CERCETARI PRIVIND APLICAREA ... - EdituraSilvica.ro

<strong>CERCETARI</strong> <strong>PRIVIND</strong> <strong>APLICAREA</strong> CURATIRILORIN pI-ANTATIT DE RA$TNOASE TNVADATE DE FOTOASE.)Dr. ing. M. GAVAFiliala I.C.A.S. iBrvgou1. INTRODUCER};cercetdriie care stau la baza prezentei comuniceri s-au desfdsuratin decursul a doi ani (1973 qi 1974) qi au fost iniliate la solicitarea Inspectoratuluisilvic Braqov. Ele au avut, deci, un caracter local, cu toate cEs-a apreciat, pe tdrept_ cuvint, cd rezultatele la care se va ajunge voravea aplicabilitate mult mai largd, putinrd fi extinse la nivelul intregii{dri, pentru situa{ii asemrndtoare celor avute tn vedere pe plan local.cercetarea a avut un caracter preponrderent aplicativ, obiectur eiconstituinrdu-l o categorie specialS de arborete, caracterizate prin aceeacd rdginoasele introduse pe cale artificiali - prin plantalii sau semindturidirecte -, c3 urmare a neefectuirii la timp qi in mod sistematica lucrdrilor de ingrijire, se aflau in pericolul de a fi coplegite Ei eliminatede cdtre foioasele regenerate n,atural. Degi existen{a unor astfel de arborete,datoritd mdsurilor luate fn ultima vreme, trebuie consideratr ca ositualie particularr Ei anorrnalS, este ,bine sd se recunoascd faptut cd e1ereprezintd inci o realitate pentru intreaga zond forestierd montand ajdrii qi cu deosebire pentru subzona de vegetafie a fdgetelor montane(FI\,I1), in care au fost introduse pe scard largd raqinoasele.Dupd cum se qtie, incepinrd cu anul 1949, la noi in {ard s-au fdcutimpdduriri, pe intinse suprafele, cu molid $i alte rdqinoase. Datoritdunor cauze in parte cunoscute - unele dintre ele considerate astizi cagreqeli de orientar€ -, multe din ,culturile create prin plantalii sausemdndturi dire,cte nu au fost urmdrite gi intrelinute cu grijd, nici inprimii ani dupd instalare qi nici imai tirziu. In unele cazuri s-a intervenitcu lucrdri singulare, dar nu s-a fdcut o urmSrire sistematicd atentd adezvoltdrii arboretelor respective, pentru a se reveni la timp cu alte' Titlul complet al temei incheiate a fost urm6torul : ,,Cercetdri privind, aplicareacurd{irilor in plantalii de rSqinoase invadate de foioase din I.S. Braqov, incar€ nu s-au executat la timp lucrdri de lngrijire".27

lucrdri de ingrijire. Ca urtnare, s-a ajuns la situalii foarte variate caaspect, care reclamd o aplicare diferenliati a intervenfiilor cultural,e.Prin cercetdrile intreprinse, s-a urmdrit sd se stabileascd o metoddeficientd de aplicare a curdtirilor in asemenea arborete. Ca un obiectivsubordonat scopului principal urmdrit, s-a stabilit ,si se determine unelecaracteristici ale arboretelor vizate (rdspindire, particularitd{i structurale,posibilitdfi de ameliorare).2. MATERIAL SI METODAPentru a se vedea in ce mdsurd cercetdrile sint oportune gi pentrua avea o bazd de plecare in organizarea acestora, s-a intocmit, intr-t-rprimi tazd, o situa{ie statisticd generalS a arboretelor din raza I. S. Bragov,care ar putea constitui obiect de studiu, situalie care a oglinditprincipalele caracteristici structurale ale ar,boretelor respective. La intocmireaei ,au 1..1 foiosite amenajamentele existente la inceputul anului1973.Rezolvarea obiectivelor propuse s-a fd'cut prin instalarea 'de lucrdriexperimentale in situafiile caracteristice identificate. In anul 1973,au fost organizate 4 experimente, in cadrul cdrora au fo6t puse inlu,rnind exemplare de r5ginoase dominate in grad diferit. Schematic,lucrdrile au fost executate aga cum se aratd in feprezentarea din figura ,1.In trei din cele patru loturi experirnentale s-au avut in vedere qi uneleexemplare de rdqinoase mult rdmase in urmd cu cregterea, exemplarecare nu mai promiteau redresarea 1or.28bFig. l. Situalia arboretelor in care s-au instalat experimentiri, lnainte (a) gi dupiefectuarea curd{irii (b) (schematic)

'In- anul 1974, spre sfirs,itul verii, s-a,revenit cu observa{ii in toatecele.4 experimente, efectuindu-se qi unele md,surdtori asupra creqterilorrealizate de cdtre exemplarele de rdEinoase care fuseserd puse in lumind.3. REZULTATE $I DISCUTIIDin situa[ia statisticd intocmitd a rezultat cd, in cuprinsul judeluluiBragov, Ia rdata ar5tat5, se intilneau asemenea arborete tinere (1ti-28 ani),il lgt"- rdginoasele fuseserd introiduse pe ,cale artificiald, pe aproape10000 ha, cele mai multe dintre ele afl,indu-se in raza ocoielor silvicesScele Ei Zd-rneqti. In suprafala ardtatd nu se cuprind unele situaliil;tilnitein ocolul silvic codlea, cu arborete de peste 25 ani, in care s-auefectuat in trecut semdndturi idirecte cu bratd in sta{iuni de fdgete $iin care s-a ajuns deja la ,dominarea totald gi Ia eliminarea [n c6a maimare parte a bradului.- In ce privegte ,compozifia, a rezultat cd, cca l3olo dintre arboreteleluate_ in considerafie reprezentau culturi pure de rdEinoase, ide reguldmoli'diguri, restul aparlinind amestecurilor de molid cu'foioase, de m6tia.brad Ei foioase sau celor, de pin cu foioase. In puline cazuri, se intilneEteqi larice, introdus mai ales in staliuni din subzona fdgetelor de deal saumontane. Pe mai mult de jumdtate din suprafala ardtatd, rdginoaseleintroduse pe cale artificiald sint prezente inlproporlie de 0,1-0,2. Estede relinut cd pe cca 1 700 ha proporlia rdEinoaselor este de numai0,1-0,3. Aici se includ cazurile caracteristice pentru cercetarea 'de fa{d,participarea, redusd a rdqinoaselor fiind o urmare directd a impuliniriitreptate a lor ca rezultat al nesprijinirii sistematice cu lucrdrl de 'ingriJire.In ,faza'de ofganizare ,a experimentdrilor, accentul a fost pus pearboretele in care rdEinoasele erau minoritare ca parti,cipare gi ameninlatecu elirninarea, in situafia cd nu s-ar fi intervenit grabnic ln sprijinullor cu lucrdri speciale de ingrijire, Au fost l5sate in afara preocup5rilorar"boretele in care rdqinoasele erau majoritare, pentru care s-a consideratcd existd norme corespunzitoare, precum qi cele care reprezentau situa[iiextre,me, Iirpsite de posibilitS{i certe de ameliorare.In anul 1973, in prima parte a perioadei de vegetalie, au fost instalate4 experimente, in diferite ,puncte din raza Ocoalelor silvice Sdcele qiTeliu. ln trei cazuri, lucrdrile au urmdrit ajutorarea brardului introdusprin semdndturi directe Ei a moli'dului plantat, iar tn cel de-,al patruleas-au avut in vedere molidul gi lari,cele introduse prin plantalii in anul1959, fln completarea regenerS.rii naturale cu fag (U. P. IV Izvoarele Buzdului,u.a. 5). Primele trei Ioturi experimentale sint localizate in bazinetul,,Groapa lui Buda( din Ocolul silvic Sicele (U. P. V. Tesla, u.a. 55 a).Este 'de precizat ci numai intr-un singur caz s-a efectuat o curSliretipici pe intreaga suprafald (,,Groa,pa lui Buida I"), in celelalte punctefiinrd vorba despre experimente speciale, in care atenlia a fost concentratdnumai asupra ajutordrii exem,plarelor de rSginoase.29

Suprafala experimentald, ,,Groagta lui Buda f", la care ne vom referiin continuare, in mdrime de 1 750 m2, a fost delimitatd intr-un amestecin virstd de 15---:20 ani. Aici, intr-o staliune de fag, pe un versant insoritcu panta mEdie de 15o, situat la 800 m altittldine, au fost executatesemdndturi directe cu brad in perioada anilor 1950-1955, la addpostulfostului arboret, in compunerea cdruia bradul apdrea doar ,diseminat. T5-ierea definitivd s-a aplicat in anul 1961, in anii urmdtori executin'du-se,in completarea regenerdrii naturale, plantalii cu molid. La data organizdriiexperimentului, arboretul reprezenta un amestec intre fag, carpen, bradgi ceva molid, in care foioasele erau prepontderente, atit ca proporlie departicipare, cit qi sub raport dimensional. Privit 'din exterior, de la rnaredistanlf, arboretul ldsa impresia de a fi pur, pentru cd rdEinoaseleexistente erau in cea mai mare parte dominate, avind indllimi mai redusedecit foioasele. Arboretul se caracteriza printr-o 'desime foarte riCicatd.Eiprin copleqirea celor mai multe cuiburi cu semdndturi directe cu brad"'In acest arboret s-a executat o curdlire pe intreaga suprafald aparcelei experimentale, reducindu-i-se consistenla pind ia 0,8-0,9 9ipistrin'd in cornpunerea lui numeroase exempla're de rSqinoase pe a -cdroriedresare s-a considerat cd se mai poate conta. Extragerile au fost foarteintense, rezultinld 8,6 grdmezi de crdci, respectiv 12 m3, ceea ce determinf,un volum Iemnos extras de 68 m3 Ia hectar. Deqi luc'rarea a avut acestcaracter de intensitate ridicatd, la inventarierea anboretului rdmas dupf,aplicarea curdlirii s-a g{sit un mare numdr de arbori pe unitatea desuprafatd (tabelul 1).Sltuafia arboretului rimas dup[:le:,n:i"u::l4iliiTabelul Iin sunratafa experimentalSSpeciaNumdr de arbori Supraiati de bazibuc.FagCarpenBradMolid4481671652255,820,820,62,82,241,120,720,3850,225,116,28,5Total 802 100,0 4,46Revine la hectar 4 580 25,42se cuvine a relua precizarea ce, in cazul acestei supratele experrmentale,nu s-a urmdrif in mod special ca fiecare exemplar de bradsau ,molird sd fie menlinrrt qi pus in lumind. Aten'lia s-a oprit numaiasupra acelor,exemplare de rdginoase care, prin dirmensiuni qi stare devegetalie, ardtau ce vor putea fi integrate in viitorul arboret'30

Din tabelul 1 rezultd participarea majoritard a fagului, cdruia ii. revinepeste jumdtate din numdrul total al ar,borilor rdmlaEi. Car,penul ester-eprezentat prin exemplare cu coeficient de zveltele riidicat, fapt oglinditde valorile care aratd o scddere a proporliei sare ca suprafal^d de" b,azd(J7,s0701 tn raport cu cea Gare se referd la numdrul de-arboii (20,80/0),dar, in acelaqi timp, gi o cregtere evidentd a acestei participdri, exprimatein raport cu volumul (25,10711. situalia de specie domlnatd a bradului.care este evidenliatd Ei in graficul rdin figura 2, este susfinutd gi dedatele din tabelul 1. Acestea aratd c5, spre deosebire de 'carpen, biadulFig. 2. Curbele de compensare aindllimilor in parcela experimentalide curdfiri ,,Groapalui Buda I"este reprezentat prin exemplare cu coeficient de zveltele redus. Pufineleexernplare de molid, in schimb. sint mai viguroase dealt cele debrad.Este de subliniat insd cd bradul se situeazd pe o pozilie inferioardnumai in raport cu indllimea (fig. 2). In privinla diametrelor de bazdmedii, orrdinea este diferitd 'de cea caracteristicd pentru indllimi. Diametrulrnediu are valoarea cea mai mare la molid (7,4 crn), acesta fiindurmat in ordine de brad (5,3 cm), fag (4,6 cm) Ei carpen (4,4 crn).In ce privegte caiitatea materiaiului extras, in cea mai mare parte,acesta era apt numai pentru {oc. Din unele exemplare de brad gi molidextrase s-ar fi putut confecliona araci.Executarea curdlirii a necesitat un volum de muncd mult mai maredecit adrnit normele oficiale actuale. Tdierea arborilor, fdrd adunarea lorin grdmezi, a necesitat 6 zile-om, ceea ce indicd 34 zile-om Ia hectarulde curdlire, in condiliile de desime foarte ridicatd a arboretului dat.Rezultd de aici cd, in anumite condi{ii, normele Ei tarifele in vigoare nupot asigura executarea unor lucrdri de calitate satisfdcdtoare.In celelalte trei experimente, lucrdrile au fost efectuate dupd o teLrnicdasemdndtoare. De data aceasta nu s-a mai urmirit sd se stabileascimodalitatea de lucru pe suprafa!5, atenlia concentrindu-se 'asupra unuianumit numdr de exemplare de rdginoase, alese in vederea ajutordrii qipromovordii lor. Au fost alese, in acest scop, exempl,are aflate in diferite31

operatriunilor culturale (curdliri Ei degajdri intirziate). Efectele sint cuatit_mai rapide qi mai certe cu cit si intervine mai'deweme gi cu citgradul rde coplegire a rdEinoaselor este mai slab.4. Aplicarea curdlirilor in asemenea arborete, rn scopul ajutdriirdginoaselor aflate in curs de copleqire, ne,cesitd o cantitate mult maimare rle muncd. De aceea, in vederea realizdrii u"ei .eJuceri a ctrettuielilorsuplimentare pe .carere-a1 impune ,Iucrdrile, ." port" recurge raaplicarea lor rpe numai o anumitd pirte din sup"aiuld iin cori,aoare saugrupe).BIBLIOGR,AFIE1. Bon-n-emann, A. - Arboretele de amestec. Forst und Holzwirt, 13, nr.19c58.14,2. Leibundgut, H. - Die Waldpfrlege. Berna, Edit. 'P. Haupt, 1966.3. Pagcovsch', g. g-a.. --Compl,exe de ,rndsgri. silvotehnice pentr.updduretipuri dedi'n Republica populard Rom6nd. Edit. agno-iii"r"a,' e,ucrrreqii, - roo+".4' Petrescu, L. - Indru'm5tor pentr,r.r lucr6rile de ingrijire a ar.boretelor. EditunaCeres, 1921.5. Schdd-elin, w. - Tdierile de ingrijire serective ca operatii de nonducerecu efioiernld calita,tivd ;maxirnd. tsern-Lei,pzig, 1936.6' Wag.en\n-echt, E. - Contribulii 'le ralionalizarea silvicultrrrii" .Soz. Forstwilrtschafit,t2, nn. 7'-4 tt97e.7.,k * * - Tdierile de ingr,ijire a arboretelor C.D.F., Bucureqti, 1966.RESEARCHES ON THE APPLICATION OF CLEANINGS IN CONIFERSPLANTATIONS INVADED BY BROADLEAVES SPECIES- Surnmarg -.T\" paper prejsents the results of the reseanches carried orut in 1g73 and 1g74on the characteristics of cleanings application in a specia;} category-of stands q,herethe conifers_ planted are subject to suppression and killin!- ty thegrown broadleaves species."rt"rrliyThe nesults shown that in certain stands of this type, where the ,con,ifertnees were nurnerous apd lrar{o good \rigiriu,rst was p,ossiibi.e- ib ,,""" and prornotethem by applying o,rientated cleanines.Ali broa'drleaves were rernoved on a radius of l.b to 2.5 rn arounrd desiredconifer trees so that the neleased ,crowns co,uld receiv"a r"ifl.li.t dire,ct light.A.s these cleanings necessitate much work, it is ardivisabte, forreasron's' to apply them on a part of the rarea only (in corriidor or groups) ""*o*loui oraroun'd a number of lO0 to 200 grouped conifer trees',per hectare. selec,ted fromthose having the best visour.33