Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

Suprafaţa totală agricolă reprezintă cca. 60,6% (13976,5 km 2 ) din cea a bazinuluihidrografic Olt.Culturile perene au o dezvoltare neuniformă, suprafeţele mai reduse se găsesc înbazinul superior şi mijlociu, acestea crescând în bazinul inferior, ocupând 16,3% dinsuprafaţa bazinului hidrografic.2.5. GeologiaRâul Olt se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cucristalinul masivului Şipoşului, traversând până la vărsare in Dunăre diverse formaţiunigeologice.În depresiunea Ciucului albia Oltului se dezvoltă pe depozite fluviatile, fiindinterceptată de roci vulcanice şi cretacice la ştrangularea de la Jigodin şi în defileul de laTuşnad. În acest sector afluenţii din dreapta vin din munţii Harghitei formaţi din rocivulcanice, iar cei din stânga se formează în regiuni muntoase constituite din roci eruptiveşi şisturi cristaline de vârsta triasică, jurasică şi cretacică.În depresiunea Braşovului în albia Oltului şi în sectoarele inferioare ale RâuluiNegru, Ghimbăşel şi Bârsa sunt dominante aluviunile actuale, iar în sectorul amonte alRâului Negru reprezentative sunt depozitele fluvio – lacustre. Zona sudică a depresiuniiBraşovului este constituită din roci calcaroase cretacice cu intercalaţii jurasice.Afluenţii Baraolt, Vârghiş şi Homorod în partea superioară traversează rociadezitice alemunţilor Harghitei şi se varsă în Olt prin roci pliocene de tip Romanian şi PontianSectorul Racoş – Brezoi al bazinului hidrografic Olt poate fi configurat geologicastfel:• spre nord în bazinul aflentului Hârtibaciu, sunt reprezentative rocile sedimentarepliocene de tip Panonian şi Sarmatian;• spre sud in vecinătatea Oltului o fâşie lată cca. 50% din lungimea afluenţilor ceizvorăsc din Făgăraş, şi depresiunea Sibiului, sunt formate din depozite mai recentede tip fluviatil;• lanţul munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel este constituit din formaţiuni metamorfice.În sectorul Brezoi - Râmnicu Vâlcea pe toată lăţimea bazinului se face trecereade la formaţiunile metamorfice la formaţiuni sedimentare de diferite vârste.În aval de Râmnicu Vâlcea până la Dunăre se găsesc numai formaţiunisedimentare, astfel:• depozite loessoide în zona periferică a bazinului hidrografic;14