Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

Grupul sudic al dealurilor podişului Transilvaniei este reprezentat prindealurile Hârtibaciului, format din mai multe culmi largi, cu aspect de podiş, cu altitudinireduse 600-700 m constituite din nisipuri, argile şi marne, fragmentate în văi adânci cuterase şi lunci dezvoltate.Versantul sudic al munţilor Făgăraş se prezintă ca un abrupt puternic sub formaunei creste tectonice şi de eroziune, care domină cu peste 2000 m depresiunea Făgăraş.Aceşti munţi, cei mai înalţi din ţară cu vârfurile Negoiu 2535 m şi Moldoveanu 2545 m,sunt formaţi din şisturi cristaline care aparţin zonei getice, relieful predominant este celglaciar, rezultat al acţiunii gheţarilor cuaternari, reprezentat prin creste alpine, văi, circuriglaciare.După confluenţa cu râul Cibin, Oltul traversează Carpaţii Meridionali printr-unfrumos defileu. Valea Oltului se îngustează prezentând versanţi abrupţi cu înălţimi mari de1800-2000 m.După ieşirea din defileu, râul Olt traversează zona deluroasă a subcarpaţilor, undeapar terase bine conturate ce însoţesc cursul până la vărsare.Între localităţile Rm.Vâlcea şi Slatina, Oltul străbate subcarpaţii, zona puţindezvoltată în cadrul bazinului sub forma unei fâşii înguste şi zona piemontanăreprezentată de dealurile Olteţului pe dreapta şi dealurile Cotmenei pe stânga.În aval de Slatina şi până la vărsarea în Dunăre râul Olt traversează o zonă colinarăce face trecerea între piemontul Getic şi Câmpia Română şi apoi pătrunde in CâmpiaRomână propriu zisă.Zona colinară se caracterizează prin înălţimi mici care se pierd în câmpie, diferenţade altitudine între aceste două zone nu este un criteriu de demarcaţie, deoarecealtitudinea descreşte treptat, deseori câmpia pătrunde sub forma de golfuri. Luncile râurilorsunt reprezentate prin soluri aluvionare de luncă care trec în partea sudică în solurinisipoase supuse unui stadiu de eroziune necontrolată.2.4. Utilizarea terenuluiModul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Olt este influenţat decondiţiile fizico- geografice şi factorii antropici (fig. 2.3).Terenurile arabile ocupă cca. o treime în spaţiul hidrografic Olt (35%), pădurile(34%), culturile perene (16,3%).Celelalte folosinţe (zone urbane şi industriale, păşuni, ape şi zone umede) ocupăsuprafeţe de teren mai reduse: zonele urbane 3%, păşunile 10%, iar zonele umede 2%.12