Planul de Management BH Olt - vol I - Apele Romane

Sunt necesare investiţii importante pentru construirea unor instalaţii adecvate detratare a nămolului rezultat din staţiile de epurare pentru ca acesta să poate fi utilizat înagricultură, investiţii legate de construirea noilor staţii de epurare sau de modernizareacelor existente. Se menţionează că aceste investiţii au fost prevăzute în POS Mediu, laaxa prioritara 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. Astfel,costurile de investiţie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate încadrul Master Planurilor judeţene în mod integrat cu lucrările necesare staţiilor de epurare(Anexa nr. 9.3). Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentrureabilitarea facilităţilor de tratare, depozitare şi utilizare a nămolului secundar / terţiar(prelucrare, depozitare, utilizare, transport) de cca. 107 – 355 €/tona nămol s.u.. În ceeace priveşte utilizarea nămolului în agricultură şi silvicultură, costurile aferente pentruinvestiţii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi:- împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tona- împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tona- utilizare în silvicultură: 210 €/tona.Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului dinstaţiile de epurare este afectată de prevederile Directivei Nitraţi în sensul că România aredeclarat în proporţie de 57,69% teritoriul (suprafaţă agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraţi. Înplus, perspectiva de creştere a suprafeţei agricole, corelată cu dezvoltarea agriculturii,pentru care se prevede o dezvoltare moderată, nu indica o creştere importantă pentru aputea folosi cantităţi mari de nămolul de epurare ca îngrăşământ.În acelaşi timp, în ceea ce priveşte prevederile Directivei Cadru Apă, care indicăatingerea stării bune a apelor până în anul 2015, nămolurile de epurare trebuietransportate în condiţii de siguranţă, care să nu afecteze mediu şi totodată la utilizarea înagricultură, prin împrăştiere pe terenurile agricole, să se ia în considerare compoziţianămolurilor provenite de la staţiile de epurare, bogată în nutrienţi, în metale grele,streptococi fecali, etc.De aceea utilizarea trebuie să se facă cu prudenţă, pentru a nu ajunge în emisariinaturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor), utilizarea nămolurilor fiind posibilănumai după tratarea acestora. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici înceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole, astfel încât să respecteprevederile tuturor Directivelor, respectiv DCA şi Directiva Nitraţi.Aglomerările cu mai puţin de 2000 l.e. au obligativitatea de a realiza o epurarecorespunzătoare (art. 2 (9) şi art. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi234