatea ofertei turistice și a strategiilor de marketing.CAP. 6. CIRCULAȚIA TURISTICĂCirculația turistică este elementul dinamic al fenomenului turistic, deplasareapersoanelor dintr-o zonă în alta cu scop turistic influenţează şi alte elemente ale mediului99

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticgeografic, atât naturale, cât şi antropice. Circulaţia turistică este maximă în sezonul estival şi lasfârşit de săptămână şi înregistrează un minim în perioada rece a anului şi în cursul săptămânii,cu excepţia unor staţiuni montane sau balneoclimaterice (în funcţie de afecţiunile tratate şi decalitatea factorilor de cură balneară acestea pot avea un flux mare de turişti pe toată perioadaanului).6.1. DINAMICA SOSIRILORDinamica sosirilor prezintă evoluţii asemănătoare cu analiza referitoare la capacitateade cazare (existentă sau în funcţiune) din arealul studiat.Numărul total al sosirilor în județ se ridică la 1.262.558, din care structurilor de primirecuprinse în limitele Bazinului Sucevei le revine o pondere de 47,58 %, (600.074 sosiri),majoritatea fiind dirijate către cele din municipiul Suceava, 456.088 de sosiri, respectiv 75,9 %din sosirile în structurile de primire existente în cadrul Bazinului Sucevei și 36,11 % din celeînregistrate la nivelul județului Suceava.Analizând dinamica sosirilor în structurile de primire turistică în intervalul 2005-2010observăm, pentru intervalul analizat, același model de evoluție pentru județul Suceava șimunicipiul Suceava, respectiv o creștere evidentă a numărului de sosiri în intervalul 2005-2008,urmată de o scădere destul de pronunțată în anii 2009 și 2010, în timp ce în Bazinul Suceveicreșterea se menține până în anul 2009, fiind urmată doar de o ușoară scădere în 2010, mai puținsemnificativă față de cea înregistrată la nivelul județului și al municipiului (Fig. 54).Analizând dinamica sosirilorpe medii, apreciem că din totalulsosirilor în județul Suceava, o mareparte s-au dirijat către structurile deprimire din mediul urban (36,11 %), cuprecădere către cele din orașele dinBazinul Sucevei.Activitatea structurilor deprimire turistică din mediul urban albazinului Sucevei este semnificativă lanivel județean, evoluția ponderilorcoincide cu tendința generalămanifestată la nivelul județului, decreștere până în anul 2009 (de la 36.36% ,în anul 2005, până la 39,39 %, înFig. 54. Numărul total de sosiri în perioada 2005-20102009) urmată de o scădere în 2010 (diminuare la 36,42 %), aceste ușoare fluctuații redând foartebine situația economică existentă în această perioadă de criză.La nivelul Bazinului Sucevei participarea structurilor din mediul urban la totalulactivității turistice, exprimată prin numărul de sosiri, este apreciabilă deținând în medie 75,90% din numărul total al acestora.Numărul de sosiri în unităţile de cazare din mediul urban arată supremaţia municipiuluiSuceava, deşi în scădere evidentă în 2010, faţă de 2008. Municipiul Rădăuţi se menţine şi laacest capitol pe un trend ascendent, nu la fel de puternic precum la indicatorii prezentaţi anterior,dar înregistrează o evoluţie pozitivă (Fig. 55).Ponderea mare a sosirilor în orașul Suceava se datorează poziției pe care o ocupă încadrul județului – reședință de județ - care-i conferă un statut aparte față de alte localități urbanedin județ, importanța orașului fiind materializată, în special, prin concentrarea unui număr marede structuri de primire turistică și prin ritmul de viață mult mai intens, cu activități diversificatece favorizează sosirile în structurile menționate.100

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticNumărul de sosiri în unităţile de cazare, în perioada 2005 - 2010, în BazinulSucevei - urban100000800006000040000200000Municipiul SuceavaMunicipiul Rădăuţi2005 2006 2007 2008 2009 2010Fig. 55. Numărul de sosiri în unitățile de cazare din orașele Suceava și Rădăuți (2005-2010).În privinţa numărului de sosiri în mediul rural, cu cele mai mari valori se înscriulocalitățile Șcheia și Sucevița, urmate de localități în care valorile sunt mult mai mici: Putna,Ilişeşti și Bosanci (Fig. 56).N um ărul de sosiri în perioada 2005-2010 – în localită ţile din Bazinul Sucevei -rural14000120001000080006000400020000Bosanci Ilişeşti Ma rg inea MitocuDragomirne iPutna Şcheia S uce viţ a2005 2006 2007 2008 2009 2010Fig. 56. Numărul de sosiri în perioada 2005-2010 în mediul rural din Bazinul SuceveiÎn ceea ce privește evoluția sosirilor în perioada 2005-2010 în structurile cu funcțiuni deprimire turistică din mediul rural din bazinul Sucevei, aceasta se înscrie, în linii mari, modeluluispecific județului și bazinului Sucevei, caracterizat printr-un trend ascendent până în anul 2008,urmat de o scădere până în 2010.Anul 2008 se înscrie, în majoritatea cazurilor, printr-o diminuare a numărului sosirilor,cauza fiind cea legată de efectele pe care inundațiile din vara acestui an le-au avut asupraactivității turistice de ansamblu din localitățile din bazinul Sucevei.În ceea ce privește situația sosirilor pe categorii de unități de primire, observăm că,atât la nivelul județului, cât și al Bazinului Sucevei, hotelurile sunt structurile turistice cele maiagreate de turiști (Fig. 57).101

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic1 6 0 0 0 01 4 0 0 0 01 2 0 0 0 01 0 0 0 0 08 0 0 0 06 0 0 0 04 0 0 0 02 0 0 0 0N u m a r u l d e s o s ir i în s t r u c tu r ile c u f u n c t iu n i d ec a z a r e t u r is t ic a în p e r io a d a 2 0 0 5 - 2 0 1 002 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0H o te lu r i - ju d e t S u c e a v aPe n s iu n i tu r is tic e u r b a n e - ju d e t S u c e a v aPe n s iu n i tu r is tic e r u r a le , p e n s iu n i a g r o tu r is tic e - ju d e t S u c e a v aH o te lu r i - b a z in S u c e a v aPe n s iu n i tu r is tic e u r b a n e - b a z in S u c e a v aPe n s iu n i tu r is tic e r u r a le / a g r o tu r is tic e - b a z in S u c e a v aFig. 57. Numărul de sosiri în diferite tipuri de structuri cu funcțiuni de cazare turisticăîn județul Suceava și în Bazinul SuceveiSituația existentă în Bazinul Sucevei reflectă destul de bine situația existentă la niveluljudețului, cu preferințe centrate pe hoteluri, dată fiind suprapunerea unor localități care secaracterizează printr-o activitate turistică susținută, cu un număr mare de sosiri, cum este cazulorașelor Suceava, Rădăuți și localităților Scheia, Sucevița, Putna, Ilișești etc.Dinamica sosirilor turiștilor străini în unități de primire din localitățile Bazinului Sucevei încare există cel puțin trei structuri cu funcțiuni de cazare este ilustrată în harta din fig. nr. 58.Fig. 58. Evoluția numărului anual de sosiri – turiști străini – în structuri cu funcțiuni de cazare din localitățidin Bazinul Sucevei cu peste 3 structuri de primire.În concluzie, dinamica sosirilor în perioada 2005-2010 poate fi apreciată ca pozitivădin anul 2005, până în anul 2008, cu creșteri semnificative, atât la nivelul județului (de 19,23 %),cât și la nivelul Bazinului Sucevei ( de 31,97 %), urmată de o diminuare a numărului de sosiri în102

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticanul 2010, cu 15,15 %, față de anul 2008. La nivelul Bazinului Sucevei scăderea este mai puținresimțită, fiind doar de 8,04 % în 2010, față de anul 2008.6.2. DINAMICA ÎNNOPTĂRILORIndicatorul referitor la numărul total de înnoptări prezintă evoluţii asemănătoare cu cel carea făcut referire la numărul de sosiri în structurile turistice cu funcțiuni de cazare din arealul studiat.Analizând dinamica înnoptărilor în structurile de primire turistică în intervalul 2005-2010 observăm, pentru intervalul analizat, același model de evoluție pentru județul Suceava,Bazinul Sucevei și municipiul Suceava, respectiv o creștere evidentă a numărului de înnoptări înintervalul 2005-2008, cu valori maxime înregistrate, în majoritatea cazurilor, în anul 2008(exceptând orașul Rădăuți, cu un maxim înregistrat în anul 2010 și localitatea Scheia, cu ovaloare maximă atinsă în anul 2009), urmată de o scădere ușoară, în majoritatea cazurilor(excepție face orașul Rădăuți) în anii 2009 și 2010 (Fig 59).Numărul deînnoptări în unităţile decazare din mediul urbanarată supremaţiaFig. 59. Numărul total de înnoptări în structurile cu funcțiuni de cazareturistică, în perioada 2005-2010, în localități din Bazinul Sucevei(101.601) până în anul2008 (141.753), pondereaparticipării orașuluiSuceava la activitățileturistice – înnoptări dincadrul Bazinului Sucevei sediminuează ușor, de la23,34 %, în anul 2005, pânăla 21,21%, în anul 2010(Fig. 60).Orașul Rădăuți nubeneficiază de aceleașiatuuri ca și Suceava, totușise menţine şi la acestcapitol pe un trendmunicipiului Suceava,deşi în scădere evidentă în2010, faţă de 2008. OrașulSuceava se impune, prinnumărul de înnoptări, înmod decisiv, atât lanivelul județului, cât și lanivelul bazinului. Deși,numeric, numărul total deînnoptări în orașulSuceava crește din 2005Fig. 60. Numărul de înnoptări în unitățile de cazare din orașeleSuceava și Rădăuți.ascendent, în timp ce orașul Solca are o evoluție fluctuantă, contribuția la numărul total deînnoptări din cadrul bazinului fiind una modestă.103

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticFig. 61. Numărul de înnoptări în perioada 2005-2010în mediul rural a Bazinul SuceveiAnaliza indicatoruluiînnoptări pe tipuri destructuri de cazare din județulSuceava și din BazinulSucevei (Fig. nr. 62) indicăfaptul că, din numărul total deînnoptări în județ și înlocalități din bazin,hotelurilor le revine cea maimare pondere.Dinamica sosirilorturiștilor străini în unități deprimire din localitățileBazinului Sucevei în careexistă cel puțin trei structuricu funcțiuni de cazare este ilustrată în harta din fig nr. 63.Situaţia privindnumărul de înnoptări înmediul rural indică ocreștere a numărului totalde înnoptări de la 12261, în2005 (10,07% dinînnoptările la nivelulbazinului) la 36722 în 2009(21,78% la nivelulbazinului), supremaţia fiinddisputată de localităţileŞcheia şi Sucevita, cu unplus pentru prima (Fig. 61).Fig. nr. 62. Numărul de înnoptări în structurile cu funcțiuni de cazareturistică din județul Suceava și Bazinul Sucevei, în perioada 2005-2010Fig. 63. Evoluția numărului anual de înnoptări – turiști străini – în structuri cu funcțiunide cazare, din localități din Bazinul Sucevei cu peste 3 structuri de primire104

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticAnalizând comparativ numărul sosirilor și al înnoptărilor în județul Suceava, înlocalitățile Bazinului Suceava și în municipiul Suceava (Tabel 7), observăm că numărul total alînnoptărilor depășește în toate cazurile numărul sosirilor, acest raport dintre numărulînnoptărilor și numărul total de turiști sosiți definind, în esență, durata medie a sejurului turistic.Tabel nr. 7. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turisticăsosiri-înnoptări, durata medie a sejurului turistic, în anii 2005-2010, în Bazinul Sucevei (Sursa DJS Suceava)Zona Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTALNr. total sosiri 192120 211003 226277 229068 209725 194365 1262558JudețulSuceavaBazinulrâuluiSuceavaMnuicipiulSuceavaNr. total înnoptări 435199 500302 535078 530110 479402 460637 2940728Durata medie a sejurului 2,3 2,4 2,4 2,3 2,5 2,4 2,3Nr. total sosiri 83100 95134 101744 109673 110230 100863 600744% din județ 36.36 34.35 33.78 37.49 38.39 36.42 36.11Nr. total înnoptări 121848 153422 182.302 191426 168629 159045 976672% din județ 27.99 30.66 34.07 36.11 35.17 34.52 33.21Durata medie a sejurului 1,5 1,6 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6Nr. total sosiri 69874 72492 76440 85883 80528 70791 456008% din județ 36.36 34.35 33.78 37.49 38.39 36.42 36.11% din bazin 84.08 76.19 75.12 78.3 73.05 70.18 75.9înnoptări 101601 111994 126002 141753 115895 100945 698.190% din județ 23.34 22.38 23.54 26.74 24.17 21.91 23,74% din bazin 83,38 72,99 69,23 75,05 68,72 63,46 71,50Durata medie a sejurului 1,5 1,5 1,6 1,7 1,4 1,4 1,56.3. INDICATORII CIRCULAŢIEI TURISTICE6.3.1. Durata medie a sejurului turistic reprezintă perioada, exprimată în zile, în careturistul rămâne în zona de destinație turistică. Se poate exprima matematic ca fiind raportul întrenumărul de înnoptări (zile-turist) și numărul sosirilor (număr total turiști), după formula:Sj = N zt /N t, , unde Sj = durata medie a sejurului, N zt = numărul înnoptărilor;N t = numărul de turiști. Prelucrarea datelor statistice disponibile pentru județul Suceava, BazinulSucevei și municipiul Suceava indică o valoare medie a duratei sejurului mai mică în municipiulSuceava (1,5 zile/turist) și în Bazinul Sucevei (1,6 zile/turist) pentru Bazinul Sucevei, față de ceade specifică județului Suceava, care este de 2,35 zile/turist (Fig. 64).Valorile duratei medii de şedereau atins un maximum în 2006, de 2,2 zile,urmând valorile din anii 2007 şi 2010, de2,0 zile.În ceea ce privește diferenţeleurban – rural, acestea sunt mici, 2,06 zile,respectiv 1,73 zile. Cele mai mari diferenţeau fost constatate în anii 2006 şi 2007,când acest indicator a fost mai ridicat înmediul urban.În ultimii ani, observăm că duratașederii turiștilor în mediul rural este egalăcu cea din mediul urban, existând chiarlocalități în care numărul zilelor de ședereturistică este mai mare în mediul rural:Pătrăuți și Brodina, două locații aparținândDS Suceava, în care sosesc clienți carepractică turismul cinegetic; în Sucevița șiFig. 64. Dinamica duratei medii a sejurului în județulSuceava, Bazinul Sucevei și în municipiul Suceava,în perioada 2005-2006Putna, datorită ofertei atractive sub aspectul calității serviciilor turistice (cazare, masă), aactivităților turistice, a posibilităților de agrement și turism activ în Parcul Natura Activ, dinSucevița, în orașul Solca, datorită potențialului factorilor naturali.105

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic6.3.2. Intensitatea circulației turisticeÎn privinţa intensităţii circulaţiei turistice (Tabel 8), care reprezintă raportul întrenumărul înnoptărilor şi numărul locuitorilor din locul de destinaţie, se remarcă faptul că primelelocuri sunt ocupate de două localităţi din mediu rural, respectiv Suceviţa (4, 21) şi Şcheia (2,28),municipiul Suceava situându-se pe locul al treilea (1,08).Tabel 8. Intensitatea circulației turistice în localitățile Bazinului Suceavei (2009)Denumirea localităţiiNr.DensitateaSuprafaţalocuitori (km 2 )populaţiei(locuitori/km 2 )Nr.totaldelocuridecazareNr.sosiriNr .înnoptăriIntensitateacirculațieituristiceRatafuncțieituristice(%)Densitateacirculațieituristice în raportcu populația (%)Densitateacirculațieituristice înraport cuteritoriul(turiști/km 2 )Suceava 106792 52.1 2049.75 1267 80529 115895 1.08 1.18 75.4 1545.7Rădăuţi 29259 32.3 905.85 506 7984 15889 0.54 1.73 27.3 247.2Solca 2620 49.37 53.06 18 64 123 0.05 0.68 2.4 0.02Total urban 138671 133.77 1002.88 1791 88577 131907 0.7 0.95 47.2 244.2Bosanci 7135 49.57 143.93 16 393 393 0.06 0.22 5.5 7.9Brodina 3675 192.05 19.13 25 31 107 0.03 0.68 0.8 0.16Ilişeşti 2735 33.06 82.72 58 994 1492 0.54 2.12 36.3 30.1Marginea 10183 75.91 134.14 8 279 421 0.04 0.07 2.7 0.03MitoculDragomirnei4677 52.85 88.49 50 123 123 0.03 1.07 2.6 0.02Pârteştii de Jos 2889 51.27 56.34 42 149 227 0.08 1.45 5.2 0.03Pătrăuţi 4895 37.73 129.73 14 24 48 0.01 0.28 0.5 0.005Putna 3756 133.7 28.09 108 1109 1753 0.47 2.87 29.5 8.29Şcheia 9139 58.3 156.75 281 12860 20816 2.28 3.07 140.7 220.6Suceviţa 2754 89.12 30.9 797 5809 11525 4.21 28.93 210.9 65.2Todireşti 5811 59.83 97.12 12 32 44 0.01 0.2 0.5 0.5Total Rural 57649 833.39 87.94 1419 21803 36949 0.2 0.74 11.5 10.44Total 196320 967.16 154.23 3210 110380168856 0.44 0.85 29.2 45.056.3.3. Rata funcției turisticeAnalizând rata funcţiei turistice (Fig. 65), care reprezintă raportul dintre numărul totalde locuri de cazare şi populaţia totală, în localităţile din bazinul Sucevei, se remarcă o dată înplus localitatea Suceviţa, valoarea înregistrată – 28,93 % – fiind cea mai mare din întregul bazinşi de peste 9 ori mai mare decât valoarea din localitatea Şcheia, situată pe locul al doilea.Fig. 65. Rata funcției turistice în localitățile din Bazinul Sucevei - 2009106

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticDacă apreciem intensitatea și rata circulației turistice pe medii, urban și rural (Fig.66) constatăm că valoarea intensității turistice este de trei ori mai mare în mediul urban, față de ceaspecifică mediului rural, în timp ce rata funcției turistice, deși are valori mai mici, este comparabilăcu cea din mediul urban.6.3.4. Densitateacirculaţiei turistice în raport cuteritoriul are valori medii înbazinul Suceava: este de 45turiști/km 2 , de 3 ori mai micădecât densitatea medie apopulației arealului studiat (154loc./km 2 ), cu valori mult mai mariîn mediul urban.6.3.5. Densitateacirculaţiei turistice în raport cupopulaţia este reprezentată peharta de la fig. nr. 67 pe care sepot observa areale cu densitățimai mici, cuprinse între 0,1-20%10.80.60.40.20Indicatori turistici, pe medii, în Bazinul Sucevei - 2009(Putna, Marginea, Solca, Pârtești, Todirești și Mitocu Dragomirnei) şi spațiile cu densități mariși foarte mari, de peste 100 %. Valoarea medie în bazinul Sucevei este de 29,2 turiști/100 loc, iardiferența dintre mediul urban și cel rural este de 4 ori mai mare, ceea ce demonstrează căorașele, în special Suceava și Rădăuți, sunt centrele de polarizare turistică din zonă.În concluzie, putem aprecia că, din punct de vedere al circulației turistice, se impunezona bazinului inferior al Sucevei care se suprapune orașului reședință de județ și împrejurimilorsale (Șcheia, Ilișești, Pătrăuți, Mitocul Dragomirnei, Bosanci), ce se caracterizează prin valorimari ale indicatorilor analizați, urmată de zona Rădăuți și a localităților învecinate – Sucevița,Marginea, Putna cu prelungire spre contactul cu muntele (Solca, Arbore, Cacica, Pârtești), carese impune prin valori mai mari ale indicatorilor în localitățile Sucevița și Rădăuți. Celelaltelocalități au valori modeste, în unele există oportunități de valorificare superioară a resurselor, deexemplu în zona montană, neintegrate suficient în circuitul turistic de întreprinzătorii particulariși autoritățile locale.0.70.950.20.740.44Total urban Total Rural TotalIntensitatea circulaţiei turistice0.85Rata funcţiei tur isticeFig. 66. Indicatori turistici – intensitatea și rata circulațieituristice pe medii în Bazinul Sucevei, 2009107

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic108Fig. 67. Densitatea circulației turistice în raport cu populația, în localități din Bazinul Sucevei cu peste 3 unități de primire cu funcții de cazare turistică.108

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticCAP. 7. MARKETINGUL ȘI POLITICA DE PROMOVARE TURISTICĂMarketing-ul în domeniul turismului este o activitate relativ recentă. Elemente dinmarketingul comercial, însă, au fost uzitate în activitățile turistice anterior închegării acestuia caspecialitate turistică. Aplicarea marketingului în turism a fost abordată în literatura despecialitate abia la jumătatea deceniului șapte al secolului trecut (1965). Prima lucrare a fostelaborată în Spania de către G. Schellenberg (Marketing y Tourismo), urmată de o alta, în 1971,apărută la Berna. 21În literatura românească, marketingul și-a făcut apariția și mai târziu. Primele lucrări îndomeniu au apărut în 1975. E. Nicolaescu a publicat „Marketingul în turism”, iar I. Berbecaru„Strategia promoțională în turism”. În 1984, V. Balaure și colectivul, publică lucrarea„Marketingul în alimentație publică și turism”. Abia după 1990 subiectul este abordat din ce înce mai des și apar noi lucrări: C. Silviu, 1993, „Marketing turistic Note de curs”, Sibiu; S.I.Gruescu, 1997, „Marketing în economia turismului”, Editura Universității din București; T.Gherasim, D. Gherasim, 1999, „Marketing turistic”, Editura Economică, București; A. Nedelea,2003, „Politici de marketing în turism”, Editura Economică, București.Marketingul turistic reprezintă un ansamblu de metode şi tehnici utilizate de către unofertant de servicii turistice pentru a determina receptivitatea potenţialilor clienţi faţă de unanumit produs sau serviciu turistic și promovarea acestuia pe o anumită piaţă.În domeniul turismului, marketing-ul vizează antrenarea tuturor elementelor funcţionaleale întreprinderilor turistice pentru ca acestea să-l satisfacă pe consumator (turist), să-l fidelizezeși să-și asigure beneficii pe termen lung.Succesul în promovarea ofertei turistice presupune cunoșterea elementelor psihologicecare acționează asupra receptorului (consumatorului de servicii turistice). În acest sens, agentulde promovare trebuie să-şi stabilească obiectivele turistice și respectiv activităţile/proiectele carepot fi desfășurate, în vederea satisfacerii unor nevoi spirituale a consumatorilor de turism(completate, în subsidiar de cele materiale).Sfera activității de promovare a resurselor turistice din Bazinul Sucevei este deosebit devastă și cuprinde numeroase instrumente, dintre care menționăm: publicitatea prin „massmedia”, reclama, publicitatea directă, cataloagele, promoțiile, vânzările directe, relațiile cupublicul, hărțile turistice, publicațiile, albumele și ghidurile de turism, participarea la târguri,expoziții internaționale, atât în cadrul pavilioanelor naționale, cât și în cadrul saloanelor șiexpozițiilor specializate pe teme turistice, cărțile de vizită, anunțurile, panourile și afișele etc.Publicitatea prin „mass-media”cuprinde măsurile prin care prestatorii de serviciituristice și organizațiile turistice caută să determine potențialii turiști prin intermediul mijloacelorde comunicare de masă, cu impact puternic asupra consumatorilor.Un rol important în publicitatea directă îl au punctele de informare turistică de laRădăuți și Sucevița și Centrul Județean de Informare Turistică din Suceava.Aceste instrumente de promovare sunt prezente în peste 85 % din unitățile de deservireturistică (agenții turistice, unități de primire și cazare, unități de alimentație). De asemenea, încadrul locațiilor turistice din mănăstiri (Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Dragomirna, Arbore,Putna, Sucevița, Bogdana), în muzee (Complexul Muzeal Bucovina din Suceava, MuzeulEtnografic Rădăuți) și chiar în spațiile de deservirea turiștilor (ghișee, recepții) există standuricare pun la dispoziție broșuri, pliante, hărți, ghiduri și albume cu informații turistice pertinentedespre obiectivele din bazinul hidrografic al râului Suceava.O altă formă de promovare o reprezintă prezentarea unor unități de cazare și dealimentație publică prin clipuri publicitare transmise pe posturile televizunilor locale (Arbore,Suceava, Sucevița, Rădăuți) și regionale (TVR Iași, TVR 2). La televiziunea PlusTv suntprezentate pensiunea Cetinița, hotelurile Sofia, Voievod, toate din Sucevița, Casa21 Nenciu Daniela Simona, 2009, Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului românesc, Editura EXPONTO, Constanța, p.29109

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticNaționalităților din Cacica; pe Intermedia TV este promovată pensiunea Mușatinii, din Putna,iar pe Bucovina TV sunt promovate unitățile turistice de alimentație publică din Suceava:Restaurantul Taco Loco, Cafeneaua Parisienne Crepes, Pub Oscar Wilde, Hotelul Zamca.Publicitatea pe site-uri private și pe site-uri turistice prezintă avantajul accesului rapidla informații și oferă posibilitatea comenzilor online.Reclama, ca formă de promovare de idei, produse sau servicii, este un instrument debază care contracarează concurența de piață, contribuind la personalizarea ofertei turistice.O atenție deosebită trebuie acordă modului de formulare a reclamelor, ținându-se contde obiectivul urmărit (informare, convingere, susținerea unui nou produs, reactualizarea ofertei).În spațiul cercetat am întâlnit reclame atractive: „Hai în Bucovina!”, ”Bucovina – Athos-ul dinCarpați”, „Bucovina - Locul unde începe vacanța perfectă!”, „Vino să vezi originalul înBucovina” sau „Concediu pentru trup și suflet în Bucovina” etc..Cataloagele ca forme de promovare mai complexă a locațiilor turistice se editează înnumăr limitat din cauza costurilor mai mari. Sondajele efectuate în teren atestă prezența unorunități din Sucevița, Suceava și Șcheia în cataloage internaționale ADAC și TUI, din Germania.Promoțiile ca activități de promovare independentă au menirea de a transmite un mesajinformațional despre produsul sau destinația turistică. Formele cele mai simple includintroducerea pe piață a obiectelor promoționale gratuite: șepci, tricouri, pixuri, mostre de produseartizanale, din ceramică, lemn etc. Binevenite sunt și unele minioferte de călătorie, tururi șiminivacanțe turistice gratuite, reduceri de prețuri oferite de anumite agenții și firme de turism.Vânzârile directe spre consumatori se realizează de la agențiile de turism și uneori decătre tur-operatori. Acestea prezintă avantajul că agentul de turism poate face sugestii și oferialternative pentru „tipul de destinație/produs turistic potrivit consumatorului și organizațiaturistică în măsură să ofere gradul și tipologia de servicii necesare consumatorului” 22 .Relațiile cu publicul (PR) se desfășoară pe baza uneia sau a mai multor activitățispecifice planului de marketing: relațiile cu presa; publicitatea axată pe produse specifice (în careprodusul poate fi un eveniment special, ex. Festivalul medieval de la Suceava); lobby-ul pe lângăinstituții și organisme; consilierea și comunicarea corporatistă (produsul turistic este rezultatulacțiunii mai multor parteneri).Hărțile turistice sunt prezentări ilustrate a realității turistice 23 care permit orientarea șiparticiparea la diferite forme de turism. Primele hărți turistice au început să apară după anul1960, unele incluse în îndreptarele și ghidurile turistice publicate în anii 1960-1970 (G.Sidorovici, 1964; Șt. Zidăriță, 1967). O hartă turistică valoroasă sub aspectul conținutuluiștiințific și a utilității pentru activitatea turistică din județul Suceava a fost editată în colecțiaHărți Turistice Județene (autori I. Popescu-Argeșel și N. Popp, Editura Sport Turism, 1979, scara1:250.000). După 1989 au apărut numeroase hărți și schițe de hărți ale județului Suceava,orașelor, mănăstirilor cu obiectivele culturale, istorice, religioase, unitățile de cazare și uneleelemente de potențial natural. Ultima hartă a municipiului Suceava, text română-engleză, a fostrealizată de Primăria Municipiului Suceava (Tip. Schubert & Franzke, Cluj Napoca, 2008) fiindutilă prin elementele actualizate despre obiectivele turistice și noile denumiri ale străzilor.Dintre activitățile promoționale cu tradiție se remarcă publicațiile și albumele editate deConsiliului Județean Suceava, care sunt distribuite gratuit prin Centrul de Informare Turistică.Dintre acestea merită amintite: Albumul „Bucovina”, Tipografia Lidana Suceava(2011), distribuit cu scopul de a populariza atracțiile turistice din Bucovina; „Crăciun înBucovina” (2011), „Paștele în Bucovina” (2011), „Hora Bucovinei” (2011), „Pelerin înBucovina” (2011) etc.Ghidurile și atlasele rutiere ale României, editate în anii 1960, 1983 și 1993, constituieun real spriin pentru desfășurarea activităților turistice. Utile pentru turiști sunt Atlasul Rutier al22 Dumbrăveanu, Daniela, (2010), Politici promoționale în turism, ediția a II-a, Editura Epsilon Press, București,p.11023 Ielenicz, M., Comănescu, Laura, 2006, România. Potențial turistic, Editura Universitară, București, pp. 436.110

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticRomâniei (1981), editat color de Direcția Topografică Militară şi lucrarea „România-GhidTuristic” (coordonator S. Bonifaciu, Editura Sport Turism, 1983).Ghidul turistic din colecția „Munții Noștri”, realizat de N. Barbu și L. Ionesi, apărut înanul 1987, în Editura Sport – Turism, însoțit de o hartă turistică detaliată (autor V. Băican) seconstituie întru-un îndrumar prețios pentru turiștii care ajung să viziteze Obcinele Bucovinei.După anul 1990, au apărut lucrări noi: „Cetatea de Scaun a Sucevei – ghid”, (Coord.Laura Ursu, text Fl. Hău, Editura Bucovina Istorică, Suceava, 2002) şi „Bucovina-Ghid Turistic”(text M. Camilar, 2006).Multe lucrări elaborate de către specialiști, geogafi, istorici, muzeografi, etnografi, seconstituie în materiale de informare, documentare și promovare turistică. În această categorieintră monografiile și enciclopediile. „Obcinele Bucovinei” (N. Barbu, Editura Științifică șiEnciclopedică, București, 1976), „Bucovina - Pagini de enciclopedie”, editată în trei volume (N.Monteoru, 2004, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților), „Cetatea de Scaun a Sucevei –monografie”, scrisă de P Batariuc şi apărută la Editura Bucovina Istorică Suceava, în anul 2004şi „Enciclopedia Turistică a României” (2003, Editura Corint, București), editată subcoordonarea prof.univ.dr. M. Ielenicz.După anul 2000, sunt promovate atracțiile și evenimentele turistice din Bucovina prinlucrări și albume cu texte și fotografii elocvente, editate în limbi de circulație internațională,dintre care menționăm „Suceava-între trecut și prezent” (Suceava between past and present),coordonator C.E. Ursu, publicată la Editura Musaținii (2008); „Oameni și locuri în Bucovina”(2009), album realizat în parteneriatul dintre România și Ucraina (manager de proiect, prof. univ.dr. V. Efros); Buletinul de Informare Patrimoniu - 2010, realizată de Direcția de CulturăSuceava, coordonator D. Hrenciuc şi „Bucovina” (Tipografia Lidana, Suceava, 2011), volumlansat de Consiliul Județean Suceava.Atracțiile turistice sunt promovate prin broșuri, pliante, prospecte și cărți de vizitădistribuite direct beneficiarilor de către unitățile turistice (muzee, biserici, mănăstiri, instituții).Unitățile de cazare – primire își promovează ofertele prin intermediul anunțurilor,afișelor, pliantelor și broșurilor, care oferă informații despre capacitatea de cazare, posibilitățide agrement, date de contact etc.Un rol important în promovarea turismului l-a avut Consiliului Județean Suceava prin:sprijinirea festivalurilor și manifestarilor culturale, care contribuie la promovarea autenticitățiiobiceiurilor și tradiților din Bucovina, fundamentarea, promovarea si implementarea unorproiecte din domeniul turismului şi pezentarea cu standuri proprii la târguri și expozițiinaționale și internaționale. Proiectele derulate sub egida CJ Suceava: Pelerin în Bucovina, HoraBucovinei, Paștele în Bucovina și Crăciun în Bucovina au devenit mărci înregistrate la Oficiul deStat pentru Invenții și Mărci, din data de 14 martie 2011.Pentru cunoașterea opiniei consumatorilor și a autorităților locale privind dezvoltareaturismului în Bazinul Sucevei am inclus în chestionarele aplicate în teren întrebări referitoare laformele de promovare: număr de programe și proiecte, grad de implicare. Din analiza cantitativăefectuată, majoritatea celor chestionați au susținut că localitățile pot intra în circuitul turistic(peste 87,5 %), motivele principale identificate fiind obiectivele turistice naturale și antropice sauamenajările turistice deja existente.Necesitatea implicării și instruirii localnicilor în domeniul turismului este recunoscută înprocente majoritare de toți respondenții în modalități diverse, ca şi nevoia de publicitate prin altemijloace (ex. internet).Observațiile din teren au scos în evidență și aspecte negative care relevă slaba implicarea autorităților locale în promovarea propriilor resurse turistice. Acestea sunt vizibile frecvent prinlipsa afișelor, a plăcuțelor indicatoare spre unele puncte de atracție turistică, prin absențamarcajelor sau starea necorespunzătoare a acestora.111

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticCAP. 8. IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR TURISTICE ÎN DEZVOLTAREADURABILĂ A TURISMULUI8.1. IMPACTUL ENVIROMENTAL ÎN BAZINUL SUCEVEIO simbioză armonioasă între mediu și turism ar aduce beneficii pe ambele planuri, însă,acțiunile turistice distructive, manifestate prin exploatarea necorespunzătoare a componentelormediului (intervenția turiștilor asupra florei, faunei, degradarea obiectivelor, poluarea cu deșeuri,zgomotul), determină o reducere a potențialului turistic, micșorează atractivitatea și modificăaspectul peisajelor. Deși densitatea turistică în raport cu teritoriul (Fig. 68) nu prezintă valorifoarte mari în arealul studiat, asta nu înseamnă că efectele circulației turistice nu sunt vizibile.Practicarea unor tipuriagresive de turism, pe traseeneomologate, în zone cu restricțiisau areale protejate, deplasareaîn grupuri neorganizate, folosireanecontrolată a focului,distrugerea indicatoarelor și apanourilor de informare,inscripționarea arborilor,practicarea înscrisurilor pefațadele monumentelor istorice,statui, obiecte și chiar stânci,sunt doar câteva dintre „rănile”provocate patrimoniului turistic.Experienţa turistică aFig. 68. Densitatea circulaţiei turistice în raport cu teritoriulîn localităţile din Bazinul Sucevei - 2011 (turişti/km 2 )demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată, în general, rezultăo serie de impacturi directe și indirecte resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediuluinatural. Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, ungenerator de schimburi la nivelul mediului şi al economiei, determinând mai multe tipuri deefecte (Fig. 69).Impactul negativ al activităților turistice asupra mediului nu a întârziat să apară, deși,numeric vorbind, turiștii nu au depășit limita de suportabilitate a mediului. Componentelenaturale afectate de practicarea turismului sunt 24 : relieful și peisajul, rețeaua hidrografică,vegetația, fauna și solurile; evident că nu se exclud agresiunile asupra obiectivelor antropice.În cazul geositurilor efectele negative ale turismului îmbracă forme vizibile deoarecerelieful este suportul material al desfăşurării activităţilor turistice și anume - potecile suntafectate de eroziune, uneori de tip ogașe, datorită utilizării lor sporite.Astăzi, cele mai mari presiuni asupra substratului se fac în zonele unde se construiescunități cu destinații turistice, stații PECO, parcări (în lungul drumului E 85, în zonele periurbaneși în localități cu aflux mare de turiști). Multe dintre amenajări își vor dovedi favorabilitateapentru turism prin îmbunătățirea și dirijarea traficului turistic rutier spre centrele de convergențăa fluxurilor turistice din Suceava, Rădăuți, sau prin tranzit spre și dinspre Ucraina.Peisajul pierde din calitățile estetice prin înmulţirea elementelor de infrastructurădatorită construcţiilor. Designul noilor clădiri, culorile stridente, materialele artificiale folosite șiamplasarea acestora nu se armonizează cu peisajul. De asemenea, multe pensiuni turistice șiagroturistice au o arhitectură străină specificului locului, reflectă stridența și sfidează simțulartistic, producând, fără exagerare, poluare estetică.24 Cândea, Melinda şi colab., 2003, Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, EdituraUniversitară, Bucureşti, pp.85-87.112

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticA C T I V I T Ă Ț I T U R I S T I C E113A C T I V I T Ă Ț I T U R I S T I C EM E D I UINFLUENEDIRECTESOLTasareaDislocarea particulelormineraleDistrugerea litiereiPoluarea cu deșeuriReducerea porozitățiiDiminuarea infiltrăriiapeiSchimbareacaracteristicilor fizicochimiceReducerea activitățiimicrobieneDiminuarea materieiorganiceEroziunea acceleratăINFLUENȚE INDIRECTEINFLUENEDIRECTEAPĂMărirea turbiditățiiDeprecierea calității apeiExtinderea bacteriilorpatogeneEutrofizareaModificareaînsușirilor fiziceAfectareaecosistemeloracvaticeM E D I UInfluențeindirecteM E D I UVEGETAȚIESchimbarea compozițieifloristiceModificareamicroclimatuluiEroziunea accelerată asoluluiDiminuarea suprafețelorforestiereReducerea suprafețeicovorului vegetalDistrugerea unorelemente rareINFLUENEDIRECTEInfluențe indirecteidirecteFAUNĂAfectarea stării desănătateReducerea ratei dereproducereSchimbarea structuriipe speciiINFLUENȚEINDIRDegradarea habitatelorDistrugerea habitatelorDiminuarea număruluide specii.Schimbareacomportamentuluinatural al animalelorINFLUENEDIRECTEM E D I UA C T I V I T Ă Ț I T U R I S T I C EA C T I V I T Ă Ț I T U R I S T I C EFig. 69. Schema interdependenţei şi a efectelor turismului în ramurile geografiei generale113

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticImpactul turismului asupra climei din bazinul râului Suceava este relativ redus deoarecedispersia centrelor turistice este mare şi concentrarea unui număr de turişti se realizează doar încentrele și localitățile turistice importante și în anumite perioade ale anului, cu deosebire însezonul estival. La poluarea aerului participă şi turiştii care practică „ieşirea la iarbă verde”,foarte frecventă în jurul oraşelor, acolo unde sunt liziere de pădure sau în apropierea apelor.„Urmele” lăsate sunt în total dezacord cu legile naturii. Le întâlnim, fie în preajma orașuluiSuceava, în lunca râului Suceava și a afluenților, fie în preajma unor amenajări turistice (zonamotelului Ilișești) sau în apropierea unor pensiuni, chiar dacă unele au locuri special amenajate.Hidrositurile suportă o supraexploatare, atât în sensul numărului mare de turişti atraşide ele, cât şi datorită poluării exercitate de comunitățile locale prin aruncarea deșeurilor. Ceea cefrapează este faptul că și pâraiele din zonele mai izolate (Ciumârnariu, Brodina, Blândețul,Bercheza, Pohonișoara etc) sunt sufocate cu diverse deșeuri. Nerespectarea perimetrelorhidrogeologice şi a normelor sanitare de protecţie a surselor de apă potabilă, lipsa sistemelor decanalizare a apelor menajere și evacuarea necontrolată a acestora (neepurate în prealabil),provenite, mai ales, de la campinguri și pensiuni, pot genera efecte nedorite asupra sănătățiituriștilor cazați, a locuitorilor din comunitățile situate în aval, dar și asupra lanțurilor trofice 25 .Biositurile (flora și fauna) sunt cele mai sensibile elemente care au de suferit din cauzaexodului masiv al turiştilor, în special către zonele forestiere, a comportamentului turisticnecivilizat și necontrolat, dar și ca urmare a sporirii dotărilor şi infrastructurii turistice.Covorul vegetal este cel mai adesea afectat de către turiști ca urmare a bătătoririi, faptce reduce înmulțirea prin semințe. Arborii maturi aflați în zonele de recreere sunt „agresați”mecanic prin tăierea crengilor sau inscripționarea pe scoarța acestora. În anumite perioade aleanului, cu deosebire în sezonul cald, se produce un adevărat „asalt” asupra pădurilor (înîmprejurimile Sucevei, pe Zamca, pârâul Șcheia, Adâncata, Dragomirna, valea Suceviței,masivul Ciungi), care se soldează cu mormane de deșeuri nedegradabile (peturi, pungi de plastic,cutii etc.) cu urmări nefaste în mediu și aspect inestetic.Defrișarea masivă a pădurilor, din ultimele două decenii, și gestionarea defectuoasă afondului forestier au urmări nefaste în mediu prin accentuarea fenomenelor hidroclimatce șigeomorfologice extreme: ploi torențiale, viituri și inundații, deplasări de teren (alunecareamasivă de la Brodina, din anul 2008, cu posibilitatea iminentă de a bara cursul râului Suceava, apus în pericol viața localnicilor).Fauna are de suferit prin modificarea habitatului unor specii de animale sau prinpracticarea unor activităţi turistice cum sunt pescuitul și vânătoarea. Alte prejudicii sunt aduseprin declanşarea de incendii (Dărmănești, 2012), împiedicarea refacerii ecologice, practicareabraconajului, ducând până la dispariţia unor specii.Eroziunea solului se produce sub formă de bătătorire în locurile de campare, înpunctele de belvedere, în locurile de plecare sau îmbarcare (în preajma monumentuluiConstructorilor de la Palma-Ciumârna).8.2. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ASUPRACOMPONENTELOR SOCIO-ECONOMICE ŞI POLITICEDin prospecțiunile efectuate se constată că există în bazinul Sucevei, în parteaBucovinei de Sud, un potențial cultural-etnografic disponibil de a fi valorificat. Acest lucru araduce din start două mari avantaje: pe de o parte ar antrena localnicii în activități prestatoare deservicii turistice, iar pe de altă parte ar încuraja perpetuarea acestor valori și, de ce nu, ar putearevigora acest fond, acolo unde este în declin. Sondajele efectuate arată, însă, că organizațiilelocale, chiar firmele și agențiile de turism în programele lor de dezvoltare au obiective stabilte petermene scurte, rareori lungi, urmărind mai ales profitul imediat. În acest sens și legislația carereglementează activitatea turistică prezintă unele lacune și ambiguități.25Levcic, Iurie, 2008, Biotehnologie de epurare a apelor menajere, în Vol. „Strategii de dezvoltare durabilă încontext transfrontalier”, Suceava, , p. 31.114

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticImpactul activităţilor turistice asupra mediului, în general, și a componentelor socioeconomicese manifestă prin multiple acțiuni, unele dintre acestea cu urmări negative: sporireadensităţii construcțiilor; consumul de spațiu prin extinderea anumitor amenajări; acţiuni de vandalismexercitate de anumiţi turişti; la acestea se adaugă distrugerile cauzate de turismul automobilistic prinparcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale, cu oprirea în poieni, pemalul apelor, prin producerea gazelor de eşapament și a zgomotului, iar circulaţia turisticănecontrolată în grupuri mari creează disconfort pentru turiștii civilizați.Pentru diminuarea efectelor negative și dezvoltarea durabilă a turismului se impun oserie de măsuri: campanii de educație turistică şi ecologică, limitarea exploatării resurselorturistice în raport cu valoarea rezervelor omologate, prin asigurarea unei exploatări raţionale,campanii publice, accesarea de fonduri naționale și europene pentru implementarea unor proiecteecologice, informarea comunitățile rurale cu privire la reciclarea și compostarea deșeurilorverzi 26 .Promovarea curajoasă a unor tipuri de turism durabil, practicate în natură 27 , cum ar fi:drumețiile, cicloturismul, echitația, zborul cu parapanta, vizionarea diverselor specii de păsări șianimale sălbatice, demonstrații de educație forestieră și practicarea turismului organizat sunt altealternative pentru valorificarea viabilă a resurselor turistice.Pentru promovarea acestor tipuri de turism unele comunități locale au demarat planuride investiții prin modernizarea căilor de acces, introducerea rețelelor de apă și canalizare, iarinvestitorii privați au construit campinguri și pensiuni cu zone de agrement. Se pot menționaacțiunile din localitățile turistice Putna, Sucevița, Cacica și din orașele nou declarate: Cajvana,Liteni, Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus.Din sondajele efectuate (Fig. 70 şi Fig. 71) rezultă că impactul pe care l-ar aveadezvoltarea turismului va fi unul pozitiv (85 %), iar relațiile cu turiștii amiabile (83 %).I9 Ce impact credeți că va avea dezvoltarea turismului ?10088828580604020483154 110urban rural total bazin Suceavapozitiv negativ niciunulFig. 70. Reprezentarea impactului asupra turismuluiProblema vitală este conservarea, protecția și ocrotirea resurselor turistice, tot maifragile, deziderate care se pot materializa prin stabilirea unor strategii de dezvoltare turistică26 Epure, Oana, (2008), Împreună pentru o localitate curată, campanie pentru promovarea colectării, reciclării, șidepozitării corecte a deșeurilor menajere, în vol. „Strategii de dezvoltare durabilă în context transfrontalier”,Suceava, 2008, p. 7.27 ***Presiunea asupra mediului, în „ Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009”, p. 82115

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticbazate pe principiile durabilității, de evaluare a impactului direct și indirect, ca rezultat alconsumului de resurse și produse turistice..I 10 Cum considerați că vor fi relațiile cu turiștii ?9080706050403020100868183151214423urban rural total bazin Suceavaamiabile conflictuale indiferenteFig. 71. Reprezentarea relaţiilor cu turiştiiRespectul pentru mediu nu este numai o prioritate a turismului educațional sau școlar, cia tuturor factorilor care gestionează și beneficiază de acest patrimoniu, numit simplu – NATURAȘI CREAȚIA UMANĂ. Este adevărat că tinerii, care reprezintă un segment important dinpopulația turistică, sunt cei chemați să se implice și să relaţioneze cu membrii comunităţii, iaracolo unde este cazul, să propună autorităţilor publice soluţii viabile. Însă, Terra are nevoie defiecare dintre noi, tineri și adulți, ca prin educația civică și turismul civilizat, ce au ca finalitateun comportament turistic responsabil, să respectăm starea de sanogeneză a mediului. Deci esteabsolut necesar un management ecologic adecvat, pentru a preveni o degradare ireversibilă acomponentelor sau a întregului mediu terestru, ceea ce se poate reflecta, nu numai asuprasănătății populației actuale, dar și a generațiilor viitoare.116

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticPARTEA a IV-a. SINTEZA ASUPRA TURISMULUI DINBAZINUL RÂULUI SUCEAVACAP. 9. ANALIZA SWOT A TURISMULUI ÎN BAZINUL RÂULUISUCEAVA9.1. DIAGNOZA POTENŢIALULUI TURISTIC DIN BAZINUL SUCEVEI sebazează pe investigațiile obținute în teren, pe analiza chestionarelor aplicate autorităților locale șilocalnicilor și pe documentarea din „Strategia de dezvoltare economică și socială a județuluiSuceava 2011-2020”, secțiunea B.9.1.1. Factorii de favorabilitate ţin de poziţia geografică şi cadrul natural deosebit (cuforme de relief dispuse în amfiteatru, prezenţa punctelor de belvedere, a zăcămintelor de sare,condiţiile hidrologice, gradul mare de împădurire şi varietatea speciilor vegetale şi faunistice,prezenţa zonelor protejate, condiţiile socio – economice (vestigii istorico – arheologice,monumente medievale, biserici şi mănăstiri, muzee, case memoriale, bogăţia etnografică), dar şide implicare a autorităţilor publice judeţene şi locale în organizarea de manifestări şi evenimentecu valoare turistică şi infrastructura turistică în plină afirmare.9.1.2. Factorii de restrictivitate se referă în principal la condiţiile meteorologice aspre,verile reci şi ploioase, iernile geroase cu precipitaţii abundente şi frecvenţa unor riscuri sau lipsaunor amenajări agrotehnice împotriva dezastrelor naturale. Neajunsurile sunt și de ordinmanagerial, privind paleta de servicii turistice, dezvoltarea insuficientă a turismului rural (aagroturismului), ca o alternativă la tipul clasic de turism, inexistenţa unei autostrăzi în aceastăzonă, potecile turistice și drumurile forestiere de munte nesemnalizate şi neîntreţinutecorespunzător, o rată crescută a migraţiei şi un nivel ridicat al poluării sonore în localităţileurbane.9.2. AMENINŢĂRILE ÎN VALORIFICAREA TURISTICĂ a zonei suntreprezentate de: lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondulaccentuării neîncrederii populaţiei în redresarea economică a ţării, slaba colaborare între regiunipentru dezvoltarea turismului la scară naţională, capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de aprelua costurile specifice de utilizare şi întreţinere a infrastructurii, degradarea monumentelor deartă şi arhitectură şi lipsa fondurilor pentru refacerea acestora.9.3. OPORTUNITĂŢILE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN BAZINULRÂULUI SUCEVA (PROGNOZĂ) pot fi considerate: cererea mare de servicii în domeniulturismului și creşterea interesului pentru Bucovina şi zona transfrontalieră, accesarea de fonduricomunitare structurale pentru reconversie și dezvoltare profesională în turism prin fondul decoeziune socială POSDRU; posibilitatea dezvoltării unor noi staţiuni turistice: Cacica şi Solca;încurajarea unor noi forme de turism, cum ar fi de exemplu turismul ştiinţific sau turismul deaventură şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale şi de tradiţie, restaurareamonumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective turistice de mare interes prinaccesarea de fonduri europene; includerea unor hoteluri şi pensiuni agroturistice din zonastudiată în reţeaua de agenţii de turism din România şi în reţelele europene profesionale şipromovarea turistică prin intermediul unor asociaţii specializate, modernizarea infrastructurii,implicarea și instruirea localnicilor în dezvoltarea turismului etc.Analiza SWOT evidenţiază faptul că potențialul turistic nu este exploatat decât parțial,față de posibilitățile existente din punctul de vedere al geositurilor, antropositurilor sau al unordestinații turistice de viitor.117

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticCAP. 10. ZONAREA TURISTICĂ A BAZINULUI RÂULUI SUCEAVA10.1. ASPECTE GENERALEZonarea turistică presupune delimitarea unor spații geografice pe baza elementelorcantitative și calitative ale patrimoniului turistic, incluzând categoriile de potențial și amenajărileimportante care pot asigura activități specifice. Au fost delimitate următoarele axe turistice: axade pe valea Sucevei, axa din zona piemontană, axa corespunzătoare văii Sucevița și axeleperiferice, unele în devenire, din zona orașului Siret, de la obârșia râului Suceava, orientată sprevalea Moldovei (din cauza frontierei cu Ucraina) și axa spre orașul Gura Humorului (Fig. 72).Au fost identificate și o serie de axe secundare între obiective și localități turistice de pe văileafluenților râului Suceava: Brodina, Putna, Solca, Soloneț și de-a lundul unor artere de circulație:Rădăuți-Dornești-Siret și Suceava-Salcea-Verești-Liteni.10.2. AXA DE PE VALEA RÂULUI SUCEAVAAxa de pe valea Sucevei se desfășoară în lungul râului Suceava de la intrarea în țară, înlocalitatea Ulma, până la vărsarea în Siret, aval de Roșcani (în vecinătatea orașului Liteni).Atractivitatea turistică este marcată de prezența unor sectoare de îngustare de tip defileula Paltinu-Sadău, Falcău și Caraula, după care râul iese din munți și își croiește cursul prin largadepresiune Rădăuți și apoi străbate sectorul monoclinului din podișul Sucevei. Este axa turisticăcea mai importantă prin potențialul turistic pe care îl deține (68 % din potențialul turistic total dedezvoltare din întreg bazinul Sucevei), prin număr și grad de concentrare a turistositurilor,infrastructura de transport (drumul E-85, magistrala feroviară 500 București-Vicșani, aeroportulde la Salcea), la care se adaugă prezența celor două centre turistice polarizatoare – Suceava șiRădăuți, dar şi orașele apărute recent pe harta județului Suceava (Liteni, Milișăuți, Salcea șiVicovu de Sus), cu importanță turistică locală.Orașul Suceava – centrul turistic de prim rang din Bucovina (Fig. 73)Municipiul Suceava, atestat documentar abia în 1388, într-un document emis decancelaria lui Petru Muşat, are o existenţă mult mai veche. În vatra oraşului au fost făcutedescoperiri arheologice care atestă o locuire neîntreruptă încă din neolitic 28 . După mutareacapitalei Moldovei de la Siret la Suceava (de către domnitorul Petru Muşat) şi construireapunctelor fortificate Cetatea de Vest (Şcheia) şi Cetatea de Scaun, activităţile meşteşugăreşti şicomerciale au cunoscut o dezvoltare deosebită, iar până în a doua jumătate a secolului al XVIlea,Suceava avea să deţină supremaţia politică, militară, administrativă şi, nu în ultimul rând,religioasă între oraşele Moldovei.Chiar după mutarea capitalei Moldovei la Iaşi de către domnitorul AlexandruLăpuşneanu (în anul 1564), Suceava se menţine o vreme cel mai important centru comercial.Distrugerea Cetăţii de Scaun a Sucevei de către domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino (1675), carepune în practică ordinele primite de la Poartă, desăvârşeşte procesul de degradare a oraşului.După ocuparea Bucovinei de către austrieci, Suceava se menţine un oraş cu o funcţiepreponderent comercială, iar de la începutul secolului al XIX – lea începe să joace şi rolul unuicentru administrativ, exercitându-şi autoritatea asupra unui număr de cca. 130 de sate, oraşulbeneficiind, concomitent, de un regulament de sistematizare.În perioada interbelică, Suceava nu şi-a modificat esenţial nici profilul economic, nicistructura urbanistică, oraşul fiind foarte puţin afectat chiar de evenimentele tragice ale celui de-aldoilea război mondial. După 1950, în numele unei politici de aliniere a oraşului la standardeleconsiderate obligatorii pentru centrele cu rol administrativ şi politic important, Suceava estesupusă unei distrugeri sistematice a arhitecturii vechiului oraş.28 Popp N., Iosep I., Paulencu D., 1973, Judeţul Suceava, Editura Academiei, Bucureşti, p. 87118

119Fig. 72. Zonarea turistică din Bazinul râului Suceava

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic120Fig. 73. Harta turistică a zonei de centru a municipiului Suceava120

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticFuncţia turistică a oraşului este evidentă prin fondul de interes turistic cultural dininterior, dar şi prin aceea că prin spaţii de cazare şi alte dotări turistice răspunde turismului detranzit spre mănăstirile din Bucovina.Între cele mai importante obiective turistice se numără ruinele Cetăţii de Scaun, Cetăţiide Vest (Şcheia) şi Curţii Domneşti, numeroase biserici ortodoxe (Biserica „Sf. Gheorghe”Mirăuţi, în care, în 1415, Alexandru cel Bun aduce moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava,Biserica „Sf. Gheorghe„ – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, ctitorită în 1514 de Bogdan al III –lea, Biserica „Sf. Nicolae”, Biserica „Sf. Dumitru”, ctitorită între 1534 şi 1535 de către PetruRareş, Biserica „Învierea”, ctitorită în 1551, de către doamna Elena, văduva lui Petru Rareş,Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, cunoscută ca „BisericaDomniţelor” sau Biserica „Beizadelelor”, Mănăstirea Teodoreni din Burdujeni, înfiinţată la 1597de Teodor Movilă, Biserica Iţcanii Vechi, ctitorită în 1639 de călugăriţa Nastasia), bisericiarmeneşti (Biserica Hagigadar, construită în 1512, Biserica „Sf. Simion” sau Turnu Roşu,construită în 1513 de un anume Donig, Biserica „Sf. Cruce”, ctitorită în 1521, Mănăstirea „Sf.Auxentie” – Zamca, ctitorită în 1601 de negustorul Agopşa), Biserica catolică „Sfântul IoanNepomuk” (1836), construită în stil baroc, dar şi o serie de obiective mai recente ca: Muzeul deIstorie al Bucovinei, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Hanul Domnesc, Muzeul Satului Bucovinean, CasaSimion Florea Marian, Observatorul Astronomic etc. (Fig. 73).Alte atracții turistice sunt date de o serie de clădiri istorice (Palatul Prefecturii, Palatulde Justiție, Gara Ițcani, Gara Burdujeni), monumente, grupuri statuare, statui și busturi închinatememoriei înaintașilor și oamenilor de seamă.Prin complexitatea și valoarea turistositurilor, infrastructura de primire și alimentațieturistică - oraşul Suceava se individualizează net de celelalte aşezări urbane din Bazinul Sucevei, elgenerând atracția turiștilor din zona imediată, din tot Bazinul Sucevei, dar și din străinătate.Municipiul Rădăuţi este atestat documentar într-un uric din 1392, împreună cuVolovăţul, ca sat al lui Radomir. Aici Bogdan I construiște biserica „Sf. Nicolae”, în care au fostînmormântaţi primii domnitori ai Moldovei, ceea ce denotă importanţa turistică și istorică aacestei mănăstiri şi implicit a localităţii pentru instituţia statală. Dacă în secolul al XV-lea,Rădăuţiul, ca sediu de episcopie, are un rol important, în perioada următoare are loc o decădereeconomică şi socială rezutată din creşterea importanţei mănăstirilor Putna, Suceviţa şi Solca, înfavoarea cărora episcopia Rădăuţilor pierde chiar câteva sate.După anexarea Bucovinei de către austrieci, oraşul Rădăuţi marchează o evoluţieeconomică şi demografică deosebită, în condiţiile stabilirii în zonă a unor imigranţi. Autorităţileaustriece au început să dezvolte unităţi industriale de capacitate mică, în intenţia de a valorificamateriile prime din regiune. Rădăuţii au devenit şi un centru important de creştere şi ameliorare araselor de cai, odată cu mutarea (1812) aici a hergheliei pentru ameliorarea rasei calului lipiţandin Obcinile Bucovinei 29 .În primul război mondial, multe clădiri sunt bombardate şi incendiate (cca. 20% dinclădirile oraşului), dar după război are loc o extindere teritorială a oraşului. Sunt construitecatedrala ortodoxă, localul Băncii Naţionale (actuala Bancă Comercială), se pavează străzile şi seîndiguieşte pârâul Topliţa.După al doilea război mondial, atelierele meşteşugăreşti şi fabricile sunt naţionalizate,multe întreprinderi se închid, redresarea economică realizându-se după anii '60, când la Rădăuţiîncep să fie date în funcţiune unităţi industriale importante în industria mobilei, industriaalimentară şi industria textilă.29 *** (1992) – Geografia României, Vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, pg. 473121

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticFuncţia turistică este încă puţin valorificată şi abia în ultimii ani a început să prindăcontur un anumit interes pentru regiune.Mănăstirea Bogdana este ctitorie a lui Bogdan I (1359 – 1365), primul voievod alstatului feudal al Moldovei. Poartă amprenta stilurilor romanic, gotic şi bizantin, fiind prototipulmai multor monumente moldovenești din sec. XVI-XVII, este cea mai veche şi mai însemnatănecropolă domnească din Moldova cu picturi monumentale în interior, pridvor închis din timpuldomniei lui Alexandru Lăpuşneanu şi a fost printre primele centre de artă din Moldova. Alteobiective turistice importante sunt Muzeul Tehnicii şi Artei Populare Bucovinene, GrădinaZoologică etc. (Fig. 74).Centrul turistic Rădăuţi este unul majoritar de tranzit spre celelalte obiective turisticemajore din regiune (Mănăstirile Putna şi Suceviţa, centrul de olărit din Marginea).Diversificarea, în ultima vreme, a bazei de cazare şi servicii a impulsionat activitatea turistică șia sporit cererea turistică. Valenţele naturale ale oraşului nu se ridică la nivelul patrimoniuluituristic cultural, însă o parte din aceste valenţe ar putea fi transformate în puncte de acces foarteatrăgătoare pentru turişti. Un astfel de punct de atracţie ar putea fi rezervaţia naturală „Ochiuri”de pe cele cca 5 ha din sud-estul oraşului, în care elementul protejat este laleaua pestriţă o specieintrodusă în Cartea Roşie şi ocrotită prin lege. De asemenea, amenajarea unor lacuri de agrementîn apropierea oraşului Rădăuţi ar putea constitui încă o atracţie turistică interesanţă şi cu marepriză la public. Parcul zoologic ar putea deveni unul dintre punctele cele mai atractive din oraşprintr-o dezvoltare care să corespundă standardelor moderne.Fig. 74. Antropositurile din municipiul RădăuțiCelelalte centre urbane de pe axa Valea Sucevei au o rezonanță turistică modestă.122

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticÎn oraşul Liteni ca obiective turistice se pot menţiona biserica din Liteni (sec. XVIII),ctitorită în 1782 de boierul Teodor Vârnav-Liteanu, Conacul Vârnav-Liteanu, aflat în mijloculunui parc întins, azi sediul Primăriei şi gara veche din Liteni (a doua jumătate a sec. al XIX-lea).Oraşul Milişăuţi este aşezat în sudul depresiunii Rădăuţi, la o depărtare de 7 km deRădăuţi şi 29 km de municipiul Suceava. Din punct de vedere administrativ actualul oraşcuprinde Milişăuţiul şi fostul sat Bădeuţi și satele arondate Lunca şi Gara (Fig. 75). Vatralocalității a fost una de veche locuire. Bădeuţiul, sat vechi, anterior descălecatului, era probabilunul dintre „satele lui Radomir” menţionate în uricul din 18 noiembrie 1393, iar ulterior devinecentru al ocolului domnesc al Bădeuţilor 30 . În 1787 sunt colonizaţi numeroşi ţărani şvabi, careimprimă o nouă textură aşezării şi dau un nou impuls activităţilor economice din zonă.Fig. 75. Schiţa turistică a oraşului MilişăuţiAtracţiile turistice sunt reprezentate de ruinele bisericii „Sf. Procopie” (biserică ctitorităde Ştefan cel Mare şi distrusă prin dinamitare de către austroungari în primul război mondial),„Festivalul Verzei”, care se desfăşoară anual, începând cu 9 septembrie 2006, iar în parcul dincentrul orașului este ridicat un monument în cinstea eroilor neamului.Oraşul Salcea este situat în Podişul Dragomirnei din Podişul Sucevei, pe malul stâng alrâului Suceava. Noul oraş are în componenţa sa fostele sate Plopeni, Salcea şi Văratec, iarPrelipca are statut de sat afiliat oraşului. (Fig. 76).Funcţia economică care a făcut Salcea cunoscută la nivel naţional încă înainte de a fideclarată oraş este cea de transporturi, în special a celor aeriene, reprezentate de AeroportulInternaţional „Ştefan cel Mare”, care deserveşte municipiul Suceava şi chiar întreaga parte denord – est a ţării. Principalele obiective turistice sunt reprezentate de Biserica „Adormirea Maicii30 Drăguşanul I., - Povestea aşezărilor bucovinene, în „Monitorul de Suceava” din 24. 09. 2010123

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticDomnului” din Plopeni, construită în 1753, de logofătul Lupu Balș, pe atunci vornic al Țării deJos; Conacul Sturdza din Salcea și Monumentul Eroului, din 1914 (Fig. 76).Oraşul Vicovu de Sus situat între satul Putna (necropola lui Ştefan cel Mare), la vest, şioraşul Rădăuţi, la sud-est, a fost întemeiat înainte de descălecatul lui Dragoş şi Bogdan I,avându-şi vatra pe valea pârâului Şicova, de la care şi-a luat numele.Orașul este destinat turismului de tranzit spre obiectivele din bazinul superior al Sucevei,dar mai ales spre Mănăstirea Putna. În satul Bivolărie se află Casa Memorială a lui Ion Nistor, iar încentrul orașului, în parcul din fața Grupului Școlar, se află bustul istoricului (Fig. 77).Din axa principală de pe valea Sucevei se desprind câteva axe turistice secundareimportante prin obiectivele turistice.Şcheia are ca resurse atractive Biserica „Sfântu Ilie”, ctitorită de Ştefan cel Mare,Biserica „Sfântu Nicolae” Şcheia, siturile arheologice Şcheia, Sf. Ilie şi Mihoveni. ComunaŞcheia dispune de importante spaţii de cazare şi alimentaţie publică, completate de infrastructurarutieră şi de posibilităţi financiare de dezvoltarea a infrastrucurii turistice.Fig. 76. Schiţa turistică a oraşului Salcea124

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticFig. 77. Schiţa turistică a oraşului Vicovu de SusLocalitatea Dragomirna, aflată la 10 km de Suceava, este renumită pentru prezenţaMănăstirii Dragomirna, dar şi alte resurse antropice atractive: Biserica „Naşterea MaiciiDomnului” şi Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei, Biserica de lemn „CuvioasaParascheva”, din Mitocaş și colecția etnografică „Alexandru Tănase”. Tot în comuna MitocuDragomirnei o resursă naturală atractivă o reprezintă rezervaţia forestieră „Făgetul Dragomirna”.Pensiunile situate într-un peisaj încântător sunt căutate de turiștii care preferă liniștea,turismul în natură, drumețiile și agrementul. Nu departe de mănăstire se află câteva lacuriamenajate pentru pescuit și agrement.Localitatea Pătrăuţi are importante resurse antropice cum sunt: Biserica „ÎnălțareaSfintei Cruci”, monument istoric UNESCO, ctitorit de Ștefan cel Mare, dar şi rezervaţiaforestieră „Quercetum Crujana”.Localitatea Dărmăneşti are ca obiective turistice două biserici de lemn, monumenteistorice construite la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi Gara Dărmăneşti (anterior Hatna) -construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.Pe valea Putnei, la poalele Obcinei Mari, turiștii vor afla vechea aşezare bucovineană –Putna - atestată documentar în anul 1466 şi care dispune de importante antroposituri: MănăstireaPutna, ctitorită în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare, în care se găseşte necropola voievodală amarelui domnitor, Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, bustul lui MihaiEminescu, din interiorul Mănăstirii Putna, Chilia lui Daniil Sihastru, din secolul al XIV-lea,Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, din Gura Putnei. Putna are spaţii de cazare şialimentaţie publică de un nivel bun, însă lipsa de acces la un drum european şi relativa izolare îidiminuează potenţialul de atractivitate.Această axă concentrează cel mai mare flux de turiști prin varietatea obiectivelor șiactivităților, dar și prin posibilitățile de cazare și practicare a diverselor forme de turism: cultural,religios, ecologic, științific, cinegetic și de pescuit.125

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic10.3. AXA TURISTICĂ DIN ZONA PIEMONTANĂCorespunde liniei de contact dintre Obcina Mare și Podișul Sucevei desfășurându-se dealungul drumului național 2 E, între localitățile Păltinoasa-Cacica-Solca-Arbore-Marginea. Înacest areal se remarcă prezența unor forme de relief ciudate modelate pe gresii, a sării în substratcare a fost exploatată, încă, din neolitic la Cacica, salina având în prezent utilizare turistică.Climatul este favorabil realizării drumețiilor, odihnei și recreerii, iar ca resurse naturaleimportante care țin de specificul bioclimatic este apreciat potențialul factorilor sanogeni aibioclimatului tonic – stimulant caracteristic zonei submontane și rolul terapeutic al aerului de salinăde la Cacica.Dintre localitățile cu obiective de interes turistic, posibilități de agrement și cazare seremarcă orașele Solca, și Cajvana, apoi Arbore, Cacica și Pârteștii de Jos.Oraşul Solca este aşezat pe valea cursului mijlociu al râului Solca şi se află la odistanţă de 23 km de municipiul Rădăuţi.Oraşul are în prezent un profil predominant agrar. O soluţie pentru redresareaeconomică ar putea-o reprezenta valorificarea potenţialului turistic al oraşului şi împrejurimilor.Această activitate se poate baza pe valorificarea unor obiective turistice ca: Biserica „Sf.Apostoli Petru şi Pavel”, ctitorită de Ştefan Tomşa în secolul al XVII- lea, Casa muzeu „SavetaCotrubaş” (inclusă în circuitul turistic în 1971, Parcul balnear, Pietrele Muierilor (o alcătuireciudată de stânci grezoase situate la altitudinea de 900 de metri, la limita cu comuna Suceviţa),izvorul clorosodic din locul numit Slatina Mare şi izvorul cu apă minerală situat pe versantulstâng al Pârâului Solcuţa, numit „Burcut”, dar şi pe existenţa unui han turistic şi a unui numărimportant de pensiuni (Fig. 78).Fig. 78. Schiţa turistică a oraşului Solca126

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticFig. 79. Schiţa turistică a oraşului CajvanaOraşul Cajvana este situat în centrul judeţului Suceava, în podişul Piemontan (Fig. 79).Funcţia turistică este slab reprezentată, singurele obiective turistice fiind Biserica „Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril”, cunoscută prin faptul că are un acoperiş de tablă din inox„bombardat cu aur”, stejarul multisecular de la Cajvana, dar şi bogăţia tradiţiilor spiritualeoglindite în obiceiuri, port, cântece şi jocuri populare. Dotările turistice se reduc la un minihotelcu 50 de locuri.Cacica are ca atracție turistică salina, dezvoltarea localităţii şi colonizările cu polonezi fiindlegate de aceasta. Resursele turistice atractive de natură antropică sunt Basilica Minor Cacica,biserica romană-catolică, Biserica ortodoxă „Sf.Ioan cel Nou”, Biserica Greco-Catolică din Maidanşi Biserica Romano-Catolică „Coborârea Duhului Sfânt”, din Soloneţu Nou. Basilica Minor, bisericaromano-catolică din Cacica a fost construită în anul 1904 de către comunitatea polonă din aceastălocalitate şi reprezintă în fiecare an, pe 15 august, loc de pelerinaj cu ocazia hramului bisericii.Arbore reprezintă o localitate cu vechi rezonanţe istorice din Bazinul Sucevei, fondatăde hatmanul Luca Arbore. Ca resurse turistice antropice foarte atractive menționăm: BisericaArbore, monument istoric din patrimoniul mondial UNESCO; ctitorită în 1502, de către LucaArbore, Biserica Romano-Catolică şi Biserica Evanghelică, construite de către coloniştii germanidin zonă. Potenţialul etnografic este important, iar infrastructura de cazarese află în afirmare.În cuprinsul axei se practică turismul cultural-religios, balnear, cu perspective de extindereîn viitor, ecoturismul, drumețiile și turismul științific. Turiștii pot vizita în zonă și alte obiectiveturistice: bisericile de lemn de la Humoreni, Botoșana, Pârteștii de Sus, muzeul „Ion Boca”, de laBotoșana, se pot familiariza cu renumitele tradiții și obiceiuri ocazionate de sărbătorile de iarnă.10.4. AXA DE PE VALEA SUCEVIŢEIConturată mai recent ca urmare a investițiilor în infrastructura turistică (5 % din totalulbazinului), această axă excelează prin potențialul antropositurilor (16 %), care este dublu față decel al geositurilor. Relieful se înscrie în nota dominantă a culmilor Obcinei Mari, cu câtevapuncte de belvedere (P. Ciumârna, Poiana Târsiciori) și cel al depresiunii submontane Sucevița-Marginea. Amenajarea pârtiei de schi de la Sucevița și baza turistică nouă și modernă (peste 30127

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticde unități de cazare şi alimentaţie publică de 3 şi 4 stele) constituie atuuri ca localitatea Sucevițasă devină un centru turistic, fiind avantajată și de poziția geografică pe drumul național 17 A,care asigură legătura în interiorul Obcinei Feredeului, spre alte obiective de interes turistic(Mănăstirea Moldovița, monument UNESCO și spre axa turistică de pe valea Moldovei).Localitățile care se impun sunt Sucevița și Marginea, care se remarcă prin valoareaantropositurilor și a activităților turistice practicate.Suceviţa este o aşezare românească seculară situată la poalele Obcinii Mari, la limitavestică a Depresiunii Rădăuţi. Localitatea este cunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare, prinintermediul Mănăstirii, ctitorie a Movileștilor, unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate locuri depelerinaj şi turistic din Bucovina. Turiştii care doresc să viziteze Suceviţa vor fi plăcutimpresionaţi de manifestările culturale organizate aici anual, acestea fiind Sărbatoarea ComuneiSuceviţa (28 -29 iunie), Zilele Culturii Suceviţene, Festivalul Fructelor de Pădure, Festivalul deToacă, Balul Gospodarilor, Balul pensiunilor şi Festivalul Obiceiurilor de Iarnă.Tot aici se derulează proiectul transfrontalier Nature – Fitness - Park®, care promoveză unturism activ de relaxare în natură şi propune 5 trasee turistice de mountain bike şi nordic walking.Ca parte a satului răzleţit Suceviţa (iniţial numit şi Prundul sau Marginea Prundului), satulMarginea a fost colonizat în 1776 cu 106 familii de ruteni, iar în 1803 s-au stabilit aici şi 20 defamilii germane de tăietori de lemne 31 . Localitatea își dezvoltă în prezent agroturismul, dar renumeleei este legat de arta olăritului, prin producerea ceramicii negre. Impresionantă pentru turiști estearhitectura caselor și porților de lemn ornamentate. De asemenea, vizitatorul poate surprinde datini șiobiceiuri moștenite din străbuni, cu port bucovinean de o rară sobrietate și frumusețe.Pe aceeași axă mai amintim localitatea Volovăț, menționată documentar în hrisovul din13 decembrie 1589. Satul este cunoscut, conform tradiției, prin biserica de lemn înălțată deDragoș Vodă la mijlocul secolului al XIV-lea, biserică mutată la Putna de către Ştefan cel Mare,care a construit în locul ei o alta, din piatră, azi monument istoric.Turiștii care aleg acest traseu turistic se pot bucura, nu numai de oferta culturală, dar șide posibilitatea de a se implica în activitatea cotidiană a unei gospodării tradiționale.10.5. AXE SECUNDARES-au identificat axele spre Siret, în lungul drumului european E-85 (ca obiectivemenționăm biserica de lemn de la Grănicești), axa spre valea Moldovei, care include localitateaIzvoarele Sucevei (renumită prin fondul peisagistic atractiv, datini și obiceiuri, meșteșugurihuțule autentice (prelucrarea coarnelor de cerb, încondeierea ouălor). În fine, în razamunicipiului Suceava, de-a lungul arterei rutiere 17, se conturează axa Suceava-Ilișești, culegătură spre Gura-Humorului.Corelând repartiția resurselor turistice din bazinul râului Suceava cu pondereaturistositurilor pe axe și tipurile de turism practicate, conchidem că în cuprinsul spațiului studiatse pot delimita două subzone: una montană și submontană, în care sunt dominante geositurile,turismul montan, ecoturismul, cicloturismul, turismul activ (Fig. 80) și zona de podiș, în care opondere însemnată o au antropositurile (Fig. 81), ce permit practicarea agroturismului, turismuluicultural, religios și științific.Prin varietatea peisajelor, permisivitatea condițiilor hidroclimatice, valoareapotențialului biogeografic, bogăția tezaurului etno-folcloric și istoric și infrastructura turistică,care tinde să atingă standardele internaționale, spațiul din bazinul Sucevei este unul extrem deatractiv și învită turiștii de pretutindeni pentru a poposi o clipă pe aceste meleaguri, în dorința dea se odihni, relaxa, de a se plimba și pentru a cunoaște oameni minunați, fapte și obiceiuriancestrale și locuri fascinante. (v. Planșele II-V.).Vă așteptăm, dragi turiști!Sloganul nostru de întâmpinare este:„VALEA SUCEVEI UN VIS, PENTRU TURISM DESCHIS!”31 Drăguşanul I., - Povestea aşezărilor bucovinene, în „Monitorul de Suceava” din 28. 11. 2011128

129Fig. 80. Resursele turistice naturale din bazinul râului Suceava

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turistic130Fig. 81. Resursele turistice antropice din bazinul râului Suceava130

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticCONCLUZIILucrarea „Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificareapotenţialului turistic” este un studiu complex în care a fost abordat, pentru prima dată din punctde vedere unitar, potenţialul turistic natural şi antropic şi modalităţile de valorificare turistică dinBazinul Sucevei de pe teritoriul României.Conţinutul ştiinţific (peste 410 pagini) este structurat în patru părţi, fiecare cuprinzândunul sau mai multe capitole, un material cartografic şi grafic expresiv (figuri, scheme, hărţi şischiţe, grafice, fotografii şi imagini aeriene, tabele, planșe, completate cu baza de date dinanexe), care prezintă problematica potenţialului turistic şi modalităţile de valorificare.Primul capitol include motivarea lucrării, prezentarea scopului şi finalităţilor cercetării,stabilirea limitelor arealului studiat, fundamentarea științifică, metodele și procedeele utilizate înelaborarea lucrării, istoricul cercetărilor şi caracterizarea geografică succintă a bazinului râuluiSuceava. O atenţie deosebită a fost acordată delimitării spaţiale a teritoriului analizat. Au foststabilite cu precizie limitele naturale, politice, administrative, funcţionale şi istorice.Fundamentarea ştiinţifică include o analiză atentă şi amănunţită a paletei largi şicomplexe de interpretări și definiții ce vizează înțelegerea fenomenelor legate de turism, dar şi aterminologiei turistice care generează uneori şi situaţii controversate.Istoricul cercetărilor asupra potențialului turistic din Bazinul hidrografic al râuluiSuceava a evidențiat realizările din acest domeniu, dar şi multitudinea de lucrări, mai vechi saumai noi, la nivel general, regional și local, care fac referire la: aspecte de geologie, geografiefizică, geografie umană, metodologia de cercetare din geografia turismului, monografii,enciclopedii, ghiduri, albume şi hărţi turistice.În cadrul capitolului al II-lea „Potenţialul turistic natural din bazinul râului Suceava” s-a realizat o prezentare amănunţită a resurselor turistice naturale. Au fost concepute hărțiletematice (geologică, hipsometrică, geomorfologică, harta orientării versanţilor, hartageomorfositurilor, harta temperaturilor medii anuale, harta repartiţiei precipitaţiilor, hartahidrositurilor, harta vegetaţiei, harta gradului de împădurire, harta pajiştilor, a fâneţelor, hartaecositurilor), multe dintre aceste hărţi fiind realizate în programele GIS și Paint.Chiar dacă relieful şi geologia nu se impun prin elemente unicat (excepţie făcând PietreleMuierii din Obcina Mare – în apropierea localităţii Solca), ele constituie suportul general pefondul căruia evoluează toate categoriile de peisaje geografice şi oferă numeroase resurseturistice, grupate pe litosituri și geomorfosituri. Analizând potențialul turistic al reliefului amavut în vedere și starea de echilibru a acestei componente privitor la o serie de restricții impuseîn activitatea turistică de unele procese și fenomene geomorfologice.Elementele climatice prezintă o influenţă deosebită asupra turismului, specificitateaacestora fiind determinată de marea variabilitate în timp şi spaţiu, fapt care influenţează concretşi în mod diferit activităţile turistice, în timp ce manifestarea extremă a elementelormeteorologice poate influenţa negativ activităţile antropice (deci şi turismul). Indicatoriibioclimtici analizați au valori optime pentru activități turistice pe tot parcursul anului, cu unelerestricții în zona montană a bazinului. Pentru evidenţierea potențialului climatic s-a realizat scarafavorabilităţii climatice pentru turism, un instrument care a permis analiza calitativă şicantitativă a principalilor parametri climato-turistici specifici acestui teritoriu.Apele din bazinul râului Suceava sunt bine reprezentate. Rețeaua densă de râuri, lacurileși apele subterane de bună calitate întrunesc calitățile de a fi valorificate turistic. Hidrositurilediversifică formele de valorificare turistică prin posibilitățile de practicare a turismului piscicol,de agrement și a helioterapiei.Covorul vegetal are şi el valenţe turistice deosebite şi impune unele forme şi tipuri deturism ca: drumeţiile, excursiile, turismul verde, în cadrul rezervaţiilor naturale, agroturismul sauturismul rural, gama atracţiilor fiind completată de noile terapii naturiste: aromoterapia,cromoterapia, peisajoterapia şi silvoterapia.O atenţie deosebită a fost acordată prezentării rezervaţiilor naturale din bazinul râuluiSuceava şi din zona de influenţă turistică a acestuia şi a modalităţilor de valorificare din punct devedere turistic şi ştiinţific a acestora în acord cu normele de protecţie a mediului.131

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticÎn Capitolul al III-lea se analizează resursele turistice de natură antropică, se evidenţiazădensitatea, varietatea antropositurilor și concentrarea acestora, cu precădere, în zona de podiș abazinului. Au fost identificate numeroase resurse turistice antropice: situri arheologice, vestigiiistorice, cetăţi, edificii civile medievale, edificii ecleziastice, edificii culturale, instituţii decultură, grupuri statuare, statui, monumente ale eroilor, edificii sociale, administrative șieconomice cu atribute turistice, edificii și amenajări pentru activități sportive etc. Obiectiveleantropice cu cea mai mare atractivitate pentru turiști sunt monumentele cuprinse în PatrimoniulUNESCO: Ansamblul Bisericii Arbore – Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, MănăstireaSuceviţa, Complexul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava și Biserica din Pătrăuţi.Un interes deosebit a fost acordat culturii și civilizației rurale fiind analizate:meşteşugurile, portul, cântecul și dansul popular, obiceiurile populare bucovinene, datini șiobiceiuri legate de sărbătorile religioase de peste an, arhitectura rurală tradiţională, gastronomiaşi manifestările culturale și activități sociale (ca elemente de atractivitate turistică).Capitolul IV al lucrării tratează aspecte legate de infrastructura specific turistică, dar şielementele de infrastructură conexă, în principal cele referitoare la căile de comunicaţie, fără decare nu poate fi conceput un turism eficient și atractiv. De asemenea, a fost analizat cu atențieraportul dintre cererea turistică – infrastructură și condițiile de valorificare.În capitolul V s-au identificat în arealul studiat zece tipuri de turism (unele dintre ele cumai multe subtipuri), fapt care denotă o diversitate deosebită.În capitolul VI este prezentată una dintre componentele valorificării potenţialului turistical unei regiuni geografice şi anume circulația turistică. Au fost analizate pentru perioada 2005 –2010 dinamica sosirilor şi dinamica înnoptărilor în localităţile din bazinul râului Suceava,precum şi alţi indicatori ai circulaţiei turistice ca: durata medie a sejurului turistic, intensitateacirculaţiei turistice, rata funcţiei turistice, densitatea circulaţiei turistice în raport cu teritoriul şidensitatea circulaţiei turistice în raport cu populaţia.Capitolul VII constituie o incursiune în politica de marketing şi modalităţile depromovare turistică, probleme expuse în corelație cu analiza chestionarelor aplicate în teren.Capitolul VIII redă principalele aspecte ale relaţiei turism – mediu identificate în Bazinulhidrografic al râului Suceava, evidențiindu-se că dezvoltarea turismului nu trebuie să afectezeinteresele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului, mai cu seamă aleresurselor naturale, care constituie atracţia principală alături de sit-urile istorice şi culturale.În capitolul IX a fost elaborată o analiză SWOT bazată pe investigațiile realizate în teren,date statistice şi rezultatele obţinute în urma acestor demersuri, care evidenţiază faptul căpotențialul turistic nu este exploatat decât parțial, față de posibilitățile oferite de geosituri,antroposituri sau de alte destinații turistice de viitor.În capitolul X s-a realizat delimitarea și caracterizarea axelor turistice principale şi secundare,insistîndu-se pe cele de pe văile Suceva, Sucevița și din zona de contact cu Obcina Mare.Originalitatea și contribuția personală la realizarea acestei lucrări constau în: culegerea şisintetizarea datelor referitoare la resursele şi amenajările turistice existente în Bazinul Sucevei;cunoașterea modalităților de valorificare; cartografierea turistositurilor pe hărți tematice, carereflectă situația existentă în teritoriu și, care, împreună cu informațiile obținute din sursebibliografice și statistice, au servit la interpretarea și caracterizarea patrimoniului turistic șirealizarea hărților de sinteză. Anchetele și observațiile efectuate în teren au permis identificareaproblemelor de favorabilitate și restricționare turistică, au oferit noi posibilități de valorificare apotențialului turistic. Prelucrarea statistică și analiza prospectivă s-au concretizat în evidențiereatipurilor de turism, a formelor de promovare turistică și au facilitat avansarea unor propuneriprivind diversificarea formelor de valorificare turistică a zonei, în acord cu „matricea ecologică”.Nu în cele din urmă, elementele de noutate ale cercetării sunt reflectate în tratareaexhaustivă, pentru prima dată, a patrimoniului turistic pentru întreg bazinul Sucevei de peteritoriul României. Forma de prezentare a informațiilor, ilustrarea grafică și cartografică aelementelor analizate, schemele conceptuale, explicațiile cauzale și argumentele susținuteștiințific, experimental sau validate în teren, întregesc valoarea prezentului studiu și îi conferăutilitate în mai multe domenii: geografia turismului, didactică geografică, economia turismului,management și marketing turistic, dezvoltare și planificare teritorială și altele.132

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valicarea potențialului turisticPLANŞE133

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic134

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic135

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic136

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticI. LISTA DE ABREVIERI, ACRONIME ȘI PRESCURTĂRIa. d. - anul datării/anul atestării documentareA. N. M. – Agenţia Naţională de MeteorologieAJVPS - Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit SportivC. C. - Constantin CocerhanCBO - consum biochimic de oxigencca. - circaCCDG - Centrul Carpato-Danubian de GeoecologieCCO-Cr - consum chimic de oxigen prin metoda cu dicromat de potasiuCCO-Mn - consum chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiuCFR - Căile Ferate RomâneColab. - colaboratoriconfl. - confluenţăCSA - Comisia de Supraveghere a AtmosfereiD. A. - Direcţia Apelord. Hr. - după HristosDC - drum comunalDEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii RomâneDIR - Documente privind istoria RomânieiDJ - drum judeţeanDJS - Direcţia Judeţeană de Statisticădl. - dealDN - drum naţionalDPCCPCCN - Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţionalet. al. - şi alţiiFig. - figuraFoto - fotografieGIS - Geographic Information SystemsH. G. - Hotărâre de GuvernIC - Inter City (tren)ICB - Indicele climato-turistic BurnetIIS - Institutul de Învăţământ SuperiorIMH - Institutul de Meteorologie şi HidrologieINCDT - Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în TurismINMH - Institutul Naţional de Meteorologie şi HidrologieINS - Institutul Naţional de StatisticăInst. Geogr. - Institutul de GeografieIR - Inter Regio (tren)ITU - Indicele temperatură-umiditateî. d. Hr. - înainte de HristosM. Of. - Monitorul OficialmDM – metri de la nivelul MăriiMDRT - Ministerul Dezvoltării Regionale şi a TurismuluiMMS - Mitropolia Moldovei şi SuceveiMNT - Modelul Numeric al Terenuluin. a. - nota autorului/ n. n. - nota noastrăNAUN - North Atlantic University Unionnr. - numărOD - oxigen dizolvatOM - Ordinul MinistruluiOMT - Organizaţia Mondială a Turismului137

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticONG - Organizaţie nonguvernamentalăOp. cit. - operă citatăOrd. - OrdinOSIM - Oficiul de Sănătate şi Igiena Munciip. - paginăP. - pasp. - pârâupp. - paginiR. - râuR. A. - Regie AutonomăR. N. P. - Regia Naţională a PădurilorRB - indice risc barajRev. - revistăRO - RomâniaRPr - Republica Populară RomânăRSR - Republica Socialistă RomâniaS - suprafaţăS. A. - Societate pe Acţiunisecţ. - secţiuneSf. - SfântulStr. - stradaSWOT - Strengths, Weaknesses, Opportunities, and Threatsş. a. - şi alţii, alteleT - temperaturăt. - tomtab. - tabelTel. - telefonTMG - timp mediu generalU - umezealăUE - Uniunea EuropeanăUICN - Uniunea Internaţională de Conservare a NaturiiUIOOT - Uniunea Internaţională a Organizaţiilor Oficiale de TurismUniv. - UniversitateURSS - Uniunea Republicilor Sovietice SocialisteV. - valeav. - veziv. p. - vezi paginaVf. - vârfVol. - volumWTTC - World Travel & Tourism Council138

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticII. LISTĂ SIMBOLURISIMBOLURI∑ - sumă* - categorie de clasificare/număr de stele17 A - notaţie drumCa - calciucal - calorieCl - clorcm - centimetricm 2 - centimetri pătraţih - orăha - hectareHCO 3 - acid carbonicK- potasiukcal - kilocaloriekg - kilogramkm 2 - kilometru pătratkm 3 - kilometru cubm - metrum 2 - metru pătratm 3 - metru cubmb - milibariMg - magneziumg - miligrammm - milimetriNa – sodiu/natriuO - gradeO - oxigeno C - grade Celsiuss - secundăSO 4 - radical sulfatL - lungimehPa - tensiunea vaporilor de apăo TEE - temperatura efectiv echivalentă139

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticBIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Amirou, R., (2000), Imaginaire du tourisme culturel, Presses Universitaires de France;2. Anton Roman, R., (2001), Bucate, vinuri și obiceiuri românești, Editura Paideia, București;3. Apostol, L. și al., (1985), Contribuţii la cunoaşterea regimului precipitaţiilor atmosferice înObcinele Bucovinei, Lucr. Şt. „Stejarul”, vol. 8, seria geografie-geologie, Piatra Neamţ;4. Apostol, L., Brânduş, C., (1995), Cercetări topoclimatice asupra oraşului Solca, AnaleleUniversităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie-Geologie, anul IV,Suceava;5. Bahre, H., Chasovschi, Carmen, Năstase, Carmen, (2009), The Profile of the TourismInformation Center Officer in Romania, Amfiteatru Economic Journal, ISSN 1582-9146,Vol 11, no. 25/2009, pages 51-61, February;6. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheș, C., (2002), Marketing turistic, Editura Uranus, București;7. Balș, G., (1928), Bisericile moldoveneşti din veacul al XVI-lea, Cultura Naţională (B.C.M.,XXI), Bucureşti;8. Barbu, N., Ionesi, L. (1987), Obcinile Bucovinei, Ghid turistic, colecția Munții noștri, EdituraSport-Turism, București;9. Barbu, N., Ionesi, L., Ionesi, Bica (1966), Observaţii geologice şi paleogeomorfologice înzona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podişul Suceavei, Analele Ştiințifice aleUniversității „Al.I.Cuza”, t. XII s II b, Iaşi;10. Băcăuanu, V., Barbu, N., Pantazică, Maria., Ungureanu, A., Chiriac, D., (1980), PodişulMoldovei. Natură, om, societate, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;11. Bălinișteanu, Otilia, (2012), Bisericile de lemn ale Moldovei, în „Lumina”, ediția e Moldova,din 02.2012;12. Bănățeanu, T., (1975), Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populareși a mișcării artistice de masă al județului Suceava, Suceava;13. Băncescu, D., (2010), Rezervația naturală de la Zamostea-luncă, în Analele Simpozionului„Euroregiunea Prutul de Sus”, nr. 5, Editura Luceafărul, Botoșani, pp.27-28;14. Beçancenot, J.P., (1974), Premières donées sur les stress bioclimatiques moyens en France,Annales de géogr., nr. 459, LXXXIII, sept.-oct.;15. Benito, L., (2001), Les festivals en France:marches enjeux et alchimie, L′Harmattan, Paris;16. Berrittella, Maria, Bigano, A., Roson, R., Tol, S.J.R., (2006), A general equilibrium analysisof climate change impact on tourism, in „Tourism Management 27”, p.913-924;17. Beteille, R., (2000), Le tourisme vert, Collection „Que sais-je ?”, Presses Universitaires deFrance, Paris;18. Bîgu ,G., Mocanu, Al., (1984), Geologia Moldovei. Stratigrafie și considerațiuni economice,Editura Tehnică, București;19. Bleahu, M., (1987), Turismul şi protecţia peisajului. Ocrotirea naturii şi a mediuluiinconjurător, Editura Academiei R.S.Romane, Bucureşti;20. Bocancea, M., (2001), Părhăuți-monografie geografică cu elemente de istorie, EdituraAugusta, Timișoara;21. Bogdan, Octavia, (1978), Fenomene climatice de iarnă şi de vară, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti;22. Boia, L., (1985), Probleme de geografie istorică, Tipografia Universității București;23. Bojoi, I., şi colab. (1979), Suceava. Ghid turistic al judeţului, Editura Sport-Turism, Bucureşti;24. Bojoi, I., Patrichi, M., Seceleanu, I., (1983), Relieful structural din Podişul Sucevei. Câtevaprobleme de geomorfologie aplicată, în „ Studii şi cercetări de geografie ”, Suceava;25. Bran, Florina, Marin, D., (1998), Economia turismului şi mediului înconjurător. EdituraEconomică, Bucureşti;26. Bratiloveanu, G., Spânu, M., (1985), Monumente de arhitectură în lemn din ţinutul Sucevei,Bucureşti;27. Camilar, M., (2006), Bucovina - ghid turistic, Editura Ad Libri, București;28. Camilar, M., (2009), Răboj și pecete magică. Un calendar popular bucovinean, Editura AdLibri, Suceava;29. Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, (2000), România – Potențial turistic și turism,140

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticEditura Universității din București;30. Cândea, Melinda, Bran, Florina, (2001), Spaţiul geografic românesc. Organizare, amenajare,dezvoltare durabilă, Editura Economică, Bucureşti;31. Cârdei, M., (2011), Repere etnografie. Paricular și general în ethosul local, în „Izvorul, 150 deani de școală la Bilca”, Editura Septentrion, Rădăuți;32. Ceballos, L., Lascurain , H., (1990), Tourism, Ecotourism and Protected Areas, Perth,Australia;33. Chelcea, S., (2007), Metodologoa cercetării sociologice, Editura Economică, București;34. Ciangă, N., (1997/1998), Turismul in Carpaţii Orientali. Studiu de geografie umană, PresaUniversitară Clujană, Cluj Napoca;35. Ciangă, N., (1998), Turismul rural, factor de conservare, valorificare şi dezvoltare ahabitatului uman, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, Nr. 2, Cluj-Napoca;36. Ciangă, N., (2002), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;37. Ciangă, N., (2006), România. Geografia turismului, Editura Presa Clujeană Universitară, ClujNapoca;38. Ciangă, N., (2007), Rural Tourism – Fortifying Factor of the Romanian Villages, în „RuralSpace and Local Developement”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;39. Ciulache, S., Ionac, Nicoleta, (1995), Fenomene geografice de risc, Editura Universității,Bucureşti;40. Claval, P., (1974), Elements de Géographie humaine, Ed. M.Th. Genin, Paris;41. Clinovschi, F., (2004 b), The Distribution of the Wooden Forest Species in the hydrographicBasin of the Suceava, în „Analele Universității din Oradea”, Fascicula „Silvicultura”,Vol. IX, Anul 9, Editura Universității, Oradea;42. Cocean, P., (1996), Geografia turismului, Editura CARRO, Bucureşti;43. Cocean, P., (1997 a), „Ţara” (The land) – A typical geographical region of Romania, înRevue Roumaine de Géographie, 41, Editura Academiei Române, Bucureşti;44. Cocean, P., (1997 b), Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca;45. Cocean, P., (2002), Geografie regională. Evoluţie, concepte, metodologie, Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca;46. Cocean, P., Ciangă, N., (1999-2000), The „Lands” of Romania as mental spaces, în ”RevueRoumaine de Géographie”, 43-44, Editura Academiei Române, 199-206;47. Cocean, P., Dezsi, Şt., (2001), Prospectare şi geoinformare turistică, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca;48. Cocean, P., Ilovan, O. R., (2008), Elemente ale managementului dezvoltării durabile,Geographia Napocensis, nr. 2;49. Cocean, P., Dezsi, Şt., (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca;50. Cocerhan, C., (2008), Depresiunile intramontane și submontane din bazinul hidrografic alrâului Suceava, în „Școala bucovineană”, Anul XI, Nr. 6, Serie nouă, S. C. TIPOART S.R. L., Suceava, pp. 42-44);51. Cocerhan, C., (2010 e), Excursia interdisciplinară – între instruire și divertisment educativ, înRevista semestrială a cadrelor didactice și elevilor, Colegiul Tehnic „Samuil Isopesu”Suceava, nr, 6, Aprilie 2010, Editura „George Tofan”, Suceava, pp. 29-31;52. Cocerhan, C., (2011 a), Potenţialul hidrografic al Municipiului Suceava şi al împrejurimilorsale şi valorificarea turistică (The Hydrographic Potential of Suceava City and itsSurroundings and Tourism Recovery), în Revista Școlii Doctorale „Simion Mehedinți”Universitas Geographica, Universitatea București, Facultatea de Geografie, pp. 117-125;53. Cocerhan, C., (2011 b), Recent The Natural Reservation within Suceava Area and theirImportance Researches in Tourism and Economic DevelopmentProceedings of the 1 stInternational Conferance on tourism and Economic Development (TED ”11); UniversytyCenter Drobeta Turnu Severin, Romania, October 27-29, 2011; ISBN: 978-1-61804-043-5; Published by WSEAS Press www.wseas.org; 2011, pages 486-490;54. Cocerhan, C., (2011 c), Potențialul turistic și științific al rezervațiilor naturale dinîmprejurimile orașului Suceava, în vol. „Orizontul local în studiul geografiei”, EdituraDidactică Nova, Bistrița, pp. 19-23;55. Cocerhan, C., (2011 d), Temperature and rainfall regime in Suceava – issues and suitability141

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turisticfor tourism restrictiveness, în Revista „Terra”, Anul XLII (LXII), Editura CD PRESS,București, pp.106-108;56. Cocerhan, C., (2011 e), The Natural Reservațion within Suceava Area and their importance,in the Book „Recent Researches in Tourism and Economic Development”, Included inISI/SCI Web of Science and Web of Knowledge, Drobeta Turnu Severin, Romania pp.486-490;57. Cocerhan, C., (2012), Protected areas from the region of Suceava and its touristicvalorization, in „International Journal of Energy and Environment”, Issue 2, Volume 6,2012, pp.153-163;58. Cocerhan, C., (2012 b), Cacica – o destinație turisticăde perspectivă, în Revista „Terra”, AnulXLII (LXIII), Editura CD PRESS, București, pp. 230-234;59. Cocerhan, C., (2012), Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificareapotenţialului turistic, Vol. I, Teză de doctorat, Universitatea din Bucureşti, 412 pag.;60. Cocerhan, C., Spânu, P., (2009 a) Ecoturismul și dezvoltarea durabilă, în vol. ,,EducațiaMileniului III, Educația ecologică”, Ediția a IV-a, Editura Septentrion, Rădăuți, pp. 86 – 87;61. Cocerhan, C., Lăzărescu, Luminița, (2011), Bazinul Sucevei – resurse turistice, amenajări șiperspective de valorificare, în Revista anuală a profesorilor de geografie, Orizonturisucevene, nr.3, Editura „Lidana”, Suceava, p. 37-48;62. Cocerhan, C., Năstase, Carmen, (2011), Sustainable development in Bucovina Region –analysis of touristic potential in Suceava, the Annals of the „Ştefan cel Mare” Universityof Suceava; Fascicle of the Faculty of Economics and Public Administration; Vol. 11,No. 2(14), 2011;63. Cocerhan, C., Spânu P., (2011), Potențialul turistic natural din împrejurimile Sucevei, Editura„George Tofan”, Suceava;64. Cocerhan, C., Tănasă, I., (2011), Determinarea indicilor climato-turistici din bazinul râuluiSuceava, Editura PIM, acreditată CNCSIS, cod 66/2010, Lucrare prezentată laSimpozionul Internațional „Disponobilități creative în lume”, 26.10.2011, ISBN: 978-606-13-0742-5, pp. 64-70;65. Cristureanu, Cristina, (1992), Economia și politica turismului internațional, Casa Editorialăpentru Turism și Cultură Abeona, București;66. Cucu, V., (1970), Oraşele României. Editura Ştiinţifică, Bucureşti;67. Cucu, V., (1978), Atlasul judeţelor din Romania, Editura Sport –Turism, Bucureşti;68. Cucu, V., Ianoş, I., (1988), Sisteme de aşezări şi strategia organizării lor, Terra, 3-4,Bucureşti;69. Curelciuc, Bombonica, Corbu-Domșa, Daniela, 2008, Lada de zestre a comunei Mitocu-Dragomirnei, Editura ROF, Suceava;70. Dincă, N., (1990), Evoluţia vetrelor aşezărilor din bazinul superior al Moldovei, LucrărileSememinarului de Geografie „D. Cantemir”, 9 / 1988, Iaşi;71. Dincă, Ana Irina, (2008 a), Turismul durabil în Culoarul transcarpatic Gura-Humorului-Câmpulung-Vatra Dornei-Bârgău, Teză de doctorat, Universitatea București, 438p.;72. Dincă, Ana Irina, (2008 b), Turism medical – concept și aplicabilitate în România, în„Comunicări de Geografie”, Tom XI, Facultatea de Geografie, Universitatea dinBucurești, p.385-390;73. Dinu, Mihaela, (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;74. Dinu, Mihaela, (2005), Impactul turismului asupra mediului: indicatori și măsurători, EdituraUniversitară, București;75. Dumbrăveanu, Daniela, (2010), Politici promoționale în turism, ediția a II-a, Editura EpsilonPRESS, București, 338p.;76. Efros, V., (2004), Geografia turismului. Curs pentru învăţământ la distanţă, Suceava;77. Emandi, E.I., Cucu, V., Ceaușu, N., (1989), Ghid de oraş. Suceava, Editura Sport-Turism,Bucureşti;78. Erdeli, G., Istrate, I., (1996 a), Amenajări turistice, Editura Universităţii din Bucureşti,Bucureşti;79. Erdeli, G., Istrate, I., (1996 b), Potențialul turistic al României, Editura Universității,București;80. Gafița, V., (1976), Țara de Sus, Editura Sport-Turism, București, 110p.;142

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic81. Gheorghilaș, A., (2008), Geografia turismului Metode de analiză în turism, EdituraUniversitară, București;82. Gherasim, Virginia, (2006), Potențialul turistic al depresiunilor Sibiului și Făgărașului, Tezăde doctorat, Mss, Universitatea București;83. Ghinoiu, I., (coordonator), (2003 b), Atlasul etnografic român. Ocupațiile, Vol. II, EdituraAcademiei, București;84. Glăvan, V., (2000), Turismul în Romania. Editura Economică, Bucureşti;85. Glăvan, V., (2005), Geografia turismului, Editura Fundației România de Mâine, București;86. Grecu, Florina, (2009), Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București;87. Grigore, M., (1974 a), Potenţialul turistic al reliefului, Facultatea de Geografie, Universitateadin Bucureşti;88. Grigore, M., (1974 b), Potenţialul natural al turismului, Centrul de multiplicare alUniversităţii din Bucureşti;89. Grigore, M., Glăvan, V., (1977), Criteriile de zonare a potenţialului natural al turismului peteritoriul R.S.Romania, cu privire specială asupra reliefului, in vol. „Zonarea turistică aR.S.Romania”, a IV-a Sesiune de comunicări ştiinţifice, aprilie 1976, Bucureşti;90. Grigorovitza, Em., (1908), Dicţionarul geografic al Bucovinei, apărut în Colecția„Dicționarele geografiece ale țărilor locuite de români în afară din regat”, SocietateaGeografică Română, Bucureşti;91. Groza, O., Muntele, I., (2002), Moldova: Structurile teritoriale ale spaţiilor rurale. Eseu deanaliză teritorială preliminară regionării, în vol. Moldova. Populaţie, forţa de muncă şiaşezările umane în tranziţie, Ed. Corson, Iaşi ;92. Grozavu, C. A., (coord.), (2002), Ghidul rezervațiilor naturale din Bucovina, TipografiaCelestin, Suceava;93. Guraliuc, M., (2009), Vremea la Suceava. Fenomenul meteorologic în perioada 1974-2008,Grup Mușatinii;94. Hapenciuc, C., V., (2003), Cercetarea statistică în turism, Editura Didactică și Pedagogică,București;95. Hrenciuc, D., (2010), Patrimoniu 2010-Buletin de informare, lucrare editată de Direcția pentruCultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, Editura Terra Design, Suceava;96. Hrișcă, C. D., (2005), Tourisme et effets socio territoriaux negatifs dans l’espace rural deBucovine (Roumanie), în Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, SecțiuneaGeografie, Anul XIV, p.89-95;97. Iacobescu, M.(Coord.), (1979), Suceava.Ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism,București;98. Ianoş, I., (1990), Elemente metodologice privind analiza organizării speţiului geografic,S.C.G., XXXIX, Editura Academiei, Bucureşti;99. Ianoş, I., (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti;100. Iațu, C., (2002), Depresiunea Rădăuților – Studiu de geografie umană, Editura Corson, Iași;101. Ielenicz, M., (1992), Potenţialul turistic al Romaniei, Terra, nr. 3-4 / 1992, Bucureşti;102. Ielenicz, M., (1995), Geografie fizică generală, Facultatea de Geografia Turismului Sibiu;103. Ielenicz , M., (2000), Geografia Romaniei – mică enciclopedie, Edit. Corint, Bucureşti;104. Ielenicz, M., (2001), Geografie generală. Geografie fizică, Editura Fundaţiei Romania deMâine, Bucureşti;105. Ielenicz , M. şi colab., (2001), Romania – Geography and Tourism, Editura Royal Company,Bucureşti;106. Ielenicz, M., (coordonator), (2003), România. Enciclopedie turistică, Editura Corint, Bucureşti;107. Ielenicz, M., (2004), Harta şi legenda turistică, în „Revista Geocarpathica”, Anul IV, Nr. 4,Facultatea de Geografia Turismului, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu;108. Ielenicz , M., (2005), Harta turistică şi legenda sa, Revista Terra, Bucureşti;109. Ielenicz, M., Dumbrăveanu, Daniela, (1997), The tourist potential, The second Liverpool –Bucharest geography colloquim, Bucureşti;110. Ielenicz, M., Comănescu, Laura, (2005), The relation / conection climate –Touristic activitiesin Romania, Annals Geographical Series, T4-5, 2004 -2005, Targovişte;111. Ielenicz, M., Comănescu, Laura (2006), România. Potențial turistic, Editura Universitară,București;143

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic112. Ielenicz, M., Erdeli, G., Marin, I., (2007), Dicționar de termeni geografici pentru gimnaziu șiliceu, Editura Corint, București, 255p.;113. Ielenicz, M., Oprea, R., (2011), România. Carpații, Vol. V, Caracteristici generale (Partea I),Editura Universitară, București;114. Ielenicz, M., Săftoiu, Luminița, (2011), De la obiectiv turistic la turistosituri, în Revista„Terra”, Anul XLII (LXII), Editura CD PRESS, București;115. Ielenicz, M., Smaranda, Simone, Săftoiu, Luminița, (2012), Anthropo-spots, concepts andcuantification, în Revista „Terra”, Anul XLIV (LXIII), Editura CD Press, București;116. Iețcu, I., (coord.), 2000, Pârtești de Jos, 585 de ani de atestare documentară, Editura„Cuvântul Nostru”, Suceava;117. Iețcu, I., Strugariu, Elena, Rădășanu, Simina, Simionca, G., Rădășanu, V., Bardan-Strugariu, Alina, (2009), Editura Mușatinii;118. Ilieş, M., (1999), „Ţările” – regiuni geografice specifice ale României, Revista Română deGeografie Politică, I, 1, Editura Universităţii din Oradea, Oradea;119. Ilieș, M., (2007 a), The Multiplicative Effects of Tourism in the Rural Development ofMaramureș Land, în „Rural Space and Local Development”, Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca;120. Ilieș, M., (2007 b), Amenajare turistică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj_Napoca;121. Inskeep, E., (1991), Tourism Planing: An Integrated and Sustainable Decvelopment Approach,Editura John Wiley&Son;122. Ionac, Nicoleta, (2000), Mic tratat de geografie medicală, Editura Universității București;123. Ionescu, G., (1971), Arhitectura populară in Romania, Editura Meridiane, Bucureşti;124. Ionesi, Bica, (1968), Stratigrafia depozitelor miocene de platformă dintre Valea Siretului şiValea Moldovei, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti;125. Ioniță, L., Ceornodolea, Gabriela (coord), (2010), Tradiții, valori și realități în mediul rural șiurban, Editura Rof, Suceava;126. Iordan, I., Niculescu, E., (1975), O metodă de determinare a potenţialului turistic, Lucrărilecelui de-al II-lea Colocviu Naţional de geografie a turismului, Editura Sport-Turism,Bucureşti;127. Iordan, I., Bonifaciu, S., (1997), Romania – Ghid turistic, Edit. Garamond, Bucureşti;128. Iosep, I., (1974 b), Obcinele Bucovinei – consideraţii asupra raportului aşezări urbane –regiune geografico-economică, Sesiunea de comunicări ştiințifice a Filialei Suceava aS.S.G., Suceava;129. Iosep, I.,(1983), Tipologia aşezărilor rurale din Obcinele Bucovinei, Studii și Cercetări deGeografie., Filiala S.S.G., Suceava130. Iosep, I., Ursu, C. E., Palaghianu, Simona, (2011), Plans der Bukowiner Districts in 72Sections welche in denen Jahren 1773,1774, und 1775 von einem Departments desKays:KoniglicherGeneral Staabs geometrichaufgenommen worden, Editura K.arl A.Romstorfer, Suceava.131. Iosif, Ș.,O., (1981), Opere, Editura Minerva, București;132. Lanquar, R., (1985), Sociologie du tourisme et des voyages, Collection „Que sais-je”, PressesUniversitaires de France, Paris;133. Lanquar, R., (1995), Le tourisme international, Collection „Que sais-je?”, PressesUniversitaires de France, Paris;134. Lanquar, R., Raynouard, Y., (1995), Le tourisme social et associatif, Collection „Quesais-je?”, Presses Universitaires de France, Paris;135. Lăzărescu, Luminița, Cocerhan, C., Băncescu, D., (2011), Geoghid didactic, Editura „GeorgeTofan”, Suceava;136. Light, D., Dumbrăveanu, Daniela, (1999), Romanian Tourism in the Post-Comunist Period, în„Annals of Tourism Research”, UK, p.898-927;137. Lozato-Giotart , J.- P., (1987), Géographie du tourisme. De l’espace regardé a l’espaceconsommé, Collection Geographie, Masson, Paris;138. Luca, G.-P., Bacali, Laura, (2003), Managementul marketingului ecologic, Editura ,,GheorgheAsachi”, Iași;139. Lucaci, Maria, 1972, Potențialul turistic al județului Suceava, în „Comunicări și referategeografice”, Suceava;144

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic140. Lupchian, Maria Magdalena (2010), Municipiul Suceava. Studiu de geografie urbană, EdituraUniversităţii Suceava;141. Lupu-Bratiloveanu, N., (1993), Podişul Sucevei, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi;142. Mac, I., (1992), Geografie turistică generală, Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu;143. Marian, S. F., (1901), Sărbătorile la români, III. Cinci Decimea, București;144. Marian, S. F., (1986), Tradiții poporane din Bucovina, Vol. „Legende populare geografice.Locuri și legende”, Editura Sport-Turism, București;145. Marin I., colab. (1998), Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şiamenajare teritorială, curs Master, Editura Universității Bucureşti;146. Martiniuc, C., Băcăuanu, V.,(1960), Contribuţii la studiul geomorfologic al teritoriuluioraşului Suceava şi al împrejurimilor sale. Analele Știinţifice ale Universității „Al. I.Cuza”, Iaşi, (Serie nouă), Secţiunea a doua (Şt. Nat.), t. VI, f.4, Iași;147. Martonne, Emm. De, (1981), Lucrări geografice despre Romania, vol. I., Editura AcademieiRomane, Bucureşti;148. Matei, Elena, (2004), Ecoturism, Editura Top Form, Bucureşti;149. Matei, M. D., (1963), Contribuţii arheologice la istoria oraşului Suceava. Editura AcademieiR.S.R., Bucureşti;150. Matei, M. D., Andronic, A., (1967), Cetatea de Scaun a Sucevei. Editura Meridiane, Ediţia aII a, Bucureşti;151. Mazilu, Mirela, (2009), Il y a compatibilité entre le Tourisme, le Developpement Durable etl’Environnement, in Analele Ştiinţifice ale Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa,Fasc.2, vol.2, Eftimie Murgu Publishing House, Reşiţa, pp.63-67;152. Mazilu, Mirela, (2010), Key elements of a Model for Sustainable Tourism, in NAUN Journal ofEnergy and Environment, Issue 2, Vol. 4;153. Maxim, Cristina, Cocerhan, C., (2012), Dinamica un or indicatori fizici și chimici ai apelorrâului Suceava, în anul 2010, în vol. „Competențe în evaluare pentru școalaromânească”, Editura „G. Tofan”, Suceava;154. Menke-Gluchert, P., (1976), Matrice de evaluare ecologică, mijloc auxiliar al planificării,mediului ambiant, în „Viitorul comunal oamenilor”, Editura Politică, București;155. Miclea, I., (1976), Dulce Bucovină, Editura Sport-Turism, București;156. Mihăilă, D., (2005), Tendințele evoluției temperaturii aerului în Podișul Sucevei, AnaleleUniversității ”Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul XIV, Suceava;157. Mihăilă, D., Budui, V., Cristea, I., Tănasă, I., (2006), Consideraţii asupra riscurilorclimatice în judeţul Suceava, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiuneaGeografie, anul XV, Suceava;158. Mihăilă, D., Tănasă, I., (2007 a), Particularităţi meteo-climatice ale semestrului rece 2006-2007 la Suceava, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie,anul XVI,Suceava;159. Mihăilă, D., Tănasă, I., (2007 b), Particularităţi climatice ale semestrului cald la Suceava,Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XVI,Suceava;160. Mihăilescu, V., (1969 a), Geografia fizică a Romaniei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;161. Mihăilescu, V., (1969 b), Geografie şi turism, Lucrările Colocviului Naţional de Geografiaturismului (Bucureşti, septembrie 1968), Bucureşti;162. Miron, V., şi colab., (1983), Tezaurul documentar sucevean (1393 – 1848), Bucureşti;163. Mohan, G., Ardelean, A., Georgescu, M., (1993), Rezervaţii şi monumente ale naturii dinRomania, Editura Scaiul, Oradea;164. Monoranu, O., Iacobescu, M., Paulencu, D., (1979 b), Județul Suceava, Colecția „JudețelePatriei”, Editura Academiei R. S. România, București;165. Muntele, I., Iațu, C., (2003), Geografia turismului: concepte, metode și forme de manifestarespațio-temporală, Editura Sedcom Libris, Iași;166. Mutihac, V., Ionesi, L., (1974), Geologia României, Editura Tehnică, Bucureşti;167. Năstase, Carmen, (2007), Dezvoltare durabilă și turism durabil, în „Revista de Turism”, nr. 3,Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Suceava;168. Neacșu, N., Baron, P., Snak, O., (2006), Economia turismului, ediția a II-a, Editura ProUniversitaria, București;145

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic169. Nedelea, A., (2003 a), Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;170. Nedelea, A., (2003 b), Politici de marketing în turism, Editura Economică, București;171. Neguț, S., (2003), Geografia turismului, Editura Meteor Press, București;172. Nenciu, Daniela Simona, (2009), Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismuluiromânesc, Editura EX PONTO, Constanța;173. Nistor, B., (2008), Podișul Sucevei – studiul termo-pluviometric, Teză de doctorat, Univ. „Al. I.Cuza”, Facultatea de Geografie, Iași;174. Nistor, I., (1915 a), Originea numelui Bucovina, B.S.R.G., XXXVII, Bucureşti;175. Nistor, I., (1915 b), Românii şi rutenii în Bucovina, Studii istorice şi statistice, XX / 1914,Bucureşti;176. Nistor, I., (1991), Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, Bucureşti;177. Nistoreanu, P., (2003), Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București;178. Oancea, D., Niculescu, G., Bălteanu, D., Dincă, Ana-Irina, (2007), Harta turismului, RomâniaAtlas Istorico-geografic, Academia Română, Ediția a 2-a, București;179. Obenour, W., Patterson, M., Pedrsen, P., Pearson, Lynn, (2006), Coceptualization of ameaning-based research approach for tourism service experiences, în „TourismManagement 27”, p.34-41;180. Olariu, P., (1983), Şesul Sucevei extracarpatice. Studiu de geomorfologie aplicată, Teză dedoctorat, Iaşi;181. Popp, N., Popescu-Argeșel, I., (1972), Harta turistică a județului Suceava, în „Comunicări șireferate geografice”, Suceava;182. Popp, N., Iosep, I., Paulencu, D., (1973), Judeţul Suceava, Editura Academiei R.S.R.,Bucureşti;183. Porof, M., (2004), Studiul geochimical apelorde suprafață și subterane din județul Suceava,Teză de doctorat, Iași;184. Posea, G., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), Relieful Romaniei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;185. Pricăjan, A., (1972), Apele minerale şi termale din România. Editura Tehnică, Bucureşti.186. Rădoane, Maria, Rădoane, N., (2007), Geomorfologie aplicată, Editura Universității dinSuceava, Suceava;187. Răduianu, I., D., (2009), Resursele de apă din bazinul hidrografic al râului Suceava șivalorificarea lor economică, Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea „Alexandru IoanCuza” Iași, Departamentul de Geografie;188. Romanescu, G., (2006, a.), Hidrologia uscatului, Editura Terra Nostra, Iaşi;189. Roşu , A., (1990), Geografia fizică a Romaniei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;190. Roşu, A., Ungureanu, Irina, (1977), Geografia mediului inconjurător, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti;191. Seceleanu, I., (1980), Podişul Dragomirnei. Studiu geomorfologic cu privire specială asupraproceselor actuale, Rezumatul tezei de doctorat, Iaşi;192. Seghedin, T.G., (1983), Rezervațiile naturale din Bucovina, Editura Sport-Turism, București;193. Senciuc, N., (2000), Mănăstirile din Bucovina – un simbol de identitate, continuitate și unitatenațională, Grupul Editorial Mușatinii – Bucovina viitoare, Suceava;194. Smaranda, J. S., (2008), Managementul turismului în ariile protejate, Editura RISOPRINT(acreditată CNCSIS), Cluj Napoca;195. Snack, O., Baron, P., Neacșu, N., (2001), Economia turismului, Editura Expert, București;196. Soare , Ionica, (2007), Turism. Tipologii și destinații, Editura Transversal, Târgoviște, 541p.;197. Sorocovschi, V., (2008), Climatologie și aplicații bioclimatice în turism, Editura Casa Cărțiide Știință, Cluj Napoca;198. Sorocovschi, V., (editor), (2003), Riscuri și catastrofe II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;199. Spânu, M., Bratiloveanu, G., (1987), Zona etnografică Suceava, Bucureşti, 1987 ;200. Spânu, P., (2011 c), Patrimoniul cultural-religios și tipurile de turism generate de acesta, înLucrările Simpozionului Internațional „ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT”,Ediția a II-a, Editura ”CRLR”, București;201. Spânu, P., Fluțăr, Monica, Cocerhan, C., (2012 b), Oportunities for Sustainable Development.The Vegetation în the Moldova Watershed on the Territory of the Suceava County, inLatest Advances in Biology, Environment and Ecology, „G. Enescu” University, Iași,Romania, June 13-15, pp.73-80;146

Constantin Cocerhan, Bazinul râului Suceava pe teritoriul României – valorificarea potențialului turistic202. Surd, V., (coord.), (2008), Monografia turistică a Carpaților Românești, Editura Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca;203. Swarbrooke, J., (1999), Sustainable Tourism Management, Editura CABI Publishing;204. Swizewski, C., (1976-1979), Forme de valorificare turistică în Carpații Orientali, Cursurile de varăinternaționale, Iași-Piatra Neamț, Iași;205. Swizewski , C., Oancea, D., (1976), Geografia turismului, Partea I, Iaşi;206. Tănasă, I., (2011), Clima Podișului Sucevei – fenomene de risc, implicații asupra dezvoltăriidurabile, Teză de doctorat, Univ. „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Istorie-Geografie, Suceava;207. Teodoreanu, Elena, (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Romane, Bucureşti;208. Teodoreanu, Elena, Dacos–Swoboda, Mariana, Voiculescu,Camelia,, Enache, L., (1984),Bioclima stațiunilor balneoclimatice din România, Editura Sport -Turism, București;209. Teodorescu, Camelia, (2009), Turism cultural, Editura Transversal, București;210. Tufescu, V., (1974), Romania. Natură – om - economie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;211. Ţopa, E., (1969), Călăuza monumentelor naturii din Moldova, Iaşi;212. Țopa, E., (1970), Istoricul, componența și ocrotirea florei în județul Suceava, în „Studii șicomunicări de ocrotirea naturii”, nr.1, Suceava;213. Ujvári I. (1972), Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;214. Ungureanu, A., (1980), Oraşele din Moldova. Studiu de geografie economică, Editura Academiei,Bucureşti;215. Uscatu, T., (1993), Valorificarea potenţialului turistic din zona montană a Bucovinei, Rezumatultezei de doctorat, Universitatea Bucureşti;216. Velcea, Valeria, (1976), Cartografierea fizico-geografică, Tipografia Universității din București;217. Velcea, Valeria, (1992), Cartografia turismului, Facultatea de Geografia Turismului, Sibiu;218. Velcea, Valeria, Savu, A., (1982), Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești, EdituraDidactică și pedagogică, București;219. Vert, C., (2001), Geografia populației-teorie și metodologie, Editura Mitron, Timișoara;220. Vlad, Sorina, Gherasim, Virginia, (2006), Infrastructura turismului, în vol. „Sinteze geografice”,Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu;221. Vlăduţiu, I., (1976), Turism cu manual de etnografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti;222. Voicu, D., (2011), Potențialul turistic al dealurilor și podișurilor dintre Mureș și Târnava Mare,Teză de doctorat, Manuscris, Universitatea București;223. Voicu, D., (2011), Potențialul turistic al dealurilor și podișurilor dintre Mureș și Târnava Mare,Teză de doctorat, Rezumat, Universitatea București;224. Voicu, D., (2012) Evaluarea potenţialului turistic în zona dealurilor şi podişurilor dintre Mureş şiTârnava Mare, în Revista „Terra”, Anul XLII (LXIII) nr. 1,2/2012, Editura CD PRESS,București, pp. 144-155;225. Werenka, D., (1895), Topographie der Bukowina, Cernăuți;226. Zaharia, Liliana, (2004), Water resources of rivers in Romania, Analele Universităţii Bucureşti,ser. Geogr., LIII, București ;227. *** (1980), Suceava-Monografie, Editura Sport-Turism, București;228. *** (1980), Judeţele patriei. Suceava (monografie), Editura Sport-Turism, Bucureşti;229. *** (1982), Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;230. *** (1983), Ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti;231. *** (1983), Geografia României I. Geografia Fizică, Editura Academiei R.S. România, București ;232. *** (1984), Geografia României vol. II, Geografia umană şi economică, Editura AcademieiR.S.Romane, Bucureşti;233. *** (1985), Atlasul R.S.România, Editura Academiei ,Bucureşti;234. *** (1987), Geografia României, III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, EdituraAcademiei R.S.România, București;235. *** (1992), Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice:Dealurile și câmpia Banatului șiCrișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Podișul Getic, Podișul Moldovei, EdituraAcademiei R.S.România, București;236. *** (2011), Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava 2011-2020, Proiectcofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional „Dezvoltarea CapacitățiiAdministrative”, Consiliul Județean Suceava;147