SM Consiliereare o înălţime peste media majorităţii colegilorsăi i se va recomanda să practice un sport carevalorizează înălţimea (volei, baschet) în <strong>de</strong>favoarea altora (gimnastică). O a doua etapă arfi conştientizarea potenţialului existent şi construireamotivaţiei spre performanţă. Cu altecu vinte. “în momentul în care eşti conştient <strong>de</strong>faptul că ai un dar la care te pricepi şi îţi place,urmează-ţi acea chemare şi <strong>de</strong>dică-te eiîn totalitate!” Talentele se pot manifesta şi sepot transforma în abilităţi conducând ulteriorla performanţe, dacă şi numai dacă sunt <strong>de</strong>scoperiteşi puse în valoare. Prin urmare, doarprin intermediul comportamentelor, talentelene <strong>de</strong>scoperite rămânând în interiorul nostru înstare latentă. Din acest motiv, psihologii le recomandăpărinţilor să fie atenţi la înclinaţiilecopiilor şi să-i înscrie la cât mai multe cercuri,cursuri, pentru că doar aşa există şansa <strong>de</strong> a <strong>de</strong>scoperipotenţialul şi <strong>de</strong> a-l valoriza.Specialiştii susţin faptul că fiecare dintrenoi poate atinge performanţe maxime, atâtatimp cât ţine cont <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> criterii şiurmează secvenţial o succesiune <strong>de</strong> etape. Astfel,vorbim <strong>de</strong> învăţarea prin mo<strong>de</strong>lare. Mo<strong>de</strong>lareapresupune a prelua un mo<strong>de</strong>l care funcţioneazăşi a-l replica în cele mai mici <strong>de</strong>talii,până în momentul în care reuşeşti să stăpâneştiprocesul. Dacă doreşti, poţi să îl îmbunătăţeşti.Iar dacă vrei să înveţi, este bine să faci asta uitându-tela cei mai buni! Pe lângă mo<strong>de</strong>lare,un criteriu important <strong>de</strong> care ar trebui să ţinemseama, este educaţia impregnată <strong>de</strong> cultură încare s-a format individul respectiv. De exemplu,civilizaţia occi<strong>de</strong>ntală şi în speţa cea americanăeste una a specialiştilor. Fiecare persoană se specializeazăîn ceva anume şi se concentrează doarasupra acelui lucru. Pe <strong>de</strong> altă parte, românii auorientarea mentalităţii spre “omul multilateral<strong>de</strong>zvoltat”, bun la toate, care se pricepe la multe.Fiecare mo<strong>de</strong>l cultural are avantajele şi<strong>de</strong>z avantajele sale, dar este evi<strong>de</strong>nt faptul cănu putem fi buni la toate, ori dacă vorbim <strong>de</strong>per formanţă, vorbim <strong>de</strong> rezultate excepţionale,mult peste medie. “Bun la toate” poate fi pe un<strong>de</strong>vasinonim cu “mediocru”, la fel cum drept“mediocru” poate fi evaluat şi un elev care nuare rezultate strălucite la multe dintre materiileşco lare dar se remarcă la una dintre ele ca fiindgenial. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, orientareape care o imprimă cultura din care face parteindividul, îi influenţează acestuia stima <strong>de</strong> sine.Imaginea <strong>de</strong> sine are multe implicaţii în<strong>de</strong>zvoltarea personală şi în punerea în valoarea potenţialului. Reprezintă o însumare asentimentelor, eşecurilor, succeselor, talen telor,dorinţelor – trecute şi viitoare - care <strong>de</strong>s criupropria personalitate, ne <strong>de</strong>termină să reacţionămmanifestându-ne prin stări <strong>de</strong> feri cire şimulţumire <strong>sau</strong> <strong>de</strong> tristeţe şi durere.Când părerea <strong>de</strong>spre propria persoană esteuna pozitivă, ne simţim capabili să ne asu mămriscuri, ne simţim unici şi curajoşi. Când aceastaeste negativă, persoana <strong>de</strong>vine <strong>de</strong>fensivă şiînspăimântată, se simte lipsită <strong>de</strong> siguranţă şiîn cordată, tin<strong>de</strong> să <strong>de</strong>vină pasivă, fără a aveaîncre<strong>de</strong>re în alţii, se retrage şi evită conflictele,evitarea schimbării <strong>de</strong>venind scopul principal.Pentru unii, aceasta ia forma unei căutări<strong>de</strong> simpatie, milă <strong>de</strong> sine, comportament autodistructivşi speranţa că alţii vor veni şi îl vorsalva. Alţii caută răspunsul în alcool, droguri,tranchilizatoare, obsesii sexuale <strong>sau</strong> în obsesiepentru muncă. La extrem, sunt cei care aleg<strong>de</strong>presia <strong>sau</strong> chiar sinuci<strong>de</strong>rea.Încre<strong>de</strong>rea e o resursă emoţională carepor neşte <strong>de</strong> la un sentiment <strong>de</strong> valorizare proprieşi se extin<strong>de</strong> la ceilalţi <strong>de</strong>venind liantul careuneş te relaţiile şi asigură un dialog onest.Sursă bibliografică:Ştefan Alexandrescu, “Piramida nive lu rilorneurologice, nivelul abilităţilor”34 COLUMNA Nr. 1-2 ianuarie - iunie 2011
Info newsPersoanele cu SM potbeneficia <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong>consiliere psihologică şisocială gratuite la Centruldin Alba-IuliaVasile Dărămuş – psihologAsociaţia SM SPEROMAX ALBAPacienţii care suferă <strong>de</strong> scleroză multiplăvor fi îndrumaţi spre medici neurologi şi vorprimi gratuit consiliere psihologică şi socialădin partea specialiştilor. Persoanele care suferă<strong>de</strong> această afecţiune neurologică pot primiajutor din partea celor 16 voluntari şi specialişti<strong>de</strong> luni până vineri, între orele 10-16.„Pacienţii care suferă <strong>de</strong> această boalăneurologică au nevoie <strong>de</strong> suport psihologic. Amîntâlnit multe cazuri când oameni tineri suntabandonaţi <strong>de</strong> familie şi ajung să fie îngrijiţi <strong>de</strong>persoane cu 20/30 <strong>de</strong> ani mai în vârstă ca ei“, a<strong>de</strong>clarat psihologul Vasile Dărămuş.„Este foarte important ca cei care suferă<strong>de</strong> această afecţiune să ajungă la noi. Spun asta,pentru că este una dintre bolile ascunse, care cucât este <strong>de</strong>scoperită mai repe<strong>de</strong> cu atât şansele<strong>de</strong> a intra în programul naţional <strong>de</strong> tratamentsunt mai mari. Practic este susţinut pacientultânăr“, a punctat Dragoş Zaharia, preşedinte alAsociaţiei SM SPEROMAX ALBA.În Alba sunt 90 <strong>de</strong> pacienţi cu aceastăafecţiune neurologică, însă doar 12 primesctratament prin programul naţional, care costălunar până la 1.200 <strong>de</strong> euro. Restul apelează latratamente naturiste, care însă nu dă cele maibune rezultate, spun medicii neurologi.Cheltuielile cu dotarea Centrului din AlbaIulia, <strong>de</strong> pe strada Unirii, numărul 1-3 s-auridicat la valoarea <strong>de</strong> 10.000 lei, bani suportaţi<strong>de</strong> un ONG.Cei interesaţi pot apela la ajutorul voluntarilorşi specialiştilor la numărul <strong>de</strong> telefon0358/103535.Asociaţia SM SPEROMAXALBA a participat laConferinţa Naţionalăa Anului European alVoluntariatului 2011 dinRomâniaDragoş Zaharia - preşedinteAsociaţia SM SPEROMAX ALBAGrupul <strong>de</strong> lucru pentru Anul European alVoluntariatului 2011 în România anunţă or ganizarea primei Conferinţe Naţionale a Anu luiEuropean al Voluntariatului 2011 în România,care a avut loc vineri, 4 februarie 2011, laBucureşti. Anul 2011 a fost <strong>de</strong>clarat AnulEuro pean al Voluntariatului în Uniunea Europeanăşi este <strong>de</strong>dicat celor 100 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong>cetăţeni ai Uniunii Europene implicaţi în activităţi<strong>de</strong> voluntariat şi celor care doresc să li sealăture, celor care îi sprijină şi celor care beneficiază<strong>de</strong> implicarea, energia şi entuziasmulacestora. Aproximativ 4 milioane dintre ei suntromâni, potrivit Barometrului European dinMai 2010. Conferinţa Naţională este primuleve niment din calendarul oficial <strong>de</strong> activităţi<strong>de</strong> dicate Anului European al Voluntariatului2011 în România şi a reunit reprezentanţi aiorganizaţiilor neguvernamentale care implicăvoluntari, instituţii publice care lucrează cu voluntari<strong>sau</strong> care au competenţe în sprijinireaactivităţilor <strong>de</strong> voluntariat, instituţii publiceşi private, care finanţează activităţi <strong>de</strong> voluntariat,reprezentanţi ai companiilor care spri jinăimplicarea angajaţilor în programe <strong>de</strong> voluntariat.Participanţii au <strong>de</strong>zbătut teme <strong>de</strong> interespentru mişcarea <strong>de</strong> voluntariat din Româniaîn cadrul a 4 grupuri <strong>de</strong> lucru tematice: Recunoaştereacompetenţelor dobândite prin voluntariat,Definiţie şi cadrul legal pentru voluntariat,Codul etic al organizatorilor activităţilor<strong>de</strong> voluntariat, Voluntariatul sprijinit <strong>de</strong> angajator şi responsabilitatea socială cor poraCOLUMNA Nr. 1-2 ianuarie - iunie 201135