Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

More documents

Recommendations

Info

De asemenea, în definirea condiţiilor de referinţă s-a avut în vederereprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor, pentru râurifiind utilizate comunităţile de macronevertebrate. Pentru analiza comunităţilor demacronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică, reprezentată de utilizarea maimultor indecsi, funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia.Pentru a se stabili cu mai mare acurateţe condiţiile de referinţa specifice tipului, s-au evaluat, - ihtiofauna potenţială stabilită de academicianul P Bănarescu (1964), şifitoplanctonul, pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este consideratreprezentativ, utilizându-se un indice multimetric. În sistemele lotice, în special în cele deordin mic, comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stăriiecologice şi este utilizată pentru a furniza informaţii suplimentare evaluării realizate pebaza celorlalte elemente biologice.În urmatorul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile defitobentos.Pentru macronevertebratele bentice, valorile de referinţa ale indicilor care intră înalcatuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6.1.1B a Planului Naţional deManagement, iar pentru fitoplancton, în anexa 6.1.1.A a Planului Naţional deManagement.Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent, avand în vederediversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum şi necesitateainvestigării şi analizei hidrologice aprofundate, condiţiile de referinţă vor fi definite într-oetapă ulterioară.*stabilirea condiţiilor de referintă pentru macrozoobentos a fost realizată de Institute despecialitateParticiparea la Exercitiul European de IntercalibrareScopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact limitele întrestarea ecologică foarte bună - bună, respectiv buna-moderată şi de a asiguracomparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor dereferinţă.În anul 2005, un număr de 2 secţiuni din bazinul hidrografic Olt au participat laExerciţiul European de Intercalibrare - Râuri- în cadrul Grupului Eastern Continental şi aufost incluse în Registrul european al intercalibrării, pentru tipul R-E1. ParticipareaRomaniei la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat,Romania nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată.32
Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate înTabelul 3.4.Tabelul 3.4. - Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrareTipul(cfGIG)TipulabioticanteriorTipulabioticactualSectiunea/cursul deapă/bazinulhidrograficCaracterizare(cf GIG)Ecore-giuneSuprafaţa(km2)Altitudine(m)GeologieR-E1 RO 02 RO 01 Am. Băile Carpaţii, 10 10- 500- silicioHomorod / suprafaţa 1000 800 asăHomorod / bazinuluiB.H.Olt mica -medie;Nistoreşti / altitudineOlteţ / medieB. H. OltSub-stratBolovaniş- pietrişAvând în vedere ca la data realizării exerciţiului european de intercalibrare, metodele deprelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitatedeplină cu cerintele Directivei Cadru Apă, rezultatele intercalibrării tipurilor etaparespectivă s-au bazat numai pe datele furnizate de ţările care au corespuns cerinţelorexerciţiului (Austria, Slovacia).Rezultatele intercalibrării au fost prezentate în Decizia Comisiei Europene2008/915/EC.Documentul menţionat este prezentat pe website-urile:http://eurlex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM%3AEN%3AHTMLhttp://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF3.2.2. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturaleTipologia abiotică a lacurilor naturaleCriteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt înconcordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următoriiparametrii principali:33
Page 2 and 3: Capitolul 1.Capitolul 2.Capitolul 3
Page 4 and 5: Capitolul 10.Capitolul 11.Capitolul
Page 6 and 7: Anexa 9.7.Anexa 9.8.Anexa 9.9.Anexa
Page 8 and 9: Lista actualizată a denumirilor of
Page 10 and 11: AbrevieriANAR - Administraţia Naţ
Page 12 and 13: MTS - Materii totale în suspensieM
Page 14 and 15: Poluatori:I - industriali;A - agric
Page 16 and 17: la prevenirea si controlul poluări
Page 18 and 19: durabile a resurselor de apă şi m
Page 20 and 21: Îmbunătăţirile/actualizările a
Page 23 and 24: 2.2. HidrografiaBazinul hidrografic
Page 26: Grupul sudic al dealurilor podişul
Page 29 and 30: • aluviuni actuale şi subactuale
Page 31: • Râul Negru are un debit de 8,5
Page 34 and 35: Râul Lotru (F=990 km 2 , L= 83 km)
Page 36: Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăe
Page 39 and 40: Zonarea longitudinală a cursurilor
Page 41 and 42: ParametriiTipSector deSimbolEcoregi
Page 43: Încadrarea pe tipuri şi subtipuri
Page 48 and 49: - altitudinea la care este situat l
Page 50: - timpul de retenţie mic (< 3 zile
Page 53 and 54: Acumulare, deadâncime mare,L-M8sup
Page 55 and 56: De asemenea, în cazul unei cascade
Page 58 and 59: Industria:I. instalaţiile care int
Page 60: Se menţionează că există un nr.
Page 64 and 65: mecanică ce evacuează un debit me
Page 67 and 68: Din punct de vedere al evacuărilor
Page 69 and 70: Apele uzate anorganice şi organice
Page 71 and 72: Conform Corine Land Cover (CLC 2000
Page 73 and 74: La nivel naţional, cantităţile s
Page 75 and 76: Se mentionează că, scurgerea subt
Page 77: Criterii pentru desemnarea presiuni
Page 80: DerivaţiiObiectivele hidrotehnice
Page 83 and 84: Corpurile de apă nu pot fi desemna
Page 85 and 86: fost identificate sursele industria
Page 87 and 88: atât zone şi perioade de prohibi
Page 89 and 90: suprafaţă şi subterane pentru fi
Page 91 and 92: matematică pot fi utilizate pentru
Page 93 and 94: 3.5.2. Poluarea cu nutrienţiO alt
Page 95 and 96: Fig. 4.181
Page 97 and 98:
13. ROOT13 / Vestul Depresiunii Val
Page 99 and 100:
În compartimentul median al depres
Page 101 and 102:
freatic (Fabrica de hârtie Zărne
Page 103 and 104:
Diagramele Piper, Schoeller şi Sti
Page 105 and 106:
Patul orizontului acvifer este alc
Page 107 and 108:
NITRAMONIA SA Făgăraş, RAGCPS F
Page 109 and 110:
Corabia, între Gârcov şi Izlaz,
Page 111 and 112:
Corpul ROOT11 Depresiunea BraşovCo
Page 113 and 114:
Orizonturile poros permeabile acvif
Page 115 and 116:
Alimentarea acestui sistem acvifer
Page 117 and 118:
Corpul ROOT14 Vânturariţa-BuilaCo
Page 119 and 120:
Tabelul 4.3. Exploatări semnificat
Page 121 and 122:
Pentru captările de apă subteran
Page 123 and 124:
În funcţie de gradul de protecţi
Page 125 and 126:
funcţie de gradul diferit de risc
Page 127 and 128:
5.2 Zone pentru protecţia speciilo
Page 129 and 130:
mreană, scobar, roşioara, babuşc
Page 131 and 132:
La nivelul bazinului hidrografic Ol
Page 133 and 134:
122
Page 135 and 136:
Anumite zone protejate la nivel na
Page 137 and 138:
128
Page 139 and 140:
Conform reglementărilor în vigoar
Page 141 and 142:
132
Page 143 and 144:
Elemente de calitate Parametrii Pro
Page 145 and 146:
** se monitorizează de 12/an când
Page 147 and 148:
Elemente de calitatepiscicolăRegim
Page 149 and 150:
FrecvenţaElemente de calitateParam
Page 151 and 152:
142
Page 153 and 154:
6.1.3. Zone protejateConform artico
Page 155 and 156:
Caracterizarea stării ecologice î
Page 157 and 158:
Fig. 6.3- Schema de clasificare a s
Page 159 and 160:
În cazul poluanţilor specifici si
Page 161 and 162:
ună (284 râuri, 0 lacuri naturale
Page 163 and 164:
Starea corpurilor de apă pe baza e
Page 165 and 166:
Pentru starea chimică, analiza efe
Page 167 and 168:
În cazul lacurilor de acumulare, e
Page 169 and 170:
160
Page 171 and 172:
162
Page 173 and 174:
de poluant transferată către ecos
Page 175 and 176:
În anul 2003 corpul de apă subter
Page 177 and 178:
Se remarca local depăşiri ale TV
Page 179 and 180:
Tabelul 6.4. Situaţia sintetică p
Page 181 and 182:
DenumireCurs deUtilizator de apăCa
Page 183 and 184:
Acelaşi principiu s-a aplicat şi
Page 185 and 186:
Criterii abiotice pentru clasificar
Page 187 and 188:
Desemnarea finala a corpurilor de a
Page 189 and 190:
Hidrologica1.4 Restaurareazonelor u
Page 191 and 192:
2) „Mutarea” folosinţei existe
Page 193 and 194:
De asemenea, în figura 6.6 se prez
Page 195 and 196:
Izvorând din Lacul Gâlcescu (Masi
Page 197 and 198:
În cazul în care unui corp de ap
Page 199 and 200:
De asemenea se pot stabili valori p
Page 201 and 202:
de prelevare, conservare şi proces
Page 203 and 204:
Tabel 8.1. Indicatori socio economi
Page 205 and 206:
) elaborarea schemelor directoare d
Page 207 and 208:
Referitor la volumele de apă resti
Page 209 and 210:
Tabel 8.2 - Gradul de racordare al
Page 211 and 212:
8.2 Tendinţe în evoluţia cerinţ
Page 213 and 214:
Veniturile proprii se asigură prin
Page 215 and 216:
Fig.8.8.1 prezintă Cuantumul contr
Page 217 and 218:
De asemenea, cheltuielile de exploa
Page 219 and 220:
să încurajeze funcţionarea efici
Page 221 and 222:
Capitolul 9. Programe de măsuriDir
Page 223 and 224:
ii. Directiva privind conservarea p
Page 225 and 226:
apei, prin îndeplinirea obligaţii
Page 227 and 228:
evaluare financiară pentru impleme
Page 229 and 230:
Scopul activităţilorPerioada de t
Page 231 and 232:
• notificarea îmbolnăvirilor as
Page 233 and 234:
DIRECTIVA 91/271/CEE privind epurar
Page 235 and 236:
Administraţia Naţională“Apele
Page 237 and 238:
Tabel nr. 9.2 - Numărul sistemelor
Page 239 and 240:
MTS, 70-80% N t şi 80% P t , astfe
Page 241 and 242:
- Obligativitatea utilizatorilor de
Page 243 and 244:
- 6482,8 tone substanţă uscată/a
Page 245 and 246:
staţii de epurare de dimensiuni mi
Page 247 and 248:
nutrienţi. Zone vulnerabile la nit
Page 249 and 250:
Autorităţile competente pentru im
Page 251 and 252:
produselor fitosanitare omologate e
Page 253 and 254:
- Realizarea unor studii de evaluar
Page 255 and 256:
validare a siturilor Natura 2000.Sc
Page 257 and 258:
Costurile pentru îndeplinirea măs
Page 259 and 260:
‐ Realizarea sistemului de cooper
Page 261 and 262:
Pentru a se asigura de aplicarea ce
Page 263 and 264:
Operatorii amplasamentelor care int
Page 265 and 266:
fie luate în considerare obiective
Page 267 and 268:
implementarea măsurilor de bază
Page 269 and 270:
investiţii productive în acvacult
Page 271 and 272:
În vederea asigurării corelării
Page 273 and 274:
apei, gestionarea durabilă a resur
Page 275 and 276:
9.2.2. Deficienţe ale sistemului a
Page 277 and 278:
9.2.3. Măsuri privind dimensionare
Page 279 and 280:
Subetape• definirea tipurilor de
Page 281 and 282:
Master planul are scopul de a stabi
Page 283 and 284:
În cele 159 zone de protecţie san
Page 285 and 286:
• executarea de foraje pentru pro
Page 287 and 288:
personalul de specialitate al Admin
Page 289 and 290:
execuţiei şi anume, lucrări de c
Page 291 and 292:
colectate de la nivelul Direcţiilo
Page 293 and 294:
Priorităţi indicate de politicile
Page 295 and 296:
nr. 9.3) au fost estimate în bazin
Page 297 and 298:
espectiv Anexa nr. 9.11 referitoare
Page 299 and 300:
- Finanţare din surse publice conf
Page 301 and 302:
5 Industria construcţiilor metalic
Page 303 and 304:
• Măsuri pentru reducerea efecte
Page 305 and 306:
Măsurile de bază stabilite pentru
Page 307 and 308:
Fig. nr. 9.10. Costuri de investiţ
Page 309 and 310:
Ordinul nr. 662/2006 din 28 iunie 2
Page 311 and 312:
şi folosinţelor de apă; „subst
Page 313 and 314:
evacuate în mediul acvatic al Comu
Page 315 and 316:
• Implementarea planurilor propri
Page 317 and 318:
poluarea raportată are un impact t
Page 319 and 320:
Pentru atingerea obiectivelor de me
Page 321 and 322:
următoarea etapă este necesară r
Page 323 and 324:
Fig. nr. 9.14 - Selectarea măsuril
Page 325 and 326:
special pentru corpurile de apă si
Page 327 and 328:
• Măsuri suplimentare pentru red
Page 329 and 330:
‐ subvenţii/plăţi pentru aplic
Page 331 and 332:
• Consultanţă, studiiEx: Consul
Page 333 and 334:
Analiza Cost Eficienţă realizată
Page 335 and 336:
Ghimbăşel, Homorod Ciucaş, Vulc
Page 337 and 338:
Măsurile de bază şi suplimentare
Page 339 and 340:
costurile depăşesc beneficiile pr
Page 341 and 342:
334
Page 343 and 344:
apă nu ating obiectivele de mediu
Page 345 and 346:
Capitolul 11. Aspecte cantitative
Page 347 and 348:
-exces de apă datorită funcţion
Page 349 and 350:
Cea mai importantă componentă a s
Page 351 and 352:
marilor aglomerări urbane şi indu
Page 353 and 354:
2. Planificarea în domeniul gospod
Page 355 and 356:
managementul integrat al resurselor
Page 357 and 358:
va asigura din surse bugetare şi f
Page 359 and 360:
Întreaga activitate privind Partic
Page 361 and 362:
- propune revizuirea standardelor
Page 363 and 364:
Administraţia Naţională „Apele
Page 365 and 366:
informare privind prevederile Direc
Page 367 and 368:
Categoriile de stakeholderi invita
Page 369 and 370:
cont atunci când se interpretează
Page 371 and 372:
- Caracterizarea chimica a apelor s
Page 373 and 374:
(reducerea impactului fenomenelor e
Page 375 and 376:
completările ulterioare. Astfel, s
Page 377 and 378:
Capitolul 14. ConcluziiSe poate apr
Page 379 and 380:
În evaluarea stării chimice şi c
Page 381 and 382:
9,05 mld.mc în anul 1998, în anul
Page 383 and 384:
- Eforturi continue pentru întări
Page 385 and 386:
Bibliografie1. *** (2004), Basin-wi
Page 387 and 388:
25. xxx, Common Implementation Stra
Page 389 and 390:
48. *** Institutul Naţional de Cer
Page 391 and 392:
76. ***Administraţia Naţională
Page 393 and 394:
103. *** Administraţia Naţională
show all

Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?