Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

)Noi reac]ii la ancheta „{edin]ele de autocritic\, reinventate de Demeter András“Adriana Grand: „Nici un artist dinRomânia s\ nu mai fie adus `n instan]\de con]opi[tii administra]iei!“Reac]iile la articolul privindu-l pe directorul Direc]ieiGenerale Crea]ie Contemporan\, Diversitate Cultural\ dincadrul Ministerului Culturii [i Cultelor (MCC), DemeterAndrás, anchet\ publicat\ `n num\rul 81 din „Suplimentulde cultur\“, continu\ s\ apar\ pe adresa redac]iei. Grupulde arti[ti care `i contest\ acestuia dreptul moral de aconduce destinele teatrului românesc s-a ar\tatnemul]umit de faptul c\ ministrul Adrian Iorgulescu i-a luatap\rarea actualului s\u subordonat.R. Chiru]\Actorii Balász Attila [i AdrianVoichi]escu, scenograful AdrianaGrand [i compozitorul CáriTibor sus]in c\ Demeter Andrásar fi avut un comportament dictatorial[i neprofesionist c`t timpa fost director al Teatrului Maghiarde Stat „Csiky Gergely“din Timi[oara, comportamentce ar fi adus institu]ia aproapede haos. Cei patru afirm\ c\,„`n perioada directoratului s\u,acesta a elaborat un Regulamentde Ordine Interioar\ `n care impunea«supunerea oprobiuluicolectivului» pentru abateriles\v`r[ite de angaja]i, de[i legeanu prevede o atare form\ desanc]iune. «Supunerea oprobiuluicolectivului» `nsemna c\ celcare avea opinii critice fa]\ dedomnul Demeter era convocat`ntr-o [edin]\ `n care era criticattimp de mai multe ore, `nregistratvideo [i audio, iar angaja]i(vulnerabili prin pozi]ia lor)luau cuv`ntul [i `l `nfierau pe celcare avea opinii critice fa]\ dedomnul Demeter“, dup\ cumne-a declarat Adriana Grand.Actorul Adrian Voichi]escu aintrat, `n 2004, `n greva foamei,deoarece, a men]ionat acum, eradisperat c\ nu are unde locui [inimeni nu `l asculta altfel. Presatimi[orean\ l-a numit, `n aceaperioad\, „actorul-aurolac“. Elafirm\ c\ [i-a pierdut locuin]a,asigurat\ de Teatrul Maghiar deStat, dup\ ce `ntr-un drept la replic\la un articol dintr-un ziarlocal, `n care se afirma sus]inereaangaja]ilor pentru DemeterAndrás, a precizat c\ el nu sus-]ine „un secretariat acru, untehnic incompetent, bolnav, crispat[i manipulat, ajuns `n fazapierderii bunului-sim]“. De asemenea,Cári Tibor a men]ionatc\ directorul timi[orean a refuzatini]ial s\ `ncheie cu el uncontract legal de cesiune a drepturilorde autor. ~n fine, cei patrul-au mai acuzat pe DemeterAndrás c\ i-a purtat prin tribunale,deschiz`nd, de-a lungultimpului, conform acestora,peste 12 procese cu fo[tii s\isubordona]i.„Nu vreau s\ `l judec pentruce a f\cut `n trecut“Demeter András a refuzat s\ comentezeacuza]iile, explic`ndu-nec\ nu dore[te s\ reintre `n conflictcu cei patru. Ministrul Culturii,`n schimb, a precizat c\ nueste interesat de polemic\, pentruc\ trecutul colaboratorilors\i nu `l prive[te, ci doar prezentul[i viitorul. „Eu nu pot judecaun om doar pe ceea ce sespune despre el [i numai dinspreo parte. {i nu vreau s\ `ljudec pentru ce a f\cut `n trecut,pe mine m\ intereseaz\ ce facela Ministerul Culturii [i privesc`n viitor. Iar p`n\ acum pot spunec\ s`nt mul]umit, activitatea sa ecorespunz\toare. Ceea ce s-a `nt`mplat`n trecut e treaba dumnealuipersonal\. Mai mult, TeatrulMaghiar de Stat «CsikyGergely» din Timi[oara nu este`n subordinea Ministerului Culturii,deci singura discu]ie, dinpunctul nostru de vedere, estecea privind moralitatea faptelorde care Demeter András esteacuzat. Dar eu mi-am impus s\nu judec pe nimeni pe chestii demoralitate, este treaba fiec\ruia.Plus c\ nu vreau s\ comentez,ca ministru, rela]ii interumane[i profesionale“, a fost pozi]ialui Adrian Iorgulescu. De asemenea,ministrul le-a repro[at contestatarilorc\ s-au adresat numaipresei, `n loc s\ trimit\ undosar [i la MCC.„Un func]ionar ia `ntotdeauna ap\rarea altui func]ionar “R\spunsul ministrului Culturii i-anemul]umit pe cei patru arti[ti, care s-ausim]it ofensa]i [i au ]inut s\ dea urm\-toarea replic\, prin vocea AdrianeiGrand: „Eu `n]eleg solidaritatea domnuluiministru Iorgulescu atunci c`nd `i iaap\rarea domnului director Demeter. Efiresc: un func]ionar ia `ntotdeaunaap\rarea altui func]ionar. ~ns\ eu aduceam`n discu]ie situa]ia `n care un birocratcultural (domnul Demeter) t`r\[te `njusti]ie – cu mandat de aducere – un artist,numai pentru c\ artistul `[i ap\r\opera. Noi nu am vrut s\ facem o reclama]ie.Domnul Demeter este func]ionarpublic [i informa]iile `n leg\tur\ cu domniasa s`nt de interes public. Iat\ de cene-am adresat presei, [i nu domnului ministru.Noi vrem ca opinia public\ s\ aib\© foto: R. Chiru]\un tablou complet asupra celor care facreforma culturii `n România. E bine caarti[tii s\ [tie cine s`nt cei care `i «reformeaz\»[i `i evalueaz\.Domnul ministru declar\ c\ este interesatde viitor, [i nu de trecut. De viitors`nt interesat\ [i eu. Vreau ca `n viitornici un artist din România s\ nu mai fieadus `n instan]\ de c\tre con]opi[tii administra]iei,vreau ca pe viitor s\ nu maiaib\ loc [edin]e `n care arti[tii s\ fie expu[i«oprobiului public», `nregistra]i audio[i filma]i, a[a cum f\cea domnulDemeter la Timi[oara. Vreau ca `n legisla]iade care tocmai se ocup\ [i domnulDemeter s\ nu fie introduse m\suride constr`ngere la adresa arti[tilor(interdic]ia de a se adresa presei, de a-[icritica birocra]ii, restr`ngerea accesului laDemeter András – contestat de arti[ti, ap\rat de ministrudrepturile de autor). Men]ionez c\ eu [icolegii mei nu aducem `n discu]ie aspecteale unor «rela]ii interumane», cum frumosse exprim\ domnul ministru.Noi aducem `n discu]ie fapte [i documente:procesele cu arti[ti ale lui Demeter,unele dintre ele prelungite chiar `nziua de azi (vezi cazul Ion Chipail\), regulamenteelaborate de domnul Demeter,sentin]e judec\tore[ti. Nu s`ntem pet\r`mul b`rfelor, ci al faptelor. Afirma]iacea mai interesant\ a domnului ministrueste aceea c\ nu judec\ pe chestiuni demoralitate.Eu am `n]eles bine c\ nu este interesatde «chestii de moralitate». Problemae c\ eu s`nt interesat\, mai ales c`nd evorba de persoane publice [i care decidsoarta culturii din România `n 2006“.ordinea de ziROMÂNII E DE{TEP}ISUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 3actualitateRadu Pavel GHEOC`inele [i politicianulNu [tiu de ce, dar pe la noi se zice c\ bie]ii c`ini au memorieslab\, de[i dac\ m\ g`ndesc la toate pove[tile alea cu patrupedelepierdute care s-au `ntors acas\ dup\ luni sau ani, eventualstr\b\t`nd sute de kilometri, mai c\-mi vine s\ renun] la cli[eul\sta din copil\rie.~l folosesc totu[i, fiindc\ `mi amintesc de el sistematic ori dec`te ori asist la c`te o ie[ire a vreunui politician de pe D`mbovi]a.S\ vede]i cum...Nu demult v\d un parlamentar care vorbe[te critic despre]inuta moral\ jalnic\ a colegilor s\i, despre proaste maniere, atitudinepublic\ penibil\ [i alte defecte de om politic român pe cared`nsul, cu ochi educat, le observ\ `n jur. {i `n clipa aceea `miamintesc c\ nu cu multe zile `n urm\ acest moralist de Româniaexplica senin c\ `n partidul de care ]ine Domnia Sa femeile potob]ine pozi]ii de r\spundere pe baza calit\]ilor lor profesionale,nu ca `n alte partide, unde trebuie s\ treac\ prin patul [efilor.Spus mai clar, asta `nseamn\ ceea ce se zice `n popor: „Toatefemeile-s curve, `n afar\ de femeile noastre“. De[i s\ nu uit\m c\[i ele tot femei s`nt.O fi a[a, n-o fi a[a... Nu [tiu. Dar problema e c\ un om politiccare declar\ a[a ceva despre colegele lui – din alte partide, ce-idrept – se descalific\ moral. {i `n nici un caz n-ar trebui s\ vorbeasc\tocmai el despre ]inuta moral\ a celorlal]i semeni. Singuraexplica]ie posibil\ ar fi aceea c\, atunci c`nd intrase `n pieleamoralistului, uitase deja de declara]iile lui m`rl\ne[ti din urm\ cuc`teva zile. {i atunci, desigur, m-am g`ndit la memoria c`inelui.Nu trece mult\ vreme [i v\d o doamn\ parlamentar f\c`ndmare caz tot de ]inuta moral\ din via]a public\. Dac\ ai fi ascultat-o,ai fi avut impresia c\ e cel pu]in o Maica Tereza a politiciiromâne[ti. {i iar\[i n-am putut s\ nu-mi amintesc (spre deosebirede c`ine, presupun) c\ `n urm\ cu pu]ine zile doamna `n cauz\`[i strecurase o rud\ `n Parlamentul României, unde aceasta dinurm\ ajunsese s\ voteze sau s\ se joace de-a votatul cu o cartel\de parlamentar – comi]`nd ilegalitatea chiar sub ochii [i teleobiectivelecelor de la pres\. Iar c`nd ziari[tii au luat-o la `ntreb\ripe doamna politician, ea a r\spuns cu o ]`fn\ [i o agresivitate devalutist [menar luat la rost de victima lui. Tot memoria scurt\ vafi fost de vin\ [i aici.Abia ce uitasem de doamna cu ruda, c`nd se `nt`mpl\ s\ se`mboln\veasc\ pre[edintele României. O hernie de disc ce trebuiaoperat\ repejor. Dup\ c`teva ezit\ri, pre[edintele hot\r\[tes\ evite spitalele din România [i se opereaz\ la o clinic\ din Viena.Desigur, gestul e judecat cu m\sura na]ionalist-patriotic\ [i omul]ime de oameni politici `l acuz\ pe pre[edintele ]\rii c\ a tr`ntit`n mod inten]ionat o palm\ pe obrazul sistemului de s\n\tatede la noi. Printre acuzatori apare un medic de seam\, senator [idirector la vreo dou\-trei-patru spitale, care sus]ine c\ ne`ncredereapre[edintelui `n spitalele noastre e un gest ru[inos, de vremece el – medicul [i directorul – [tie ce condi]ii bune i s-ar fi asigurat[efului statului chiar aici, `n România.Dr\cu[orul memoriei nu m\ las\ nici acum `n pace [i-mi amintescc\ am citit undeva cum c\, dincolo de `ncrederea lui avizat\`n medicina româneasc\, `nsu[i acuzatorul, medicul [i senatorul,s-a operat cu pu]in timp `n urm\... la Paris. Probabil c\ `ntre timpuitase de asta, s\racul! {i, desigur, iar m-am g`ndit la memoriac`inelui.{i m-am mai g`ndit c\, de fapt, toate cazurile astea arat\ c`tde tare nedrept\]im c`inii. P`n\ [i eu am construit paralela de aicipornind de la un presupus handicap al caninelor, de[i cred c\dac\ ai l\sa pe undeva, pe c`mp, un om politic, a[a cum oameniilas\ uneori c`inii, politicianul n-ar mai avea nici o [ans\ s\g\seasc\ drumul c\tre cas\. B\nuiesc c\ de-aia li se [i dau ma-[ini cu [ofer – ca s\ aib\ cine s\ `i conduc\ unde trebuie prin lumeaasta mare [i `nc`lcit\.{i-apoi un c`ine `[i g\se[te oric`nd un rost la casa omului. Unpolitician, m\ tem c\ nu.Sesiune nou\ de granturi [i burseMinisterul Culturii [i Cultelor va organiza pe 15 iulie cea de-a treiasesiune din acest an a concursului pentru acordarea de burse [igranturi `n vederea sprijinirii oamenilor de cultur\ români `n str\in\tate,`n acest sens urm`nd s\ se acorde o sum\ total\ de 144.000RON. Potrivit Ministerului, 12.000 RON vor fi aloca]i de la FondulNa]ional de Mobilitate pentru fiecare domeniu aprobat de ministrulCulturii, respectiv: patrimoniu cultural na]ional mobil, monumenteistorice [i arheologie, patrimoniu imaterial, muzee [i colec]ii, artevizuale [i arhitectur\, biblioteci, literatur\ [i dramaturgie, dans [icoregrafie, teatru [i teatrologie, muzic\ [i muzicologie, managementcultural, `nt\rirea capacit\]ii institu]ionale.Granturile de studii [i c\l\torie se acord\ `n scopul particip\rii laseminarii sau colocvii interna]ionale, numai `n cazul `n care solicitantulprezint\ cel pu]in o lucrare `n cadrul manifest\rii respective.pop-cultura

)pop-cultura teorie [i practic\Adriana BABE}IDegete mariSECRETUL ADRIANEIVery Important Progenitur\Recunoa[te]i c\ rubrica debuteaz\ `n for]\ [i c\-[i arat\ mu[chiidin prima? A]i crezut c\ acum o lun\ mi-am luat adio pe bune dela „Supliment“ 1 [i c\, `````n sf`r[it, m-am l\sat la vatr\? V\ dau oveste proast\: nu. C\ci iat\-m\-s re`nc\rcat\ 2 . Nu sim]i]i cum v\ d\bice curiozitatea [i v\-mpinge s\ citi]i mai departe? A[a-i c\ vre]is\ afla]i care-i taina [i ce-i cu fotografia? Dac\ da, `ntr-o secund\m\ apuc s\ v\ povestesc. Dac\ nu, tot v\ povestesc. Deci `ncep.A[a: Pe c`nd m\ d\deam de ceasul mor]ii s\ g\sesc ceva iste]pentru noua rubricu]\ din „Supliment“, toctoctoc, cine-mi b\tujoi, 29 iunie, ora 17.35 `n geamul de la „Orizont“, unde m\ ad\-posteam de furtun\? Nu ploaia cu degetele-i ude, ca-ntr-o cretin\tatede c`ntec, nu ramuri, nu o piatr\ sau un inel, nici m\car redactorul-[ef,ci o falang\ de police, cu accentul pe o. Deci ce seizbi, zbang [i se pr\bu[i, peng, pe tabla de sub geam? O buc\-]ic\ de schelet.{i-a[a: Era dup\-amiaza de joi, 29 iunie 2006. Nori negri seadunaser\ deasupra Timi[oarei. ~n cartierul Cetate deja se dezl\n]uisefurtuna. Trombe de praf `necau str\zile `ntr-o cea]\ g\lbui-ro[cat\.Prin aer zburau de-a valma crengi, ]igle, h`rtii, pungide plastic, frunze. Am luat-o la goan\ spre redac]ie. Dup\ ce amdeschis biroul, m-am a[ezat abia respir`nd pe un scaun, am b\uto can\ cu ap\ [i am aprins lumina. Afar\ era iadul. Cu privirea pironit\pe o foaie alb\ de h`rtie, am c\zut pe g`nduri. Deodat\ cevase izbi cu putere de geam, gata s\-l sparg\ [i se pr\bu[i pe pervaz.Am s\rit ca ars\. Printre norii de praf am z\rit un os mic [inegru. O falang\.{i `nc-o dat-a[a: Oric`t v-ar p\rea povestea tras\ de p\r, scoas\din burt\, adev\rul gol-golu] despre ce s-a `nt`mplat `n dup\-amiazazilei de 29 iunie 2006 `n P-]a Sf. Gheorghe din Timi[oara, maiexact `ntr-unul din birourile revistei „Orizont“, este urm\torul, consfin]itpar]ial [i de fotografiile f\cute de Radu Pavel Gheo `n jurulpr`nzului. La ora 17.35 chiar m\ aflam la redac]ie, a[a cum amspus, ca s\ m\ ad\postesc de furtuna dat\ seara pe toate posturileTV. La `ntrebarea de ce am plecat de acas\ c`nd `nc\ de lacinci se vedea c\ o s\ fie pr\p\d, nu pot s\ spun dec`t adev\rul:aveam o `nt`lnire. Pentru curio[ii care-ar ]ine mor]i[ s\ afle cu cine,trebuie s\ recunosc: cu domnul din fotografie. Cui vrea s\ se asiguredac\ am fantasme necrofile, `i arunc nervos: nu. Atunci? S\r\spund\ Filip Florian. S\ vin\ urgent la Timi[oara ca s\-l vad\pe Melchior Florimund August cum st\ r\bd\tor de 268 de ani `nmarea groap\ comun\, sub liniile de tramvai, sub asfalt, sub pavaj,sub canale, printre c\r\mizi austriece, grinzi calcinate turce[ti,oase f\r`mate, pietre de r`u [i a[teapt\ s\ se dezl\n]uie vijelia `ndup\-amiaza de joi, s\-i prind\ `n v`rtej o fr`ntur\ din degetul mare,s-o `nal]e `n aer [i s-o izbeasc\ de geamul dincolo de care tresar`nsp\im`ntat\ ca dintr-un vis prevestitor. S\ vin\ [i s\ scrie romanulpe care nu-l pot `ncepe eu.(va urma)1.„~]i mul]umim, Adriana, pentru gustoasele tale cuvinte. {i-acum s\ne lu\m r\mas bun, c\ci n-o s\ mai cochin\re[ti pentru noi `n pagina4. ~]i spunem pa, la revedere, ciao, servus. Ba chiar adio.Nu-i nici un secret“. A[a se `ncheia `n nr. 79 al „Suplimentului“ truditarubricu]\ culinar\ Ars coquinaria.2.Oric`t m-am `mpotrivit, zic`nd c\ [i ce-i mult stric\, mai ales c`ndsim]i c\ nu prea ai combustibil, p`n\ la urm\ am cedat. M-au `nfr`ntcu vorbele lor doi b\rba]i: [eful suplimentar George Onofrei,pe care, atunci c`nd l-am v\zut pentru prima oar\ `n carne [i oasela Craiova, l-am strigat nepoateeee!, ca-n reclama cu bunicul miner[i `n\lbitorul, dar [i [eful-[ef, Silviu Lupescu. Iat\ ce mi-au spuscei doi restauratori de Nar]is: „Doamna Babe]i, v\ rug\m s\ nu `nt`rzia]imult cu noua rubric\, pentru c\-i anun]at\ `n fiecare num\r[i cititorii a[teapt\. L\sa]i Secretul Adrianei, e mult mai haios dec`tProzac sau Telenovelele Olimpului. Am vrea s\ fie ceva personalizat.Ca [i cum a]i fi un personaj, `n]elege]i?“ (G.O.). {i: „Haidi, bre,nu te mai izmeni at`ta, [` d\ drumu’ la Raftu’ Adrianei, s` ti citeasc-o]ar`-ntreag`, `n patrujcinci di mii di foi. Ai cochin\rit bini, ]-am lansat[-o carti. Bogdaprosti. Ce? Nu vrei raft? Ia-]i dulap, c` meri]i. Ce?Vrei secret? Bini [` secret, c` tot telenovelili-o s` ni m\n`nci p`n` laurm`. Da d\-]i mai r\pidi m\sura di mari doamn` a literilor b\-n\]eni, nu ni mai fierbi.“ (S.L.)Viitorul copil al lui Britney Spears [i-a `nceput cariera de top-model `nc\ din burta mamei,care a ap\rut `n urm\ cu dou\ s\pt\m`ni foarte `ns\rcinat\ [i dezbr\cat\ pe coperta revistei„Harper’s Bazar“, contra unui onorariu p\strat secret.M\d\lina COCEAA fi copil de vedet\ este omeserie nu tocmai u[oar\,care `ncepe chiar `nainte de ate na[te. Dac\ pe m\mica ta ocheam\ Britney Spears,trebuie s\ te afi[ezi `nc\ dinburt\ la [edin]e extenuante dephoto-shooting. Dac\ prinADN-ul t\u zboar\ cromozomide-ai lui Tom Cruise, e[tiobligat s\ te joci doar cuMig-uri. Iar norocul de a tena[te `n celebrul cuplu BradPitt [i Angelina Jolie sepl\te[te destul de scump, cuobliga]ia de a-]i dona copiilorafricani tot salariul din primata slujb\ de fotomodel. Maipresus de toate, conteaz\ s\ aispirit de competi]ie. Pentru c\,de c`teva luni de zile, a `nceputr\zboiul mini-celebrit\]ilor.B\t\lia 1: NumeleCOOLTURISMEUnic, exotic, vibr`nd de semnifica]ie.Numele este o parte esen-]ial\ `n brandul personal al bebelu[uluiVIP. Degeaba p\rin]iit\i s`nt celebri dac\ te cheam\,simplu, Joe sau Julie.Ca feti]\ a lui Tom Cruise [iKatie Holmes, `i trebuie un numemai potrivit, spre exemplu Suri.Un comunicat de pres\ al cupluluia dezv\luit c\ prenumele„Suri“ `nseamn\ „prin]es\“ `nebraic\ [i „trandafir ro[u“ `npersan\. ~n plus, poate fi pronun]atcu aceea[i u[urin]\ detoate Andreele Esci din lume,ceea ce garanteaz\ o expuneremedia interna]ional\.De[i nu acela[i lucru s-ar puteaspune despre Shiloh NouvelJolie-Pitt, feti]a Angelinei Jolie[i a lui Brad Pitt, plurisemantismulnumelui o salveaz\: potrivitsite-ului www.thinkbabynames.com,Shiloh se traduce dinebraic\ prin „darul lui“ [i esteun termen asociat cu un c`ntecal lui Neil Diamond [i R\zboiulCivil. Mai mult, cei doi p\rin]iau fost grijulii [i cu domeniileInternet ShilohNouvelJolie-Pitt.com, ShilohPitt.com [i Shiloh-Nouvel.com, achizi]ionate pentrua nu risca o fars\ similar\celei jucate pe site-ul www.SuriCruise.com, pe care se num\r\zilele, orele, minutele [i secundelep`n\ la `mplinirea majoratuluilui Suri ([i care din motivemisterioase nu poate fi accesatzilele acestea).B\t\lia 2: Na[tere à la carteAm r\suflat cum nu se poatemai u[urat\ c`nd am aflat c\Britney Spears a infirmat fermtoate zvonurile potrivit c\rora a-vea de g`nd s\-[i nasc\ viitorulcopil `n Namibia, asemenea AngelineiJolie. S-ar fi anihilat `ntreagaoriginalitate a gestului [i[tim cu to]ii c`t de important esteca na[terea s\ fie total ie[it\ dincomun. C`nd l-a n\scut pe Rocco,Madonna a f\cut pe atuncigestul „extravagant“ de a nu a-vea `ncredere `n sistemul sanitarbritanic [i a zburat `n Americaspre obstetricianul ei. De atunci,a aduce pe lume un copil a devenitun adev\rat fashion-statement.Pe 18 aprilie, Katie Holmesa n\scut-o pe Suri `ntr-unritual al Bisericii Scientologiei,care presupune, printre altele,ca bebelu[ul s\ fie adus pe lume`ntr-un climat de perfect\ armonie,`n t\cere, f\r\ anestezie, ]ipetelemamei fiind `n\bu[ite cuo suzet\. Trecut\ cu vederea,Brooke Shields d\dea na[tere,`n acela[i timp, `n acela[i spital,pe acela[i etaj, celui de-al doileacopil al s\u. Angelina [i Bradau ales s\-[i aduc\ pe lume copilul`n Namibia, pentru a fi departede ochii presei [i atr\g`nd,bine`n]eles, [i mai mult\ aten]iemedia. Deocamdat\, nimeni nua reu[it s\ egaleze performan]alui Britney Spears, al c\rei travaliua ajuns subiectul uneisculpturi realizate de o organiza]iece militeaz\ `mpotriva a-vortului.B\t\lia 4: CadourileCe `i po]i oferi unui copilcare are totul? De[i pareo dilem\ de netrecut, s-aug\sit destui s\-i dea decap\t. Cel mai la mod\ cadoupentru bebelu[i estebr\]ara de perle de laTiffany’s, pe care o poart\feti]a lui Matt Damon [icea a lui Tom Cruise.Odrasla actorului din TopGun a mai primit [i unavion `n miniatur\ personalizat,probabil pentru ac\lca pe urmele tat\lui.~ns\ tot cuplul Angelina –Brad iese `nving\tor [i dinaceast\ b\t\lie. Pentru momenteleagitate ale debutuluis\u `n via]\,Shiloh-Nouvel a primit osuzet\ din aur alb, b\tut\cu 279 de diamante. Ceeace `nseamn\ c\, `nc\ de laaceast\ v`rst\ fraged\, copilula `nv\]at deja o lec]ieimportant\: este adev\ratc\ [i boga]ii pl`ng, dar emai bine s\ pl`ng\ cu17.000 de dolari `n gur\.B\t\lia 3: PaparazziMarile posturi americane de televiziune anun]au s\pt\m`na trecut\c\, dintr-o nefericit\ sincronizare, venirea pe lume a prin]esei Suria fost total umbrit\ de na[terea vedetei din cuplul Brangelina. Informa]iaera prezentat\ c`t se poate de credibil, `mbr\c`nd aproape formaunei analize economice despre pia]a financiar\ a fotografiilor `nexclusivitate cu nou-n\scu]ii. Dac\ Tom Cruise [i Katie Holmes aurefuzat s\ primeasc\ mai pu]in de 3 milioane de dolari pentru unpictorial cu fiica lor, fiind rapid da]i uit\rii, Brad [i Angelina au primit4 milioane de dolari de la revistele „Hello“ [i „People“. Banicare, `n spiritul actelor altruiste obi[nuite ale Angelinei, vor fi dona]iunor ac]iuni caritabile africane.4SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006

)teorie [i practic\pop-culturaFlorin L|Z|RESCU (flazarescu@yahoo.com)Alex SAVITESCUF`ssballAm mai spus, s`nt un `mp\timitsuporter de fotbal. Am `ncercats\-mi aduc aminte primul mecipe care l-am v\zut. Pauz\. Ca [icum m-a[ chinui s\-mi amintescc`nd am spus pentru prima dat\„mama“. Cu alte cuvinte, c`nd amdevenit con[tient c\ tr\iesc,lumea mea deja includea fotbalulca pe o component\ esen]ial\ abucuriei de a fi viu.Suplimentul lui JUPDebut editorialC. Rogozanu,Agresiuni,digresiuniHors collection,Editura Polirom, 344de pagini, 22.90 RONPun pariu c\ tata m-a purtat lameciurile echipei comunale `nc\de pe vremea c`nd abia f\cusemochi. De la stadiul de legum\am trecut brusc la cel de animalferoce care huiduia cu bulg\ri e-chipa advers\. Echipa noastr\comunal\ („Poiana Pope[ti“, `ncare `n]eleg c\ a evoluat o vreme,ca juc\tor, [i arbitrul Hele[-teanu; `i cer scuze dac\ am fostmin]it `n privin]a asta) era super,numai c\ se confrunta cudou\ mari probleme. Prima, c\juca `ntr-o divizie din care numai avea unde s\ retrogradezedec`t – vorba lui Tetelu – `nhandbal. A doua, c\ avea o singur\minge care c\dea la fiecareout `n gr\dina unei babe delociubitoare de fotbal. Un meci]inea de diminea]\ p`n\ dup\-amiaz\, cu mari `ntreruperi `ncare cavalerul fluierului [i juc\toriipurtau negocieri dure cubaba, ca s\ nu le taie mingea.Am avut [i scurt\ carier\ dejuc\tor „profesionist“ `ntr-o b\-taie pe via]\ [i pe moarte cu reprezentativelede tineret ale satelor`nvecinate. ~n primul satam b\tut la scor, dar am luat b\-taie dup\ meci. A trebui s\ fugf\r\ adida[ii de care m\ desc\l-]asem `n timpul meciului, ca s\nu-i stric. ~n satul re[edin]\ decomun\ s-a `nt`mplat exact pedos. Am jucat [apte la [apte peterenul lung de o sut\ de metri,cu por]i standard, al seniorilor.A fost singurul meci `n care nerugam s\ st\m `n poart\. Dup\dou\-trei incursiuni c\tre careuladvers te `ntorceai fr`nt ca dup\r\zboi. Noroc c\ inventaser\mo regul\ `n care strigam „Stoppozi]ie!“[i „`nghe]am“ carecum eram r\sp`ndi]i pe teren, cas\ ne tragem sufletul. Am `ncasat-osec cu vreo 23 la 0, cu regretulpe care `l mai am [i azi c\eu am ratat singura ocazie de ada golul de onoare. Plecasemdin careul propriu, am driblattot ce mi-a ie[it `n cale, inclusivportaruladvers,dar n-ammai avutputere s\`mping mingea`n poarta goal\,lat\ de [aptemetri.Amdatpel`ng\.~n ultimulsezon competi]ional,n-am pierdutnici un meci de-acas\al echipei PoliIa[i. S`nt specialist `njocul lui B`lb\, pe care`l urm\resc de vreodoi ani (de exemplu,n-am v\zut pe nimeni s\remarce c\ evolu]ia luibun\ din ultima vreme se datoreaz\lui Cernoch, care poart\`n spate c`te doi funda[i, eliber`ndu-lde marcajul din careu).~n general, s`nt genul acelaciudat de suporter care ]ine, deregul\, cu Steaua `n campionat,dar care se bucur\ [i pentru Dinamosau Rapid sau nu conteaz\cine joac\ `n cupele interna]ionale.Ca s\ folosesc un cli[eu, la oadic\, ]in cu spectacolul maiBun\ ziua, cons\teni! He-he.Cum a fost slujba? P\rintele amai b\ut [i azi? Nu. Foartebine, foarte bine. |\\, dup\cum bine [ti]i, ne-am adunataicea, `n curtea prim\riei, cas\, \\\... s\ d\m `n vileagrezultatele licita]iei pentruconstruirea unei uli]e noi,care s\ ]in\ de la poartadomnului primar [i p`n\ lacasa mea cea nou\.Este o uli]\ de maxim\ importan]\pentru comuna noastr\,pentru c\, \\\, trece prin fa]ac`rciumii, pe care domnu’ primara achizi]ionat-o, \\\, acu olun\, `n urm\, [i, dup\ cum bine[tim, e `n folosu’ comunit\]ii`ntregi. Mhmhm. Da. ~n continuareaacestei uli]e, la anu’,domnu’ primar inten]ioneaz\ s\construiasc\, \\\, un mol. Unmol, b\i! Cu h\ini, cu astea, cuelectrocasnice, frumos... A[a.Deci, e de bine! Acuma: condi]iilede `nscriere la licita]ie aufost dup\ cum [ti]i. Dou\ puncte.Contractantul s\ nu fie din alt\parte, ori localitate, altele dec`tcele aflate `n raza comuneinoastre. Contractantul trebuies\ aib\ o rud\ de gradul II stabilit\cu domiciliul `n municipiulBac\u [i o rud\ prin alian]\undeva, oriunde, nu conteaz\,TRIMISUL NOSTRU SPECIALmult dec`t cu o echip\ anume.De[i credeam c\ nu o s\ m\ uit,am v\zut cam toate meciurile dep`n\ acum de la CampionatulMondial. Am trecut repede pestefrustrarea c\ România nu e a-colo [i m-am preg\tit pentruspectacol.~n grupe, meciuri obositegen Jiul-PoliTimi[oara.Presa m-alini[tit:spectacolulva `ncepe,numaic\echipelemari se p\streaz\ pentrumeciurile eliminatorii.Scriu acest articol`n ziua semifinalelor.P`n\ acum, tot nimic.Am asistat la unshow pe jum\tate, `n carepolitica de marketings-a dovedit mult mai important\dec`t cea de produs. Mai toatemeciurile au fost incredibil def`s`ite, cu arbitraj incredibil deprost, `nc`t am ajuns s\ consider\msenza]ionale jocurile mediocre.{i s`nt incredibil de uimitde entuziasmul general declan-[at de acest CM. Cu un Zidanem\ tem c\ nu se face vara.Bobo [i BobiVOI N-A}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDEO licita]ie sau Scleroza `n pl\ci`n jude]ul Neam]. Asta deoarece,\\\, se [tie c\ acolo se g\-sesc cel mai de calitate nisip,respectiv pietri[, pentru, \\\ uli-]\. Contractantul trebuie s\ fie omcu experien]\, cu stare, un ommuncitor, harnic, ca s\ fim siguric\ duce treaba la cap\t c`tmai bine cu putin]\. Trebuie s\prezinte a[adar ni[te, \\\, garan]ii.S\ aib\ `n curte cel pu]indoi cai, trei vaci cu doi vi]ei,patru porci, [ase oi, un tractor[i doi c`ini, unu lup [-unuciob\nesc. Mai trebuie ca, casa`n care locuie[te s\ fie renovat\`n ultimii trei ani [i s\ prezintebaie cu gresie, veceu [i cad\ `ncas\, ca s\ fim siguri c\ este unom curat. Pentru c\, \\\, un omcurat este un om cinstit [i deci,noi trebuie s\ lupt\m `mpotrivacorup]iei. Mai trebuie s\ aib\v`rsta de aproape 70 de ani [idoi b\ie]i! P`n\ ieri trei persoane`ndeplineau aceste condi]ii,dar, \\\, din p\cate, dou\ din a-ceste persoane nu s-au `nscris `nconcurs, ceea ce face ca ultimacondi]ie s\ nu mai fie necesar\,[i anume, \\\... scleroz\ `npl\ci. Mhm! C`[tig\toarea licita]ieieste, a[adar, doamna MargaretaCern\u], iubit\ mam\ aiubitului nostru primar. Aplauze,v\ rog!BoboLA LOC teleCOMANDAIlie Moro- net, paznic laministerPare din ce `n ce mai riscant s\-l `ntrebi pe un absolvent de liceucine e Hristev. {i asta pentru c\ ai toate [ansele s\ ]i se r\spund\c\ e coleg de na]ional\ cu Shevcenko [i, eventual, joac\ la DinamoKiev. Ba poate c\ elevul eminent o s\-]i sus]in\ [i faptul c\respectivul, fotbalist, se-n]elege, e numai bun de pictat `ntr-o tez\despre condi]ia intelectualului interbelic. Cam asta e imagineadob`ndit\ cu mult efort de „b\je]ii“ [i fetele care au dat cu nuca-nperete zilele trecute, la proba de român\ de la bacalaureat. Cem-a uluit cel mai tare e felul `n care ace[tia au ap\rut prin toat\presa [i pe la toate [tirile de sear\ ale televiziunilor, umfl`ndu-[imu[chii `ntr-o situa]ie `n care, `n mod normal, ar fi trebuit s\ ia pozi]iastru]ului la trecerea unui elefant prin zona sa de exprimare.De altfel, a devenit foarte „trendy“ s\ vorbe[ti mult [i aiureadespre `nv\]\m`ntul preuniversitar din România. Am v\zut `n ultimeleluni tot soiul de [tiri despre liceele noastre: nu [tiu caregol\na[ de cartier [i-a maltratat prietena `ntr-o sal\ de clas\ dintr-o[coal\ bucure[tean\, pe l`ng\ Ia[i, o feti[can\ a luat la [uturi oprofesoar\ de chimie, iar acum avem o nou\ prob\ de decuparea realit\]ii din sistemul educa]ional neao[, cu saga examenelor debacalaureat. Toate secven]ele de mai sus arat\, `ntr-o oarecarem\sur\, felul `n care [coala a dec\zut `n ultimii 15 ani. Acesteaau `ns\, `n mare parte din cauza televiziunilor, un pronun]at rolmetonimic, pentru c\ redau o imagine care pune pecetea pe totce `nseamn\ [coal\: profesorii-s slab preg\ti]i [i, pe alocuri, dac\nu t`mpi]i, m\car oleac\ obseda]i sexual, elevii fac filme pornograficepe net [i „posteaz\“ prostii `n tezele de la BAC, anturajul`n care se `nv`rt ace[tia e tatuat, ascult\ manele [i are mereu chefde-o cafteal\ bun\. Colac peste H\rd\u, imaginea minister-stimabililora ajuns puternic [ifonat\, o dat\, pentru c\ dou\ cotidieneau scos la iveal\ sc`r]`ielile din sistem, a doua oar\, pentru c\ imagineainstitu]iei ministrului s-a erodat `ncet, dar sigur, dup\ ce locullui Andrei Marga a fost luat de personaje de benzi desenateca Athanasiu [i H\rd\u (nu-i a[a c\ M.H. aduce, m\car la privire[i la unghiul de `nclinare a capului, cu Scooby Doo?).Nu s`nt `ns\ televiziunile de blamat pentru fa]a negativ\ a `nv\-]\m`ntului gimnazial [i liceal. Ministerul Educa]iei este cel care artrebui s\ gestioneze aceast\ colosal\ criz\ de imagine. Ministerula `nceput `ns\ s\ se comporte [i s\ ac]ioneze dis-de-diminea]\dup\ ce stabilesc editorii de [tiri seara. A izbucnit scandalulsubiectelor „suflate“ `nainte de examen? Au fost imediat adu[idoi-trei jandarmi fioro[i, care cic\ „p\zesc“ testele de-a doua zi.~n epoca informatiz\rii totale, a administratorilor de sistem inteligen]i,MEC-ul a g\sit cel mai bun „firewall“ pentru pre]ioaselescrieri: jandarmii care scaneaz\ fiece mutr\ ce intr\ prin zona desecuritate, `nregistr`ndu-i, probabil, [i IP-ul.Salut\ri din Petrila de la Ion D. S`rbuSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 5de ION BARBUcarte

carte printre r`ndurihobbitul@yahoo.com: Emil BRUMARUabbsurdica@yahoo.com: Ada MILEAHOBBITUL & ABBSURDICAKaddish cu Cameliaabbsurdica (18:29:54): Maine iau o pisica pt d-na Naumhobbitul (18:29:58): Da ce dreak are Hitler cu noi?abbsurdica (18:30:01): ea nu stie incaabbsurdica (18:30:12): s-o numesc Hitler?hobbitul (18:30:16): Io cre ca shtie... o fi visat deja...hobbitul (18:30:26): Da e motan?abbsurdica (18:30:30): nu stiuhobbitul (18:30:47): Pai dak are coitze e motan... dak nu e pisica...abbsurdica (18:31:16): nu stiu pt ca-l iau maine dintr-un gruphobbitul (18:31:18): Oricum zi-i Hitler!!! Ca e mishto o pisica Hitler!!!abbsurdica (18:31:28): ce sa iau?abbsurdica (18:31:34): pisica sau motan?hobbitul (18:32:06): Motan!abbsurdica (18:32:09): okhobbitul (18:32:20): Ashtia au ceva celebru in ei!hobbitul (18:32:41): Motanul Hitler!!!abbsurdica (18:33:47): la Comana, o pisica din vecini (botezata deGellu Naum), Tismana, a nascut la d-na Naum de ziua ei (anu’ asta)abbsurdica (18:34:06): 2 pisiciabbsurdica (18:34:20): io am avut dreptu’ sa-l botez pe unu’abbsurdica (18:34:29): si i-am dat numele...abbsurdica (18:34:38): Caineabbsurdica (18:34:52): (d-na N nu poate suferi cainii)hobbitul (18:34:58):hobbitul (18:35:28): Mai lipsehte un Dulau numit Motanu Hitler!abbsurdica (18:36:38): e adevarat ca la munte, linga Bistritza, i-amdat unui dulau numele PisPishobbitul (18:36:56):abbsurdica (18:37:00): si-asa-l striga aia pe-acolo, ca pe pisicihobbitul (18:37:09):hobbitul (18:37:28): Tu o sa incurci pe totzi cu chestii de astea...abbsurdica (18:37:43): am vrut sa echilibrez dezechilibrul pe carel-am produs la Comanahobbitul (18:38:00): Aha... mare deshteapta!!!!abbsurdica (18:38:11):hobbitul (18:38:33): Tu ai ceva extrem de jucaush chiar in miezultau...hobbitul (18:38:51): De aia nu se poa supara omul pe tine...abbsurdica (18:38:59):hobbitul (18:39:31): Ce tot lungeshti nasul ala cu cirlig?hobbitul (18:41:16): hei!abbsurdica (18:41:27): amu, ca sa-mi fie mai ushor la Quijote,m-am apucat sa scriu cam ce-ar trebui sa contzina bucatzelelecantabileabbsurdica (18:42:30): eram cam ratacita pin’ sa-mi vina ideeaasta, da’ aveam mai multa libertateabbsurdica (18:42:54): iertareeee!!!! promit sa nu mai vorbescde Qhobbitul (18:44:00): Ba vorbeshte...io tocami vreau sa recitesc...intraducerea noua...poa imi vin idei...~n urma efluviilor de biografismdin literatura român\ (nuneap\rat recent\!), `ntreobi[nuin]ele cititorilor de poezie(c`]i vor mai fi [i aceia) s-a`nst\p`nit reflexul de a citipoemul ca deplin\ confesiuneautenticist\ a autorului. Cea mairecent\ carte publicat\ de RaduVancu invit\ `nc\ din titlu la oastfel de lectur\: biographialitteraria. Titlul este, s-o spun dela `nceput, o capcan\. Nu ve]iafla `n carte detalii despre via]at`n\rului poet sibian – [i nicichiar totul despre lecturilesale. Personajul construit`n aceast\ carte este unuldiscret, ascuns `nc\ dintitlu `n spatele uneiparafraze celebre.Doris MironescuDespre Radu Vancu, „b\rbatulde dou\[ase de ani, puh\vit`n primele luni dup\`nsur\toare“, nu afl\m aproape nimicdin aceast\ pretins\ istorie aform\rii sale. Asta pentru c\ biografismulvolumului este `ndelungfiltrat nu prin reziduurile bibliotecii(o alt\ capcan\ a titlului!), ci prinlentila afectiv\ a amintirii. Nu despresine vorbe[te Vancu, sau preapu]in. ~n schimb, poetul face un soide exorcism literar, un kaddish dublatde emo]ii alcoolice, o rememorareimpregnat\ de vizionarismpoetic din spe]a cea mai pur\. Primulciclu al c\r]ii, amintiri pentrutat\l meu, vorbe[te despre trecutavia]\ [i despre moartea tat\lui,`ntr-o serie de poeme care reprezint\un exerci]iu `n egal\ m\sur\poetic [i spiritual. A doua parte avolumului `nf\]i[eaz\ c`teva scenedin prezentul de `ndr\gostit domestical poetului al\turi de Camelia,muz\ exclusiv\ a cicluluistudii de iubire.Mici momente de iluminare~n amintiri pentru tat\l meu, tonulgrav e fixat de la `nceput,f\r\ ca asta s\ blocheze dezinvolturacu care imagini inedite s`ntaduse pentru a ilustra triste]ea [idezolarea mereu reg\site: „c`ndploaia a stat [i vodka e amintire,/cum amintire-i [i tata, legat deRadu Vancu, biographia litterariaversuri, Editura Vinea, Bucure[ti,2006SEMNAL„Sir Sugismund acceseaz\ paliere de expresivitate lingvistic\ ce pot anun]a o limb\ nou\, cu sugestiide argou ce amintesc de marea proz\ a lui Céline [i Joyce.“ (Cezar Iv\nescu)La prima vedere, autorul ne atrage `ntr-un joc. Un joc al lui cu povestea, de-a povestea, ca povestea.La a doua vedere sau, mai bine zis, de la a doua povestire citit\, `n]elegem c\ jocul autorului nu-ial s\u cu sine ori cu scriitura proprie, e un joc `n care s`ntem cu to]ii invita]i s\ ne prindem. {i ne prindem,`ntruc`t cavalcada de gaguri-triste, de tragedii-vesele, de nimicuri spuse cu un ton grav [i de lucrurigrave redate minimalist ne va fascina, ne va face s\ citim cu sufletul la gur\ povestea urm\toare…O carte pe care nu o mai la[i din m`n\ p`n\ la sf`r[it.Din cuprins: Sultana sau `n ce direc]ie curge timpul • Sir Sugismund e sua storia dans una nuova linguaplanetara • Ziua `n care am murit • Elefterie M\ce[ • Cum va ar\ta de fapt sf`r[itul lumii • Povestecu sf`r[it • Domnul director • Mo[ Abdulah • Od\ zei]ei Kaly • Luca [i Emil • Ionescu • Cenaclul • Chevalierdu temple of godLuca Dinulescu, Sir Sugismund, colec]ia „Biblioteca de duminic\“,Editura Polirom, 216 pagini, 18.90 RON6SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006

printre r`nduricartevodk\ [i el ca de-o c\tu[\/ probabilmereu amintindu-i, cu a-ceea[i rea sim]ire/ cu care `miaminte[te mie, c\ a fi vancu eocn\, [i cu sub]ire/ r\utatestr`ng`nd `n jurul `ncheieturiisuflete[ti, cu mai abitire/ lan-]uri, cu fiecare be]ie o `nc\ mairemu[c\toare c\tu[\“. Ciclulcon]ine imagini pregnante, precumtabloul sinuciderii tat\lui,de c`teva ori rememorat, pe urm\ocolurile de ini]iere „la Varice“,`ntr-o „venerabil\ cr`[m\proletar\“, unde fiul deprindeobiceiurile de pahar ale p\rintelui,portretele aniversare de pepere]ii casei [i imaginile din buc\t\riafamilial\, cu to]i copiiireuni]i `n jurul aragazului ancestralca s\ aud\ pove[tile tat\luidin Pardaillan sau din westernurilecu Giuliano Gemma.Toate aceste scene construiescnu at`t „via]a s\punaruluicornel vancu, povestit\ lui `nsu[ide fiul s\u radu“, cum sun\titlul unui poem, c`t spectacolulintens al unei con[tiin]e care sestr\duie[te s\-[i aduc\ aminte.Fiul `[i caut\ asem\narea cutat\l `n fragmentele pe care a-mintirea i le restituie, `ndoindu-semereu de posibilitatea u-nei astfel de reg\siri: „e[ti cuadev\rat fiul cuiva `nainte s\`mpline[ti dou\zeci de ani?“.Alteori, el `ncearc\ s\ reconstituiemomentele faste ale uneicopil\rii dominate de figura p\-rintelui, singurele clipe care para reprezenta „via]a `ns\[i“, pentruca senza]ia aceleia[i fastevie]uiri s\ revin\ [i `n prezent:„aragazul `[i f`[`ia flac\ra, serilede iarn\ f\r\ f`[`itul \la nus`nt `ntregi,/ tu povesteai, aerul`[i ]esea bulboanele tot mai des`n jurul nostru,/ urzeai, ca o o-mid\ mare [i `n]eleapt\, fire puternice`mprejurul sufle]elelornoastre;/ gogoa[a mi-e acummic\, o lep\d `ncet [i dureros,ca [i cum mi-a[ na[te sufletul,/str\v\d arar cr`mpeie din lumeanou\, lumea ta, [i s`nt atunci lafel de frumos ca tine“.„Biografia literar\“ a luiVancu nu con]ine istorii propriu-zise,ci mici momente deiluminare, epifanii t\cute. Scenelecele mai atroce s`nt anesteziateprintr-o transpunere metaforic\(„s`ngele ie[ea din tinechicotind“, „trupul t\u g`dil`ndu-se,[trengar [i el, sub electro-[ocuri“), gesticula]ia emo]ional\fiind exclus\. Poetul [i-aconstruit un discurs matur, cuajutorul c\ruia exprim\ un universinterior dominat de c`tevafantasme durabile, `ntre care alcoolul,existen]a sufletului, iubirea[i descoperirea de sineprin sondarea memoriei proprii.Biografism vizionarDe[i „american\“ prin surselede lectur\, adic\ narativ\, poezialui Radu Vancu respect\ cu`nd`rjire o schem\ prozodic\fix\ (adesea foarte preten]ioas\:villanell\, sextin\, cvintet),`n felul `n care „sonetele ascunse“lui Mircea Iv\nescu p\streaz\tiparul rimei `mbr\]i[ate.Exist\ un pariu prozodic `n fiecaretext, ceea ce transform\poezia lui `ntr-o ne`ncetat\ prob\de virtuozitate. Fascinant\este `ns\ mai ales construc]iapoemelor. T`n\rul sibian mizeaz\`ntotdeauna pe o imagine central\,reluat\ `n modul\ri inedite`n diferite p\r]i ale textului.De pild\, poemul vis cu tine debuteaz\cu o metafor\ `ndr\znea]\,a `ncheg\rii r\citurilor `njurul picioarelor de porc, menit\s\ ilustreze felul `n care lumeaia na[tere `n dialogul dintre dou\euri („se face c\ lumea se`ncheag\ `n jurul nostru ca apa`n jurul picioarelor de porc/ [ic\ `n r\citura asta e bine“). Derivaimaginativ\ transform\ a-mintirea `ntr-o proiec]ie fantastic\.Biografismul lui Vancu esteunul vizionar, `n accep]ia clasic\a cuv`ntului. Nu biografie,ci viziune. Adic\ literatur\.Din surprinz\toarele reveniriale imaginii centrale se constituie`ntregul poem, pus s\-[i inventeze,`n acela[i timp, o unitate`n planul discursului, ca [i `ncel al semnifica]iei. Un text intitulat,eminescian, o, tat\... `mprumut\creator metafora „ierbii“dintr-un celebru poem deCarl Sandburg: „ea e iarba,cum zice poetul, [i acoper\ totul,waterlooul, austerlitzul [ipe tine,/ lupt\ dintre cele maiteribile ale sufletului meu `nc\ostenit [i cu coapsa f\rmat\“,transpun`nd-o pe urm\ `ntr-oamintire din copil\rie: „noieram iarba, noi ne a[terneam cao iarb\ animal\, iubitoare [ichicotind\/ peste trupul t\u c`ndveneai acas\ beat, te `ntindeaipe covorul rugos/ [i ziceai, hai,puia ticu, iubi]i-l pe tata“, pentruca simbolismul evident [i revolt\toral acesteia s\ fie limpede`n final: „aici, cu camelial`ng\ mine, zdreli]i din ce `n cede rafalele solide/ ca piatra [...]plec\m t\cu]i prin iarba `nalt\“.Isp\[ire & redemp]iuneMult mai destinse, ludice, experimentales`nt poemele din parteaa doua a volumului, studii deiubire. Puse sub semnul unuimotto preten]ios, dar scos anumedin Pisicile aristocrate (cumspune, avizat, criticul Drago[Varga-Santai), „I only got myselves and this big old world“,aceste texte s`nt dedicate uneiiubiri jubilatorii, care declam\,`n metru antic, delicii `ntru totulcontemporane: „la pentiumulnostru compaq/ e killer ofgiants, [i noi/ c`nt\m ozzy osbourne.tu e[ti/ muzic\“. Poemescrise „`n dulcele stil clasic“,villanelle de amor, dialoguri cu`ngerul, poeme scrise `n român\[i englez\, un „poem de berrymanpe muzic\ de m. iv\nescu“,un altul, „basm de m. iv\nescucules de radu vancu“, tr\deaz\toate aceea[i pl\cere a experimentuluipoetic [i a jocului riguros.Nu `ntotdeauna este aiciVancu at`t de destins pe c`tne-am a[tepta. Joaca sa este unaserioas\, chiar dac\ poemeleamestec\ mottouri din Nietzschecu altele din Ruxandra FeliciaEnache (?). Astfel, un poemcare `ncepe colocvial [i bufon,ultima oriflam\ („nu numaiacum, c\-s pe cale s\ m\ fac]eav\,/ dar `n general s`nt a[a,mereu `mpiedicat `n mine`nsumi:/ cad, `ncerc din nou,recad, iar [i iar,/ [i mereu re`ncepurcu[ul, n\d\jduind caprostul“), se `ncheie `n not\grav\, „pl`ngeroas\“, cum spuneaucei vechi, tr\d`nd aceea[idramatic\ dezabuzare din amintirilepentru tat\l meu: „[i eu,dac\ tot e pe bune,/ `ntimpu-\sta m\r[\luiesc cu oriflama-npro]ap printr-o ]ar\/ desprecare nu cred c\ se [tie c`t ede pustie/ [i caut hidra cu aripide bronz s\ m\ lini[teasc\./{erban FOAR}| (serfoar@yahoo.com)TELENOVELA NOVAUn mire f\r\ c\p\t`i(cap. XXXII)„L\sa]i-o, domnilor, mai moalec\ a]i dat gata zeci de coaledin manual. E-aproape cinci;iar eu, din epizodu V`ncoace,-am disp\rut cu totu.Nu-i mai da, domnule, cu cotuvecinei ce z`mbe[te-a r`sc`nd [i-aminte[te c\ eu `saia de-i tot venea s\ pl`ng\pe la-nceputu mesii, l`ng\distinsu nostru comesean,membru-n Consiliul Jude]ean,domnu Vasile... S\ tr\iasc\!“Din vremea c`nd purta o basc\pe cap (pe l`ng\ m`nec\ricu urme varii de m`nc\riaduse-n ziar, mai rar `n pung\),lui Sile i-a r\mas o dung\de-a lungul frun]ii, ca un rid`n plus, pe tenul lui arid[i cenu[iu: o cicraticepe care doamna Beatrice,o neteze[te (c\ doar-doari-o trece), zilnic, `n budoar,cu buzele-i sub]iri de iasc\, –cu care strig\ „S\ tr\iasc\!“,`n cor cu ceilal]i; iar al s\uconchide: „C`nd ne-o fi mai r\u,s\ ne tot fie ca acuma!“Nevast\-sa `[i trece gumape fruntea lui, zic`nd „Te ]uc!“`ns\-n ]ara asta, pare-se, nu mais`nt nici hidre, nici harpii, nicilamii“.A doua parte a c\r]ii `ntrege[tevolumul prin c`teva subtilereveniri ale unor teme [i imaginiprezente [i mai devreme. Alcoolul,`n]eles ca o damnare, o„c\tu[\“, `n primul ciclu deversuri, cap\t\ dincoace o conota]iemai degrab\ juc\u[\: ingrediental fericirii bonome [isurs\ a sup\r\rilor Cameliei.Demonia tainic\ a vodcii setransform\ `n fum, iar scena taverneimohor`te e compromis\de un z`mbet tr\d\tor, autoironic:„[i gata, fumul necesar `njur `nchipuie o lotc\,/ la mesenimeni n-a-n\l]at vreo clip\ochii – se bea vodk\./ alcoolul eisp\[itor `n seara `nfrico[\-toare“.Pe de alt\ parte, studiile deiubire completeaz\ volumul [ipentru c\, mai ales `n ultimeletexte, revine o imagistic\ dejacunoscut\ din poemele de la `nceputulc\r]ii. Atent alese, imaginilepoetice sugereaz\ dep\[ireaunor dureroase amintiri,isp\[irea uit\rilor vinovate. Z`mbetulCameliei pl\te[te c`t o re-`nviere a unui mort cunoscut:„aerul `[i pierde treptat aparen]avine]ie,/ prinde culoare `n obraji[i `ncepe s\ respire horc\it./ [...]deschizi ochii, prive[ti aerul viu[i `nflorat dintre noi [i z`mbe[ti./sufletul t\u se `ntoarcespre sufletul meu [i `i z`mbe[te“.O poezie excelent\, care punela lucru viziunea pe [antierulmemoriei, l\s`nd frumuse]ea s\vindece traumele trecutului. RaduVancu se arat\ a fi un poet deo cert\ maturitate, o voce inconfundabil\`n peisajul actual, odat\ cu aceast\ fantast\ [i totodat\at`t de vindec\toare biografieliterar\.SEMNALRomanul este povestea lui John Self, un consumator f\r\ limite. Copil al secoluluiXX, eroul c\r]ii c\l\tore[te f\r\ `ncetare `ntre New York [i Londra, `ncheieafaceri, cheltuie[te sume exorbitante [i intr\ `n lumea ame]itoare a filmului,vis`nd la marea lovitur\. ~n tot acest timp profit\ din plin de ceea ce ise ofer\ pentru a-[i satisface apetitul insa]iabil: alcool, tutun, droguri, unmunte de junk-food [i mai ales pornografie, `n toate formele sale. De o s\lb\ticiea imagina]iei f\r\ z\gaz, cartea este o parabol\ despre via]a tr\it\ `nderiv\, f\r\ nici un dram de cump\tare, iar tema ei central\ s`nt banii, nenorocirilepe care le produc, dezastrele `n care ne ad`ncesc.„Banii face parte dintre acele romane care izbutesc s\ impun\ un anumit tipde limbaj, `n cazul acesta unul perfect articulat pe realitatea consumismuluicontemporan [i, `n acela[i timp, de un comic savuros.“ („Publishers Weekly“)Martin Amis, Banii, traducere din limba englez\ [i notede Sorin Moise, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,588 de pagini, 32.90 RON~n luna decembrie a anului 2005, a `nceput `n Rusia, dup\ o campanie promo]ional\agresiv\, difuzarea serialului Maestrul [i Margareta, realizatdup\ romanul lui Mihail Bulgakov. ~n urma succesului [i a ecourilor dinpres\, moscovi]ii s-au gr\bit s\ organizeze `n chip frenetic excursii documentareprin locurile descrise de capodopera bulgakovian\. Dar cu ojum\tate de an `nainte de aceast\ ini]iativ\ [i de difuzarea serialului, patruclujeni pasiona]i [i chiar obseda]i de romanul Maestrul [i Margareta(Ruxandra Cesereanu, Marta Petreu, Corina Braga [i Virgil Mihaiu) auc\utat ei `n[i[i, pe cont propriu, urmele locurilor prezente `n capodoperalui Mihail Afanasievici. Povestea acestei c\ut\ri o roste[te cartea de fa]\,scris\ la [ase m`ini (`ntruc`t celor deja aminti]i li s-au ad\ugat Ovidiu Pecican[i Ion Vartic, ambii fani ai scriitorului rus [i ai capodoperei sale).A[a `nc`t nu mai r\m`ne de spus dec`t: vino cu noi, cititorule!Ruxandra Cesereanu, Marta Petreu, Corin Braga, Virgil Mihaiu,Ovidiu Pecican, Ion Vartic, Sadovaia 302 bis, colec]ia „Ianus“,Editura Biblioteca Apostrof, 205 paginiSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 7interviu

interviu `ntrebarea moarte n-areCORNELIU PORUMBOIUREPERE:• N\scut pe14.09.1975,Vaslui, România• 1999-2003: Regiede Film, UniversitateaNa]ional\de Art\Teatral\ [i Cinematografic\„I.L.Caragiale“, Bucure[ti• 1994-1998: Facultateade Management,Academiade StudiiEconomice, Bucure[tiFILMOGRAFIE:• 2006, A fost saun-a fost? (produc\tor,scenarist[i regizor)• 2003, Visul luiLiviu (scenarist[i regizor)• 2003, C\l\toriela ora[ (scenarist[i regizor)• 2002, Pe Aripilevinului (scenarist[i regizor)• 2002, Post telefonicsuspendattemporar (scenarist[i regizor)„La [coal\ eram cam lene[.Jucam fotbal [i eram [i rocker “Un interviu cu Corneliu Porumboiunu e u[or de f\cut. R\spunde demulte ori cu „da“ [i „nu“, iaralteori `]i d\ senza]ia c\ `ngeneral `l deranjezi. E evident c\nu-i place s\ r\spund\ la`ntreb\ri [i `l `n]eleg. El confirm\acea teorie care spune c\regizorii care [tiu s\ fac\ filmebune nu „le au“ cu interviurile. ~nschimb, are replic\ pe scen\. LaCluj a taxat-o pe Dana R\zboiucare afirmase c\ la A fost sau n-afost? a r`s dou\ ore. „M\ bucur c\s-a r`s dou\ ore la filmul meu,de[i el ]ine o or\ jumate.“Interviu realizat de Iulia BlagaLa c`te interviuri ai dat p`n\ acum auajuns s\ se repete `ntreb\rile? Repe]i[i tu r\spunsurile?Unele `ntreb\ri se repet\, altele nu. ~ncercs\ m\ mint c\ nu repet r\spunsurile, dar [tiuc\ o fac pentru c\ am idei pu]ine [i fixe.Care `ntrebare ]i s-a pus cel mai des?„A fost greu, a fost u[or s\ face]i acestfilm?“ sau „Dup\ p\rerea dumneavoastr\,a fost sau n-a fost revolu]ie laVaslui?“Ultima. Chiar dac\ au v\zut filmul, chiardac\ nu l-au v\zut, aceast\ `ntrebare revineobsesiv. Cred c\ va dep\[i `ntrebarea copil\rieimele: „Cu ce echip\ ]ine taic\-tu?“.Eu r\spundeam: „Cu nici una...“. Nimeninu m\ credea. Cam a[a p\]esc [i acum, a[ac\ o s\-]i r\spund la prima `ntrebare: n-afost greu s\ fac acest film. Ca produc]ie e unfilm simplu, cineva din echip\ mi-a [i spusc\ Visul lui Liviu i s-a p\rut mai greu ca produc]ie,[i avea dreptate. Dificultatea a fost `nrealizarea unei emisiuni TV `n timp real.Cum ]i-a fost la Cannes? Dup\ premiereerai un pic plictisit, spuneai c\ nuprea [tii pentru cine faci filme.La Cannes a fost nesperat de bine, de lareac]ia publicului p`n\ la cea a criticii [i termin`ndcu premiile. Despre partea cu premierea...cred c\ numai plictisit nu eram....Te a[teptai s\ iei Caméra d’Or-ul? Eraila concuren]\ cu Andrea Arnold, careluase Oscarul pentru scurtmetraj.Povesteai c\ o [tii de la o gr\mad\ defestivaluri.Nu m\ a[teptam, au fost 29 de filme `n competi]iepentru Caméra d’Or, iar eu am v\zutdoar Cum mi-am petrecut sf`r[itul lumii deC\t\lin Mitulescu, care mi-a pl\cut foartemult. Pe Andrea o [tiam de la un festival [ieram convins c\ are un film bun, de altfel,uit`ndu-m\ pe programele fiec\rei sec]iuniam recunoscut [i al]i colegi cu care m\ `nt`lnisempe la festivaluri de scurtmetraj.E[ti con[tient c\ premiile de la Canneste lanseaz\ `n lumea bun\ a cinematografuluimondial?Caméra d’Or e un premiu foarte important[i m\ lanseaz\ `n lumea bun\ a cinematografuluip`n\ la urm\torul film. Dac\ [i urm\torulva fi bun, ceea ce nu m\ `ndoiesc,o s\ fiu `n lumea bun\ a cinematografuluip`n\ la urm\torul film [i tot a[a...Ca viitor tat\ ]i se pare logic\ afirma]iaunor regizori: „Filmul acesta e ca [icopilul meu, eu le iubesc pe toate lafel“?~n mare da, cu o singur\ not\: pe ultimul `liubesc, parc\, cel mai mult. De fiecare dat\simt c\ ultimul film e mai aproape de ceeace s`nt eu. Sper s\ pot s\ spun asta la toatefilmele mele.Te-ai `nsurat cu o fran]uzoaic\. Mai`ndr\zne[ti s\ afirmi c\ moldovenceles`nt cele mai frumoase femei dinlume?Moldovencele s`nt cele mai frumoase femeidin lume, dup\ so]ia mea.Ce mai faci `n luna de miere `n afarafaptului c\ iei premii la festivaluri [i daiinterviuri?O s\ joc fotbal, o s\ m\n`nc mici, o s\ joctable, o s\ scriu la urm\torul subiect, n-o s\mai dau interviuri [i n-o s\ mai merg la festivaluri...Ai spus la Cluj-Napoca, dup\ ce ai primittrofeul, c\ n-ai luat at`tea premii `ntoat\ [coala. Ce fel de elev ai fost?La [coal\ eram cam lene[. ~mi pl\ceau vreodou\ materii, mai `nv\]am de fric\ la `nc\vreo dou\, jucam [i fotbal `n perioada aia [imai eram [i rocker. Dup\ cum vezi, aveamce face.Cum ]i-ai petrecut sf`r[itul lumii, ca s\zic a[a?Diminea]a, pe 22 decembrie, am fost cu unprieten s\ juc\m tenis de mas\. C`nd m-am`ntors acas\, ai mei erau `n fa]a televizorului.Ceau[escu plecase de pe CC. Am urm\ritapoi ce se `nt`mpla la televizor...Am `n]eles c\ filmul n-a fost prima taop]iune „`n carier\“. Ai dat `nt`i la ASE.Da, am terminat Management la ASE. Amintrat `n ’94 [i l-am terminat `n ’98, cu diplom\cu tot `n ’99.„Vreau s\ fac un film `n care s\ cred foarte mult“C`nd `ncepi film\rile la Despre `ngeri [i p\r?Nu [tiu, undeva la anul. Vreau s\ rescriu tot. Am [iun alt subiect la care lucrez acum.Ai o oarecare presiune pe umeri, c\ trebuie s\confirmi?Am crezut foarte mult `n A fost sau n-a fost?, de[iera riscant ca realizare. Era atipic [i ca structur\.Acum e la fel. Vreau s\ fac un film `n care s\ credfoarte mult. Am dou\ subiecte la care lucrez, dar s\vedem pe care o s\-l fac. Oricum, nu simt nici un felde presiune pentru c\ nu m\ gr\besc s\ filmez p`n\ nus`nt sigur de proiect.Cum au reac]ionat fotografii de la Cannes c`ndle-ai spus s\-]i vorbeasc\ pe române[te?Erau prea ocupa]i [i gr\bi]i, c\ urma restul. Am intratprintre primii la [edin]a foto. „Mai la st`nga!“,„Mai aproape de premiu!“, „Mai la dreapta!“. Eh,fiecare `[i face meseria lui.8SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006

Dar cum a venit? Te-ai trezit `ntr-odiminea]\ [i ai zis: „Dom’le, io a[ facefilme“?Nu [tiu c`nd mi-a venit ideea asta. M\ duceampe la Cinematec\ mai mult dec`t laASE. Aveam [i ni[te prieteni care terminaser\UNATC-ul [i `mpreun\ cu ei am `nceputs\ lucrez scenarii. Din scenariu `n scenariu[i din film `n film, mi-am luat inima`n din]i [i am dat la regie.La [coala de film ]i-a pl\cut? Ce te-a`nv\]at [coala?Am luat-o ca pe un exerci]iu. Tot timpulm-am g`ndit c\ trebuie s\ fac film [i cu fiecarefilm am `ncercat s\ experimentez, m-amjucat. Am lucrat cam opt scurtmetraje `n[coal\. Am avut [i profesori de la care am`nv\]at: Dinu T\nase, Copel Moscu, Lauren]iuDamian, Sorin Boto[\neanu, plus c\am avut colegi [i prieteni cu care am lucrat[i cu care lucrez [i acum – Roxana Szel lamontaj, Alex Dragomir la sunet, SebastianSzemlye, Alecu Vitzentzatos, Corina Ilie,Mihai Sofronea –, colegi de la regie care m\ajut\ [i acum la asisten]\ de produc]ie, produc]ie,asisten]\ de regie, secundariat. Amavut o clas\ mi[to, am fost uni]i, de[i la`nceput eram cam ai nim\nui [i se spunea `nfacultate c\ s`ntem cea mai proast\ clas\.Deci am luat fiecare film din facultate ca peo preg\tire pentru lungmetraj. Marele avantajal [colii de film de la noi e c\ lucrezi pepelicul\.Ce e mai important\ pentru un regizor:intui]ia sau ra]iunea?Ambele. ~]i dai seama, intui]ia `]i spune c\merit\ s\ faci filmul, pe urm\ trebuie s\ aio structur\ bine definit\, de la scriitura scenariuluip`n\ la stilistica filmului. Dar trebuies\ [tii de la `nceput ce vrei, care s`nt liniilemari ale filmului.Am aflat subiectul lui A fost sau n-afost? anul trecut la Cannes [i am r`s s\m\ stric. E `ntr-adev\r genial. Iar filmul`]i provoac\ lacrimi de r`s ca s\ formezepe urm\ pe dedesubt o scoar]\ foartedureroas\. E o lume mic\ acoloplin\ cu o lume foarte mare. Te-ai g`nditla Jiøí Menzel, Miloš Forman etcomp. c`nd l-ai f\cut?Chiar m\ g`ndisem la `ntrebarea asta. Oricefilm care `mi place sau nu-mi place m\ influen]eaz\.Menzel [i Forman `mi plac e-norm, dar programatic cred c\ m-am apropiatde neorealismul italian. Bine, s`nt [i filmecare `mi plac enorm, dar niciodat\ numi-am propus s\ merg pe o anumit\ linie.S`nt con[tient c\ am 100 de ani de cinema `nspate.Care s`nt cinea[tii care `]i plac?Chaplin, Fellini, Mihalkov, German, Abuladze,Scorsese, Cassavettes, Kitano.Iar filme luate separat?Krustaliov, ma[ina mea!, Match Point, LaStrada, 8 1/2, La Dolce Vita, Timpuri moderne,Luminile ora[ului, Raging Bull, TaxiDriver.Ai sim]it c\ e momentul unui film desprerevolu]ie, despre `ncheierea conturilorcu trecutul, sau pur [i simplu adat subiectul peste tine?Mai mult a dat subiectul peste mine. Adic\m-a interesat mai mult pentru c\ e legat dedestinele a trei oameni dec`t pentru c\ e legatde revolu]ie. Uite, anul trecut c`nd ampovestit subiectul filmului la Cannes nu m\g`ndisem foarte tare la el, dar pe urm\mi-am dat seama povestind c\ ar interesa. Efoarte important s\ poveste[ti, pentru c\ felul`n care o faci [i reac]ia imediat\ a celuilalts`nt un prim pas pentru un film. Faptulc\ tu poveste[ti cinci minute despre o situa]ie[i c\ cel\lalt reac]ioneaz\ `nseamn\ c\e ceva acolo. Problema mea cu A fost saun-a fost? e c\, dac\ se vorbe[te ca de unAvem sau n-avem o t`n\r\genera]ie de cinea[ti?~ntrebarea s-a pus deat`tea ori, dar mul]i `nc\ nus`nt convin[i. Ce ar maitrebui f\cut? Ar trebui unOscar sau patru Oscaruri?Da, avem o genera]ie de regizorifoarte buni. N-avem una `nsens programatic, adic\ `n sensde dogm\ la care s-ar plia to]i.Dar este o genera]ie `n care fiecareface filme `n felul lui [iuna care confirm\.Tu te consideri ca f\c`ndparte dintr-o genera]ie,adic\ sim]i c\ faci partedintr-un val? Ave]i un universcomun? Ce v\ leag\?S`ntem solidari. Ne `nt`lnim,povestim. Cu mul]i chiar discutscenarii, le cer p\rerea. Nuexist\ o competi]ie `ntre noi.Fiecare [tie ce face, fiecare sefilm despre revolu]ie, mi-e team\ c\ va r\-m`ne la un anumit nivel. Cum s\ spun, c`ndg`nde[ti un film p`n\ la ultimul centimetrude ecran [i p`n\ la ultima secund\ `]i vine [igreu s\ vorbe[ti despre el, s\-l recomanzi`ntr-o singur\ fraz\. Filmul trebuie v\zut.Una e s\ poveste[ti un subiect la `nceput [ialta s\ vorbe[ti de un film gata f\cut.~nchei o etap\ cu filmul \sta care vorbe[tedespre raportarea la trecut?Nu. Asta e o tem\ care pe mine m\ intereseaz\foarte mult [i pe care o cred universalvalabil\. M\ intereseaz\ foarte mult memoria,cum lucreaz\ ea, dup\ ce legi, cum `iinfluen]eaz\ pe oameni. Teoria aia nu e fals\ –faci un film de mai multe ori. Sper s\ nu fieadev\rat\, dar o simt adev\rat\.Cum era emisiunea de la televiziuneade la Vaslui, dup\ care te-ai inspirat?Era oarecum asem\n\toare filmului. Vesel\,comic\, dar `n acela[i timp trist\. Nu m-amuitat la toat\ atunci c`nd a fost difuzat\ la televizor,dar o jum\tate de or\ c`t am v\zutmi-a fost suficient ca s\ `mi r\m`n\ `n minte.Era tot cu doi invita]i.caut\ [i `ncearc\ s\ fac\ un cinemapersonal. Cred c\ lucrulcare ne leag\ este c\ vrem cuto]ii s\ facem filme bune, chiardac\ fiecare `n felul lui. Uit\-tela Cum mi-am petrecut sf`r[itullumii de C\t\lin Mitulescu. Eun fel de cinema. Filmul luiRadu Muntean, H`rtia va fi albastr\,e alt gen. Al meu e [i eldiferit. Ne leag\ pasiunea pentrufilm. Fiecare `[i caut\ stilullui, cu respect pentru meserie[i film. {i un succes al unuia `iajut\ [i pe ceilal]i. Uite, depild\ Moartea domnului L\z\-rescu. A fost un pas foarte importantc\ a fost distribuit `nat`tea ]\ri. Pentru c\ `n afar\ nuse [tia dec`t de Lucian Pintilie.Cum s\ [tii c\ exist\ o cinematografie`n România dac\ nu aiauzit dec`t de Lucian Pintilie?E foarte important ca filmeles\ ajung\ `n s\li, s\ nu se piard\pe la festivaluri. {i fiecaresucces `i trage dup\ el pe ceilal]i.{i `n România trebuie s\ne lupt\m s\ facem filme bunepentru ca oamenii s\ recapete`ncrederea `n filmul românesc[i s\ revin\ `n s\li.Ce spune acum directorul televiziunii?L-ai f\cut celebru.M-am `nt`lnit cu el dup\ Cannes. M-a felicitat.Dar eu am mai spus: n-am vrut s\ facun film realist. Fiecare personaj a fost recompus.Teoria din film a l\mpilor din ora[ carese aprind `nt`i `n centru exist\ [i `nemisiunea real\?Nu, eu am imaginat-o.Crezi c\ aceast\ teorie a luminii carese r\sp`nde[te poate fi aplicat\ [i lanoua genera]ie de regizori? Adic\ succeselede acum au pornit de undevaanume [i au reverberat?Da, uite cel pu]in `n ultimii ani, plec`nd dela Trafic-ul lui C\t\lin Mitulescu s-au totluat premii la Cannes. Iar vorbind `n mare,da, s`nt mul]i regizori care fac filme bune.{i cred c\ totul a `nceput de la Marfa [i banii.Filmul lui Cristi Puiu a venit cu un nousoi de cinema, cu o problematic\ actual\, cuun alt mod de a juca, cu un un firesc inedit.Nu cred c\ e vorba neap\rat despre teorial\mpilor. S`nt individualit\]i [i filme foartebune care s-au f\cut.`ntrebarea moarte n-areA fost sau n-a fost? – produc]ia cu care CorneliuPorumboiu a cunoscut succesul la Cannes„Trebuie s\ ne lupt\m s\ facem filmebune pentru ca oamenii s\ revin\ `n s\li“De cine te sim]i mai apropiatdin genera]ia ta? Dardin genera]ia consacra]ilor?De Lucian Pintilie?Sim]i o filia]ie?Pentru mine a fost foarte importantc\ Lucian Pintilie avrut s\ lege Tertium non daturde filmul meu, Visul lui Liviu,astfel `nc`t s\ fie prezentate`mpreun\ la Festivalul de laBerlin, [i de cur`nd [i distribuite`mpreun\ `n România. A fostextraordinar [i ca experien]\s\-l cunosc pe Lucian Pintilie,s\ discut\m despre filme. {i,at`t timp c`t cred c\ Reconstituireae cel mai bun film românescdin toate timpurile, pot s\spun c\ exist\ un soi de filia]ie`ntre autorul lui [i mine, chiardac\ leg\tura nu e neap\rat stilistic\.E mare lucru s\ vorbe[ticu cineva despre montaj,timpi, personaje, chestii tehnice.Lui Lucian Pintilie i-a pl\-cut foarte mult prima parte dinA fost sau n-a fost?, mai alespentru timpi. De fapt, `mi place`n faza de montaj al filmuluis\ chem prieteni [i s\ fac o vizionare.Nu e de schimbat filmul,c\ ce s-a filmat s-a filmat,dar e vorba despre chestii de detaliu,de ritm, pe care `mi places\ le verific repede.Cu cine e[ti prieten din genera]iata?Cu C\t\lin Mitulescu. {i cuCristi Puiu m\ mai v\d. Discut\mdespre filme [i fotbal.O s\ faci `ntr-adev\r premiera filmuluila Vaslui?Nu pot, nu mai e nici un cinematograf acolo.Chiar, c`nd va avea filmul premiera româneasc\?~nc\ nu [tiu, undeva `n septembrie.Unde va mai fi distribuit?Nu s`nt toate contractele semnate, mai s`ntdiscu]ii, de pild\ cu Japonia – unde e vorbadespre chestii juridice mai complicate. Certe c\ filmul va fi distribuit `n s\li `n StateleUnite, Japonia, Brazilia, Mexic, Canada,Fran]a, Belgia, toate ]\rile nordice, Spania,Germania, Grecia, Marea Britanie.O gr\mad\. S`nt convins\ c\ filmule invitat [i la foarte multe festivaluride festivaluri. Care s`nt cele maiapropiate?P\i, deschide pe 8 august Festivalul de laSarajevo (acolo m\ duc [i eu), apoi a fost invitatla Toronto [i la Telluride (unde m\ duciar). Acuma, depinde [i de lansarea `n s\li.Ideal e s\ fie `nt`i prezentat la un festival [ipe urm\ s\ intre `n s\li.interviuFILMOGRAFIE:• 2001, Love...sorry (scenarist[i regizor)• 2000, Graffiti(scenarist [i regizor)PREMII:• A fost sau n-afost?: Festivalulde film de laCannes – Premiul„Camerad’Or“ [i PremiulLabel EuropaCinemas, iar laCluj – TrofeulFestivalului,Premiul Publicului[i Premiulpentru cel maibun lungmetrajal sec]iunii „Zilelefilmului românesc“.• Visul lui Liviu:2006, Selec]ieFestivalul de laBerlin – Sec]iuneaForum, `mpreun\cu Tertiumnon daturde Lucian Pintilie;2004, Premiulpentru celmai bun film românesc– TransilvaniaInternationalFilm Festival;2004, TellurideFilm Festival,sec]iuneaGreat Expectations.• C\l\torie laora[: 2004, Premiulal doilea –Cinéfondation,Cannes FilmFestival; Premiulpentru cel maibun regizor –Festivalul deFilm Anonimul;Premiul pentrucel mai bunscurtmetraj –Cinema MediteranéenFilmFestival, Montpellier;2003,Premiul pentrucel mai bun scenariu– FestivalulInterna]ionalde Film CineMaiubit,Bucure[ti;Premiul Criticii –Festivalul Interna]ionalde FilmCineMaiubit, Bucure[ti.• Pe aripile vinului:2003, Premiulspecial aljuriului – Festivalulde FilmDaKino, Bucure[ti;2002, Premiulpentru celmai bun scenariu– FestivalulInterna]ional deFilm CineMaiubit,Bucure[ti;2003, Selec]iioficiale: HamburgFilm Festival,DresdenFilm Festival,Cottbus FilmFestival, NYUStudent FilmFestival, Sehsuechte– PotsdamFilm Festival,Cinema MediterraneenMontpellier,Munchen StudentFilm Festival.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 9dosar

dosar prob\ scris\Documentari[tii au sunat adunarea!~nainte de ’89,documentarul se puteaviziona la cinematograf, `ncompletarea unor filmede fic]iune. ~nainte de ’89,exista Studioul Sahia, carese ocupa cu producerea unorastfel de filme. Acum `n locul„complet\rilor“ au ap\rutreclamele, iar Sahia nu prea maiproduce nimic. Acum avem regizoripremia]i care fac [i care s`nt `n continuareinteresa]i s\ fac\ documentar, dar avem preapu]ine institu]ii interesate s\ le produc\. Avemfestivaluri, dar nu avem filme. Cine (mai) d\ bani pentruastfel de produc]ii? Ce se face [i ce ar trebui f\cut pentru apromova filmul documentar? Avem nevoie de festivaluri de gen?Ce se `nt`mpl\ `n România diferit fa]\ de alte locuri din Europa? Acestea s`ntdoar c`teva dintre `ntreb\rile la care `ncerc\m s\ r\spundem `n ancheta noastr\dedicat\ acestui gen de film.Dosar realizat de Robert B\lanO surs\ de informare [i percep]ia unei realit\]iC`nd cineva te `ntreab\ „cinemai are nevoie dedocumentar“, pentru c\,`ntr-un fel, acesta estesubtextul `ntreb\rilor, sau„cine mai finan]eaz\ un filmdocumentar?!“, r\m`i peg`nduri, cu triste]ea sau frustrareade rigoare c\ ai slujit ovia]\ un gen considerat de unii„minor“, de al]ii drept „completarecinematografic\“ – [iea disp\rut\, pentru c\, nu-ia[a, e mult mai rentabil s\ aflice este cu Orange sau„auto-emocion“ sau cevaloare au b\uturiler\coritoare `n tot felul dereclame, unele bune, alteledoar stresante, iar altelepenibile, cum ar fi aceea `ncare Ceau[escu se opre[te lacongres pentru c\ sun\ unmobil `n Sala Palatului.Lauren]iu Damian, regizorReclamele nu servesc dec`t laconsumism, la alienare prin repetareasemnalului [i ocup\10-15 minute din programul cinematografic,adic\ acel spa]iucare odat\, demult, era rezervatdocumentarului. Afla atunci spectatorul,care pe vremea aceeam`nca semin]e, nu popcorn, [ibea cico, nu cola, afla nefericitulcine a fost Luchian, sau cevadespre Coloana lui Brâncu[i sauun documentar social, sau unfilm de [tiin]\, despre sensibilitateaplantelor, afla c`teodat\,ce-i drept, ce a mai f\cut cuplulpreziden]ial prin ]\ri africane,dar afla ceva, nu doar t`njeadup\ „auto-emocion“ [i tot felulde detergen]i, de mobilier Adorama,de pre]uri mici care `n realitates`nt mari, de gresie, faian]\,geamuri deschise spre lume[i c`te [i mai c`te. Documentaruleste o surs\ de informare [ipercep]ia unei realit\]i. La care seadaug\ transfigurarea artistic\.La care se adaug\ importan]adocumentului filmat. Un documentuman sau, simplu, un o-biect, o referin]\, un interior `nc\rcatde istorie, un manuscris.Documentarul, realizat ast\zi `nteleviziune de reporteri inventa]i]ine mai degrab\ de o specie denumit\pres\ filmat\, adic\ uncomentariu la care se adaug\imaginea `ntr-o tautologie asumat\.Documentarul este prezentast\zi doar `n festivalurisau `n zona unor televiziuni genArte sau TVR Cultural sau Senso.F\r\ lament\riFaptul c\ ast\zi informa]ia esteservit\ aproape brusc din punctde vedere estetic (m\ refer la informa]iavizual\) este un dat lacare nu po]i s\ ai argumente.Faptul c\ reporterul `ntreab\„cine mai finan]eaz\ ast\zi unfilm documentar“ m\ face s\r\spund „intelectualii vis\tori“,din ce `n ce mai pu]ini [i din ce`n ce mai lipsi]i de pragmatism[i de spirit comercial.Dar exist\ [i surprize... pentruc\ filmul despre pinguiniiimperiali, demers des\v`r[it,poate c`[tiga un Oscar [i sparge`ncas\rile. Dar aici un rol importantl-a jucat critica de film.Ei au `ndemnat spectatorii s\ seduc\ s\ vad\ acest film impresionant,dup\ ce primele intr\ri `nAmerica, cele de s`mb\t\ [i duminic\,erau nesemnificative [ianun]au un posibil e[ec! Ast\zinimeni de la noi nu mai `ndeamn\spre genul documentarsau anima]ie, `n care noi am a-vut tradi]ie. Dar nu vreau ton detelenovel\ [i lamenta]ie!Genul filmului documentareste apreciat `n lume, `n Europaexist\ festivaluri de tradi]ie, dela Oberhausen la Montréal, dela Paris la New York, [i atuncic`nd nevoile devin stringente,c`nd avem de ap\rat o identitate,c`nd trebuie s\ prezent\m cevadespre art\, cultur\, inteligen]\româneasc\, apel\m la documentar[i scotocim `n arhiv\.Chiar c`nd dorim s\ revedemBucure[tiul de alt\dat\, scotocim`n arhiv\. Atunci c`nd ne edor de Cioran, de Ionesco, deEliade sau de Maria T\nase,scotocim `n arhiv\ sau g\simfilme documentare.Ast\zi se fac multe filme documentare.Editura Video are oarhiv\ impresionant\, Florin Iepanaduce `n prim-plan documentarulsocial (cu Decre]eii),Alexandru Solomon practic\ documentarul,docu-drama [i filmulexperimental, Cornel Mihalacheredimensioneaz\ genuldocumentar la televiziune – documentarulanchet\, Anca Damiana realizat de cur`nd un documentardespre Muzeul de la{osea (Muzeul T\ranului Român),un eseu cinematograficcombinat cu m\rturii de marevaloare semnate Horia Bernea,Andrei Ple[u, Horia-Roman Patapievici,Vintil\ Mih\ilescu,Thomas Ciulei a realizat filmuldocumentar Asta e! – premiatla multe festivaluri interna]ionale,un film dramatic despremirifica delt\ [i dramele ei ascunse,dramele umane... se facedocumentar, se propune documentarse [i vizioneaz\ film documentar.Este util un festival. Este necesar. Dar mai `nt`i este necesarca filmul documentar s\ fie asimilat `ntr-un program coerentcare ]ine `n primul r`nd de educa]ie. Altfel, convingem treib\nci [i facem un festival `n familie, unde ne vedem unii altorafilmele documentare. Vreau s\ mai spun c\ acest geneste unul foarte dificil, c\ momentul realit\]ii filmate este unlucru greu de ob]inut [i mereu cineastul de film documentarse confrunt\ nu doar cu evenimentul, ci [i cu con[tiin]a sa.Documentarul este o lec]ie de con[tiin]\ [i o lec]ie de moral\.Nu e un hobby [i nici doar o profesie!10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006

prob\ scris\dosar„Societ\]ii române[ti `i lipse[tedezbaterea despre trecutul recent“Un dialog cu regizorii Alexandru Solomon [i Cornel Mihalache„Institu]iile publice, `n special TVR, trebuie s\redescopere filmul documentar.“ – Alexandru Solomon„Patronul vrea filme despre m`ncare, despregagicile lui.“ – Cornel MihalacheCine (mai) pl\te[te aceste filme?Alexandru Solomon: Documentaruleste – de mult\ vreme – „`n lumea normal\“apanajul televiziunilor. ~n ultimiiani, pe ecranele europene de cinema sevede tot mai mult documentar. La noi,dup\ dispari]ia sistemului de stat (Sahia)[i a distribu]iei `n completare a documentaruluila cinema, nu s-a pus lapunct o alternativ\. Centrul Na]ional alCinematografiei finan]eaz\ sporadicdocumentar, dar far\ o finan]are dinstr\in\tate [i f\r\ coproduc]ie interna-]ional\ e greu de ajuns la un rezultatonorabil. ~n alte ]\ri exist\ [i posibilit\]ialternative de finan]are – prin funda]ii[i programe neguvernamentale,care depind, evident, de un sistem legislativmai generos, `n care investi]iilede acest gen s`nt incurajate prin detax\ri(o lege a sponsoriz\rii mai inteligent\nu ne-ar strica nici nou\).Cornel Mihalache: Sugera]i cumvac\ le-a pl\tit partidul [i c\ ele s`nt desuete`n peisajul colorat al emisiunilorde televiziune care acoper\ acest„gen“? Atunci r\spunsul meu este:Poporul. Prin impozite [i taxe. Sau patronulcare vrea s\ se dea mare, [i a-tunci este un documentar despre frumuse]ilejude]ului, ora[ului, comunei, satului,dealului unde are el vila. Sau via.Sau vrea filme despre m`ncare, despregagicile lui. Exist\ [i excep]ii. Art\pentru art\.Avem nevoie de ele?A.S.: ~n ceea ce m\ prive[te, `ntrebareae retoric\. Exist\ un interes interna]ionalcresc`nd pentru spectacolul realit\]ii,nu v\d de ce la noi ar fi altfel.~n filmul de fic]iune – ast\zi – se remarc\chiar o apropiere de documentar,de mijloacele lui de observa]ie [i deun stil foarte direct, chiar `n filmare.Poate c\ este o situa]ie postmodern\, `ncare fic]iunea a obosit (pove[tile se repet\?),se fere[te de artificii sau se declar\dep\[it\ de realitate. Pe de alt\parte, documentarul devine tot maispectaculos, exist\ o sumedenie de filmecvasi-fic]ionale care `[i spun documentare.Pe deasupra, la noi, `ntruc`tmass media este [i mai superficial\, [imai ancorat\ `n evenimente pasageredec`t `n restul lumii civilizate, documentaruleste cu at`t mai necesar. Maimulte filme documentare române[tine-ar informa mai serios, mai profund[i ar avea un efect mai durabil dec`ttoate campaniile de pres\ ce apar [i sesting la fiecare trei zile. Societ\]ii române[ti`i lipse[te dezbaterea social\,dezbaterea trecutului recent, dezbatereaviitorului ce se `ntrevede deja. Pentruaceste necesit\]i, nu cunosc instrumentmai popular, mai eficace [i, `n celedin urm\, mai atractiv dec`t filmuldocumentar.C.M.: Dac\ `ntrebarea suna „C`tde acut se simte nevoia de documentar?“,a[ fi `n]eles. Dar simt `n `ntrebareadumneavoastr\ o doz\ de peiorativitate.{i atunci r\spunsul meu este:dac\ pe telecomand\ e Teleshopping `nloc de Discovery, nu. Sau Romantica `nloc de National Geographic. Chiar, a-vem nevoie de ele? No comment, byMihalache.Alexandru Solomon `n timpul film\rilor la Marele jaf comunistCum a]i reu[it dumneavoastr\ s\face]i documentar? De ce v\ atragegenul acesta?A.S.: Am `nceput `ntr-un climat cu totul[i cu totul liber de orice constr`ngere– [i chiar de orice finalitate – laFunda]ia Arte Vizuale. Acolo m-amformat, acolo am putut s\ fac [ase-[apte filme aproape experimentale, a-proape f\r\ bani [i, `n fine, aproapef\r\ s\ fie vreodat\ v\zute. De vreo[ase ani am `ncercat [i reu[it `n parte s\p\trund `n re]eaua european\ de produc\tori,de canale de televiziune, defonduri ce sprijin\ filmul documentar.C.M.: Am avut profesori buni, laSahia. Mirel Ilie[iu, Willy Goldgraber,Doru Segal, Bose Ovidiu Pa[tina, Lauren]iuDamian, Copel Moscu. {i al]ii.{i cineva trebuie s\ fac\ [i meseria asta.Ca [i pe cea de vidanjor. „Ace[ti vidanjoriminuna]i [i aparatele lor de filmat“…Nu-i a[a c\ dirijor [i vidanjorau o sonoritate aparte, de interbelic cuochelari de baga?De ce v\ atrage genul acesta?C.M.: Trebuie s\ tr\iesc din ceva. {idin vanitatea c\ peste 50 de ani, dac\nu se termin\ lumea asta, cineva se vauita la ceas [i va vedea un film de-almeu despre fosta ]ar\ România, pe cele3.500 de canale de documentar dintreora 21 [i 22, adic\ prime-time.Ce se face [i ce ar trebui f\cutpentru a promova filmul documentar?A.S.: Reiau [i completez ce am spus`ntr-un interviu pentru MEDIAFAX:Asocia]ia Cinea[tilor din România(ACRO), din care fac parte, a propus oserie de modific\ri la proiectul LegiiCinematografiei [i la Regulamentul deconcurs al CNC, modific\ri care faciliteaz\accesul documentarelor la finan-]are [i care au fost par]ial preluate. ~ns\documentarul este un gen care ar trebuis\ intereseze `n mare m\sur\ televiziunile.Ceea ce `nc\ nu se `nt`mpl\.Exist\, presupun, o lips\ de curaj [iimagina]ie la nivelul programelor, dup\cum exist\ prejudecata c\ documentarulnu ar fi un gen comercial, nu araduce audien]\. E suficient s\ ne uit\mla cifrele realizate de canalele multina-]ionale specializate care emit [i `n România,ca s\ `n]elegem c\ aceast\ ideee fals\. Distribuitorii de cinema s`nt lafel de reticen]i, din acelea[i motive.Statul poate `ncuraja distribu]ia de documentarla cinema – prin ajutoare financiare,pe model european. Pe de alt\parte, institu]iile publice, `n specialTVR, trebuie s\ redescopere filmul documentar.Documentarul face parte dinmisiunea lor: este un mediu ideal pentruca societatea s\ se priveasc\ `n ochi.~n loc s\ prelungeasc\ anacronismulStudioului Sahia sau al Editurii Video,Ministerul Culturii le poate topi `ntr-unfond autonom, la care s\ se accead\ pebaz\ de concurs, destinat numai filmelordocumentare „de crea]ie“, fond cares\ completeze finan]area prin CNC[i prin televiziuni.{i a[ mai zice c\ s`nt multe de f\cut[i `n planul form\rii unor oameni cares\ vin\ spre documentar din alte zonedec`t [colile de film, pentru c\ documentaruleste o specie de grani]\. Nu`n ultimul r`nd, lipse[te `n [coala româneasc\`ns\[i ideea de educa]ie cinematografic\,m\car la nivelul liceului.C.M.: Totu[i, v\ place filmul documentar.A se comanda. A se pl\ti. Ase premia. A se da pe ecrane mari, `npie]e publice, `n loc de reclame.Avem nevoie de festivaluri degen?A.S.: Sigur c\ da, de altfel exist\ celputin unul de clas\ interna]ional\, [i a-nume Astra Sibiu. Festivalurile presupun`ns\ o produc]ie româneasc\ de documentarsubstan]ial\.C.M.: Avem festivaluri de gen:Astrafilm Sibiu, TIFF, Dokfilm MiercureaCiuc, Dakino, Sl\tioara, ClubulRomân de Pres\, APTR, UCIN, SimfestT`rgu-Mure[, C\l\ra[i [amd. Filmes\ avem, c\ festivaluri s`nt destule.Ce se `nt`mpl\ `n România diferitfa]\ de alte locuri din Europa?C.M.: ~n România, o singur\ televiziuneeste interesat\ de documentar. {iacolo greu, pentru c\ risc\ s\ devin\ e-misiune. ~n rest, ne uit\m la documentarpe la festivaluri sau prin s\li de cinemaaproape goale.Imagini din seria de documentare1989. S`nge [i catifea, realizat\de Cornel MihalacheCum era `nainte de ’89 [i cumeste acum?Cornel Mihalache: Ieri, `naintede film era o „completare“ de10-20 de minute. Sahiafilm f\cea300 de filme de 10 minute pe an.C`teodat\ era un film interesant.Atunci. Acum toate mi se par interesante,pentru c\ s`nt istorie.Chiar manipulativ\, dar istorie.S`nt subiectiv, pe mine m\ intereseaz\.Ast\zi, `nainte de film este ocompletare de 15 minute de reclame.Care `mi spun c\ e bine s\ fiuo musculi]\ efemer\ care joac\ tenispentru c\ m`ine o s\ mor, dup\care vine un Raid care omoar\ toatemusculi]ele definitiv, apoi uncopil cretin care arunc\ cu puimor]i c\tre Dumnezeu, care e ocupatcu tot felul de creme de br`nz\,sau cu fantome de tomate, sau cucremvur[ti imponderabili. {i neuit\m ca ni[te cretini, cu popcorn`n gur\, la un ecran pe care apareCeau[escu [i celebrul s\u „alo,alo“, spot dat `n judecat\ de fiuls\u, [i `ntrebarea dumneavoastr\devine o bucl\ din care nu putemie[i. |sta e un documentar.SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 11 actualitate

actualitate ordinea de zi„Suplimentul de cultur\“ lanseaz\ edi]ia de Valea JiuluiPetrila – pentru trei zileperiferie cultural\ european\~ntre 14 [i 16 iulie, laPetrila, `n Valea Jiului, seva desf\[ura prima edi]ie aevenimentului „PeriferiaCultural\ European\“. Cuun an `nainte de „2007 –Sibiu, Capital\ Cultural\European\“, Ion Barbu ag`ndit un eveniment care s\aib\ loc la margine, f\r\ afi [i marginal. „Mi-ampropus s\ fac din Petrilaperiferia cultural-european\,adic\ s\ prefa]ezcumva anul urm\tor, careeste al Sibiului – capital\ aculturii europene. Normal,am g`ndit, ca s\ ajungi `ncapital\ este un drumobligatoriu pe care trebuies\-l faci prin periferie. Iardac\ vorbim despreperiferie, s\-i d\m lui AlCapone ce-i al lui AlCapone: trebuie s\ p\str\mPetrila `ntreag\, sigur\ [inealterat\“, spunecunoscutul caricaturist.Timp de trei zile, voravea loc lans\ri de carte,expozi]ii, proiec]ii de filme[i slideshow-uri, concerte,happening-uri, `nfr\]iri destr\zi [i campania „Mariromâni“ (faza pe ora[).Cu aceea[i ocazie va fidistribuit [i primul num\r aledi]iei de Petrila a„Suplimentului de cultur\“(cu tiraj confiden]ial).Oana STOICASPECTACOLUL S|PT|M~NIIAsasinarea unei curveM`na `nm\nu[at\ rubiniu a Marchizei at`rn\ neglijent pe m`nerul jil]ului.Din peruca ro[ie un c`rlion] rebel se leag\n\ u[or. Marchiza vorbe[tenemi[cat\, vocea `i ]`[ne[te groas\, masculin\, vicioas\, cuvintele serostogolesc amenin]\tor-excitant c\tre Valmont. Gura s`ngerieschi]eaz\ un rictus. ~[i savureaz\ `ncet v`natul. Valmont a f\cut-o s\-liubeasc\, lucru de neacceptat, de nerecunoscut, de ne`ndurat.Marchiza nu [tie s\ piard\. {tie s\ ucid\.Textul lui Choderlos de Laclos condimentat cu sexualitatea mustind\a lui Heiner Muller este o radiografie a seduc]iei reci, programatpericuloase. Un joc calculat-pasional al pl\cerii `n avangardamor]ii, al volupt\]ii ca substan]\ a vie]ii. Moartea poten-]eaz\ viciul, proximitatea ei treze[te libidoul, intensific\ orgasmul.Marchiza [i Vicontele, plasa]i doar aparent `n sec al XVII-leadatorit\ bog\]iei decadente a costumelor [i moravurilor deopotriv\,se dueleaz\ `n priviri [i gesturi lascive, p\str`nd `ns\ permanentcontrolul ra]ional asupra jocului. O capcan\ `n care Valmon„curva“ cade destul de u[or, pentru c\ el nu are nici orgoliul amoralal Marchizei, nici subtilitatea ei, nici ad`ncimea iubirii-poseie-ur\care o macin\. El joac\ senin, din pl\cere pur\, f\r\ ranchiun\,f\r\ durere. „Curva“ nu are remu[c\ri. Valmont (Radu Iacoban)este o variant\ de Casanova ceva mai tarat\ de con[tiin]a proprieiimoralit\]i, dar lipsit\ total de r\utate. C`t dureaz\ jocul, el sedistreaz\. C`nd apare suferin]a, `nceteaz\ s\ r`d\, c\ci r`sul grose apanajul Marchizei. De altfel, `n trecerile succesive prin personaje,Valmont `n interpretarea Marchizei (Iulia Lum`nare) e multmai insinuant-agresiv-duplicitar dec`t Valmont cel real. Alunecareaei `n chip de Valmont ca o insect\ uria[\ (v\duva neagr\ care`[i ucide partenerul dup\ sex) care vrea s\ o cuprind\ tentacularpe Madame de Tourvel `ntr-o `mbr\]i[are p\c\toas\, argumentat\(blasfemie!) de premise religioase este n\scocit\ deerotismul pulsatil-patologic al Marchizei, nu de Valmont, care estemai mult un obiect al dorin]ei dec`t un manipulator.Personalitatea fragmentat\ a Marchizei este sus]inut\ de dou\alter-ego, t\cute, dar insidioase, femei-tigroaice, devoratoare `npriviri, uciga[e din instinct. Tava de argint cu merele [i ciorchinelede strugure aranjate obscen circul\ prin intermediul lor `ntre ceidoi playeri ca simbol al jocului. Costumele negre, excelent finisate,ale Oanei Dr\ghici dezghioac\ lascivitatea personajelor,ad\ug`ndu-le str\lucirea pervers\ a broderiilor [i pietrelor.Spectacolul lui Marcel }op este acel tip de teatru orgasmicdespre care scriam s\pt\m`na trecut\, nu pentru c\ vorbe[te despresex ca arm\ letal\, ci pentru c\ st`rne[te spectatorului dozade adrenalin\ necesar\ `n fiecare spectacol, dar at`t de rara avispe scenele române[ti. Valmont moare, Marchiza `l s\rut\ lung,tandru. Trofeul e al ei.Programul manifest\rilor:Vineri, 14 iulie• Lansarea volumului Antologiapoeziei române[ti la zid(coordonator: Ion Barbu, Polirom,2006) • Proiec]ie slideshowAntologia poeziei române[tila zid • Lansarea publica]iei„Gazeta de Rezerv\“ àla maniere de „România Literar\“• Colocviu: Schimb\ poeziaceva? cu participarea luiPetre Stoica, Petru Romo[an,Adrian Alui Gheorghe, GeorgeOnofrei, a Mihaelei {chiopu [iMarian Boboc • Concert: IlieStepan & Horea Cri[ovan.S`mb\t\, 15 iulie• Lansarea volumelor Infernalacomedie de Emil Brumaru(Brumar, 2005); Dex-ul [i sexulde Radu Pavel Gheo (Polirom,2005); Cinema la mine-acas\de Robert {erban (Cartea Româneasc\,2006), Dumnezeuse uit\ la noi cu binoclul deEmil Brumaru (Polirom, 2006)• Lansarea „Suplimentului decultur\“ `n Valea Jiului. Prezint\:George Onofrei, redactor-[ef• ~nt`lnirea invita]ilor dela „periferie“ cu Cenaclul Boema• Lansarea volumului Frumosuldin Petrila adormit\,(Curtea Veche, 2006) la CasaMemorial\ Ion D. S`rbu. • ColocviulOrice vis se r\zbun\! cuparticiparea scriitorilor: MihaiDragolea, Ioan Vartic, CarmenMavrea, Ivan Andreevici (CerculDisp\rut), Adina Kenere[,Elisabeta S`rbu • Proiec]ieslideshow Frumosul din Petrilaadormit\, Editor SocietateaCultural\ Condi]ia Român\,muzica: Maria R\ducanu •Happening: Emil Brumaru –Ada Milea – Ion Mure[an •Concert: Dinu Ol\ra[u & SorinMinghiat & Nucu Pandrea• Premiera filmului Parastas,autor Marius Av\dani • Premier\Teatru fotografic filmat:Divina Comedie pe S\rite, autor:Cercul Disp\rutDuminic\, 16 iulie• Lansarea volumului Petrilaunter alles, (Brumar, 2006) •Colocviul R`sul de jos `n suscu participarea scriitorilor LiviuAntonesei, Emil Brumaru, IonMure[an, Robert {erban, IonBarbu • Happening: ~nfr\]ireastr\zii 1 iunie din Petrila custrada Privighetorilor din PiatraNeam] [i cu strada EmmerichBartzer din Jimbolia • Evenimentlocal: „Mari români“ (fazape ora[). Prezint\: C\t\lin{tef\nescu • Vernisajul expozi]ieiColonia R`sa-Pl`nsa •Proiec]ie slideshow ColoniaR`sa-Pl`nsa, Editor SocietateaCultural\ Condi]ia Român\,muzica: Maria R\ducanu, MirceaTiberian, Ilie Stepan •Premier\ Teatru fotografic filmatR\pita din Serai, autor:Cercul Disp\rut • Concert Einuiea– Stampe japoneze •Proiec]ie scurtmetraje GabrielAchim • Lecturi de povesta[:Cosmin Manolache, CiprianVoicil\, C\lin Torsan• Concert Heresies: MariaR\ducanu & Pedro Negrescu.Mar]i 11 iulie, ora 21.00, Teatrul Montage, Calea C\l\ra[ilornr. 94, Bucure[tiValmont, adaptare dup\ Choderlos de Laclos [i Heiner Muller.Regia: Marcel }op. Scenografia: Daniel Divrician. Costume: OanaDr\ghici. Asistent scenografie: Sofia Ovejan. Cu: Radu Iacoban,Iulia Lum`nare, Silvia Bo[tin\, Bianca Oichea.12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006arta grea)

lovitur\ de teatruarta grea)Mihaela MICHAILOVNu mai fura]i!TEATRU LA ROTISORSCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)~n teatru se fur\ pe fa]\ [i pe rupte. Actorii fur\mim`nd, regizorii fur\ min]ind c\ au o idee c`nd seapuc\ de un text c`nd, de fapt, nu au nici una,spectatorii s`nt fura]i de scrobeli [i ambalajeartificiale... Criticii fur\ pentru c\ perpetueaz\ unmodel empatic, impresionist...Cu alte cuvinte, dela]iunea estetic\ ajunge s\ fie practic\ obi[nuit\.~n aceast\ conspira]ie a furtului generalizat, autenticitateadevine inoportun\ [i incomod\. De ce este dat\, p`n\ la urm\,autenticitatea? De asumarea total\ a demersului teatral, [i maipu]in de tematic\. De drumul p`n\ la cap\t [i de contradic]iile implicite.C`nd acest p`n\ la cap\t e jum\tate, spectacolul e amputat,dramaticul e anulat. {i noi vorbim ca s\ ne afl\m `n treab\. Cumvorbesc, de altfel, cele mai multe mont\ri din România `n acestmoment.Teatrul nu moare pentru c\ este amenin]at de bestiarul cinematograficsau televistic. Ci pentru c\ se complace `n propria luiimpoten]\ [i defazare. Pentru c\ ajunge s\ nu mai spun\ nimicdespre nimic. E ca un supermarket cu pui congela]i dinainte de’89. Comunitatea [i comunicarea, nodurile tari, se de[ir\. Comunicareaeste minor\ [i aproape nul\ `ntr-o comunitate absent\, `ntermenii lui Jean-Luc Nancy: „Sensul sensului... este acesta: ase l\sa afectat de o exterioritate, a fi afectat de o exterioritate [i,de asemenea, a afecta o exterioritate. Sensul st\ `n `mp\rt\[ireaunui `n comun“. Exterioritate `nseamn\ alteritate. ~nseamn\ eu [iceilal]i, adic\ `mpreun\. Spa]iul comunit\]ii `n existen]a sa espa]iul teatrului. Teatrul e o art\ `n care devii `n acela[i timp [i `nacela[i spa]iu `mpreun\ cu cei din fa]a ta. ~n care tr\ie[ti un prezentacut al\turi de ceilal]i. {i nu e vorba aici despre o identificarela un prim nivel, de altfel destul de limitat\, ci despre o experien]\total\, unic\, irepetabil\. Exact atributul esen]ial al teatruluieste cel mai mult ignorat – faptul c\ ce este doar `n acest moment`ntr-un anumit fel, m`ine nu mai poate fi la fel, ca prezentumplut. Spectacolul poate fi jucat la fel de profesionist, experien]aintegral\ este `ns\ mereu `n mi[care. Discu]ia merge dincolode performan]a realiz\rii. Momentul teatral se pierde, de celemai multe ori, `ntr-un timp ne`mplinit. Lumea la care asist\m trebuies\ fie plin\ ca s\ aib\ un rost s\ ne afl\m `n vecin\tatea ei.Altfel o vizit\m ca pe un muzeu de cear\, care ne las\ reci [i ne`ntreb\m de ce naiba am venit... Ce `nseamn\ plin? Semnificativdramatic: cu rupturi, raporturi extreme de for]\, tensiuni,`ngem\n\ri, radicalitate, coliziuni. ~nseamn\ s\ nu te furi, s\ nu teprefaci c\ faci, s\ nu fii liniar. Din p\cate, teatrul, `n cea mai mareparte, e manipulare static\ [i precar\. Art\ minor\, care`ncearc\ s\ rezolve cazuri [i s\ pun\ la col]. Teatrul nu e nicieseu, cum vor s\ ne conving\ unii regizori care `[i recicleaz\ma[in\ria de motive, nici dezbatere public\, nici anchet\. E o realitateconflictual\, nu la prima m`n\, care trebuie consumat\ deplin.O realitate a timpului nostru. Asta tocmai pentru c\ una dintreno]iunile de baz\ cu care e necesar s\ `nceap\ o discu]ie desprespectacolul contemporan este, inevitabil, cea de realitate.Dac\ nu o [i st\p`ne[te, ci e doar st\p`nit de ea, teatrul `[i revendic\inutilitatea.O mie de ani, pace!......salut\ [i ureaz\Cet\]eanul Turmentat `ntr-oScrisoare pierdut\,revel`ndu-mi brusc onea[teptat\ surs\ a celuimai mare dramaturg alnostru, dragul de Caragiale,meloman `mp\timit [icunosc\tor, cum o atest\schi]ele [i coresponden]a luiberlinez\. Gioia e pace permill’anni este o urare`mprumutat\ de laGiacommo Rossini. ~nB\rbierul din Sevilla, conteleAlmaviva este cel care ointoneaz\, dup\ ce sestrecoar\ `nt`i `n casa luiDon Bartolo, `n pielea unuimilitar turmentat, iar apoi cafals profesor de muzic\ alRosinei. {i `n B\rbierul dinSevilla o scrisoare pierdut\apare `n mijlocul intrigii,pentru ca lucrurile s\ajung\ la un happy end. Unfinal ce ar putea fi rezumat,cu formula colorat\, r\mas\p`n\ ast\zi `n istoria politic\[i a mentalului românesc, `nsintagma pupat pia]aEndependin]i.La Rossini [i Caragialem-au dus g`ndurile acumo s\pt\m`n\, `n trecereprin urbea Ie[ilor, unde un num\r`nsemnat de istorici, supravie]uitoriai Holocaustului, unconsilier preziden]ial, doi ambasadoride semnifica]ie, „aleg\-tori, cet\]eni [i public“ au comemorat65 de ani de la pogromuldin iunie 1941. Nici un ziar dincele pu]ine care au g\sit de cuviin]\s\ pomeneasc\ evenimentul,fie `n pagina lor politic\,fie, mai adesea, `n cea sportiv\(ambasadorul Statelor Unite numindla Ia[i [i intoleran]a [i rasismulce `[i dau m`na adesea pestadioane), nu a amintit de ceiaproximativ 14 mii de evrei u-ci[i `n decurs de trei zile `n1941, ei fiind subiectul, `n fapt,al comemor\rii de la Ia[i. Visullui Ca]avencu s-a `mplinit cuocazia pogromului, fiindc\, dac\pe la 1883, la Ia[i nu s-ar fiaflat nici un negustor român,to]i fali]ii fiind jidani, cum sepl`ngea el `ntr-o Scrisoare pierdut\,`n 1941, `n fine, s-a doveditcu prisosin]\ c\ „avem [i noifali]ii no[tri“.Comemorarea de la Ia[i a a-vut [i ea scrisoarea ei pierdut\,fiindc\ `n timp ce `n alocu]iunileintroductive se `ndemna la omie de ani pace, mesajul anun-]at din partea premierului, `nnumele guvernului României, nua fost pronun]at, nici m\car b\-tut de telegraf de la centru. S\mai citez din spusele gre]os-comiceale lui Ca]avencu, at`t deactuale `n discursuri ale zilei?„Istoria ne `nva]\ c\ un poporcare nu merge `nainte st\ pe loc,ba chiar d\ `napoi, c\ legea progresuluieste a[a, c\ cu c`t mergimai iute, cu at`t ajungi mai departe“...„Cu idei `nvechite, cuopiniuni ruginite, [i s\ te speriemereu Europa, cu zguduiri, cuteorii subversive... asta nu maimerge... S\-[i vaz\ de trebile eiEuropa.“ Prin absen]a lui, mesajul„pierdut“ al guvernului aratat ocazia de a-i contracara peCa]avencii de azi.{arjez, exagerez `n mod evident.Lucrurile nu au stat chiara[a, fiindc\ prezent la Ia[i a fostministrul de Externe, istoric demeserie [i cu convingeri democrate,fie el [i abandonat de guvernulprogresist. Fiindc\ liberaliiau mimat ulterior c\ nu arfi [tiut unde se afla la ora anun-]ului gr\bit al retragerii dinIrak, pentru care acum voiescun plebicist. Ce au toate asteacu muzica? ~nclin s\ cred c\ auSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 13din moment ce unii se str\duies\ g`ghile `ntr-un mod pl\cuturechile boborului, iar al]ii `[iamenin]\ insistent adversarii politici`n maniera pedagogului de[coal\ nou\: ia sam\ s\ nu ]i leg`ghil eu ]ie `ntr-un modnepl\cut.Nu m\ crede]i? Citi]i-l saureciti]i-l pe marele Caragiale; ede-al nostru. Iubitor de muzic\.Prin 1893, c`nd `[i f\cea ironicautoportretul, d`ndu-l `ns\ cascris de confra]i de la „Adev\-rul“, el `ncheia, aici nemaiglumind:„Particularit\]i: meloman;ureche, memorie [i gustmuzical bine dezvoltate...“.Gioia e pace per mill’anni!fast-food

fast-food fe]e-fe]eCodul Babel [i aripile de flutureCRONIC| DE FILMEfectul fluture spune a[a: b\taiadin aripi a unui fluture la Beijingse poate transforma lunaviitoare `ntr-o furtun\ la NewYork. Arriaga trece teoria dindomeniul meteorologiei `n celfizic [i `n cel invizibil – metafizic.Un japonez care a fost `nvacan]\ `n Maroc a l\sat o pu[c\drept cadou unui localnic cu cares-a `mprietenit. Copiii localnicului`nva]\ s\ trag\ cu aceapu[c\ – pentru a v`na – [idintr-o prostie nimeresc un autobuzcare mergea prin aceapustietate. R\nesc aproape mortalo americanc\ venit\ `n vacan]\cu so]ul ei. Copiii cuplului,l\sa]i cu bona mexican\,s`nt lua]i de aceasta ilegal `nMexic la nunta fiului, dar trecerea`napoi a grani]ei e cu probleme– dintr-o prostie, bona earestat\ [i expulzat\, iar copiiiaproape mor `n pustietatea de-[ertului. ~n Japonia, fiica v`n\toruluise tope[te de singur\tate`n imensul Tokyo [i cocheteaz\cu nimfomania [i sinuciderea.Fiecare dram\ personal\provoac\ o alta.Cum spune efectul fluture,modific\ri imperceptibile `nIulia BLAGAAlejándro González Iñarritu a furnizat Cannes-ului din acest an unuldintre cele mai umane [i mai realiste filme ale prezentului. Babelspune pove[tile unor oameni de mai multe na]ii. Pove[tile s`ntlegate una de alta. De fapt, scenaristul Guillermo Arriaga cred c\ astudiat teoria haosului sau a auzit, cel pu]in, de efectul fluture.Sau, [i mai bine, [tie f\r\ s\ [tie c\ [tie.punctul de plecare provoac\mari modific\ri neprev\zute,poate catastrofale la final. Ceeace se `nt`mpl\ [i `n filmul luiIńarritu, care pe multe por]iunite ]ine cu lacrimile `n g`t [i carese desf\[oar\ f\r\ s\ te lase s\b\nuie[ti ce va fi `n secundaurm\toare. Drama e imediat dup\u[\, iar jocul actorilor (BradPitt la cel mai bun rol de p`n\acum) merge la minimum totfilmul, m\rind impresia de „pebune“, de aici, de acum. Filmule f\cut cu mult\ sinceritate – regizorul`l dedic\ la final, c`nddeja ]i-ai stors de cinci ori batista,copiilor lui –, cu mult suflet,cu o inteligen]\ a inimii caren-are nimic de-a face cu judecatasau cu calculele strategice.Un film pur [i simpludevastator„Puzzle“-ul imaginat de Arriaga(pentru c\ secven]ele nu s`ntasamblate cronologic) este defapt, fire[te, Turnul Babel careazi, dup\ „atacuri“, se cite[te `ncu totul alt\ not\ dec`t `nainte deseptembrie 2001. Oamenii s`nt„lega]i“ `ntre ei nu at`t de diferen]elede cultur\, c`t de ne`ncredere;limba pe care fiecare trebuies-o `nve]e e cea a inimii.Regizorul spunea foarte frumosla Cannes: „M\ simt acas\ `norice loc din lume unde s`nt cucopiii mei“. Babel te trimite labaz\, la lucrurile cu adev\ratimportante – la iubirea pentruso]ia cu care nu te mai `n]elegi(p`n\ c`nd e r\nit\ [i treci razantpe l`ng\ pierderea ei), la iubireapentru mama care ]i-a murit [ite-a l\sat singur, la iubirea pecare o ai pentru copiii altuia(dar pentru care ]i-ai da via]a),mai pe române[te – la iubireaf\r\ acte de proprietate, cea cucare probabil i-a m`ng`iat Iisuspe cre[tet pe al]ii `nainteanoastr\.Din punct de vedere structural,Babel nu difer\ de 21 degrame, realizat tot de Ińarritudup\ scenariul aceluia[i GuillermoArriaga. Acolo, combinareapiesule]elor apar]in`nd mai multorpove[ti ducea la o construc-]ie care putea fi citit\ porninddin dou\ direc]ii. Pe axa cauz\-efect pozi]iile erau inversabile,ceea ce punea `n abis [i ideea deresponsabilitate, la fel cum o induceape cea de premoni]ie. Nuera `ns\ vorba de o un palindrom.Acest lucru nu se repet\`n Babel care e, totu[i, mult maiuman [i care g\se[te cauza relelorcare se `nt`mpl\ azi `n lumemai ales `n faptul c\ oamenii nuvor s\ se cunoasc\, c\ `[i acord\prezum]ia de vinov\]ie ca pe uncec `n alb, c\ ac]ioneaz\ dinne[tiin]\ [i prostie. De[i folose[teo metafor\ de mult „fumat\“,Babel e pur [i simplu devastator.R\zvan }UPAMUZIC| PE LITEREFiecare edi]ie a Campionatului Mondial deFotbal este `nso]it\ de lans\ri de discuri,proiecte muzicale dedicate evenimentului.Dac\ acum patru ani Ricky Martin era cel alespentru a interpreta imnul oarecum oficial alcelei mai importante competi]ii fotbalistice, `n2006, organizatorii spectacolului dedeschidere au preferat s\ lucreze cumuzicieni care s`nt plasa]i `n cu totul alt\zon\ dec`t cea a mainstream-ului comercial.A[a se face c\ Brian Eno [i Peter Gabriel s-aunum\rat printre arti[tii contacta]i s\ asigureun nivel ridicat al presta]iilor muzicale pentruceremonia care `[i dorea s\ egaleze ineditulspectacolului ce a deschis jocurile olimpicede la Alberville. De altfel, germanii au colaborat`n acest sens chiar cu Philipe DeCoufle,coregraful care a fost aclamat pentru ceremoniadin 1992.O selec]ie de 32 de piese a `nso]it eforturileorganizatorilor germani. Astfel, fiec\reiechipe calificate la aceast\ edi]ie a CampionatuluiMondial de Fotbal i-a fost dedicat\ o pies\.~n prima selec]ie pe care am g\sit-o (ceaa casei de discuri Nascente), Portugalia estereprezentat\ de Maritza, interpreta de fadodespre care am mai scris. Nu este nevoie s\fii specialist ca s\ `]i dai seama c\ pachetulBeginner’s Guide to World Music – WorldCup 2006 Edition (trei CD-uri) includea o selec]iede piese tradi]ionale pentru zonele dincare vin fotbali[tii la Mondialul 2006.Campionatul mondial de fotbal`n variant\ muzical\~n Statele Unite, `n schimb, Voices from theFifa World Cup (BMG) aduna pe dou\ CD-uri19 piese a c\ror selec]ie, trebuie s\ recunosc,m\ dep\[e[te. De la Elvis la Mariah Careysau Elton John [i chiar Michael Jackson, casade discuri a scos la v`nzare cam tot ce s-ag`ndit c\ ar putea s\ intereseze. De altfel, a-ceasta este selec]ia oficial\ aprobat\ de FIFApentru a fi difuzat\ pe stadioanele CupeiMondiale din Germania.Vr\jitori africani pe stadioaneCeva mai aplicat\ a fost strategia casei de discuriWea, care a adunat 22 de piese ce trimitc`t de c`t la competi]ia sportiv\. De la refrenesemnate England Boys, Rider & TerryVenables [i Englans Supporters Band, p`n\la Rockin’ all Over the World a celor de laStatus Quo, compila]ia Jumper 4 Goalposts –the World Cup edition 2006 este varianta comercial\a discurilor muzicale pentru suporteri.Spun asta pentru c\ atunci c`nd ascul]ipiesele de pe albumul England – The Album2006 (Virgin) sau World Cup Sing-a-Long(Emi Gold) cu England Supporters Club, fiecareincluz`nd peste 25 de melodii, `n]elegic\ industria muzical\ st\ bine l`ng\ oricepasiune care `l face pe cump\r\tor mai deschisla pung\…~n alte cazuri, muzica are un `n]eles maideosebit. O parte dintre echipele africane aufurnizat [tiri pentru presa de scandal atunciBabel – 2006, regia AlejándroGonzález Iñarritu (foto)Scenariul GuillermoArriaga. Cu: BradPitt, Cate Blanchett,Gael García Bernal,Kôji Yakusho, AdrianaBarrazac`nd au adus la Cupa Mondial\ vr\jitoritradi]ionali, care au prestat `n folosul echipeipe care o reprezentau pe fiecare dintre stadioanelegermane. Cum africanii nu au avutprea mare succes, se poate spune c\ nici vr\-jitorii cu pricina nu s-au ales cu prea multemul]umiri.Un grup de tineri s-a hot\r`t s\ organizezeo cup\ mondial\ a muzicii. Au postat astfelpe Internet piese pentru fiecare echip\ participant\la Cupa Mondial\, cer`nd voturi lafiecare partid\. Rezultatele la The Pop WorldCup au fost diferite de cele din meciurile reale,semifinalele fiind programate, la ora la carescriam acest articol, `ntre Iran & RepublicaCeh\ [i Portugalia & Fran]a. Dup\ cum se vede,melomanii au nimerit una dintre semifinalelecompeti]iei care se disput\ `n realitate `n Germania.N-am spus care a fost anul acesta melodiaaleas\ de FIFA ca imn oficial. Se nume[teTime of our lives, dar nu e cu nimic mai important\dec`t cele de p`n\ acum: Un’estateitaliana (1990) cu Edoardo Bennato [iGianna Nannini, Gloryland (1994) de DarylHall cu Sounds of Blackness [i La Copa dela Vida (1998) cu Ricky Martin. ~n 2002,piesa oficial\ a Cupei Mondiale a fost Boom cuAnastacia, iar Vangelis a fost responsabil cuasigurarea unui imn pentru voce folosind e-lemente sonore coreene [i japoneze specifice.14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006

Despre un pionier al performance-uluiMatei BEJENARUCorpul artistului este adeseaprezen]a care catalizeaz\`ntregul discurs.~n happening-uri, rolul publiculuieste unul activ, de r\spuns laprovoc\rile artistului. Deoareceacest tip de art\ se consum\ o-dat\ cu evenimentul, documentareasa fotografic\ [i filmic\devine esen]ial\. Multe dintreperformance-uri [i happening-uriau devenit cunoscute prin documenta]iilerealizate la fa]a locului[i g`ndite uneori de arti[ti caforme artistice autonome.Cu toate c\ premisele sale auap\rut `nc\ din perioada interbelic\,performance-ul a fost acceptatca un mediu artisticde-abia la `nceputul anilor ’70,atunci c`nd arta conceptual\,prin interesul pentru formelenon-obiectuale [i non-comerciale,l-a consacrat ca o demonstra]iea acestui fapt. Performance-ula fost considerat unmijloc de a reduce diferen]eledintre art\ [i via]\, de a pune `nprim-plan procesele de produc]ieartistic\ prin exaltareamitologiilor personale. Arti[tiiactan]i au mizat de cele maimulte ori pe comunicarea profund\`n timp real cu publicul,arsenalul mijloacelor artisticefiind foarte divers, de la tehnicilecabaretului de artist, p`n\ lagesturi ritualice ori provocatoare,g`ndite ca arme `mpotrivaconven]iilor [i a sistemului oficialal artei. Artistul performer,prin atitudinile corpului s\u,poate da o dimensiune esoteric\,[amanistic\, provocatoare,educativ\ ori distractiv\ ac]iuniisale artistice.Balete mecaniceARTE VIZUALEStudiul prezen]ei fizice a corpului `n spa]iu [i timpa fost o tem\ abordat\ de arti[ti `ncep`nd cu anii’50 `n cadrul happening-urilor, ac]iunilor [i aperformance-urilor. Aceste noi tipuri de expresieartistic\ pot fi subsumate termenului de ac]ionism,ce poate fi privit ca o form\ efemer\ a arteicontemporane, aflat\ la confluen]a dintre teatruexperimental, arte vizuale, coregrafie [i muzic\.Goethe-Institut Bucure[ti organizeaz\`n cadrul Bienalei TinerilorArti[ti, edi]ia a II-a(14.10.-16.11.06), un workshopde dou\ zile destinat tinerilorcuratori [i critici de art\,sub `ndrumarea criticului JanVerwoert.Jan Verwoert tr\ie[te laHamburg [i lucreaz\ ca freelancecritic. Este membru `nboardul consultativ al KunstvereinMünchen [i profesor asociatde Teorie [i Art\ Contemporan\`n cadrul AcademieiArti[tii dadai[ti [i suprareali[tis-au folosit de ac]iuni pentru acrea [ocul psihic de reac]ie fa]\de structurile [i func]iile oficialeale artei. ~n filmele sau spectacolele-performan]eei au `ncercats\ produc\ acelea[i efecte pecare publicul le cerea de la cinematograf.Un rol important `ndezvoltarea performance-uluil-a avut munca de pionierat a artistuluigerman Oskar Schlemmer,`n anii ’20-’30, `n cadrul{colii de la Bauhaus, una dintreprimele institu]ii de educa]ie artistic\experimental\, fondat\ dearhitectul Walter Gropius. ~n teoriasa despre performance,Schlemmer a pus `n discu]ie rela]iadintre corpul uman [i spa-]iu, prin opozi]ia clasic\ dintrespiritul apolinic, bazat pe intelect[i ra]iune, [i cel dionisiac,Umeå. Public\ permanent `n„Afterall“, „Frieze“, „Springerin“.A primit `n 2001 premiulAdKV pentru critic\ de art\.~n cadrul aceluia[i workshop,cei selecta]i vor aveaposibilitatea s\ ia contact cueditorii revistei „IDEA (art\ +societate)“, Cluj, [i ai revistei„VECTOR – art\ [i cultur\ `ncontext“, Ia[i.Cei interesa]i s`nt ruga]i s\completeze un formular [i s\-ltrimit\ la Goethe-Institut Bucure[tip`n\ la data de 24 iulie.Oskar Schlemmer, Metal Dance, 1929prezentat `n festivit\]ile s\lbaticeale lui Dionisos. ~n baletelesale mecanice, mi[c\rile coregraficeale corpului erau minu]iospreg\tite anterior, pe baza unorsofisticate diagrame, pentru apune `n valoare spa]iul arhitectural.Influen]at de g`ndireaconstructivist\, Schlemmer af\cut [i design-ul costumelorcare transformau figura uman\`ntr-un obiect mecanic. ~n proiectulGlass Dance / Dansul desticl\ din anul 1929, corpuldansatorului a fost extins prinOpen Call – Workshop de critic\ de art\ – 10/11 Noiembrie 2006sfere de sticl\ care limitau posibilit\]ilede mi[care, tocmai `nideea de a asimila corpul umanunui mecanism independent decontrolul uman.Dup\ `nchiderea {colii de laBauhaus de c\tre nazi[ti `n1933, ideile novatoare ale luiSchlemmer au fost continuate `nStatele Unite la Black MountainCollege, acel laborator experimental`n care s-au pus bazelemultor curente din arta contemporan\a ultimelor decenii.Rezultatele vor fi comunicatela `nceputul lunii septembrie.S`nt necesare urm\toareledocumente: un cv care s\ cuprind\date despre activitateaprofesional\ (studii [i experien]\profesional\), o scrisoarede inten]ie de o jum\tate depagin\ care s\ motiveze interesulpentru participarea laworkshop, un text scris pemarginea unui eveniment sausubiect din arta contemporan\de maximum 1 pagin\ (articolsau eseu), `n format electronic,la adresa: programm@bukarest.goethe.org.Cei selecta]i vor primi informa]iilegate de cea de-a II-aedi]ie a Bienalei Tinerilor Arti[ti(14.10.-16.11.). Ace[tia vor firuga]i s\ redacteze, la `nceputulevenimentului, un articol `nlimba englez\ care va fi trimiscelui care va conduce workshopul.Articolul va servi drept materialde lucru `n cadrul atelierului.Workshopul va avea loc`n limba englez\.fe]e-fe]eCristi NEAGOE (cristineagoe@gmail.com)fast-foodSCARA DE BLOGPisici p\trate, dreptunghiulare,trunchiuri de conC`nd vine vorba de geometria pisicii, Ciubi nu se rezum\ la ceaeuclidian\. Contorsionat\ `n jurul propriului trup de m`]\, r`njind cugingiile `n afar\, url`nd, l\tr`nd, ]ip`nd nemul]umit\, probabil deforma-i prea pu]in comod\, pisica p\trat\ nu prea ajunge s\ leneveasc\pe acoperi[ul fierbinte. I-ar fi extrem de dificil s\ se descurcecu c\]\ratul `n situa]ia `n care se afl\. Se are foarte bine,`n schimb, cu suprafe]ele bidimensionale, cu pere]ii, zidurile, semnelede circula]ie, burlanele, co[urile de gunoi, unde apare cas\-]i z`mbeasc\ grotesc `n amintirea uneia dintre vechile ei prietene,pisica din Cheshire.I se mai spune [i ’ sik 2 , squarecat, chatcarre. A fost remarcat\[i apreciat\ pentru versatilitatea ei geometric\, algebric\, biologic\pe site-uri interna]ionale de street art ca Wooster Collectivesau Ekosystem. ~n fine, m`]a cu unghiuri drepte este personajullui Ciubi, un excelent juc\tor de ping-pong cu antecedente `nConstan]a, Ia[i [i Bucure[ti. ~l cheam\, de fapt, Alexandru Ciubotariu[i e ilustrator. Are un blog numit „ciuBLOGtariu – undergroundBD“,unde posteaz\ chestii despre banda desenat\ dinRomânia, un domeniu at`t de slab reprezentat [i at`t de pu]in vizibil`nc`t nici nu are sens s\ mai discut\m despre asta. Subp\m`nt, sub p\m`nt, dar `n afar\ de Hard Comics, pe pia]a româneasc\nu se g\se[te mai nimic care s\ merite aten]ie. N-ar fifain s\ avem rafturi `ntregi de romane grafice [i BD-uri [i comics[i manga [i fumetti prin libr\rii? Editurile române[ti nu par s\ deavreun semn c\ ar `n]elege lipsa lor de pe pia]\.Ce mai face Ciubi pe blogul lui? Posteaz\ stripuri (benzi desenatescurte, de obicei `n trei casete) care fac parte din seriaClub 106, despre prietenii lui [i pove[tile lor. De cele mai multeori, personajele din Club 106 joac\ ping-pong sau se duc la concerte.De cele mai multe ori, cineva nu serve[te [i altcineva prime[teo palet\ `n fa]\. De cele mai multe ori, Ciubi e cel accidentat.Un mod cel pu]in inedit, acela de a face blogging cu band\desenat\. O mai fac `n România, din c`te [tiu, doar Eugen Erhan[i Tudor Muscalu cu „Fredo & Pid’jin“, dou\ p\s\ri demente carevor s\ distrug\ lumea (http://www.eugen.ro/pidjin). ~n fine, e greuuneori s\ prinzi umorul serialului lui Ciubi (poate [i fiindc\ nu preaavem acces la poantele private ale personajelor). Un alt minus,dup\ mine, care tind s\ privesc textul [i altfel dec`t ca succesiunede semne grafice, este gramatica lui Ciubi, deficitar\ pe alocuri.~ntorc`ndu-ne la m`]\, de cur`nd ea a `nceput s\ capete [i alteforme. Mai `nt`i s-a lipit de pere]i ca sticker, apoi a crescut `n dimensiuni[i a devenit ditamai paste-up-ul (`ntr-o fereastr\ oarb\,prin Bucure[ti, po]i vedea o pisic\ p\trat\ dup\ gratii, url`nd dezn\d\jduit\dup\ ajutor). Acum, pisica p\trat\ s-a dat pe parteamai corporate a[a, a `nceput s\ intre prin magazine. Avem pisicip\trate la recipient de carte, avem insigne,tricouri, ba mai nou [ijuc\rii la cutie. Iat\ deci[i primele juc\rii urbane,obiecte unicat, fabricate,pictate,ambalat manual [isemnate `n originalde artist.Link-uri:http://undergroundbd.blogspot.com,http://www.this.ro/artists/pisica.© CiubiMarc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“Proiect realizat de Editura Poliromîn colaborare cu „Ziarul de Ia[i“ [i„Gazeta de Sud“.Suplimentul se distribuie gratuitîmpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.Colegiul editorial:Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu,Lucian Dan TeodoroviciRedactor-[ef:George OnofreiRedactor-[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Victor Jalb\Rubrici permanente: Adriana Babe]i,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru,M\d\lina Cocea, {erban Foar]\, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Ada Milea, Doris Mironescu,Cristi Neagoe, Ana-Maria Onisei, LucianDan Teodorovici, Luiza VasiliuCarte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescuMuzic\: Victor Eskenasy, R\zvan }upaFilm: Iulia BlagaTeatru: Mihaela Michailov, Oana StoicaArte vizuale: Matei BejenaruCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion BarbuTV: Alex SavitescuPublicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/252294Distribu]ie / Abonamente:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333Media Distribution S.R.L., tel. 0232/216112Tipar: S.C. Print Multicolor S.R.L., Ia[iAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, 0724/574355, fax: 0232/ 214111, e-mail: supliment@polirom.ro,http://www.polirom.ro/supliment.html• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX •„Suplimentul de cultur\“ este `nscris`n Catalogul presei interne la pozi]ia2378.Pentru abonamente v\ pute]i adresaoric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sauoric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abonala adresa: export@rodipet.ro.Tarife de abonament:• 18 lei (180.000) pentru 3 luni• 36 lei (360.000) pentru 6 luni• 69 lei (690.000) pentru 12 luniSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 15special

specialLuiza VASILIUEN}ICLOPEDIAENCARTAFotbalNu [tiu s\ dau cu piciorul `nminge [i nici nu recunosc dinprima un off-side. De aceea,cititorii vor trebui s\ se mul-]umeasc\ doar cu o scurt\dare de seam\ neprofesionist\[i b`rfitoare despreCampionatul Mondial de Fotbal.Imagina]i-v\ c\ [tirile [italk show-urile politice ar fidate uit\rii, c\, la anumiteore din zi, pe strad\ armerge numai femei sau c\terasele [i barurile f\r\ televizorar fi complet p\r\site.A[a e Germania acum, colorat\[i vesel\ toat\ ziua(dar mai ales noaptea), cupuseuri nevinovate de na]ionalism[i prietenie nem\rginit\pentru togolezi [i Coastade filde[. ~n magazine sev`nd tricouri de fotbali[ti (ceamai fain\ idee au avut-o ceide la Butler’s: un tricou pecare scrie „Oportunist“ [icare are lipite `n dezordinevreo 20 de stegule]e diferite),vopsea pentru fa]\, brelocuri[i seturi pentru fani, chipsuri[i bere (muuuuult\ bere). UrsulBruno (care a b`ntuit sudulGermaniei de mai multde o lun\, ucig`nd zeci decapre [i oi) nu mai intereseaz\pe nimeni, dup\ ce,at`ta vreme, de]inuse recordulla capitolul „Prezen]e animalela [tiri“. Nu exist\nic\ieri zone libere de fotbal,iar libr\riile [i bibliotecile auvitrine tematice, cu mingi [itricouri verzi-gazon, pe carescrie: „Tunde-m\“.Sabine Christiansen, unadintre cele mai cunoscutemoderatoare de talk show-uripolitice, declar\ pe site-ul eic\ a c\zut victim\ campionatuluide fotbal [i, de a-ceea, e nevoit\ s\-[i `ntrerup\emisiunea pentru olun\. Organizatorii se temuser\de atacuri teroriste [ide r\bufnirile neo-naziste.N-au avut parte `ns\ dec`t dec`]iva huligani englezi [i deenorm de mul]i b\utori debere.Momentele mele preferatede p`n\ acum: neam]ulcare a furat mingea cu carea dat gol `n meciul de deschidere([i echipa Anglieicare s-a declarat [ocat\ deasemenea obr\znicie),Ghana (`n ora[ul `n care eg\zduit\ echipa, steagurileGhanei s`nt arborate `n vitrineal\turi de cele germane),suporterul ceh care a intratpe teren `n timpul meciuluic\ s\-i pupe adida[ii unuijuc\tor [i, `n fine, papucii luiPodolski care au `n c\ptu-[eal\ prima strof\ din imnulGermaniei. At`ta s`nt `n stares\ pricep din fotbal [i at`ta-miplace. A, da, plus loviturilede la 11 metri.Primul magazin cultural din România,„Suplimentul de cultur\“, a lansat o nou\ colec]iePolirom, care a `mprumutat titlul revistei.Dumnezeu se uit\ la noi cu binoclul de Emil Brumaru,Ultimul sufleu la Paris de Adriana Babe]i [i Voi n-a]i`ntrebat, F|R| ZAH|R v\ r\spunde de Bobi [i Bobos`nt primele titluri de carte editate sub sigla„Suplimentului de cultur\“.16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006