11.07.2015 Views

Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

• Râuri<strong>Olt</strong>ul este afluent <strong>de</strong> ordinul I al Dunarii şi se varsă cu 489 km amonte <strong>de</strong> confluenţafluviului cu Marea Neagra.Râul <strong>Olt</strong> izvorăşte din Masivul Hăşmasu Mare, Carpaţii Orientali, în zona centrală aRomâniei la altitudinea <strong>de</strong> 1400 m şi se varsă în Dunăre la altitudinea <strong>de</strong> 18 m,parcurgând o lungime <strong>de</strong> 615 km <strong>de</strong> la nord la sud. Culege apele unei reţele hidrografice<strong>de</strong> 9872 km (12,5 % din lungimea totală a reţelei din ţară) cu o <strong>de</strong>nsitate <strong>de</strong> 0,41 km/km 2fiind superioară mediei pe ţară (0,33 km/km 2 ). Suprafaţa bazinului <strong>de</strong> recepţie este <strong>de</strong>24.050 km 2 , panta medie a râului <strong>Olt</strong> este <strong>de</strong> 2‰.Pe partea stângă râul <strong>Olt</strong> primeşte 99 <strong>de</strong> afluenţi din care menţionam: Fişag, RâulNegru, Bârsa, Şercaia, Topolog, Cungrişoara.Pe partea dreaptă râul <strong>Olt</strong> primeşte 80 <strong>de</strong> afluenţi dintre care menţionam: Cormoş,Homorod, Cibin, Lotru, Bistriţa, Luncavaţ, <strong>Olt</strong>eţ, Teslui.În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din bazinul hidrografic <strong>Olt</strong>:Râul Negru, cel mai important afluent pe partea stângă, cu suprafaţa bazinului <strong>de</strong>2349 km 2 şi o lungime <strong>de</strong> 88 km. Izvorăşte din Munţii Vrancei <strong>de</strong> la altitudinea <strong>de</strong> 1260 mşi traversează <strong>de</strong>presiunea Tg.Secuiesc, colectând afluenţii care izvorăsc din munţiiVrancei şi Buzaului. Se varsă la altitudinea <strong>de</strong> 498 m în râul <strong>Olt</strong>, având panta medie <strong>de</strong>9‰ şi un coeficient <strong>de</strong> sinuozitate <strong>de</strong> 1,41. În bazinul Râului Negru, văile afluenţilor suntbine conturate având pante medii cuprinse intre 40-100‰ , majoritatea râurilor au curspermanent, scurgerea medie multianuala având valori scazute cuprinse între 2-10 l/s/km 2 .Râul Negru are 22 <strong>de</strong> afluenţi, mai importanţi sunt Caşinul cu o lungime <strong>de</strong> 54 km şisuprafaţa bazinului <strong>de</strong> 482 km 2 , Covasna cu 28 km lungime şi suprafaţa bazinului <strong>de</strong> 280km 2 şi Târlung cu lungimea <strong>de</strong> 54 km si suprafata bazinului <strong>de</strong> 485 km 2 . Pe raul Târlung afost realizată acumularea Săcele cu rol <strong>de</strong> alimentare cu apă a oraşului Brasov.Râul Bârsa (F= 937 km 2 , L=73 km), izvorăşte din Muntii Barsei <strong>de</strong> la altitudinea <strong>de</strong>1500 m şi se varsă în <strong>Olt</strong> la 487 m, având o pantă medie <strong>de</strong> 14‰ şi un coeficient <strong>de</strong>sinuozitate <strong>de</strong> 1,62. În bazinul Bârsa majoritatea râurilor au curs permanent.Râul Cibin, cel mai important afluent pe dreapta, colectează apele din munţiiCindrelu şi <strong>de</strong>alurile Hârtibaciului. Izvorăşte <strong>de</strong> la 1990 m şi se varsă în râul <strong>Olt</strong> la 362m.Râul Cibin, în lungime <strong>de</strong> 82 km, are o reţea hidrografică bine <strong>de</strong>z<strong>vol</strong>tată cu suprafaţabazinului <strong>de</strong> 2194 km 2 , panta longitudinală medie fiind <strong>de</strong> 20‰, iar coeficientul <strong>de</strong>sinuozitate <strong>de</strong> 2,12. În amonte <strong>de</strong> localitatea Gura Râului a fost realizat lacul <strong>de</strong> acumulareGura Râului cu rol <strong>de</strong> alimentare cu apă a oraşului Sibiu şi rol energetic.19

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!