M. Lovinescu - arhivaexilului.ro

T!www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ik" CoNST&NTrariyfwl;t{ ltc'l ,lr?f, ') www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

NODUL LUI GORDIASPrintre nenum[ratele loculiuni livregti ce neimpodobesc diclionarele qi viala de toate zilele, se afl{ gibinecunoscutul nod gord,ian, despre care cu tolii gtim cd afost despicat cu decizie de sabia lui Alexandru cel Mare all\Iacedoniei. E sintetizat[ aici o intreag{ conceplie de viatd,caracterizatd prin rdsturnarea violentd a unui mod de aaborda problema, rezolyarea simplificatd a unei st5ri limitS.Alexandru vatdm{ prin gestul slu integritatea obiectuluiabordat, dar aceasta n-are importanfd, clci nu se pot citacondi,tii limitative care s5. fi specificat efipres cd nodul nupoate fi ,,dezlegat" gi astfel.Un alt gest, gi el notoriu, qi el proverbial, este cel puspe seama lui Columb (al!ii, gi se pare mai indreptdriri, ,latribuie lui Brunelleschi); un ou este fdcut sd stea ln capuloaselor e drept cu o izbituri mai energicl de tdblia meiei,qee.a- c_e- Iiregte - ii modific[ gralioasa linie geometric5.Oul lui Columb $ nod.ul gordian stnt frali gemeni.*-S-au desfdgurat oare-lucrurile atit de simplu? Ne oprimla intimplarea din oraqul frigian, pe care drintr. Cu'rtiusitutus o nareaz{ sumar gi expresiv in_Viatra si faptele luiAlexand.ru cel Mare, ,rgilt rtortd.oniel)Ir^ confr-o. a. 'tnoi* ^ urht"..9#r l"c^'L o* rFc^r\a'), D# ca on,"+,^!-t@g,,n'h.) le- ^t lnsupunere, Alexandru intrd in templu. El vizu un car despre:a"r-e.se g[ie c[ transportase pe -Gordias, tat[l lui Midis;infdliqarea lui exterioird nu se deosebea, de bunl-seamd,de cele mai grosolane care folosite pentru muncile obignuite.ueea ce b[tea lns[ ]a ochi era jugril lui legat cu nenumdratenoduri care se impleteau incolAciidu-se stiins, incit nu maiputeai descoperi de unde porneSte primul nod (s.n.). Locuitoriidin Gordium au credinla ci acela care va dezlega inertricabilaserie de noduri [insistdm asupra faptului c[ nu e vorbade unul singur, n.n.l va cuceri, ionform prezicerilor unuioracol, intreaga Asie.',Or, A,lexandru numai daci ar fi ocolit oraqul putea si^evite intilnirea cu jugul lui Gordias, cdci el plecase-la drumlo-cqai pen-tru a smulge din miinile lui Darius linuturilefabuloase ale Asiei. Era absolut previzibil cd el va'infruntaing.xtrica!-ilgl, cu orice pre!, mai-ales cd nu-i scdpa nici unmijloc religios de a-qi insufleli falangele victorioa6e si norocoa.se.[el-lnsugi crezind- dar nu pind la totala pierdere aluciditd,tii- in semne ,ei prevestiri, pleca crr o -trupd deastrologi, mereri Ia indemind).-Tindrul- rege,. lnconjurat de suitl gi Iocuitori, se apropiede faimosul jug, impresionat de diaboliia impletituri:- -,,1 {ivdr,j,,frr-*)noianul de noduri era atit de incureat, incit nimeninu-gi putea da seama nici cu mintea, nici cu simlul vdzuluide unde incep gi nici unde se sfirgesc ori se ascunri legdturilenodului..."Nutrisem dintotdeauna convingerea cd invingdtorul hellenwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

- 3)a aclionat din capul loiului cu spada, c[ el a aruncat doaro mindrd privire scrutdtoare obiectului ,si apoi l-a impdrlitin dou[ cu o singurd ]oviturd. Parcd vedem nodurile (ca uncuib de gerpi zvircolindu-se) cum se deslelenesc din strdvecheaincremenire.Aqa se va fi gi intimplat in cele din urmd. Dar, pinlsd ridice spada, Alexandru a incercat sd dezlege nodul; elorturiindelungate gi nespornice. Rufus spune cd regele : ,,s-a Iu p-tat multd vreme cu misterioasele noduri f5r5. vreun rezultat".Deci, sd relinem bine aceasta, Alexandru nu s-a apropiatde jug cu spada ridicatd I El s-a chinuit indelung- ceeace il umanizeazd extraordinar sd desfacd nodurile cu degetele,-poate chiar apuelnd cu gura sa, obignuit[ sd comande,grosolanele fire (qi ceva ne spune cd Gordias gi-a impletttdin ctnepd nodurile sale invincibile l). Abia dupd eiuareatentativelor firegti, poate intr-o izbucnire de minie, poateinspirat de zei, Alexandru gi-a folosit sppda gest tralqant,la propriu I-- Si ln felul acesta el ,,a ocolit PreYestlreaoracolului, ori a indeplinit-o".Putine analogii, sau poate nici una pe lum.e, pot aspiraIa periectiune. d de vini simetria pe care nici natura, niciarta nu o'realizeazd pe de-a-ntregul. Ne ingdduim o asemen€aanalosie. doar partial corectd, intre episodul gordian al celuimai riaie cuceritor din istorie qi demersul modest al criticuluiliterar. Sd vedem in ce mdsuri cele doud acliuni pot fianaloage.Mai" intii, o lucrare Iiterari aduce intrucitva cu nodurilelui Gordias i ea este o conseculie de sensuri qi semne,-deceurmeaz[ a fi inlelese nu dintr-o da.td, 9i prin ,,dezlegarea"lor treptatd. O carte care, prin simili[udine, ar aminti doar- sd zicem fularul innodht Ia gitul unui copil, rru meritS,practic, atenlie.-Nu ne gindim,-Doamne -fereqtel,.la incii."r""voitl i exprimdrii -ce s-ar putea deduce din ideea denod, ci la faptul ci literatura nu este exprimare py. !i simplu,ci sugestie,'transfigurare, imaging, pu.nc-t- de incid-enfd .a-l,ro" iirii de for!,d,-,,nod" de inqelesuri. Vulgarizind.pu!in,vom spune cd pi5cerea cititorului, ca qi a criticului, este*..u, dt a dezlega seriile de noduri ce-l solicitS, operalie pecare scriitorul de valoare o pregdteqte din timp.Criticul, dornic sd inleleag5 9i sd explice.gi -altoracumsint f[cute nodurile Ei c6 spun ele, se apropie de- jugul luiGordiap, aproape umil. El nu ridicd d priori spada. Dar infala unor lucrXii lipsite de valoare,. sau in cele care mimeaz5.doar obscuritatea '(se gtie cd existd autori dificili, chiarobscuri, dar in ale cdror opere obscuritatea si dificultatea sintiiiil;i hila.i qi .i*li r. J 6"ta ), criticu I ..- 9i .".p.urtd. condiliavi acliona hotdrit, ipada opiniei sale va lovi. Altfel, pentruce ar mai aYea-o in mind ?Relalia nu e atit de complicatd, -cums-ar pdrea..Alexandrugi jirgul, criticul gi opera, totul se. desfdqoard intre cetdoi termeni. Nimic nu trebuie sd impieteze asupra acestelrela!,ii. Pe tin[rul rege nu-l ajut[ nimeni, n9'!-sf[tuieqtenimlni. Dar in jurul Jdu un c.tt de priviri;nddejdi gi.disperdriatirn[ de geltul s[u. La fel, am putea zice, in jurul criticuluice tnfruni[ opera e un cerc ideal de cititori, dornicj s{-lvad[ dezlegind seniurile qi arta operei, sau-in cazul absenleiacestora- respingind-o.Gama miqclrilor ciiticului, nu incape indoiald, este multmai mare. Nu existd doar dezlegarea'nodului qi despicarealui. Stnt opere imperfecte dar merituoase, 'asupra cflroraspada ou cade drepi ln mijloc, ucigltor, ci devine bisturiu cepdrlile bolnave. Nefiind nici el infSilibil,. se poate"ii*irr[ tntimpla s5. iaie pin5. Ia bricinar cirli de valoare gi si crule,partidl. scorburi'moarte de mult. Timpul are puterea de ai""i" pu cei ucigi gi de a acoperi cu p[mintul uitS.rii pe ceicrulali- sau preluifi -din eroare.b"r, cr.o tpro"a*, analogiile au- puline ganse de exactitate.bin toale pilda nodului gordian, slnt- de.plstrat lnmemorie cele dou5. miscdri fundamentale ale lui Alexandru:mai intli -apropierea'de obiect qi stdruinla de.a-l dezlega,iar, in al doil'ea itt d- lndllarea hotdritfl a spadei. ( ,13?{)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ll)IZVOARELE FARA EROAREEra d-e agteptat ca folclorul s{ devind, Iarelativ putind vreme de Ia rivelarea sa, un qlmp sta-bil deoperalie..aI spiritului gtiinl,ific. _curind einpiricilor culeg{toride_-poear populare le-au luat Iocu-l cercetdtori lnarmati cusolide cuno.qtinle gi metode, exclamatiilor entuziastu i._*ourmat studii cumpdnite, de mare deschidere a viziunii.Pozitivismul, acest mare c{rdug gi acumulator. si_a l{satamprenta in gtiinl,a culturii populard prin fantasticd eforturioe .culegere gr sistematizare. Una din preocupdrile cele mairnsrstente s-a dovedit a fi clasificarea:_"tt"x **_"l,y"Jffl.r dejrrollema mdrunt didacticd a clasificdrir. In crmpur podzterculte am ride dacd cineva s-ar sili's[ crasifice poizii]6 ruiPp il.j,qr, e r em p I i gr ali a, tn a srron omi. ;; i;;;;ii;;{ I ;;;;;*(tl.-Uefinesut, Arta literard tn folclor).La ora actuall, gtiinl,a folclorului este temeinic orsanizat5,igi are clasicii 9i sorhitelite sa,re. Editrrile ar t.*i8ui"ttntreprrnderi de mare tinutf,,. din ce in ce mai academice,eomentariile gem de citate qi trimiteri Ia alte ,o-""t"rii.,, A deplinge probabila sleire a crea{,iei de poezie ponulardloansul, muzica si mai ales. artele plaitice p6pulare'pir a finoite. condilii a. aiirr*.u qf p'rr;i i*ri1iiItrteresantel) i:,_T:1"1,_1.de e o atitudine discutabild: e ca $l cum am resretard Emlnescu sau Creangd au murit qi nu niai scriu t S["con_llld.., atunci, re ,rzter "E.irire;;-;;J;.,de clasicizare a Doe_poputare? probabitmtraci a$a drr".l tr;;ili;.-li;;J;,nim€ni dacd vom afirnia ca diitre gu;r*il.Pnmul care a datlr.ti".,semnetur de clasicizare lnc? de peAle-esandri;;;;"qi G.nese,ffi. Th.;a;;;;;i, a rost cintecut balada.b[tri-Poetul Donular este unul din clasicii nogtri ? Un grup de.clasici? Este'cel mai *".r'l-rig"'l_". pa..u, dacd urmimneabdtut suoerlarivel, ;;gt;;#. i.i'mai mare creator defrumos esre'nonorutl; rfl;;;:;;"t;;;'.,ro.br marii entuziagtiai folclorutri. b" acora, ,i;; l; 'irJ.t popor trebuie inctugi-qi autorii de ,iteratura curtal bviJ Densusianu preciza:tt ,,Este adevdrat c{ ori ar "citJ ;.i" # vorbit de crealiunirenoastre..populare, nu m-am exprimat in termenii cerut,i dec onven [i ona]ismul nostru literai, r" - r.Tr.i"*;i! ;;;d;r;;verball de laude ".ptur 1".-e ,i.iftri". $i am spus uneori clX|:}Tifrl:'f;"Xlr1"l'ien'i"sr"e-"i"'il"''a'ii'i"ffi "iReacfia este fireascd. Iiecare dintre noi est6 ispitit s{Ti:]T:j1jii_ p::!:,*rl de. supertarive pentru" d;;;;;riT:i^fflil: * iy,r. staruii, defecre {";;;t;ai. ",p",tlri,iadora,tia lui. Noi pre,tuirt poezia popri"ri, ^jr;;; #';'r;j;lgSa,ti ae formete sirperlativir, ci in il6d vir, f"-a. f;-r##.Nenum{rate versuri populare sint slabe,' neinteresa;;;-;plan poetic. Recunoscindtr-lc. noscindu-Ie, le lc ndmini- admirdm mai moi a^-^+.i^-+ --cele geniale, ca gi Densu;ianu, ,;fiFE;Ai-lY.dentatd de geniu,,, in unele t'rodJcgii,- a dri".,ir,li_:;i##iln deceniul 1960-1970 au fost ,..air"i.-r".ffl;lr*;;de poezie populard clasice (V. AlecsanJ.i, fvf. E;;;r;;;%:;www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(T\qi s-au in-tocmit anto.logii-bazate pe materialul aflat in cule_geri,. unele- inedite. In-1963 a apdrut cu ci.t ,t"t'itiio"irtStlgtogiq datorard lui O. papadima, de o ma.e-";i;;.." i;1964 colindele antolo.gate de'Moni"d n.ei"ir* ;,' i;1;;r;;,soarelui,.qi, in acelagi-an, masiva antologi" ertiai ,ii"iri:,romdnesti. a. lui AI..I. Amzulescu. In t5OZ,;;#;i,mai rdspinditi a Editurii pentru tit"raiu.e,;;;I;;;selec[ie S;;";f;.d ;^proprie.Titlul airinteqte de'cet at tui b;;;;i;;,;*,arcurgind noua antologie generaJI, satisfacliil. l.;il;ii;;;;maxime. Un gust .lig-ri u "triat capoJoperele popuffoarte r.r.- .umici c8ncesii "flcute ,,.utffiiiioi,,.ne conduce nrin codr.ul geniuluiQ*oniLp'oetic popular,de spinifrJfil;:;Eqi de ripe, ;ilriet,';rtlr"ri et insugi.. . D..-" lungul celor. doud volume ( poe:ia liricrd, gi poeziaobiceiurilor tiadigionale), ...ionri i..i*riri inn;;;E;; fi#;;t:g]i1 ., ,.,,nu ,on.ri,Lt.t nl... i,,t.r"si .. .rr,'riiiLiu.u;;i;;;LEXTB a parcurs antologul pentru a selecta miracole. Vomll.qg. atenlia asupra gra?utrii inalt tte aDJii'i'i"rr\i'"iiPoate ajunge versi l pdpular:Din tinerelele meleAm petrecut multe grele,Am petrecut grele multeS[ le string, ag face-un munte,Ori peste mare o punte.Si trec caJea doruluiLa curlile binelui$i norocul omului.In aeeste rinduri, autorul popular vehiculeaz[ dezinvo]t cate_gorii morale gi existenliarel d;d, H*r."ir norocur (destinur).Aceastd putere a ahstracliu"ilo;'t" p;;;rJ;;;1il;;;;id eosebire f ascinantd : bi;;t. ;i ^.iiir,"i, " f ;" I;;;*";;"i;sint frecvent intilnite:, I_,asI, jasi. rdule.C-o veni si binel'e.Ptnd vine'bineleRdu_li minc6 zilele.* Binele de mine fuge.Rdul de-napoi m_a-jungeFuge bine ieste mineRdul tot di: mini se tine.'f J" yoz]-,* ,/firo;*vrlrrr, f,[^J'r,f,'^t4'*^,# ih^+i ^ibruo.) '-"1", "^t^f";h.*r**5,&LB_ sPirafiei populare i 1agierea, nunta,poerutmoartea sint priviteanonim cu deo adtn'cim" a.ll2]datorard investigali"i$r;i;jrd;;iH. t;ffi;""rJr"i'il;; f"[tr;i; ,*" "_,C. Brditoiu) re izbes?;';i;;;i;;""irrt.r.a, iirtmurind trebuie erevatd. omurse i"i*ni.lia.ud.Ji"_i,t..,ac et ea inf runtare tulburdtor oea e o ani",- l" - C ti ""t\"it" i i.ffi;;;p ;", rSear5. s-o-nseraGazdi n-ii avea$i-!i va mai iesiVidra inainte, 'Ca sd te-nspdiminte.Sd nu te-nspeiminpi,99 *qtd ^prinzi,' 's-oCd vidra mai stieSeama aoelor '$i-a vadririlor (...)$i-!i va mai iesiLupul lnainteCa s{ te-nspdimlnte.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

5)Sd nu te sPHiminli,Frate bun sd-l Prinzi,C[ lupul mai gtieSeama codrilor$i-a potecilor...lntr-un desclntec (L44) ne frapeazd o atmosferd. de modernismliric extrem:Lund luminat5,de bdrbat,faptde muieri,faptde b5.iat,fapt..In capitolul Ctntece d.espre cintec se afl6 nobile ars poeticegi justific[ri a]e artei cintecului:gi:Cintd, cint{, gur[ scumpd,Cd badea cu drag te-ascultd.Gura rlde, c6-i nebund,Inima plinge de sund;Gura ride ci-i buiacd,Inima pllnge de-neac6Care om hornegte mult,Zic oamenii ctr-i bolund.Bolund nu-i, focu' sd-l batd l,Cu de-acele se degteaptd,Bolund nu-i, focu' sd-l fie!,Cu de-acele se mingiie.( ,196? )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

c)Presupunem c5. in literatura criticd pe margineafiganiadei vor fi fost sus,tinute destule lucldri dediplomd cu tema aceasta, tndrdgitd de comparatiqti. Credemchiar c[ nici pentru un doctorat nu ar fi fost o tezd neglijabild,mai ales dac{ se extinde cercetarea modelelor strdinede care, cercetdtorii slnt in linii mari de acord, a beneficiatclasicul tnvSf atei $coli Ardelene. IYoi, repunoscindu-ne ofoarte sumard. pregdtire in acest capitol af.istoriei literare,vom transclie, cu sfial[ gi emo[ie, citeva ginduri despreTassoni gi Budai-Deleanu, cu speranfa c[ ele vor interesape_lectorii mai pulin pretenliogi. De altfel, ln general, ascrie-vreo opinie despre un clasic sau altul, ne pare o intreprinderecomplicat[ gi grevat{ de multe rdspunderi.Dar ce fel de clasic al literaturii romAne este magistratulchezaro-crdiesc din Lemberg, Ion Budai-Deleanu ? Ne places5. constat5.m c5. e vorba de un caz absolut special qi emofionant,cd, degi aflat la inceputurile marii noaitre poezii culte,cu peste un secol gi jumdtate distanld de clasicitate, neafllm in fa[a unui autor al cdrui profil definitiv nu a fostinc{ stabilit. De vin[ sint cele trei sferturi de secol moartepe filele manuscrisului genial, pind cind Teodor Codrescu,in Buciumul romdn, va publica irrima versiune a f(tot la iganiadeiIagi, unde Gh. Asachi dar, dumnezeule!, nu gS.sisegi timp pentru a o-cerceta I are-meritul de a fi adus lnpatrimonlul na,tional unica noastrX epopee viabild). In volum,lnsd, aparitia e gi mai tirzie, abia in 19251 Datele par incredibiledar, din pdcate, sint adevdrate.Ion Budai-Deleanu e un intirziat urias de dou[ ori: maiintii cd'ilustra, pe Ia 1800, un gen literir unde realizdrileeuropene sint anterioare cu un secol-doud, cel putin, si arroiprin - destinul manusmisului, atit de vitreg t iVicioaata Luvom inc{eta s[ regretlm cd o asemenea capodoperd nu a(sleqterea literatu{i romAne clasice, cI A]ecsandri gi Eminescunu au cunoscut figaniada.Totugi (gi in asta st[ poate farmecul unor asemenea cazuriIiterare) aceastd lntirziere uriagd are darul de a ne purta, peun traseu scurtat amelitor, intr-o virstd istoric[ gi culturaidgreu.de atins., de obicei: senza[ia de ,,recent" se aplicd unorevenimente qi mentalitgli_rerhi de cel pu[in gapte-generati)9.9qpletAg*ism,imA;im.Gfi; (p;iltiJ ; Hffii ftft ffi;i;e, totugi, nevoie de o initruclie literard ii c*hiarfilologicd notabile) se rdzbund, parcd, fe timpul ce i s-afurat ireve.rsibil prin mari accente de- contemporaneitateperend. Existd in toate literaturile cazuri de recuperdrineobiqnuite de autori, ce par a fi predestina[i sd se r{zbrrnein viitor de negansa prezentului. Ne gindim ia Lautr6amontgi la al!ii. Dar Budai-Deleanu intrece in amploare. probabil.majoritatea celorlalte,,recuperdri" aIe literatuiilo'r'frecvenitaie."f E[- notu'nc1l .^ *.,n rL l; Xlr^*JhTt,,i,*'k'F';tu tJr*i, r^ db+; ;"^l_-;h r,^[.nde vreme ce insugi Budai-Deleanu il rosteste, in ,,epistolalnchildtoare", ca primul dupd Ilomer intre modelele acesteipoezii ,,mai gioase suguitoare a noastre". E de discutat insdasupra cunoagterii am[nunlite de c5.tre clasicul nostru apoemei italiene, chiar el scrie: ,,Dupd dinsul, ln ci[ stiu, atrwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(.t)scris Tassoni..,"g-aici e lntrebarea, in ctt plia, Deleanu, cuadev5rat, La secchia rapita2 Noi nutrim convingerea cI acestautor beneficia de o intinsd culturd iluministi, dar ar fi oeroare sd se dea mai multd aten_tie decit meritd modelelorsale strdine, Ilt..g opera lui Tassoni qi f iganiad.a sint asemdndri si:^.ot.ub",Ji, fundamentalil in inrudire fiind imaginea ,,eroi-::T,qd" a temelor tratate. SI ludm pulin seama ja ceea'ce Ieoeosebegte. In primul {nd, rolul -de' ansamblu in istoria11e1a-turilor respective. ftntru noirfiganiada esLe o oper[:i,!:]rri inse-mndtatej p6ntrur'ueata .t furatd. e o scrieie oa_recurn "r"firilJ ciudaid, a unui autor nu'peninsutei Iui DanreTurntre cei mai importanfi, apdrutd intr-o perioadfl de declin,tafr;natu .-/t"l^' L*,rt- ).,\alLii ;ff$r"^ btqulrn ita,wi,,* oy,,rr{!- **qt- Q* &n Z-:?;;.;; i;.il;-efl{d\@. Iu Tassoni qi Bracciolini ayem de_a -face cu ,,un comic$!1,, ne,Sativ",.insipid. Formele -itoiogi.u ci .piir.^.iii;;:irza[e d€ er, ,,sint moarte ln spiritul lor, Ei de aci:ea '.iai".i".oar z.adarmc,catti ce alte forme trdiau'in secolulcongtiinfato. si irilor" (De. Sanctis, Storia detta lettiriiiro'ioti*'o',vol. ,II, p..176, Ililano, Sonzogno). ---Un alt istoric Iiterar, peste rln veac (E. Donadoni), consii,T[:*r.il fJ"j*ii;; Jf ,:,.*i"li il1 rfi .*id*tarea .unor.tipuri, in c.a19 contemporarii ;;;;;;t'ffi;;isau altul dintre inamicii .(sau chiar amicii) po.tuiri q...J.Poemul .epul.in plictisitor gi'greoi liog"i nr se pare. mai ales.rn uscaclunr .qrgrosoldnii, decit in argutii; dar 6 scris visuroslgy.*alr acuirate gi adevdr,, 1E. Doiadoi;, nriii'iior:i;;rii;truryry\1 ttattana, p. 194_19b, Milano, Signorelli)..tj adevdrat cd numdrul.celor ce-l prefu"iesc pe Tassonitrl:f ^1r asemenea,.mare. lntre acegti'a se afll f".tri"ti!,.tl os_colo, care considera.. cd scopul inaintagului 'sdu fuse"seacela de a indemna indirect Ia'u"i.e mi.iiu ,i"t" ltrfir"r,prin ,,pict_ura vie a mizeriilor"er."i.din rdzboaiele civile sicerturile domestice ale italienilor". Luigi s"ii.."r.i"i il ;;d';pe Tassoni profilindu-se ln acea *po"i, ,,luminat,E doar de,,rrg9.r.tu. rug^u.rrlor" (cu l5_20 ani in urmd avusese loc auto_d,afe.-utJur.Grordano Bmnol), privind bdnuitor spre Spania,atotputernicd ln Europa gi'itdpind in Italia. si'snre homap.apath ; Gdleata e astfel ,,bperd' de artd .""iiJa .', lr,rnia,gi acoperd durerea acelor i.irt" *u*".i;.To[i comentatorii romAnif iganiada drept capodoperacomlce, superioard prin artdpi::l-l _l:putem,cita opinii ale compa_ratigtilor strdini.- Ne pare just criteriul i;;"-ril;.-E. "I;5;-ln rrr tn a il o oo sa rd. Istorie tsrurLe I.t^-.iau ^ literaiurii LLLeratur.LL ,:r^--!---:: rorndne: rotnane...,,pentru - "o epopee, gende des cultivatatitln toate literaturiii. e, dar d.ar ar.if atit, rto tie zgircit zci.^i+.^-in::1i,1 1..-'^1ril^?1._ltlalul e sd-ei doved.rr.a "itrrit?t.", ,e:':':* :::i,,1:'111,.1::i. vealuli o11:; ;"r_";;;;;', ;;*g:1. ^: r.^i !iii:,l.mel iii n d ac e a rd s . o n ai tir, ir" 7 ;;;;;;;;, i;g:1,,ll^it j^ru^,*ul,lil j-u in ca _!,.1,vii, asia i i, a i', L?['eroi-comice ale literaturii europene,' "ilit,jlistoric qi ideo!-ogic pe care l-a^reprezentat "hia.'aa;J^;;;#"tr;a_fost ,t;dep59it" (p.;;il329).Cu o.diferenld de circa cloul secole, se poate stabilianume simetrie rntre ovietile rui rassoni si d;;;-D"r..,irl"*"ret-leata a lost scrisd cam la aceeasi vlrstd biolo_gj.{^l autorului cu-f iganiada, respectiv intre 1614_161-ggi 1800-1812. Datele iu sint' foaite rotunt.le, ar. ,oi^fil*lll loi:ig_.'1tiS. Revelaroa.u o. *ri iiil strarnl.' .acelor doi poe!i: Tassoni in Spania, ".htr.i..ll.;npentru eiiivalntr. !rGali[ia Iunga, definitiva stabilirc a lui (tncepind Burlal_Deleanu' inde pe la figi \, i" 'nilforri;";i;;;r;;'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

_---------------i9)\")colonii romAneqti. Pregdtirea rntelectuall a amindurora estede. tnaltd ,tinute lreamiirtim cE autorul nostru gi-a luai ao.irratulla- E{au, in 77841), Iucru ugor de consiatat in scrisulIorr Budai-Deleanu beneficiazd, in plus, de o profuudd cunoas-1..g I spiritualitSIii populare, ati extrem-de important alscrtsului sdu.,.r -r?rr-nc-r-Acq_-_,/Reluind gindul tril6" S*;iir, ,* putea spune cva GdleataIuratd..reprezi-ntd o orientare destructivd, exasperatd (se scriau'-:7.?*, ?q* i^ xtc!;tu C^i1\UL, T;l), '-).,'c& "r*J;lYA, I'"GI,;ii[?f g#"lanii qi gratuitdli, pe cit[ rrreme figaniaclaporneste din dorinla construcliei, a imbogdlirii limbii romAnecu o ,,poeticeasc[ alc5.tuire", ,,a introduce un gust nou depoezie romdneascd". Nu e aici vorba numai de temperamenteartistice.In {ine, pleclnd tot de la De Sanctis, trebuie semnalatEstarea limbilor literare italiand gi romdnd, !a vremea cindse scriau cele doul epopei-: in peninsuitr, un inceput de tlecaclen{,6dup5.-trei veacuri qi mai bine de nelntrerupt{ lmbogdlirea patrimoniului Iiteiari la rom&ni , o stare he avtnt.de trezire hotdritoare a sentimentului nafional si demnitdtiiIimbii noastre. De aici, acea impresie a lui G. Cafinescii.anume c5. ,,Budai trateazd cuvintile ca pe niste flpturi moiqi Ie-d{ pg^Loc la.rimi genul gi terminafii trebLitoare,, (Crmpendiu,l9-68lp. 46) sau, cum se exprimd Ion Rotaru, ai'crede,,poetul, foarte cult, instruit mai ales in filoloeie clasic[-ignoreazi legile limbii literare ln care scrie, penlru Cd n-istudiat-o niciodatd, organizat, ln gcoald, dariri careo cunog-!u*pelfgc.t ln aspectele ei dialeitale, af& cum a deprins-bF copildrie, pe cale empiricf,', (S. Alexandrescu^- IonRotaru, Analize literare Si stilistice,, Ed. Didactic[ gi peda.gog!c5, 7967, p. 29)._ In incheiere, dorim str punem aldturi eiteva versuri (tradusein prozd) din Tassoni -gi dou{ strofe din Budai-Deleanu.latl cum incepe Gdlcata furatd:Ag vrea s[ clnb minia memorabillpe carc o aprinse in ntlndrcle piepturi umaneo neferieit[ gi josnicl Glleatd ?e ^lemnp-e-eare am luat-o,-de Ia Petroni, Gemignanii.Irebus care-mi luminezi ln talentrdzboiul groaznic qi-nttmpl{rile stranii,tu care gtii s[ poetezi, serveqto-mi drept pedagoggi line-md de minecile surtucului...Astfel se va putea yedea:dac[ Ia clntul meu urechea-li e-aplecatdElena cum se transform{ intr-o gdleatdJTon aulic, amuzant mimat, dar ocheadele spre cititord*ri.,,^:0t fr.u,'z- -l*rv,n, afll'ane-.Dil f iganiada nu vom eita -binecuuoscuta invocaliec-{tre t\'Iuztr, ci- ca prohd de dificultd[i lexicale un distih-din clntul cinci, unde m&ma lui parpanghel faee urmltorulwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(g)ll poart{din infern afar{, prin ,,vdmi":Dar povafa mea nu gtiu dd undeiardgi stete inainte-mi deodat[;Fdr' a md lntreba, fdr' a-i rdspundemd lud dI guler qi dd o spat{gi zburd ln sus cu mine ca vintulcrepindu-se inaintea lui pdmintul.Aqa trecurdm prin pdmint g-apepin' ajunsdm la vdzduhul rar,ne-ndllar{m apoi pln' aproapecolo de unde zodiile rdsartreclnd printre negte Iocuri pustenoao vdmi qi noao punli inguste...(f iganiada, E.P.L., 1967,rp. 249-250).Aici, giunui poetin atitea alte locuri, ne afldm, lnfiora[i, in falacit toate zilele I(re70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

, - ,-i-- -o1o):$!lr_srrN MARMURTRESE UITA LA VECIE"Trrdia i,ncd, -,rrlU:':'f ffffi: ifXffLH:im.an,ta,albd _ in orgolioasd izolare. A,ccerptat oa ,lp5-rint€ al literataurii-roman*i-Oo*,nd.O, l,n,centru,t[togna,fi,ile vremii ou ,poot"Jarf la,r; altrturi d.e careoele ale trui A,lecsarnOi, eoi#-i;ru,, *{Iexa,ndrescusin,t m,odeste, eomplernu"t"","Jlu,Sise, de ,tapt, di,nvia,la lirterard vie. ,Intr_un i*i, *,r""f. scriitor igi su_suprarvief.uia, 0nd,epArtat au"An*fu*Iiterrand intr_unhaiou de glaciraji dn;;il.},qmounosteaudiirnensi,unile reol,e uf" ,p*J;lg el venea din tre_cut, din decenii de"epj "Ji*Uartin viaga societd-|ii rornd,negfi. El ena l,uptdtoruJ iul" rgZg, t829 (Gram.ati.ca.t., inrfii,nf area C uri erutii..i'lu f," I g4 8...n"tlJff"Jf"T-ln anul rB70 cu grndul ta Epi-:,1 :" -.", :b, " o"jl,fl; ;i"ffi "T:;,TH;:;sal; pentrflr dne.e ln stare sA-i.rtuiasel ansamblelemari a,lg desttrnelor.literare, !{"0, .O toernai dinmtna lui Heltede-RMuf"r*-"ir"IL"*Irul parreahc),tirihoare a flacdrii ,u u" *Ot.l*'d" la stne. Cei majrnulfi istorici li,terar{ u" *nutir.i'rilnu, cd din operaacestui uriag ,,cultydu po..,u;ale literatun, #; ftrndarnentale*TI", ca tut-ii'.i.,0 ,rrd"*ora{i, _in_tr-un fel sau auut, E*;";;";: M;"lao*u, r. L. cara_giaresi tirziur oT.h":,.,:i;' ;;;;;;;uncean{,,spuneHetiade, (pe atu,nci,1n,r***-llurulrr*., dnci Ioa,nEliad) qi, cu adevtrrat, p.rti"" .ir,t iemersurile rite_rare in istoria noastrtr";*'; ;i"rl ," amrploare p" n!- eZ*.Deoarece *Ou"__r,r:,*rile lumii ,de loarte de su.sgi de fwrte d.eparte... fcurn iagisi"af ii definepteperspectivaTudoratitea Ji.anu),,;;;;..alte impreju"a"i__'"urfost _ cai'i'ntr], inpo"tu, singurulil:'""'#: jijff ':pe ext'uo'ui"J"'r p""'t H"; ;;:e3u, -rv' ffi;ff ,i "ii""t,rfl;,:*ffi: tlpionierat care i se recunose, oarecum autoniat, luiHeliade, nu trebuie str ne irpraai* , vedea cd, inmulte din textele sale poeti{',;';;de o deschidere neobrs"rr te,- l* r;;;'H::rr#rTJr?eel rnai mare dinrtre lnainrta;ii fui-e*irrescu:,.r I. Heliade RAduIr"rr HTh ",:,,:Tt, ixi1i*:jt""r[fii; ;:;www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Eii'ad zirdea din visuri Ei din basme seculareDelta,bibliwlor sinte, profeliilor amare'Adevir sedldat ln minte, sdinx p6trunsd de-n6les,Munte cnr caipul de piotr[ de furbune detunatd,StE qi azl in fata lumtt o enlgmd nesplicatd$i vegheazd-o Etlnc5 arstr dlntre nouri de eres.Ion"HeUade Rtrdulesfl poate fi comrparat ctl unwJrcan pe ale cilru{ pante materla expulzati cu infricogd,toarep.ltere se etratlrfic{ felurlt. (L;ava este, orrnbine se qtle, ql 'un,ul dlntre cele rnal fertile soluriposibile l) Moqtenlrea lul HeUade trebuie vdzutl ,deloarte de sus pl de toarte- departett, altfel proportiileei vii par o g{gan,tlcl acurnulare de ru,ine. $coalane-a obignulrt c"tr claslca poemd Zburdtorul, cea'maicumlnte qi mnl rotund6 d{ntre creafllle ace$fui autor.Popularitatea acestui text -in stare, el singur, s6-iasigure un loc demn in istoria litera,turii impie-'dicd, oarecum, acresul spre zona majori - a crealieipoetice heliadegtt. Iar acuasta trqbuie ctrutati in materu.nrJn-.d r. hrtt&;Jd r E rrdlirna-a,ln -lr- \-'ng,tyrl!(* c,e)/ffi;tsurparilor de universuri. InEe. mai lnalte locuri ale liricii sale qi acestea-sintt' mai mutte dectlt se cre'de I -Helirade nu-i esteinferi,or geniral,urlui sld urmaq, i'ar lupta sa cu o lianb5incd nedeprins{ a puria mesaje lirice arti't de grandioasete poate zgudui, ln cazrul ci nu cedezi facileiispite de a ride pe seama unor exprim5ri bizare oride-a dreptul rebarbatlve.Eqecurile stnt de dou[ ordine : ele sin't generate,mai intii, de eonf,r:zia, frecvent[ i'n epoctr, intre discursulprozaic (patetic, in felul lui, dar operind- cualte mijloace de irnpresionare, strdi'ne poeziei) 9i celliric. ln dorints de a demonstra o tez,d oarecare'poettril se a,Iieneaz5 in conferenliar prozaic :A Greciei oddere ln slne pres,upune$-o mare naiiltare, in care tnfloririVirtufi, gHinge, arte qi drept gl llbenbate,In care se niscurtr g-afit se dezvoltarlTelente, nain$i gi genii, eroi gi legislatori (...) ;Spune-mi, o, m$,szd, toate eroicele fapteProfundu-nfelepciune blrbattr:.lui cel mare -Ce singtrr Intreprinse qi fapta-ndependin{ei,$i fapta de unire, cel cuget salutariu'etc.,Cea de a doua serie de neimpiiniri in poezia luiHeliade e- provocat6 de orientarea sa spre un lexieitatienizan\U-rezie despre car€ s-a scris qi s-a disoutatmult gi care, ln orice caz, nu se orvine a filuatii, surnar, ln ris. Oricif de multe egecuri a arltel in aieasti intrepri:rrdere, Heliade nu rimine maiputin -alEturi de attt scrlltorl dln epoctr trnul-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ia9din creatorii limbit rcmAne literare moderne, in genere,gi indeosebl al rostirll poetice I Dlncolo de surtisulprovocat de ,umorul involuntar, adesea ineredibil,al unor exprimtrrl, noi lncerc[rn s[ afl[m gir'.-d,ul grav al poetului. Judeoat cu mare grijd, I. H.Rdidulesou, ln pofida aerulrui slu de solicitare plurald,derutantd, rtrmine unul dlntre cel mal serioqi oamenicare s-au ilustrat in vremea sa. El poate fi persiflatcu bonomie (cum procedeszd G. Cllinescu, recunoscindu-iinsd marea importanfl lirterartr qi or.rltural6 !),dar intr-un spafiu lstoric bogat ln ,,vocifertrric, cazuls5,u e doar unml Intre altele. Hellade a dus doar maideparte, gi pe un traseu ,,eret{c(, personal, erori dee:ryrimare ss ,pot fi constatate gi la alfl paloptigti. Sds,picuim elteva ,,flori de stils heliadegil, unele citateadeseor{; ne glndim cI dupl ce lectorul le va parcurgerf,zind In ry6,is rpe sgama ridicolului lor, ll vomatrage mai r.rqor spre zona poeziei mari a pirinteluiIiteraturii noastre rnoderne:Cind tofi, d-un dor mai mtare, in ultradisperare,Se-ndelira-n leginul unei rlpite fiice ;Tg lhs, patrie,-n lamente,$i-n catene fiii t5,i,Rfd qi d,anf6 tofi cei rdiLa sn:spinele-tf ardente ;Ci br:,zele-fi electrini g-a mele arzlboareSe-nttmpini ln baciu;iatd qi ,portretul lui Ad'am, in rai, care e ,,cu totulsoliflarius :Era d-o frunruspfe mai forte, mai severd,Ce, inspirind respectu.l, atrage gi irnpune....Intimidatd, EvaIgi sh{nge sinu-n brafe, s-acopere ctr pdrul,$i-ntoaree narpo,i lata ca prin {nstinct de fug5,Degi nu-i displ6cr.rse a j,unelui figurI (l) ;Ei reacfia primului bArbat:Adarn, recunoeolndu-ql objetul adorabllAl visulul {er{ce, etrdgl tuitndu-gt paqii :,,Sldl, bella mea dlleetl, tntoarce-te, o, Era t. ...Te ceH al mfil rufl.t, {llnta_ml tc reelamlCa parte lntegrantA a oxlrtenfll mele ;sau aceastii sugestie a ,,oonubiului sarcruc :Cinerar pr-rtea descrie nespusele transporturi,Candoarea vlrginald ql graflele Evel,A lui Adarn ferroare, lntreaga fericlrewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\i,$i-extrema pietate l-a rihr{tli plini,re ?Vom ,incheia aceste cltarte cu alte dteva exprimdrinefericlte :Fioritor spectacol I Tabelul se prezentiiOribil, plin de slnge;Vedeti duptr c[dere c{it este de oribilLugubru tot aspectul;$i pe neagteptate se-nsptrimf,nttarA horrerndDe-silta catas,trof5;EEti bell5, Serafita, bellissimtr-ntre zee IParrdora egtl, dtlecto,. ctl vernrl Prorneteu.Egti veryina-ntre stele, eryll Vennrs-UraniaIn prirrn ta crearg ql-un Juplter geloo,Voirrd a m[ cpnababe, comlse parodftaOuilql dezastroase. MaUclos Tttan IA t belltr egtl, dllecto t qt €,pottura-!"[ blondtr,De volupla,te ffil,r.r, ca crlnll l,ul Amor,Cu buclele lul Phebu de-ammsnti, te circond6Electric radloar[. To-acoper[, cA mor 1...,,Ochii-mi in md,mrurir) ,, uita la oeile",marturiseqtepoetu'l in lung,ul ,poem O noapte pe ralnele Tirgouigtitgi sintem ispitifii sI afirm6rn c[ atunci, prin1836, poezia rom6neasci iqi ridica rpentru lntiia oarioohii, cu asemenea gnavltarte, *pre haosul stelar, cIatunci medi,bafia ltitcl mmaneascl trfiieqte momentulcind ea : ,,cu-ncet qi-ntinde umbra outez6boare-nsus(. Niciodattr pind la Heliade nu se mai rostisecu atita anaploare zborul stelor, posesiunea integralEauniversulul :Oehii-mi in mirmurire se uit5 la veoieDin stea in stea se plimbtr, in orica stea citesc ;Sufletu-rni s-ari,peaz{ ql zboarA in ttrrie,Se sodld6 in lumina eterului ctrese.,Cea mai impreslonantd, probabll, dlntre piginilepoetice heliadegti este c6derea demonilor, din inrtiiulcfnt al Arwtolidei, Hellade ll ,urmeaz6 a{cl pe lt{ilton :de la Larnantine a luat teroarea surplrilor astrale.Depistarea izvoarelor e, deoigmr, utiltr, ele lnsi, odat5 cunoscute, nu afesteazI originalirtatea de adinctlria poernrului. Motlvele, pretextele llrice (mai alescele 'lmpnnnutate din Blblte) slnt la indemina tu,tuwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

or, dar numal putlnt autorl ln llrlca unlversalA atrputut reallza rvlzluni ,personale, senslbilizarea, pinl lalirnita indur[rll, a unor abstracfiu,n{ grandioase.IatI-l p'9_._I:I5t_rlrblt prtn ptediclle, mostenitesau chiar de el Inilfate, rpre marelc poern cosmogonic:Bubuie cerul, re rcoald lrnp6ratul ;Duduie eterul, oA pasfi urgla;Fu,lgere, vllyoare ln spafl,u ryer,pulesc;' Focul se-nrtlnde, eurd,fd pllrtbul.Marea explozlunc arrc.t{-atornltates ;Sal,t6 flrmamentul gl rorll ae apldmint!,Cugetul de crlm[ pe unde se-ntindeTot desfigureazd, ca tr6znet lncinde ;Foe negru gi rogu I'umina se prefaee,Plurnb e ugurinla gi cerul se desfare ;Cad rebelil-n spaltu qi vljlle cdzlnd. Haos, abis mare-l agteapttr clsclnd.Pici qi se schirnb[ pe dt trec din cer :Capete de angeU, de demonl pieioare,Aripn cereasctr una Ee mai vede,Alta infernEld Ia vale-nnegrepte,lVlonstru la alfi capul ln able precedeTa,lpele, lumin5 in cer mai luceq,te.Neagr5, furnegindi acum sint volvoareN,ume, suvenlre 6in q'ernrt le pier.II1i vine ln minte Dantr, cu damnat"ll s6i transformindu-seperpehru dln oumenl ln gerpl gl din qerpiIn oameni. Versul e grandios, spatit'le stribEtute ntrpot fi cuprinse, astrele ,,nestr6mutate( sint vErrrteln nEruire. ieqindu-gi din orbite :Cinrd aste irutunereci de lurni nenumdrate,Nestrdmudate astre gi satelifi, planetiCe'qi tin ale lor giruri prin ctri preinsemnate,Sori, eentre paSfiale, spdirnlntitori comef i.Clnd toate s-ar exmndge din marea eoncentrareIeqind dfur a lor axe, gi nu s-ar mal flnea,S-ar preipi,ta-n spafiu spre-eterna lor pierzare$i una peste alta zdrobindu-se-ar cEdea.C5derea aceasta indinitd, cosmogoirici se incheie cuun grandios lmrpact.Plesneqte unlversul, abisul se despicd,Tartarul se desdtide; de foc un o(BanSe-ntinde ftrrtr margini, qi dernonli tot pic6,Cei mari ,tot mai nainte, din tofi mai greu Satan.Acesta ca atrt soare, gi inci qi mai m'are,$i r6pede ca mintea, cu uiet ajungind,ln Tartar urllnd cade, s-afuntdtr ea-ntr-o mare,Ctt universu-n spafitr deschide ,volborind.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Se varsd, stropcsc flecdrl, ca lnsola rtrsare,Ldut in foorl gheenei, ca-n jurdmint fatal (...).Azvlrliti dln Eden ln depilrtarea infernald, demoniiarqi de fulgere:Incep si mriquiascd in vasta incipere,Intr-un noroi de flracdri de tot desfigurafi.Cddereo dracilor darteazd din 1838 qi a apirut inbroquri in 1840 ; in versiunea finald a Anatolidei,Cdderea..- qi-a schirnbat tiilul 9i, intr-o m6surd insemnatd,lexiLrrl, condorm cm orientarea italienrizantda autorului. Editor:ul Vladirnir Drimba reprod,uce giversiunea inifiald, Ia Note. Comparind-o cu cea tirzie,nu te pofi hotlri pentru unul sau al,Uul din texte :intiiul (eel din 1B3B) are o flruenfi mai mare, dar arfi.o eroare str-l ignorim pe cel de al doilea. Editorul,consecvent um.li princirpiru salutar, dtr gir de lncre_dere versi,unli t[rzii. Cel mai bine ar fi, poate, .sIse tirpdreascl rnbele forme, una duptr a,lta.Cel de al doilea c{nt al ,,Anatolidei( din celeeinci, cite a rer-qit sA lase autorul (,proieotul,-ca gialtele ale lui Heliade, era utopie de vast), se-constituieca o serie de imnuri ale elemenlelor (lumina,firmamentrrl, apele, astrele ebc.) cd,tre Creator. Ia,tEGeneza, d,in punchrl de vedere aI luminii:T"l 1*!ti*let "fP.-, fA*f&;a. w.Xd.)mentul:In tot nemlrgini,tu,l, in mul'tul nalrt de ape,Mai sus decit zenitul, mai jos decit nadirul,Sub,talpele-fi fuvine ai zis sd firr tirie$i solidar cu toate... ;iatd definifiile astrelor, in cadenfe de imn elevat :Lumina vI e vocea, prin ea vorbiff rvederii ;In cursul periodic vd exprimati cuv{ntul,Distingefi intre rrrarE, distingeti intre iarni,La timpi, la ani, la zile fili semne nemutabili:Aeeasta vE e legea.Geneza ,intreagl este vIzuttr m o nuntd nesfirgit6 aelementelor.S'tihialul nu e doar de ordln astral, Heliade ilrrede gi intr-un ,,arbor aI $iinte{or(, eu sensuri doarlntrevdzute (poetul se eompllcea 'in slmbolurile ermetitc.ede sorginbe masonictr, se pare), pe care ,ilf,nvie din citeva linii de mare vlgoare. E un arbor ateclrui ,,rid6oine-ntjnses ptrtrund adlnc ln scoa,r|afirmawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\-/+tn *fr f*f*;,u{vitate; ca gi gevtul, de un gigantic sotanism,cane un ,,arhirbratrrmarna i'nrterrvine ln ordinea firii :...c-un braf de nalti foddIa rpom'ul qi, smulg[nd,u-l din cele rnrai rprofurde,L-intoarce gi-l infinge cu rldtrcina-n ceruri,Cu ramurele-ncoace spre noi cE niEte raze,Sd-n'vefe d-al,b[dat5 sE n'u mai sugd moarteaCa pini-atunci din iaduri, ci viaf5 qi lumindDin cele prealnalte...Ivirea mirtird a omului ii inspirl lui Heliade versurid,e o mrare elevalie : gesturile lui Adlarr\ ale Evei au,in cadrul aceleiagi viziuni, ceva din rotirea astrelorpe firmament. B6rbatul izbucnegte in univers, pe dem6ref,,,de aramS((, oind incehrcS sd invie prima {emeie,,pe Eva, rurptd prln intervenlie divini din pieptulAndroginului originar. SE remarcdm, in treaclt,oI acest Andrcgin, formd arhaicd a omul,ul, ln c,oneepfiaezoteric{, are cornportarea fetei tndrtrgos'titedln Zburdtorul:Nm gtie, ci resimte cI nu se afll singur;$i-n neasrtirapir stranlu dortnfe-l lnfioaril,Se-mbr5ligeazd singur qi ,am5 cu ardoarc$i nu gde ce am{...Femeia este descoperlt[ eu ging[gie, trezirea eiin fiin{d are gi m[refle, dar ,predominante rtrmin gra-- fia, senz,ualitatea cart[, ulmlrea In fafa lumii. EsteEva lul Mlchelangelo de pe ptradonnrl Capelel Sixtine :Ca prunrul ,lntr-u,n leag6n dormea pr{ma femeie,Cu tlmpla p-a sa rnin[, zubldm[ de Inocenf5,In toatd nuCi,tatea divinelor ei grafii.Ca peplu peste corpu-i se rlsfira ln razeIn unde de h:anin5, cosifele-i de aur$i-i copenea d-a lungul augusta niurdi;tate$i sinul d-a,labastru gi bra{ele-i rota.rnde.Pre frunte-i o sudoare de perle transparente...'De o pregnan{5 extraordinard este trezirea din somnulcrea{iei :Deschide la cer ochiiSe uiti imrpregiunu-gi ; nu gtie unde s-afl[,Nu qtie d-unde vine. Se ecoal{ ln picioare,Se pipdie, tresare l-al degetelor cannen,$i-n repedea mlqcare, ln gestele-l nsi've,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{t-;rfI se rdsfiri plrul ; qi plru'l atingind-o,O dulce-nfionare d-a lungul o cuprinde.E o c6l5torie prin miturl fundamentale, autorul,,combates eu lndirjire ortodoxi forma pdgin5a acestora (i'virea A,tenei din capul lui Jupirt'er, ogiindirealui Narcis). Eva se descopertr reflectati de suprafafaunui helegteu edenig prilej pentrir Helia'de sdtragS linii de mare finele (eu un exces de pcihologie,poate) gi din ce ln ce mai bogate ln sensuri, maivig'uroase :O asrttel de-nitmplare, gl unic6 l'n lume,D-a se mira in a,pl S-a le ve'dea pe rlneCa tnsuqi lnrtr-un specol, qi ftrr-a qd c[ esteI,rnaginea sa lns5qi, 9l I[r a-ql da otrvlntulDe c(te i se-ntlmpld, n-a mal ptrrtut s-advieDectt primel copilo, ce, alngur6 sub soore,Nu rnai v[zuse tnc6 lmeglne tunan['.'.Ion Heliade Rddulescu are capacltatea' de a sensibiliza,,teorlls,cum ar ll aceea a forrnIrii idenrernnalelotrlm{ne de simfi:ri.tiHtll In raPort cuAdam, inc6 tn laza androglntr, corrite'm'pl[ l'urnea dinjur, o.contanteazA plural (vdz, pipdi't) qi ajunge sdinteleage ctr aceasti lume nu se aflS 0niuntrurl Bdu, ciin afare ; el se ,,dectpeiaz[(, ca l'ntr-o teorie fiziod,+r;,j*,*L,t^ t'.",^,( frffu le fYtf }c,pu

\{I/Poetul Blbllcelor slrte are purterea de a intona unimn ln lauda creatlurll. El ptme a[ dnte, tntr-uncpr ln care s€ aude, cu sdevtrrat, ,,muziroa s(erelor4,tot ceea ce s-a lormnt priln acbul desprinderii dinhaos : astre, lurnln6, animale, pl'arrte :Natura este-n nunrt6, . serbare

,\ L')Calendarul mqr yestggte din perete o aniversare(acum o comemorare), a lui Mih'ai Emihescu. S.-il;linesc.optzecide ani de la'trecerea s& tn viiior qi,;;;;prilej pios, revistelo se.umplu iar de nu,oute .Li,-rif"t.i.acestui nume slnt rostite hi conferinfe, -----r-'demice.ln comu"itfri "r"l{A*roararl, f4. * h-rfr"!- Lru, &-t*-.9llrru'f:"1.^rllt,th.restut.timpului,se cuvine ca ei s[ ctea fixafi ":1-3lord"..9i tratate, tndep[rtafi gi tutelari. Oarertaunu la fellucrurit6 cu cei;+.."r,1t dtil{; tG;ii;; D;;;}h;k;:Bpeare, Cervantes, pugkin, Goethe ?Aga; gi nu tocmai.- E lucru cunoscut cd. zac lnc{ needitate cele 44 de caieteli3lr. de Ia.El, atunci .ila i;;;r;;lffii; ", iti, ,;;;;;!{llq|irw,FlY"iiilit'id;il,"iliti.fr ",,11;ff::.:::r".,":*l- g:-Nflrh. ,,C.rtr:,;g;u *", esro pentru ceifllsfzi ao". "na a, opere rncheiare. ";,i:pi:.i:l:fh[E #.fiH.Jr:Tli,n13lfuN;tncruntrri d1T*r,ill,*;*.1,,,.,;.yi'"11i",1i.,1i,,,;THT"#iln,"ofil"Iilncruntfiri univanniro universitare- j-J-.if,I"rffi.11nm"ril.i 'fl,lll" ill:fi jliilii,t;, Tilt.*;:fl ii i {ffid it' id,rx ll H r frTrIl_slr-if fiecare -gesr, gara ,r l;iil;;;;,i ;;;;; p;;;;ffi:orne cea mai mic[ urm[ do nonoonformi.*. "cijrrro,,,",,"*.:,r111..,i",L_qi{r,, rp u,,ro G,so cuvine s{apreciezi totur. srn'tem'i;';;;i,;;;;;;;Hlil 1,", XXIi'i.-'l $ c,.0_ ,-a;tal-X** t W rd;;',;;'fl;t;_.L. --- -l-vttJin^a.1TliJI:ffif,Y--!!'-"T\ur'zr)(g,L.^.:t:rlPe-c.opitului Eminescu. Dar acceprindDucurre, DUClIrlc. oa nXnoi rraatorulce pdcat yom cucomite.parerrrgind,riiri'-_riir.liirrl^^*lr- ----pe_ anumite trasee, corespunz*loa., .Eto. *li inti*r;;t,;;;ale noastre. dac[ vr,{{::l'*; :, i ;ft i'#, Iifl $'t? &: Jjffi:. il i;t H'j *:XtIrncercarei s-a v{zut -eontrar de muiii 'cu rdr_iiai"-;;;l;""Hlarputem. noi, tn r"f" ,"ril;;ili'd"e aeemenea talie. srne mulfumim cu o singurd t.r, ,u,,irt.;ri i;;;;;;;dii,liirilfixatd ? E ca si cum. ,.I*. ini..ri* .l'Jpi*ir;;;"iir; tu"##ale lui Dauid,'de i\{ichei;;.r, 'i;rli"""itrur decit din fitr.sau lateral. prea murte .""rarir-J-rr-.i.aari"i'ra'iiisilfi]sd hieraticizeze fisura astral[ a lui gmi.rescu; am vrea s-olnctrlzim cu zimbeiur no.tru' cu cerce*rile noas[16 necanonice.a crncea dup{ ffi,op ere.ro, Tlixlri,xilffi,rr}1t1i doschir,.'u. culiul orb, excesiv"u- , timmercu, cel topit ln conforinfe gi entu-"&www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ori, dac{ analogia aceasta o mai prognanttr, am vrea s[. nupdtrundem in fluviul superb al gindirii sale pipdind cu tipiciradilional apa, ci sd fim liberi a plonja)Edifiile sint domeniul unde tnghel,ul soolastic se manifestflcel mai aprig. Normal ni so pare s[ ln[,elegem mai-larg,mai contemporan editarea lui Eminescu. In primul rlnd estenecesar[ acea edi!,ie ideal[ a unui l\lihai Eminescu lntreg,in oricite volume I Un institut gtiin{,ific, do la mic la mare,ar trebui pus s{ munceascd un deceniu gi sd dea la ivealtraceastd ,,Opera omni&", nusceptibild, firegte, do adaosuri ,succesive. ' t'lApoi, pe ltngd alte edif,ii cu roopuri procire (gcoald, popularizare),credem c[ ar fi parionante culegeri alc[tuite, dup[opfiunea Ior curatd, pe rdspunderea lor, de scriitori actuali(9i tn primul rlntl istorici literari gi poe[i). Ctt de fascinantar fi un ,,Eminescu plutonio" ln seleofia lui Nogoi$eocu, deexemplu.Geniul eminescian e atlt de oovtrqitor, dragostea ar[tatflde poporul sdu atlt de nesflrqitil lnctb, ca ln cazul lui Dante,am putea ayea o editurl (ou o prrblioa[io periotlic[ a ei),,,BmineEcu", undo sd ae tipdronred oporole anlo tn diversocdutflri editoriale, marilo r:trr[i dorpro ol gi ornafin ra, rcrierilede eminescologie actuale.Eminescu e viu, aceacta nu oato tlonr o mel,aforlt. EI neobligd s[ fim vii ln fafa lui, sd ne rnigolrn ln fino din admiraliasomnolent[ pe care i-o purtlm. Avem de m[surat plndln infinit perspectivele deschise de acest ax stelar al culturiiromAnegti.@i) ?l!:gF, I)a,_Lo deschidere asupra llteraturtl unlversale cum puflne Ia noi, Edgar papuare darul pozitiv pedagoglc de a-qi adecva medlialla cea mai abstrus6 unelrostiri pe inlelesul amfiteatruiul. Redus la proporfiile acelui util rezumalfinal, in limba francezi, idelle profesorului Papu despre ,,dimensiunileperspectivicea ale lui Eminescu lncita la lectur[, tar pe parcursul acesteiaconving sau, cel puth, provoacd dtscufla. cercetarea fenomenologicr, cuinslstente scrutlrl stlllstlce, se organlzeaz[ lntr-o elntezr revelatoare, r .Edgar Papu constatE, rflal lntll, c[ vlzlunea lul Emlnescu asupra naturiieste vna erotornorfd. Conferlnd elemntelor etlhlale feminine atribute eecoincid, iar alteori se tdentlfic6 verbal, cu eele acordate femeii reale dinlirica erotic[, poetul trdieqte o unlune, o ,,cununle( cu aeeste eonopcnenteale universuiui. Nu este acel ,,erotlsm al naturll(, tnttlnit la unii autori alRenaqierii (autorur II citeazl pe Phlllpp stdney) unde elemente ale naturiisint legate in comunic6ri afectlve -slmple expresii ,,de paralelism culeglturile erotice dintre oamenis-, cl de o unlre a lumiloi: ,,substratulpoeziei lui Eminescu se reduee, astfel, la un vibrant rit nupfial, prin carese celebreaz6 uniunea poetulut-birbat cu natura-femeie, conceputi subdiferitele ei componente feminlne, lntr-o viziune erotomorfi(.lntr-un singur caz relafia se inverseaz[, e vorba de ,,Luceafirul( unicatatit in viziunea erotomorfa emlnesclan6 ctt gi ln binecunoscuta tipo-Iogie romantici a geniulul lnsingurat. Edgar Papu subliniazd strania originalitatea Luceafdrului fa{A de ftgurlle similare: Cain aI lui Byron, Moiseal lui Alfred de Vigny, Zarathustra al lui Nietzsche, sint, in ultimi instant6:oameni (profet, geniu, supraom). Chiar gi demonul lermontovian elnzestrat cu aspeet uman Ei trairi omenegti. Luceafsrul lul Eminescu r[stEdgar Papu: Posztc lur Emrnesan, editura Mlnerva, r97r, tn colec[ia ,,c,on-(Iuente".www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tg*lr relafla, el se eonctitule er Naturd, El nu egte om, nu-gi are sediul pe.p6mint, cl eoboartr dln dep[rttrrr astrale. Trebule s6 inielegeh -conttnuiautorul studiulul -cE lni[flqarea ca Natur[ a Luceafaruiui ,,nu pr"iirrtaun simplu alegorism conventlonal, o lngenloasl varlantd Ia "".rir,tit"caLgorie-romanticd,ci cuprinde un autentic qi originar caracter stihial. Dreptdovad5 ne vln scurtele gi provlzorltle metamorfoze ale Luceafarului in om,metamorfoze care nu rezisti, prlese gi scap6ti, rezolvindu-se printr-ograbnicd reintrare a sa ln flrescul mediti cosmlcu. 'Prezentlndu-se pe slne, ln ,,Lueeaftrruls, ca Natur6, ca erement eosmicmasculin, a cdrul dragoste cu femela-om, muritoare, nu poate fi deciLhibridd, Eminescu ,,Iumlneaz6, prln refracfie, esenfa comuniinii din restulpoeziei sales. Acolo poslbilltatea lubtrtl exlst[: ,,poetul-om, firdrEgostit denat^ura-femeie, poartr germenii nemurlrii artisticL htr-insul, contine, deciel lnsugi, o parte de naturd, ceea ce creeaza un liant omogen intre parteneris. . .o tuiburitoare eonstatare a profesorulul papu este aceea privindsituarea in ,,plinul depdrtrrllc stelare a lui Eminescu. Genrul siu -spre,deosebire-.de -alfi marl romanticl europenl -: nu aspird spre ,,eategoriadeparteluis, el aparfiine acestel deptrrtdrl, sedlul sdu firesc din care co6-oarI..Aceast6 deptrrtare eminesclantr cuprlnde ,,un lmens ansamblu de structurivizuale, audltive, termlce ql motrlce. se conflrm[, astfel, lnc6 o datE, cipe aria poeziei ea nu este o lntlndere vld[, ci dimpotrivr, o tes6turdb9s_at6 gi r,'ie de plinurl(. E vorba de o lnimaginabild -faeuitate transgresiv5.Autorul citeazE, lntre altele, trel versurl, pe care Ie reproduc"i tinoi, ce vorbesc indeajuns despre aceast5 vocafie a dep5rtdrii. Eminescu:.fi,frdmintd colo-sale geneze sau prdbugiri de lumi, tn acele viziuni de haos,?e neant, de drame cosmice concepute parcd printr-o stranie qi nemaiintilnitihipertrofier-e opticd -agindului, care se concentreazd imens telepaticpe_ gr.bilele_ -celemai depdrtate qi mal pierdute ale timpuiui qi ale"spaliu-lui(.$.n M.emento mori p.oetul dE proportii abisale figuiii iui brfeu(imagine a Artei supreme, aflatE la temelia lumilor):,,De-ar fi aruricat in caos arfa-i de cint6ri lmflat5,Toat6 lumea duptr dinsa, de-al ei sunet atirnatd,Ar fi curs ln vil eterne. . .(Edgar Papu il vede pe Eminescu in permanentr compara{ie cu marilepersonalit6fi literare aie lumii. cu fermitate qi liniEte il respunde unei"eventuale intimpindri privind reala difuziune mondiaiS a poeziei lui Emi-'nescu, eE universalitatea sa efectiv6 nu poate fi pusd in discufie. Nedifuzarea(relativd) a poeziei sale ln aria internalionali e doar o chestiunede circulalie a valorilol. $i alfi foarte mari scriitori ai lumii au traversat,prin secole, perioade de ignorare in afara sferei propriei culturi, precum'shakespeare, calderon de Ia Barca, Dante ln-anumite momenle isto-I"". q?. alare, putind sE judece In deptin6 - cunoEtinttr de cauzi, EdgarIqpq_(distins cercetdtor'liz6rile al mai multor llteraturi!) nu ezitd sE compare rEa-Luceafdrulul nostru cu cele ale altor genii universale, i-am reproga,totugi, autorului unele excese ln aceastd actiune de evaluare.E*irr..1,r.cr^" J,.A"i^4, i.. ui3.;rr.l-a.sisternatie.cigtigdtor de locuri intii, ceea ce, foarte adesea e adev6rat(sungaera ill ry-:f:l_9,ra,Sului, evalueril concede .autorul,:::gi:? _:fl:irii a fost i"t"ecui d'eranieaz[. deranjeaz[. de "ttrig, a""-,,Cer ,,CeI mat mal mare(,,,i"tii;,,,;d, ,,intiiul(, etc., ;;#';; revin'preaJrecvent sub pana lur Edgar pipu. vrem s6 spunemcoasd c6'odistribuire mai economi-a acestoi'{iei,caltfliafive ar ft dat -ai *a."-torta compara_evitindu-se formui6ri. de._genul: ,,in literatu""--"orrt.d, Eminescu::f.."J.11ui,-*:ru, ptctor antmaliEr ptnr ia ,""t iinadici ""f*ripintr la sadoveanu, rnvingrnd tn-i.#ffi;;;aceast[ privinlr "ffi;;iilir;;;'concurenfd .:":.::11.,la_ a lui t_ut odobescu p{otSscu sau a lui Iui l\4acedonskti. Macedonskli. co"'cu"""ia?1;-;i;";;Con'curenli?1;-J; I"",'e vo,rla de ,,gradul de promovare lirrca a durceluii,-numai ililil ;;i;;"egalatde Dante ln toat6 llteratura universal5(. Asemenea evaludripot'fi, repetdm, exacte, dar exprimarea lor u ""*sr -ni se ierte,cuvlntul-sportlv6Analizele constitule r{ punct forte al c6rfii. Gustul, nuan}a, calmul,rinetea dovedite de autor faimecll gl convtng.'Ne pareltrdlucit6 analiza'qlilisticd de Ia pagtna ilB,.rre piltril,'rntrd?ltorfie;i"iifi, ,l.,au nagr; Fil;'dezvdluie bogEtia sintagmel emrneeclene a,,oodrului brfufte gi"aiol", ,Llwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(:9bilind cd acest vers ,,iEl trage forNa dlntr-un fond de contaminlri, de,echivocuri gi de transferuris. $t exemple de analize fine, Ce mare efiea-.citate, ar putea fi luate dln fiecare sectiune s volumului. Vom spune,ins6, cd adesea autorul lntirzle in analize stilistlce seci. Aga cind insist[,coborind pin6 ia sonuri, asupra cunoscutului distih:,,Din haos Doamne, am aptrrut$i m-aq i:ntoarce-n haos(;' acel ,,aperut(, spune Edgar Papu, ,,vine decepfionant in fati, lingS -noi,fiindcd-attfel nu-i s-ar arizi sunitul gec, de metal ieftin, Iipsit de pondere,cu acel u inchis, urmat de terna dentalA t", etc. La pagina L22-L23, pmarginea unor versuri de tinerefe :,,Codru-i alb qi frunza neagrd,A iui mii de rdmurelesg.a.m.d., autorul gloseazd exceslv: ,,Mal lntii primul- vers (codru-i alb.9iirunza-i neagr[) reproduce sunetul sec de lzbire, de cr6pare sau chiarde fringere a unor crengi uscate, prin acflunea vintului sau a gerului intr-unebdru pustiu. Aeest efect fonic este produs de mica expiozie princare consoana r rupe dentala, labiali sau guturala ce-o precedS: dr (dela codru) fr (de la frunzd), gr (de"ia neagrd)(.Hazardattr ne pare qi aprecierea de la paginile 169-170, privind.finalul poemului-basm ,,C[Iin Nebunul(. AlcI Frninescu ar dezafecta o'structurS, prin grotesc ,,lns6gi fiinta basmulul creat de eI se topeqte, piriie,pocnegte cu alte cuvinte, se spulberd !n lnconsistent('. Profesorul Papu nuline seama de faptul c5, in general, basmulul, ql celui romAnesc in spe-'cial, ii sint profrii inceputurile qi finalurile perslflante. Ele nu se eonstituie,,ea parodie a lul Fdt-Frumos sau a altor erol folclorici(, ci sint doarun mod de detagare a povestltorului ql ascult6torilor fafi de ,,inchipuirile(,minunate gi tmposlblle ale basmulul.In fine, textul compact ql tngrljlt aI studlulul e tulburat in unele'locuri de cuvinte forjate de autor ql sunlnd eam nefirese: faicitor' conkt*",ftuf

13DEFILANEA,,CANACUDEI"'Pragul de aur al literaturil romAne moderne, migcarea. junimisti,adevdritfl placl turnatd ce ne-a purtat de la ,,directia veches- la,,ai*.tiu nouis ln culturS, rdmlne, qt nu-va lnceta . sd fie astfel,.rn oUiqct de studlu permanent al cercetErllor. Actitmea acestui cerc literar,care nu era nuniat atlt, s-a dovedtt de o neasemuitfl rodnicie in culturinoastrd. Dimensiunile reale ale ,,Junimllo, aparent stabilite, nu aufost, in fapt, reconstttulte pe de-a-ntregul. Ele trebuiesc judecate, aq-a c-um"" ia."i d"i mat bunl studlogl al fenolnenulul, dln spre consecintele lor,ai"-;p;" c"uu cu Lovlnescu numea: posterltatea lor extraordinarS. Cu-"o"gti* ln

constat[ autorul eercet[rtl, unele dttoclett valorlce, chiar qi Ia acest nivelmodest, dintre cei doisprezece, Samson Bodn6rescu qi Ioan Pop Florantinputind ti considerafi scriltori, implinifii.,,Cafacudas putea prilejui unui alt comentator o delectabild, mali-c6litorie prin egecuri. Dan 1\I6nucd a scris un vo-tioasdlum grav - eventual prea grav, - adesea, in raport cu propriul obiect de studiu!cu intentii - gtiintifice, universltare. S[ precizlm, insd, c5, fdrd a da mari -satisfacfii la lectur6, Scrlitorl Junlmiqtl nu este, propriu-zis, o doctl qiilizibiid cercetare. Dispunerea notelor ln finalul volumului, modul ingrijit,citet ai prezentdrii, conferd c6rfii mai multd vioiciune decit ne-am fi aqteptat,o anume ,,democrafie( stilisticE, flcind-o accesibili gi nespecialigtiior.Neavind .ln fafd scriitorl lmportantl, opere lmplinite, autorul p6streaz6f6ri dificultate un aer de, ln cele mal bune pagini, amuzat6, detagare.Riscul mare al unei asemenea lucrlrl era abordarea crispat6. fricoasS,observarea bibliografiei altfel declt dezlnvolt, atitudine traditional qtiinti-.ficl Ei care indep6rteaz[ de ia lectura atitor studii, chiar serioase. DanMinucd face gi el eroarea aceasta, dornic s5 epuizeze problema atit biografiecit qi in cercetarea creaflllor respectlve; excursiile prin neinsemnateledestine cercetate, cu grljd la genealogll gi polemie5 la date, sintaproape, in fiecare caz, exagerat de lungl. Pentru ca sE aflim cd IoanIanov era celebru ln epoc6 cu cele unsprezece clntecele eomice, in umbraproductlei similare a lul Alecsandri, nu era prea important sd urm6rimpe lndelete geneaiogia Ianovilor. Clteva date lndispensabile, interpretarealn puline rlnduri a celorlaite p.uteau fl suficiente, expediind, eventual, Ianotele din final, amdnuntele. In felul aeesta textul studiului ar fi ciqtigatin atractivita+"e, spatiul cel mai lnteresant, cel afectat discutdrii scrierilors-ar fi impus mai pregnant. Aga cum aratl acum, profilurile lui DanMdnuc6 aduc a referate monotone, dup[ tiplc: o scurtd prezentare a ,,cazului(cu diseret6 -nuanttr polemicl urmat6 de istorisirea -carn tern6 abiografiei, apoi expunerea ideilor teoretice ale scriitorului, apoi analiza,,operei'(, sfirgitul fiind, de obicei, o concluzie asupra insemndtdiii junimistuiuitratat. Pentru a readuce tn actualitate (c6cl, in cele din urm6, reactualizareaeste scopul orlCirel cercet6ri de acest gen) nigte autori de taliacelor din Scriitori junimlgti, se cuvenea o mai sprinteni, chiar mai ingenioasdprezentare a lor. Luarea ln serios la modul cum o inlelege DanMdnuc5 se arat6, orice s-ar spune, doar parfial justificatd. In fond, oricitde muit ne-am lupta pentru reimpunerea unuia sau altuia dintre aceEti,,uitatis, ei nu vor prezenta niciodati alti importantd decit aceea de a flparticipat la ,,Junimea(, ilustrindu-i ideiie qi orientarea, dupd puteri.Cartea ar fi putut fi evident mai interesantl dac6 autorul nu se mulfumeacu cercetarea teoretici a respectlvelor ,,cazuris, ci ar fi completat-ocu o addendo antologic5. Autorul se pllnge In dese rinduri cd unele piesevaloroase ale personajelor sale au r5mas ultate prin colecfia Conuorbirilorliterare, nemaifiind reeditate de aproape un secol. Ce ocazie potriviti ar fiavut Dan Mdnucd sd refare aceastd nedreptate! Compactind, cum spuneam,excursurile biografice, in folosul prezent6rii scrierilor, crecet6torulputea plasa in addenda lucrdrile pe care Ie considerd inci vii, revelatoare.Aqa nuvela Dor de morfi, a fratelul lui Vasile Alecsandri(pe care o - Iancu considerd, nici mai mult nici mai puiin: ,,unul din juvaerurile -literaturii romAne din secolul trecutslt). Nu se inlelege ce s-ar putearetine din crealia mlmetlcfi ql grandllocvent6 a generaluiui dramLturgBengescu-Dablja, nlcl dln de tot . nelnsemnatul SEarIat Capqa, al ciruiproverb dramatic lndolald. gl, realltate este slngura sa compunere notabil6.La fel, pot llpsi, practic, din eventuala antologie, versurile lacrimogeneaie lut M. D. cornea (eentlmentalul avocat hohotea de pllns in adun6rrJe.,,Junlmii(, zgudult dg proprllle-l strofe!) ca qi ale tinguitoruluiN. scheletti. E delictos-rlzibll un catren, citat de cllinescu, din lamentdrilelirice ale ,,oficerululs versificator:,,Am surprlns eu tntr-o noapteO stelufA ql-un stelot (l l)DupE multe dulce goapte,Sdrutindu-te-amlndol (.In sflrqit, vaslie Pogor e-a dovedrt un ,,rndolent( spirltual qi n-a izbinditdeclt, parlial, tn traducerl._ _.-Intr-o antologie de genul celel pe care ar fi putut-o realiza DanIvl5nuc6, o bund reprezentare ll s-ar cuvenl lul samson Bodndrescu giwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ioan Pop Florantin, cu cele douE nuvele de excepfie: Deoebol ql Tuhuturn(din nou cercetdtorul e categorlc, gdsind ctr aceste naratiuni sint ,,f6rEdiscuiie, doui dintre capodoperele llteraturli rom&ne din secolul trecutc!).Din acesta din urmd se pot selecta gi alte fragmente de scrieri. In fine,piese lirice lntregi sau fragmente pot fi alese qi din Anton Naum Ei DimitriePetrino fatd de eare Dan Minuc6 manlfestl o intelegere superioar6din Leon - Negruzzl se pot relua, nuvele reprezentative, din Ianov,- un cintecel-doui, pentru a da o ldee despre umorul ,,de estradis al epocii.O asemenea antologie este lnc6 poslbll[ gi Dan MEnucE o poate realizaintr-un volum separat. Cuprinderea gi a altor junimiqti din ,,caracudE(,ln afara eelor avufl ln vedere ln actuala carte, nu ar face decit sisporeascd interesul fatl de selectle.(re71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\2Dd v?.inoftin Romdnia o artd a epigrwnei care, de la slirqitulcntichitdlii, nu mai infloreSte niciierl in alte Pdrliolc lurrtii...

Atragem atenfia celor ce s-au grSbit si recunoascdin aceste epigrame duhul pozna9 al lui Cincinat cde vorba, in realitate, de cel mai bun epigramist latin,Marcus Valerius Martialis, in transpunerea luiMihu Dragomir. DeruteazS forma metricl modernS,rimele, dar conlinutul e intact.Confuzia e posibill nu pentru ctr Pavelescu ar fitras cu urechea Ia iscusinla clasicului de pe Tibru,ci dintr-o caracteristic6 generali a epigramei, earemanifestd dintotdeauna o pronun[atd sete de anonimat.pa renunfS gr6bttE poate din pricina ctr--culaliei excepfionale-Ia autor, acceptd, asemeneaproduselor folelorice, eventuale Elefuirl.Caracteristicl este situalia literari a ,,regelui"epigramist. Amintirile unor scriitori li fixeazi prezenlade succes continuu prin saloane 9i intruniriliterare, verva, elegan[a qi capacitatea de a improlitgJ\gtau intinsd a fost notorietatea lui CiBcinat PaveGscune-o dovedegte qi" faptul c[ unele eintecetransmise de ldutari sint scrise pe versurile sale-Faimoasa romant[, capodoperl a genului, pe care giazi o mai dau posturile noastre de radio, Iti mntaduci amihte, doamni?, poarti in dreptul textuluinumele epigramistului. Mai slnt Ei altele:.?,"ifn,^- orlo # .r; Ll/.ZA'n d AcrriE ,i$L f^*ba,*'. ,"'t"e- o^r, O"Y{^"ii Vlft'?4fn^^r^m^*b ["'*X ,;rt*- Y' n^Jlb''{?.;il* ^*rt' LfJ^; * "oL)';;',,atu 12'retinut, pl6cute, ltrica lui Cincinat, ,,tonul ei so'lemn de festiual" cum il defineqte G. Cilinescuse potrivea de-minune. De altfel, aproape"toatl-productia magistratului-poet presupune reacfia imediatia unui public. E o poezie de spus (Ei se vedectr el o spunea cit mai pe placul auditorilor epocii)asemenea texte sint destinate abia ,,in a doua instanfd(- ca str foloslm o formulE juridtci -tiparului.Lucru valabil qi pentru epigrame, eventualasubstanfd poetic6 rdmlnind Intotdeauna mai mult decitproblematicS.Si reamintim citeva din notoriile schimburi defloreti rirnatl ale lui Cincinat Pavelescu, renrunflnd,pe eit e posibil. la expiicatiile ln proztr ale demersurilor:rAmlndoi avem o boaltrqi-am cdzut vlctlmtr ei :eu, chella naturalE,tu, chelia de idei.oPe Iosif frafii il vindurlcump6r6tori g6sind destui.Privindu-tl ctrrtile-n vitriniwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.rivneEtl qi tu la soarta lui.(Lui $t. O. IosiJ)@Epigrama-ti fdr' de-rimiFl de duh aqa liPsiti,c6, degi e anonlm6,mie-mi pare isciliti.@Ci Cincinate-afemeiatvrefi o probi ?Poartii robd.-@De-o sdptdminS, tot scriu versuripentru figura ta cea roz5.Spre-a evita monotonian-ai vrea si trecem gi la prozd?...Acestea qi altele citeva sint, pare-se, cele maireuqite epigrame ale lui Cincinat. Proportia este fireasc6,lucru recunoscut Ei de Martial :Din epigramele ce-am strins in carteVreo trei sint bune, slabe clteva,.Iar cele proaste-s cea mai mare parte,$i orice carte-aratd cam a$a...(A.rn folosit din nou traducerea de o modernd fidelitate-cu un ton, am zice : clncinatian ! -a luiMihu Dragomir.)De prisos sd cit6m din ,,cea mai mare partes avolumuliri eplgramistului nostru. Ele pot fi reperatecu mult mal mare uqurinfd declt cele bune.,,lntrucit priueSte eplgrama afirml George C5--linescu -produclia aceasta, scuzobilit ca o petrecere,a deoenit prin imitafie o plagd., dind multoroiluzia de a fi poeli prin repetarea tltuor triste insipiditdti.Nici Cincinot Pauelescu rut se ridicd deasuprademonstraliilor de bonchete" (Istoria literaturii rom6ne)...Intr-adevtrr, e vorba doar de o iluzie $l nu depoezie, gi, poate presimtind aceasta, epigramistul serevendied in dese rlnduri drept poet -pdcat semnalatgi in textele inainta$u1ui sdu latin :La munca asta timpitoareeu nu sint viti si mi-njug.Ati mai v5zut privighetoaretrigind la jug ?($efilor care rn-atl pus sd'lucru.)Nu o dat6, Cincinat Pavelescu se referS la Timp,o^.. c,rn^^rirr *lw* ,1,- l- \ra. il*lrrfr.,0'fi-am scos epigrama cu greudar totugi, ce t'ani mindrie !Aveai un prilej str se Etiewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e-ai fost cineva-n timPul meu !(tJnui scriitor care md ruga sd-i scot de la tiparepigroma ce-i fd,cusem.)[prna, in apdrarea specificului poeziei, contrafeluritelor alien6ri posibile. Articolul respectiv,Vers gi poezie, euprinde 9i o durl executie a genu-Iui epigramistic, un tdlg sever Ei neadmitind nici oreplicd : ,,..Epigrarna' e un let de-o scrie care spurcaorta, n-are ee 'edutd ln'aecindtateo ei, calamburti cagi rtsul prostesc e imoral tn Artd. Versul nu se potriuegtenici. Anecdotei, de osentenl nici unui gen degind"ire cu deriuatiue precise, cu arculade, adnotafiiuni,trimiteri, dernonstrdri etc." ...Rezerve, mai blinde in formulare, dar nu maipufin trangante, i-au opus epigramei, in aspirafiaei de a deveni fapt poetic, multi alti critici,^dintrec2; (z,JtL ,r. ,-'**^fr f*..'aetriata' lfinat&'*romAne din ultimul secol' Este tot mai clar ctr acestgen de exercitare a spiritului, bogat in iluzii, nupoate prezenta decit un interes de ordin docurnentar:ce rbtalii au fost intre scriitorii unei perioadeistorice, infruntlri mai mult sau mai putin spectaculoaseetc. In acest sens, nutrim un ,,resentiment(((ceea ce, desigur, ie(e din habitudiniie criticii literare!) contra epigramei : ea este vinovatE, prin insuEifaptul cd se practlca in epoc5, de unul din celemai triste 'episoade din literatura romAnS' E vorbade ,,nechibzuita epigrami", cum o numeqte AdrianI\{arino, in Viala lui Aletandru Macedonski; inacest volum intilnim qi cea mai adinci analizi aimprejuririlor legate de publicarea acelei piese,,nici moi stupid.d, nici mai rdutd.cioasd ca multealtele, dar eare, au*titd netericireo sd cadd intr-untimp nepotrio^it, atlrage antipatizatului atttor toatefulgerele".o epigrama ce si6affi-Eare poet, singurulin epoc6 care putea opune eminescianismului epigonic,predominant weme de doud decenii, o direcfieliricd valabilE, rodnic6, nu mai pufin necesariliteraturii noastre ! O epigrami care provoaci, subnumele de indignare curat5, dezinteresatS, o reactieefectiv reac$ionard in plan literar, intlrziind (prinostracizarea brutalS a mentorului, prin permanentulefort de a-l compromite ca scriitor) inflorirea .poeziei,a literaturii, .cu mari justific6ri de ordinul diversit5lii,promovate la,,Literatorul(. Obsedantulepisod revine necontenit- 9i cind el ar fi pututsi-I uite, pene inferioare Ei demonstratii ostile i-lreaminteau ! -in memoria lui Macedonski. Inamurgul vielii el. va mirturisl: ,,Am fost izbit penffiiaceastd. epigramd, rnai mult dectt poate tnduragr, gtttt. ftwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Dar, I5sind deoparte acest tragic moment literar,provocat de un gen ce se doreEte (qi aqa 11 practicaCincinat Pavelescu) amuzant, benign, vom convenicd epigrama-inacceplia ei modernd' spre deosebirede cea din Grecia antici, unde sensul de ,,inscripfiesnu era, decit intr-o fazd tirzie, satiric- degidornici mereu si facS parte din poezie, e doar uncatalizator literar mediocru. Rumoarea succeselor einu o apropie mai mult de finta doriti. E rumoareaEi buna dispozitle din anteeamerele aglotnerate.'L)Dac[ ar fi sd ne lu{m dup[. Sanda,Diamanteseusi Radu Htncu, cei doi prefafatori (domlule lor. autngijit, totodat[, edifia, prev{ztnd-ci cu un utrl glomr) ar""?.i.i'"*ple culbgeri, ". irr*-e,ona s[. ne.modific[m substan-;irl i;"sff; despie Guo.g. Murnu 9i rolul sdu literar, ajunft$xittt;*i*i;l;'*gl,ll'','if hl'lo',lttilBil;i""?iirr"i1"-ilit"i.rioi t5lm[citor (din,,Homer, Eschil, Sofo.-cle. Pindar, Virgiliu, .Keats, Shelley, Ed-gar Po.e,- l'e.opardr'Heine. Rilke. Mallarm6 gi allii"... ln total adlca adaugrno-mai bine de;i;;1";ii;:;.;;;ii in eapte volume "dun"t.-Bb ObO .titrii;,' ele slnt incomfaiabile, rlescurajante pentrucei care ar mai'avea ideea s{ Iacd alto versiuni dupl aceleaflpiese. Si fie chiar aga ?Credem, la cap[tul'c{r[ii, 'c{r!ii, cd-pietate.a pietatea gi 9i dragostea.pttll: pre-f3-[,atorilor pentru George 1\Iurnu i-a. . I Ppilt,!,191 _9it "Il?: ltiiegdm impoitanla -oulturalla lndelungei qlnelntre-;;;.t*"pt.i srlslinut'e de acest seriitor instru""iii.it[!iGECrgd "" frumos inceput - rdmas, din pdcate' aproapenecontinuat - al traiur.tii* din Homer, integrale. Citevageneralii pinr acum l;;;;"t*t ,: l"ail :I ::t:l-11%;ffi;; iri-lr"t"r. D",, co toat{ admira{'ia ce i s-a ardtatln epocfl (gi aprobdm aceast5' admiralie, pentru c[ ea strmulao orientare sdndtoas{, aceea & cunoagierii marilor culturiclasice), azi slntem dornici 9i de un al' Homer'IDouil erori importante, nanotificate aproape fe, ryres.tigiyttraducerilor lui Mrirnu, slnt de semnalat: cea a autgbto4tz4rr'ln naralel. cea a arhaiz[rii traducerii. Prima ne duce la' sen-"iXti"';46fu a Hr-tt 9i alfii, tn veqmlnt autohton romAffil;:;]i-ptoar. "..trtidiri,cl tn roinaneqte'. La ba.za. oric[reitradu6eri, am mai spus-o, st[ o convenlre cu cltltonuci o invitatie indirect[ flcut[ acestuia sd lncerce a cunoa9t€:i ;il;;t,ii. ario[tonirlnd, traduc{totul sfi'd'eazri (vin[ capiiate."mai ales clnd e vorba de texto apartinlnd xnor .r1arlx'f P"ff 'H[f,11ff if"il$:$,TTTG,:liili:'ltTi"i]i,'ii:cdm: orioe poem, orice text artistic, se adreseaze taclt uma-"iiAtii ln piezenb continuu; lmb[titnind artificial limba ln;;';;;f"i;;i;ri autorului dreptul la prezentul ideal.' ilarunci lnapoi ln trecut. Dar ln care trecut, 8e- pule-In[rebareapentiu traducdtorii romAni? Avem mogtenire de.umDaJarhaic^romAnesc abia de pe la 1521 lncoace: chiar de vomreusi s[ imitlm pe primii cronicari, vor lnsemna cevs' acesteil;i;;t;;;"*Li i,. Ilnsd abisul'celor trei milenii dintreil fiT;;;iG;;;;" ac"easta a arhaiz[rii ce suna' ,,frumog";-id;i:; qi-ct*ction traduclnd, ln colaborare, Biblia). Georgo Murnu: POEME, Edltura Emlnescu, 1070'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Gtndul nostru lntreg despre traducerea de poezie- gise va lnlelege opinia cio avem despro tipul ver'siunilor ldiYrl.n3r - pQqte fi rezumat aproximativ ^astfel: conveniietacit{ cu cititorul, ne--autohtonizare, limbaj contemporan,suplu, veghe pentru redarea ideilor qi simlirii din text, chiarcr ' y'ep{rlLl i^ rMrr.i'.to *riliu; . O Nh'fE eca+b*k!;,*J a _t,^^r'7^,^lat^' L pnd $r*.U, l-/JtE,'",,,n nprocedat Eugen Loyinescu redlndu-ne o strilucit[ Odisee.', George Murnu, ln poezia proprie ca gi ln traducere, erobul formei. M[iestria ia el e Ie icest ordin gi gi-o defineptetF, I t ",".L'oitn:I. n;',G-fu T*, ;4a^)nP J- "'o^'L-JdlU;-; a!ri,{r;n X^ t; .^a2-..i PX.l;*?nnlt *. nind .lf"!-di^ ,^x;r*n;T,^n;.{ S.tJ"to" J-*copl-egit[rtn tot cila fflcutrde insisten]a formal5., oeF u.gelr"i il "ti,".i..L,i"r; rild-/;; ilriil"ill"rl; ;;;i.i;pdrut1,u;]u 1,u,"up{rut supuse, Ie le modela gi sucea dup[ plac, inventall er lorma rur.rua necon[emt necontenit vOCabule vocabule noi, impresiontndu-gi' impresionindu-gi contem-Contem-B,"j"iii:Iat[ un numd,r de asemenee iiro"alii feiidale, culesedin poemel. o"i gTn"L' (.il ;fi;u,- rirEi"l ii';;' tililrr"i);s_m1.lt'd, des,milcuie, alm, florr4., dezudl, md. insmirn, se incrind,sortn, a ulma, md-nuultur, limanic, amete_md, dezaolbd,sd-mpsaltir, md'tnzidur, tmbrebe,naier' ifi,amdgeu,. aannic, ' .luftitd, ndplai,'md, cotroape,' orbie',oarbec, str dl uc.ori, rainic, oip ainic, p uhoinii, ploinic',tolntc, s-mernlc, talazntc, ualnic, luceferin, ndmornic,a inhdrfa, md-.ngradin', suoeotul, a tmpdcura',s,e-ntiplild,, r!.pezul, telipururi, instafiatd, amuste, ispdto,s',lotrq, prr,lostitoare... , dar ajunge l, aitfel vom trasc"ie toiglosarul curioaselor gdsiri mirrniene. ctt de agreabil" ,l"t-r"lecturd asernenea agiomerdri do vorbe ,,noi,jjse po"t" rso.deduce: ,,Liare noaptea rainic tnzilind o inluminl, i O_nco_moard-n strtrlucori gi-o-nsurdind 1,,, Bau: ,,prin negurd_nz[rit--o--- --f5gag de aur, / intrare-nlimtrnftd-n p".n.li*,,.. .D,. obieei simple jocuri formale, cu plictisitoare vln[-rime, poeziiJelr-11 lq originale ale lui G. Murnu nu te relinprtn mmr-g p.ersoral. Trec sute qi sute de versuri aburoase, Lri*"lDgq,r, Irpsrte de singele unei vocafii lirice, gi rarele paiajenot+rle pa.r .q,,se datera mai degrab{ lntimpidrii (ori ialenf,ulur,,,sctntell" ce scapI, vreme de o clipd, din chinsile formei):,,O, viu metal mbtoaic al cuvtnt'J;;;; . - $I"srar.ied-'i f,-b* Jdiru,t. (,,lubitd, ;ry1qe lungd drume[ie / pe rreptele_nvieriiJ:ll;li iry,t ",ll:,.",i ::I - ,11.u, *E t..,.i,'-; ; a u. ; ;L;i,",,ir iii u1 r...', qi .1Jt". criei,a. o"i;"iio.iilil; il;" il"#['ji{#nlli "de generalitdti : ..S,upe.tr c.rrcrie_r""i.l-a.;i8;i;trie, / Din mii si ri,;i ,irlto"i'i;ni,il;;#, uffi;ill-i priveristeetc.^Sau: feeric{...,,,,Vin la d;e,;; 2;il;'iffi:drucoare de atboare,,.;In admiratia lor nef{rmuritd, cei doi prefafatori nu sesfiesc str comoar" neMurnu cu Stefan Georset#i[tt!*:t#:f;,1';i.,,fi ili'::-e1:i,$'#].,"i:T:SiT: ,"h41,.\u. a^d7, d* tfi "rf{ p;Dt:" -.^^ t; - n J,; St k"k;;;"^,.,,Ihr Menschen, ich bin sch6n,'uin t"*u* ,;; ;;:n-_,{.Batrdelaire din: ,,Je suis belle, o,-_r"t.f, l, comme un r6vedo pierre'.- fericiti .a" ""-.-iant;il;;;r:-,,O, muritori, ca !visul de piatrd mi-i deco.ul".-'-D; ,iii'r,uar.pfi prefalatorii,fiindcd versul Ia marele.S..;",rt;o'extraordinard reuqitd,pe clnd decorul t*m{cit-orutui nosiro, cu toate expricafiile www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

iiFsemantios ale comerttatorilor (al, decorutnl), e un adaosinadmisibil gi neinrpirat.*--Iafel stht tnctritati cei doi olnd Murnu oferl' formula def."J::'A'trHr:Hffi 'tulffJli ; ""Iiff };:ffilH;"":dtanreciaz[ c[ Murnu a ,,redat descurajant pentru orice altltilmlcire" versul dantesc: ,,Amor ce neiubit pe-amant nu--liart[':, Nu e deloc desourajant, e greqit I ch'a nullo'Amorniciunui "**to .aPar. (om) iubit perdona" iltty-1lt. ^mdgqq"I, lnglduie iartfl)1t"q::t:-l^:y:ii.iiiri-tr*l fufit nu-i lng[duie (nu-l iartil) 8-a s$ nu luD€asca iubeasc[?ia ,roaoi lui). Or, la Murnu sensul e altul: dragostea-care;;-t )., r l--+x irrtt neiubit -oi'rhif. na qrnsntiro aman!, ndinil adic[ li ti oferl- 9l&probabil,nrobabil. iubireagi plinl de intere.--'Pr6f"d de aproape 50 de pigini la volumul Murnu,r.riitrru'c" r.riilrru t" UriliiU UrilitU liirsfi li'psfi de prizfr l[ li poezie, se r.emarc[.prinremarc[ didacticism, lipeil de in[sur[-ln aprecierea valorilor, t1 totu]o eiudat[ ciudat[ tircdrcare lnce'rcare de a oferi o imagine supradigrensioqattrsupradimensioqattrti--a asigura-t pe.drept atimaa unui autor, care- de altfel -ce i se cuvine gi un loc al s[u ti igtoria culturii romAneqti'( ,l!g? - {!?a )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ARCHEZI, ULTIA1EACORDURICa qi in oazul albor mari s,criitori, oe1ce se apucd sd gloseze in rnarginea urihgei opere €rgheziene,una-din cele mai vaste din literatuanorastri-trdiegte o stare de blooare durer,oasd lnpragui hirtiei ; dorrnic s5-5i conrfrunrbe intuiliile ouopiniile lostite d,e esmeniatorii ar.r,torizafi de.a,l,u,nguldeceniiior de cariertr li0erara arrgheziand, noul-venitinfelege cE T,udor Argtrezi a r6mas, penrtnu noi, pindacum, gi va rnai rd.rni,ne irrcd muitd vreflne, un aurtor,,neel,ueidrat*, o rpersonalirtate literard ermetici. Semn,ullacdtului, ,al zdvorului gi ,feluritelor i,nrcuiEtoni,atit d,e freovent ,i,n poemele argheziene, rpus de ,autor_ in drneptul eern:Iui, se potrivegte,la fel de bi,ne 5i aplif,*t Ia'ansamblul ,crea[iei sap.l-Uste adevirat, ne grd-L bim sd o spu,nem, cd rnultek aspecbele marii saleIitenaturi ,au fost inlelese adrninahil, mai ales inreepindcu ,anul Cuointelor potriuite, lg27; atunci intreagacriticd ,literari rornAneasci a reraclionat ou oextnaordiiniard graviliate la .coborirea mitulu,i inlreIile de ,vol'urn, ou{n ,a fosrt dsffulit de citre uruul di,ncomen,tatorii lui aces,t eve,nimEnt hcrtiri:tor; ,arnroparours o seamS de rarbieol,e gi ,cronirci faimoiase, destudiii in domeniul arghezi,ologi,ei, cu bucturia de aconstata oarpacitatea de receptlarre ,a cri,ti,cilor rrymdnidirn epoci (Eurgen <strong>Lovinescu</strong>, Pornpiliu Constantin€scu,$er'ban C,ioroulescu, Vlad.imir Stneinu, nlirhaiRarlea, Mihall Sdtrastian, George ,Cdlinescu). Bucurievinovatd prin tul,buranea ei ou un alt senfiment, contrar:nu sg rpoabe si nu nemanci cd rnur$i, cei mairnn:l{i, din comerrtatoni (pe unele laturi, ,ohlar 5i ceiroare cnitticd violent) se rafld pe un teritori,u ,a[,e clruicc,ond,onate ,au fcst bi,ne slabilite, cd ei desohird cdide e:{plorare demne de toatd irn:crederea ; gi cE, tot'uqi,continentul ,qrriag, in ,a rclrui prospeclare seagajeazd atibea expedifii, rdmlne mai. departe ctrtainele sale inta,cte, dirntre care cea ,mai rrxare ,nepare chiar miraculoas,a unitate internd a unui ansamblm,ealei'dc5cqpic.Este concluzia la care ajunge qi autorul unuia dineele mai pesionate eseurl apdrute la noi in ultimiiani, Alexandru George, cate n.u ezitl si declare inMo,rele Alpha, Cartea Romdneascd, 'l.gTO, ci momentulu'nei reale posesiuni publice a moryt,enirii arghezienenu a venit ince, deci : ,,pentrt generalia noastrd,Arghezi rdnfine un elaslu." al uiitorttlud(r. Idee maiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

putin gocante dec{t ar 'putea pdrea la prima vedere,dbci ne gindim cI aceidentu'l de a fi indelung contemporanicu alfi mari ereatori ne impiedi'cd sd-ivedem la adevtrrata lor amPloare.{ X,JLto 7ca;i err,..'tU ,,!n";', ft* S"A"}''t^r*"; [*r3ro', +* i, # 1;; E a',n'--,ttt* - ,^*'Jarrt& )'i,juE.r 'rtn'e^arnL'*'*:*:i* tlt'i Ir"' l$ , *':}tE* ca'tn"fu'l'nP f7r*^ fi'l^,4,,L^^-'xn-- ;;"t'^ *u/"J "il"*'WfPoetul mafilor poeme tragice Si poetul rnicilorcintecl d.e copi.i se irnpacd greu 'uttr'o sdngurd fornutd..De lo dellcate$eo glumeafd. o ocreioonelor",ptna ta accentele de tqoare din DuhovniceascS, trecereanu poate lt urmdritd in linie dreoptd.$ E caraeteristicdintre tendinple contrastant'e,,brusca rLlrp€rede dmrnrtrri(. Sebrastrian enurneri, cu admir:ativE uimire,faletele argheziene; ,,Erlstd un Arghezi intirn'd.ar eristd'Si urutl retoric. Eristd' un Arghezi minioturol,d,ar etistd. 9i un ottul ciclopic ("')' Colori t:io-stou aldturi de nuan$e celente, dure, lulgerdtaardmerg pind la transPorenfd'(.,.Nu nryai 'pufin de 64 de volrume va numdra editiacrlosa Scriefilar lui T. Arghezi, afl'attr in surs de^dufia ce o vom avea ,pe toati vom puttea intelege, inaepUne ctrnogtinf6 de cauz6, Opera. Flireft€, alefuride aceasita, si'nt nec€sare clt msi mtllrte 9i mai feluriteedilii restrinse gi,, mai ales, o cu'legere a poeziei intrei-patru volume, ufor manewabile, dar c{t m,ai cuprinzEtoare.Ia ora acbuailE a$a ce\rt nu existi incd,fapt ca::e ingreuneazd arcesut la lirica argheziani.Pentru a rostl dteva glnduri despre ,,ultimele acor-Lr*(, *nicl,. in &itrn.Iino 1,6"'fn^#, arnsbrdbdtut din nou, a$a ourn poate fi indeptinitdaceasti cdl6torie, ln stadiul actual al editiilor Arghezi,seria cdrfilor sale. la capdtul acesitli periplu r5-minem profund tulburafi: mai m,ult dedt oric5reialte rrealii, celei argheziene i se potrivesc sEvereleavertismente privitoare la lreductibilitatea unei mari+enr'"*",trhtl .l^t *ot -,It$i totu$i, dorin[a de a spune citeva ginduri desprelirica ultimului deceni'u arghezian (in realitate : unspatj,u de ani anevoie de stahi'lritt, dar dorninaf de i'nterva'lulfinal) se dovedegte irepnesibilS. fentru anu-l dezamigi pe cititor cur o promisiune involuntarS,\rorn spunle cd nu ail.une in'fuitii, nu rureo ,,descoperire(ne rnind acru,m penifa pe hirtie, cit impulsulwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro.,mtr'

de a ne declara adinca adnnirafie pentru producliaaceras,la ide ulfimd frdgezime ,,a coardelor inseninate(.MarUtrrisim cd in anii ,BC€iE, atti d,e arpnopiali incdde noi, cfnd revistele lirterare ad6poeterau poemeleseteofulii, qi mai ales durpd aparifia rn:agnificei pla_chete ,Frznze (E.p.L., 1961)-pe carc noi o sittrdm,ca impor.tanfi, in seria m,are marcati de titluripnecum : Cuuinte potriuite, Flori d.e nutcigai, Cdrti_cicd, de seard., Hore...o datd-cu bdtrinul aed :ceream ingdduinf5 timpului,De-ar d,u::a m5car cit frunza doina mea pe inserate !De-ar rnai tine fr[gezirnea cuardelor lnseninarte !F\ind'cd, din clipa c{nd am l,uat cel dintii contactcu poezia arghezianE am sim{it (apoi am Ei inteles)cE ne vom num.dra etern printre aceia care s6ru,ti,,mina d" pe corzi desrprinsd ca o stea de pe vecie !($fu'ul oulegerilor de poeme semnate de ,,cel cdruiai s-a lrrat lrarul( (paradoxald semnifi,cafie a pseudo_# -fi*f-Ik tnrn*)"r" i'*rt(g"Si."" considerabill a unui ter-men propus ,i a5ain adi,ncul matunitdfi,i : la 4Z d,e ani, ln lpc de 40'!,a fost gi o continuE ,,vohe-faces a poetu,luri. De lacarte la carte, el se aratl mereu nou, in fascinan,ta sazeazi $erban Cioculescu, in leg5bure",Ftorile demucigai- se sduirpea in preajmn uirstei d.e cincizecide ani, cind poelii nogtri cel buni din trecut hrceta_serd sd-6i incerce o coard.d. noud, la lird.(, (Aprecierea,de a c5rei exactiltate ne pot incredinfa multe capitoledin isrtoria literarE, nu-l atinge pe V. Alecsandri qi,e.l{r^t. r,tc,ii*?'*:,*3 f T^**ryf -forJ"d tinut+,h, L1>^ N*l** oo"* \r"ntL {-ri,t "*-.jX"a-tigi recunoa;te starea propice creafiei, insenrinareacoandelor,tirzii :O prospefime noud surlde gi lnvieCa de botez,, de nunt6 ,gi ca de feciorie.In melancolia bogatei sale senecrbufi, ?urdor Arghezise jud,ecd pe sine -gi, in persoana s4 pe creatorulce gi-a urmat voaafia, cu credinld Ei tenacitqte _]ntr-o ars poetica cu sunet de cloprot, clasic5 inliriea noastrd :M-ai d5rui,t cu aur gi podoabeDe eare mu&tbr sufiet€ li_e sJe"I,rnte purterrile rdzle{e_rni t"ra"oaU.,$rrrt plin oa de icpan","r:. pa"J.,-Ingreuiat de nirnrburi gi smaralde.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Mi sim,t oa un stihar de voier,nodfesu,t inret cu degetele oa,ldeAle intregnr&ui n6p5str:it norrrd.Affit is de,bogWt gi-nr adiincirne,Attt imi miqund mitasea lmrprejunC5-mpletifurile rdrnase din v,echirne$i-aduc arninrte fostu,l lor murrnur.(Cintec, in Frunze)Din acelaqi important volum din care am reproduspoerna de mai sus se cere reluartS piesa ,urmd,toare, deun vigr:ros (qi ambiguu !...) panteisrn, in eare este exprimatiddar starea de rd.scruce-este gi titlu,l poeziei; ne place sd credem cd in acaastd Rdscnrce se lasde>qprimat gi indemnrul creafiei din etapa tirzie, cdpoetul, cu o bucurie de amur,g b6rbdtese, igi rosteqtepiinitatea creartoare, resimfiti ea atare.E un moment ou adevdrat de r6scruce, a c5ruirectmoagtere e ttrtbmratii de acea anlbiguitate la carefdceam aluzie : nu oumva, aiei, poetul iqi cinti intrareade bundvoie ,in cirstritul cosmie (,,prind, ascunde-mdde ltm5( ; ,,brad, i{i intinde rdddcina Ica si md caute Ei prind5...a) ? Rellectind mai indelung,acesta e sensul c€l.otai explicit, gi tobuqi eposibild gi o intenpretare ,,optimivt5s, lntr-otit deplin e ionul rodniciei ; un fel de aminare a extinclieie manifestii. In .Bdscruce Aqghezi pare a

Robului vostru, cel de rrcie buntr !Fl'urture, fese-mi o cima$5.farind, asornde-mi de lun6.Sint poate desddcrut, sint poate ostenitCElcind pe aripi Ei,pe punti de iascd ?Nu ! Ins,ul meu se cere lnsutit.Dafi-i r5gazul sE renasci.Am,biguitatea, asupra clreia stiruim,, este inlesnitide frecventele lntrepdtnrnderi panteisbe dintoatii aceastd pe,rioadl lirici arghezian5. Poeiul iEideclari mbreu bog5lia lSrmtriri, ,,zestreas uriagd,or atit mai senin or cit cuntnacareazd avtrtia cu sentimenrtuldisipirii propriei identititi in toate aspecteletrumii fenornenale. Ce e al lui Ei ce nu e allui dtn jur ? unde este el in lume de vreme celumda toatd ,,coteqtes prin el ? Umbrele lucrurilors€ intind uriaqe prin tinla poetu:l.ui ,,ca-n urmaunui soare ndseindu-le murind...( E un tezaur ce sporegteprin addugarea Ia sine a subiecrtultd posesor :Zdresc in mine gesuri gi temelii de munfiCu cerdri prin,tre piscuri gi riuri pe surb,t puntt,Ca pe pimfnt, intocrrai c€ pe plmint, din careIeqii ca o rnihnire, trdind ca o-rltrebare.Se infiritpn urn,bre, &hi@e, gi se-ntindCa-n urma a:nmi soare nfisrindtr-le m,urind.Pdduri cutaarte-n unde, ,pe apele dWnoale,$i turleld prin ceafi, ca de castele goale.CIte un drurn eotegte, oprit la un copac.Vor fi trecute toate, c-atlt ad,orm qi tae ?...Le-asemui parcd unui veErntnt oare mai poartE$i ast5zi urma veche-a miqcdrii-n curte moart5.Dar c.ind, irutirziat6, copita, pe rdzoare,Se-ndreaptd cd,tre peEteri, a unei ciprioare,Sn ir$eleg de und'e se-ntoarce-mi vine greu...Din etmpul sterp qi. r6oe sau din stdletul meu ?O explicalie, una dintre multele, a acestei vi_talitSgi lirice fArE egarl o g5sim ln cunfesiunile,attt de ,prefioase pentm inlelegerea ermeticei salepersoane, cu titlul Dintr-un !oi;oi)4!6d"Au-i" I'tfd;-,, risiri titerare,Ed.I\{inerva, 1971) : ,,La liece d.eeeniu mi s_a pdrut cduia$a nu a lost trditd. de ajuns gi arn trdit Si..anintirziere. Cind allii alungeou la ltntd gi se od.ihniaude un efort sfirSit sou renunlau sd, mni fie, pude-abia ridicam traista Si md uitam, d.in prispd, incotrr5:D-o q1*c.3CICele zece voln:me, al cdror format elegant a inceputsi ne desteite ochiul i,n 1g61, o dati cu exh.aordinare,leFrtnze (le reamintim: poeme noi, lg68 ; Cadenfe,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€D1964 ; StiaUi, igoS ; Ritmurl, 1966 ; Litanii, 1967 ;Noaptea, 1967; Frunzele tale, 1968 ; Crengi, 1970:XC, 1970), de o alc6tuire feluritd, inegal.e ca valoare,a,lcdtuiesc iar rel'u^6rile de vechi manuscrie nu distoneaziclntecul de leb5rltr al poetului. Un cintec-arghezian, - nu o rnelodie pur6, indelu'ng armonizatS,ci rurnoarea cople5itoare a gtrrilor de vulcan ln erurptieinegald, rislpid in lungul panrtelor pietre scurmpeEi 'bolovani, aur in inchegare mierie 9i materii informe.Nici prin gind nu ne tnecre sI dizlocdm areastEparte a operei erghuiene din ansarnblul vietii:de alrtfel, valoarea acestor dntece din urmi se aratEdeplin abia atunci cind ele sint citite dupn o leoburfproaspirt5 a intregii poezii de dinaintea lor !Ceea ce se cuvine sublinirat ne pErre faptul ci poezialongevitEfii, perfect integrat6 in destinul literararghezian, are gi o anttrne ,ptXtonornie( in eadrulacestuia. Ea nu triieqte, adicd, din reflexele veehilorrd.f^Xij .r^.; *,,',!t) oa. ba- ,aJ2.,o.i['t"i,fie qi partiil, in obieot aI prederintei pe toati intindereacreaflei arghezierre. Este, inltr-o mdsr-rrd, eazulnostru, dar,nu vom accentua prea mult aceasti preferin(d,cu. gindul ci ea tine de un fenomen psihologicai cI importa,nt6, de neinloorit, este posesiuneaintreagd a operei !I\Ieditind asupra aqBstei dispozilii sentimentale,vom con$tata cd ea are, totrrgi, gi jtrstificiri maigrave. Poezia longeviiSfii aduce ia Arghezi o notii,,nou6( (se cuvine, gi aici, pruden(5, noul in crealiaargheziani, gi nu doar in ea e un tgrmen alunecitor,incert). Ea adtrce izbi,nda discret5, a u,neia dirutre celedoui irdentit5fi creatoare contrastanbe, de multivreme proclramate in percoana poetului: pe de-ode translalie, incl in Cuainte potriaite, declaralia a-ceasba urnild cipdtind expresie definitivd in FrunzeCincizedi de ani, de cind incerci, mereu,Condeiul, gindnrrile gi cerneala,N-au mai ajuns sd-!i currne, flttrl meu,Frica de tine gi-ndoiala.Te terni gi-acurn de ce te-ai mai temut,De ,pagina currabi qi de rindul$i de or:rvintul de la inceput.Te sperie gi litera gi gindul.Foiie tale scrise, de hinbie,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(:JSe rup qi zboari, cra dintr-o 1ivad6,Frunzele smml,se-n vijelieFdri ca ,piersicul si qi le vard5.La fiece ctlvint, o qov6ireTe face sd tresari gi-ai aqtepta.Parcd, trdieSti in sotnn gi-n amintire$i zu ptid cine-a scris cu mina ta.Relinern aldturarea sugestiv5 : ,,in sontn y-namintire". La virsta aceasta, poetul trdlegte intens reveriaretrospectivd care, cu cit e rnai vie, cu atitsporeqte senzatia de instrdi'nare de sine. A$a inpiesa Lin..., in care declangarea amintirii e imaginat6senzual-vegetal, mai inrtii, apoi cu acea austeritatemonahald, atit de specificd lui Arghezi, incheindu-sein neant gi instrdinare alectivtr:Amintirea curge lin,*Curge lin5, zi qi nopfi,, Ca din teascuri gi din lin,Din ciorchinii mari qi copti.Strugtu'ii se sourg Ei dorA,pisafi pe [ifa lor.Lin piri,ul curge-ncetCa un gir de lacrimi vii,Ca din ochii cenuqiiI,Xor!i, ai unuri vechi portret.Ami'nitirea, ea piriul,Pe sr:ibt .gu,ntea cenuqie,Duce aurul gi griulNe-ntrerupt, unde nu ;tie.Puntea-gi reazimd-nre,putulPe un rnal eu negtiutul.- Cind zdrit6, cind ascunsiTrece unda pe ndrnoluri.Uciritd printre goluriParcd lin, purbat de eaNu-i nici amintirea, mea.Trecutul sufletului e vdzut ca o acumulare derodnice ndmoluri, milnuri, peste care se abate, plutitoare,recuperind prea pu$in, memoria qi ea incertpersonalS :-In milurile groase dorm urnbre gi mistere,Ca-n fundurile rvremii ascunse ,orin povegti.Poezia de la pragul alb are o auri de impdcare, derisipire leruti a idenii,tifii tndaqului ,,Vraei(. Cel caretoat6 viala se Frurtase tiranic cu vorbele, sueindu-le,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

u9tzbindu-le, punindu-ie ln reletii nemaiauzite, pare ase ldsa eondus eI lnsugi de victirnele vechi; acestea,eliberate (nu gdsim un termen mai fericit, din pdcate)se inSiruie pe cdlle dt care le-a obiSnuit xohtlalui suuerand ! E ingununarea stilistici desdvirEitd.Ne stau inainte wlumele ultimului Arghezi : pemargini de pagini, nenumdrate sem,ne de lecturi.$i iatd cE fiiele innegrite s-au adunat, cu rnult pestecit intentionasem, in urm5, o rdsfoire tihnitd a florilorfinaie nu mai pare la locul ei. Ce texte sd lSsdmdeoparte din atitea c{te am vrea sI i le semnaldmlectorului obosit de un prea lung exours ? Ar trebuir5sfoite aproape toate Frunzele, qi multe poeme dincelelalte culegeri, reinviind pe Arghezi tragicul abisal,pe Arghezi suavul, pe Arghezi rpamfletarul-care qtia, ,,iubind, Jrumos, sd uroscd ad.rnircbil".Pamfletarul -o latur5 din cele furrdamentale inoper6, Vtmdtate, crntitafiv, la sirnpl5 apreeiere-este prezent in cdrfile r-tlrtirne cu aceeagi vigoare dintotdeaunra.Nu doar hohgtul sarrastic, ci gi blinda,ing5d,uit"o'ar,ea luare in ris a prostiei se insinueazlprin file, ca in acest peisaj de eden agrar:poul sute de ceauneCu grura dit o p5qune,Unul le oite cinci $riqti,Pdzite de sfiVtii progti.Fierb la rind pe pirmtrii,ProStil pouestind. prostii. (s.n.)(Ilie in cer, din Ritmuri)Mai adesea ne izbegte nisul riu al biciuitorului. Ia,tEo e:caspenat5 rirposti la ata,cunile unor m6nrnti gibecisnriei scribi :Ce mai ndvald, Doamne,,pesrte mine,Ce-nv6{miqealS de mairrnule gi jivine,Ou graiul ndduEit Ei-ntiritat !De se mingiie pare ci se batPe dernfrrcare gi simbrie,$i ocdrEsc rlstit cind se inabie.Strirnbi 9i la gi,nld gi Jn ciutliturd,Nasul turtit le stI lipit de gur5.$i ndrile sleite pe mlseleArati neamru,l rar, ea la e5[ele.Peltirci-n buze, lirnba lor trlndavEFr5rn[nt6 rrorba grea, ca o potcuavl.Gingia, rozitoare din pdrinfi,Rinjegte qi surtide furiq, ou patru dinti.$a;ie minbea gi-n deqent qireat5,Te linge qi-nabileazE totodatS.Sint chipu,ri odioase, grotegti, eoborlte parci dingravurile lui Goyu. Nu putern yti. de crind dateaiEaneastii diatribi (Ce mai niuold, din vol. Ritmuri),www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

dar iiniem tentali sE credem cd a fost scrisd i'naceea,Si rer'ioadd or'a'Ita, Creion (vol' Crengi), datatl1947. In acest Creion ddm de Arghezi in cea maineagrd minie a sa, intreaga piesd pare o replicd inverstrri la celebrul pamflet Baroane, din anii rdzboiru.lui:E-o burtil fiecare imbrd,catd.$i burta-ncePe de lra beregatii,Sub altii burt5-ntre urechi,Osinz6 noui Pe sldnini mai vechi.A treis burtl 9i a Patra burtiiF&ptura lor mai lat6 decit srurteSe poarti in nEdragil de Ia sPateCa doi desagi de mare s5n6tate.S6tui Ei graqi lntre fldmdnzi,Din ce in ce mai piini 9i mai rotunzi'' CInd toati lurnea-i pielea de pe oaseLor li se fac Ai buzele mai groase$lpleoarpele qi n'asr-tl, 9i ootrii blegi agale'Intrd-n desenurl altor anim'ale,CEci Ei surisrul PriPaqit Pe gurdNurse rnai fine de fig'ur[$i.Parcd ritleegte nevizutPe zimbetul mai striPs, de Ia Eezut'Toh4i, pam,fletanll- atit de solicitat ln inegalele,,peisaje( 1907 e doar eomplementar in seria cule--gerilor de bdtrinete. Dlntre multele lpostaze ale unuigeniu, aoebsi,bil pe c6i mtrrlti,ple, dar ermetic in stat'uraiA cea mai- bogattr este aceea a unuirar elegiac.Fdri a fi conditionate de virsta inainlat5, dar favorizartede areasta (cu toate vicisitudinile inerente),elegiile argheziene, se struetureazd pe trei ,,temeuin strinsd impletire : soli,tudine, amintire a iubirii,agtepUarea morfii.Singurdtatea este cea a longevit5lii. Poetul sesimte tot mai izolat in in6lflmile virstei sale (,,1amine nu mai duce de.a dreptul nici-un drums), cupuline fiinte mai poate comunica direct, de la egalla egals; intre acestea so[ia, Paraschiva sa. a cdreiprezenfi o cintd ca pe. o solid{aritate sublimd intimp. Intr-o poezie datati dublu : 1910-1959, Pastt)dulce (ru dedicalie Paraschivei), intilnim intregulflu-x su,fletesc specific creafiei argheziene ultime, maiprlin pcrate presagiiie extinofiei :- -SingurEtatea mi-e intotdeauna$i pretutindeni buni-nso[itoare,Asem,ui.ndu-mi suflettr'l cu lunaCare inghiati viata, cum r5sare.Nli5carea-n juru,l meu lncetineaz5,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e9Se mircryoreazi ulifl 9i cetate,$i oam'eni,i, treci'ntd,Pe Ia ami'a25,Au ginduni qi cuvlnte dePdrtate.Cui s5-i vorbesc de nu Etiu ce mi doare ?Cine s-ascu[te suflettnl e-n sbareCd degetul trecut in cing5toare,FErd sd-mi ceard s6-i vorbesc mai tare ?Tu pricepeai din gest. Intr-o privirePistrai comoara ce-mi lipsea$i cu'nogteai gi din inchiPuireCe bolfi de cer veghiau deasupra mea-Dar cind v€nea s-asculte indoiala-La uga-ntredeschisd cdtre vis,Iti auzeam pantofui Ei Podeala...$i-Stunci gtiam cE uqa i s-a-rrchis.iMagistral5 ne pare- ii, in general, Pasul dulcese nurndr5 'printre piesele celui mai bun Arghezi !surprinderea acestui mecanisn al solitudinii :fiind o perrnanent[ gi ,,bun6( tovar696 a poetultli,singuritatea cunoag'te intensificdri, o bnusci ricirea apelor realirtilii sqb razele ltmare ale sufletului.Cinetica strofei a doua poate fi urmdriti cu un oehiaproarpe ,,gtiin(ific( : mai intli senzafi'a de lentoare, deinrcetinire a. mirycdrilor in jur, apoi cercul atenfiei i9imicgoreazd raza, in fine auditia slibeqte cuvinteleoamenilor trecind ,,pe la amiazd" (adicd, infelegem,ale celor afla[i in ptini vigoare existenfialS, inamieza virstei lor) se aud ca de departe. $i atenlieiIor, priinse de viafa proprie, ii va f,i la fel de greu sirebi'n^I exprinaarea rpoertului, ingreunati de sl6biciuneaglasmlui bd,trin, de insdqi imposibilitatea mesajului(,,cui sd.-i '.*orbesc de nu gtiu ce m.d doare ?", s.n.).Fafd de aceasti conmnieare atit de dificili, cea aiurbiri,i se d,ovedegte i,nifailibil5 : femeia indrtrgostit5prieepe ,;din ges,t(, compenseazd cu privirea ei tandrd,,eomoara ce-mi lipsed. gi, mai a[es, minatd cleinstinctul suveran, infelege, intuieqte obsesiile inalteale poetului (,,cunogteai Si din inchipuire / ce bollide cer vegheau asu,pra me€io). Veghind cudiscrefie,calitate pe c:lre bdrbatul nu vEr inceta s-o laude,ferneia intervine, gi afunci hotdritor, doar alu,nsiciinri prezenfa ei se poate inter.rpune intre poet qidomoni, alungindu-i indoiala ce pindeqte ,Ja uqantredeschisdcdtre vis...Si relinem aici o forrnul5, specific argheziand :,,ginduri gi cuvrikrte(- pentru sensul de anuinte carerostesc gindtni; ginduri pare aici inr-iltil, oamenii audoan,,culinte depdrta,teq, merrfionarea gindurilor,ins5, are rostul ei, de adineire a interioriz6rii. Poeiul,cu cereul atenfiei tot mai nricqorat, seu,fundindu-sewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9spre propriile sale cugettrr:i ln solitrudine, ii va simligi pe oamenii din jur cu g0ndurile dep6ntate... Simi-Iard fonmulei din strofa a doua, ne pare ' Ei cea dincatrenuil urltirn, ,1pan'toful 9i podealatt -nu e lipsitde importanttr faptul cI atlt ,,ginduri 9i euvinte(, eitqi ,,,pantof'u'l gi podeala( se referd, direct sau indirect,la verbul a auzl. E vorba de auzul estompat,in prima situafie de depdrtarea subiecfilor, iar in adoua ,,pa'ntof'ul qi podeala't sugereaz6 mersul uneigospodine in odaia vecinl, inchiderea u1ii de la in'trarea cosei, deci nu o aeliune ce poate fi 9i vdzut5,ci doar una a,uzit5.Zgu'duitoare este la Arghezi solitudinea b6trineasc5am'eninfat6 de timp, opusd lmplinirilor din epoci,pozifiei sale de om c6ruia viala ii dd. in fine, totul'Ce si faci, lnsd, cu toate aeestea acum(,,eu intunericulIa r-qia, 'tum spunee, doar seprhr;agenarul'Urnberto Saba) / In poezia S-astept pu;tem bdnui unreprot adresat pm,pri,ul,ui destin, dar qi unor factoricmrmeli : ne gri,rrdirn, bunSoari, la negrnrl interludiude dUDi acel. monstruos tibel Poezio pttrefacfiei sauputrefacfiio poeziei, prin ere autorul lui va rimineunul dintre crei mai detestali detraotori din'l'i'teraturaromdnd ; vina irnpinliu:d-o lnsi cu alti inSi din epocf,,i@q,; h ^h;irL ^s5iL',*,r luiettot=P-.RJ"lr^,r^d {-r.'nr}O;*i-mtffi;rr;i'Arghezi,,vom inlelege strigatulde tristefe al inimiii. sale in anii cind'btrcuria recunoagberiidepline iI inconj,ura, se simfea iubit, infeles,pref'tr,it ca nimeni altul, dar gi ameninfat de implacabilandn:ire a timpul,ui. Pare cd gi lui, nu doarmpiilor pomeni{i in Psalmistul (din vol. Poeme noi),ii vine greu si aecepte : ,,currn ar pieri deodatd unueac de otm intreg'c !.,. S-agtept e, ln totu;I, una dintrepoeziile cutremn:ritoare ale ultimului Arghezi :S-aq,tept sd vie viafa cu coqurile pline$i sd-mi aqtearnd dar,uri din zdri pini la mine ?S-a$tept ln noapiea goalE s-aud zuirnd un pasDe prieben fird nurne, str5in gi flri glas ?cu ariirpi adormite in dirninea{a luniiS-aqtept sd mi se-ntoarrci in streaqintr lSstunii ?S-agtept poate-amintirea s5-qi mai incerce cheiaLa'poarta d,intre ddini, s-aytept cumva scinteiaLuminilor pierdute in purlbere qi scrt-rm ? -La mine nu mai urci de-a dreptul nici un drum ;De-abia o ciriruie, o dird ca de f,urn.Nu intri nici o ,uq5, n-am prag, n-am pdlimar.Doar stelele se-ngin5 cu noaptea-ntr-un arfar.Ce si aqtept sd vie qi ce si inleleg,Cind peste mine tiimpul se pribugeEte-ntreg ? .Arnintirea dragostei, ecloziunea ei de floare astralS,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

acurn doar meditat5, il smu{ge pe poet din pindamorlii. Penila intirzie indelung in desenul suav alsentirnentuflui. $arpele salvator al ispitei se insinueazd,,dintr-altd lumeB in cea ten'lporal6, dind Eanside continuitate vietii su izbinda floralS a iubirii :Aveai un fel de noapte in ochi gi-un fel de glas,C6-n lurpta de-a Eoptitul, pe seard, m-ai rdmas.Intr-.,adev5r, destinul e tulburat de-o floareIeqiti de neunde, necurn gi 1a-ntim'plare,$i se trezeqte-n roui din somnu[ ei inchis,Trecind dintr-o visare ttrcutd intr-alt vis.Nici pravilele aspre, nici jugul lor nu potSd-mpiedice ivirea garoafelor de tot.E-o proasp6t6 nivaltr a noilor ,parfune.$arpele tdu ptrtrunde, tiriE, dintraltd lume.(Scrisoare, in vol. Poene no.i)Asediart de tin-rp, cu trei luni inraintea pieirii,Anghezi I;i aduce aminte de perechea sa de viat5 ;intr;tn ,,rmnerrlttert'din culegerea Nocptea, dl o revedeaievea pe 'aceea cireia li cere, in a,ltl parte : ,,l\{icarca umbrE, rogu-m5, r5rnil l( Se revede Ei pe sine celde aflt[dat6 ln episod'ul intilnirii destinelor lor' Eatrenea ,,de prin MiazSnoaPtec (ctr'ci e Paras'chiva ,,dinBuneEtii Btrcovineia !1, el ,,dintr-un Apus(, unde hil6-d'uise, desigur, Prin striinltI$i :Anii treeeau tiptili ca niqte qoapte' '.UnulL vmlse de Prin MiazlnoaPte'$i celilalt dintr-un APus.S-au intilnit$i-au mu$umit.S-au luat de mind qi s-au dus in strs,Se cunoEteau din Presulpus'Llnde m'ai sint ? Poate

In noaptea nrunfii rupi cu fiecare,Mf,hnit6 de acemgi remfl.lg@re,C-ai gov6,it in recile virtufi$i te-ai ldsat b[rbatul sd-l s6ru]i.De-altmin,treli, imp5rat5-ntre .mihniri,Iei qi miresele, pe llng5 miri,$i te-,nfrErftgti cu ele de aproape,PinS le sufli somnul pes,te pleoape.De citva tirnrp, la gearn, scrutind,u-i zatea,Vdd cd.te uifi ou n lmi furnez figarea,$i-i o scliipire-.n ochi gi, tutltbrurart,Fae sem,ne cE nm slnt farcd om de insurat.Ivlai ui,ttr-mi o vt'erne, te.ag ruga,$i-o si-nai adtrc arriirute eu de d,um,neata,$i lasd, cea rnal oasrtE din feoiroe,rre,S5-ti pun de git.un gir de m.drrtigoa're.(Zlntii de mnrtie,ln vol. Ritmuri)DacI nu poate fi la nesftrqit ,,aminat6(, extinefiae donitI senii.ntr. In Psolmistul, poem mai intins decitobiqnufltele piese de. dteva versuri sau stmfe dinperioada ultimi, Tudor Arghezi iSi imagineazimoartea biblic blind[ -e drept c5 o faee la modu,linterogativ ; bdtrinul psalrrnlst intrd in moante calntr-o cdlEtorie de-a lnmgul urrei ,,dire de lumin66,din inslrta nemlrgi,nlt6 a oli;pei srpre ,,insm.la vecin6(a Divinit6,fii. Sooit, credineiosul ieqit din vial5ar incredin{a rnultele chei folosite prin ani eternuluiinvoeat :Ce-mi rnai Iirpsegte mie, si Etinr e[ nu m6 mint ?SA cred ce spune cartea otr scoarle de argint ?Amestecat cu cea(5 Si tev5lit in stele,Sd cred cE viafa trece qi d{ncolo de ele ?SE mi se pari clirpa de azi nemdrgi,nitl,Ostrov pierdut, atr lunrtrea legati de< rEchitl''Incovoiatii-n soare gi adormit5-n undi ?SE cred cE nu se-nneaci qi-n veci nu se scufundi,$i cI din !6rm, plutitii pe-o diri de lurnind,Ar dute pin' la t[ne-ntr-o insuli vecihi ?CI ,rm sobor de l,ngeri m-ar agtepta, din lume,Se-mi ia din luntre vBla gi-n srtuf si mi-o indrume ?Eu, ridicat in I'trrntrea t6cerii in picioare,Zmeit, plecat din ,urneri qi piept, la cingl,boareCu dreile de-acas6, cu cheia de la poartii,ti le voi da in grije, mihnit, cu rnlna moarti.Dar imaginea senini a extin$iei, p6I de la incepurtsub semnul intreb[rii, este grabnic respinsillainterogarea argheianl a transcen'derii, rpusd de-a lunguia'Uitor d,ecenii, rdspunsurile ce singur Ei le dIwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

poetul devin tot mni dezolate. pentru ea, intr_um.rldin u'ltimii Ptalrnl, datat : ,,ianuarie, lg6l,t, ArghezisE adurl o acuaa,fie uriaq5 Divinitdtii :Oind m-ai f6cut, mi-ai spus : de-aoum, trliegte.$i am trtrit, aga se povestegte.Trlirea mea se cheam5 vira|5, Ei omoar5.Dar tu ndrat spurs odinioartrCd ne ucirde moartea, nu viata n iubirea;Atita a invdfat la Hne ornenlrea.Nu mi-ai vorbit de l,acrimi niciodatd,Dar lacrima-i in mine adtrrnatS.M-ai inrdem,nat sI joc, si cint,$i nu mi-ai pomenit gi de mormint.Tu.,n-aii I5aut, p6rnintul din miti si iubire.Iti, trebuia loc slobod, intins, de eimitire.Nu putem Sti-qi aceasta e situafiia foarte m,ultorpoeme ,argheziene-cind anurne a fost scrisi ,vizionarapoezi e Doud, stepe, cuprinsl in volurnul tirziuRonuri. Ea nu apqr{ine perioadei de crealie ultime,de vreme ce a fost publicatdG)@aqlmpri'frfi cu o altd versiuneintitulat{ Stepele. O tra,nscriem mai intii pe aceea :In seara surd, care-ncepe,Sta,u fa{5-n fafi doui stepe,Una de ceruri, alta de p6mint,Potecile qi drurnurile nu mai sint.Coalele lumii sint fdcute sui.,Cu papura, eu ap€, cu snopi gi stuh destul,Cu toate fetrurile de tipareGhicite-n strdvedere sau cfnd ni se n6zare.Sartele s-au inchis in ari,turi.Nurnai p5duri, numai p6duri, nurnai piduri.$i toate cu capac€, ferecrate,Cu porfi de neguri gi ldcate.. Ce Dumnezeu se tot fere.gte, iatd,Sd nu ddm de weo tainE nencuiatd.Intiia pies5 din dipticui de ,,variantes s-a bucuratde increderea mai rnare a autorului, probabil : ogdsim retirpdrit6 in edi{ia d,e Versuri din 1959. ger_ban Ciocutescu a dedicat un articol pdtrunzdtor aces_www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tui episod din crealia argheziani, coborind motivulanobelor versiuni dtn Cugetdrile lui Pascal (cunoscutde Arghezi, care-I porneneqte in prozele sale):{t,,c.n"^e *'.Lr.,. .?ihg-ryq c-eomenteazi opliunea lui Arghezi intrecele doui vlriante (,d.in ce motiue nu putem Sti'(,declard domnia-sa), dar or o strdlucit5 analizl dem'ongtreazicd piesa preferatE, r5m{nind exemplard'ca un lingou de aur marcat, nu e decit una intrealtele din girul de ,,psalmi(, pe cit5 vreme Doutid-".-)66t; l^ yocyn;bI une^e L l-l^{ nttq lr Sr,.;'tan-Lh't",fr" ,,.".^ 1i,", f,*f^''-Jtrrkit*n-.i-. Wtn aprecier ea ci Dottt stepe le este su'perioard artis-E'ceqte ornoscutelor poeme din Cuainte potri"^ite:Duhoxniceasca Ei Intre d.oud nopti; ea dure la adincimiinsondabile vechea obsesie a cec'itifii noc'turne,.^.,li"-X**, ..^a &$u- ,rll. '^oaf"altl r h.{tfiritragice din lirica noasbri 9i a sectltllui :'O stePtr jos, o stePi neagr6 strs'Se-apropieal'preuurA qi sugrurn6Calul de trut 9i ciinele de hurni$i omul lor', din urn'bra de aPus'Drumu;l s-a strins din lume ca o sfoar6,Gtreme de drum'uri zac in helegteu'Ham'barnrl n'a lSsat ninrlic afar6'Noaptea-ncuiat6 e, cu lacit greu'Noi, sing,uri trei, dim lumii+rshise roat6,Cerc5,m, sti'igam... Niciun rlspunsCE oboseala Pribegiei ne-a ajuns$i n-avern l,oc str stlm 5i noi odat6.Unde ne d'trrcem ? Cine ne Prirneqte?In poarta cui sd cerem cruf,rnrint ?Hai, calurle, hai, ciirne, p5.minteqte'SI batem, frinli, or pumnii in pS,mfnt'Dialogul arghezian cu moartea (am st6ruit atitasuipna imrportantei celor Dottd stepe gi pentru cipiesra poate fi ouprinsd in opera de b6trfinele a autonrlui: cind oa a apdrut in rerristtr, Arghezi avea66 de arni gi, mai al6s, prin ins65i ctuprinderea ei intr-ooulegere tirzie, poezia iqi justificd aceeaqi Situare)lqi afl5 in versurile de mai stls cuvintele cele maiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\i)rintuneoate. Ele vor r€veni, ca scrijellate pe o piatrltrrn,b"ta, in finalul Psolmistulul' 'r:nrde imposibilitateatranscerrderii se declartr defin'i'tiv' pimfintul sepini departe 9i deasurpra ltri nu mai existii;;;.nidi un c€r:$-a prSbugit vecia. Pe marginile gropii'I., UUci,ut de rnorminte r[mtn si rpJingd plopii"'Dar o asemenea a$rnare a conditiei pimintene'muritoare, pin[ l'a ulHmele ctnseainte' cum este ceaa lui Tudor Arghezi in ipostaza sa din Dou'd' stepe'Psatmistul gi alte poerne' pot ounoagte numai Titaniiniscuti de gloria Pnminhrlui, prin milenii'( rgzz )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

0 -rJ.%I*t'tr't;'GJ ,-:*i*t&a ;ffi,*m,tu.&Botez ertii dupd cum ll descriu cei care I-fHHily; TI*ll" tk *'ii' !: k{':{ "^:#i::{',{tinersonalitate bine tt.".l,tlt'' De aceea nu ne mirl rapidafiiilftil;"" 'fi&i;ii sale critice,- temelie pentru;;;;;";;1. ,oir*", ce au urm--at' G' Ibr[ileanu' ln recen' *;Til h r;;;rii pimtntutui qi Pouutea omutui'divulga ca pe ,,unul din,Poel'ii tfi-llfptofund sentimentali*if SmH*,i'fi nHHilf,Wi?:ff -a f"rmei.Pxp,esiqn1-eYlraducere p o sterioare sensib ilit [[ii, un i9l, lt ^t-:t:*t:":"7itit"tl. Ea 'apare ln ac-elaqi timp senzatra orl lmpresra'-cuCreatia este spontani. aiJt-'-a'it[, prin izbucniri de inspi-' !#-'^h,." fu,frl'n"*^n'e/tl - J ""-^ '"'a'i *tlz '!,&;de,d L r#*');'^"""*[*',l;[.* ]*G!clntf, mal t oriunde aiurea in lite-roade aleSc{derile nu sint, fireste, nici ele n5i. E vorba, cu deose'bire, de inclinarea spre anecdotic ai de discursivitatg, s-emnalatein 1927 de Poripiliu Constaniinescu: ,,lns{gi tonalitateae.legiac[ a versuri]or'de sunet propriu se distrami ln anecdo-t5,in discursivitatea qi paloaiea expresiei". De acestehibe suferl unele poeme din ictuala culegere, precum Amintiri,Darul me& poem generos-ln sim[ir"e, dai scris in afara'Demogteno Botez:www.<strong>arhivaexilului</strong>.roNA GREU, PAMANTULUI, EdItuTa CATTEORomAneascl, 1970.

-,r,.- ,r,t'*{iliilor ce fac Posi-'^ 11gT'; :i1o'1,':,,.oirri r o r pn nto rrx.' "onlofi , t""ri:i"f" p." Disc'ursivita!.1 .9,boT-1""-pt"".ir^. "*:;;",{';[""ii'Jr;;;" il ;il;-;ffiiui arb' Iats iryaginear^^^-:: I^ (anrrnrq'l;;;If;;;"*'i.iu.itl, r" cu patru decenii, Ia Govora:"r*eEra singurd, unicd,Ftrr[ strlmogi, creatS, de azur lr soare.O aparilie din lumind, culori gi ritm.O frazd muzicald, o sonatd,Un vers minunat dintr-un poem ce nu-l maiun parfum purtat ji-nvdluit or-, ili3.3]*"'Slnt patrrrzeci de ani de-atunci... etc.i^^L.J|-o.,L" ^r*, Y1,^tJ*t i'*'^ trt DL c'"'Y'b";,?*a.nA,t'C,^,ilt L ..ylj.|!at* i-;a- t. v'yr.& t:"it\c*il;;rL",,tu*!;*,^a^Ir.", aang uup,"tt* vi -'. ---D -- : Lf *rcr..'^'Q- ( Srblr" S,L'h" ftt' f;[*^Jm d'oar^".Q-Mijloace de o exemplard simplitate lnf[ptuie-sc. lntr-opoezie ca ASteptare acef ,,miracol" ce ne situeaz{ in plinlirism:).Si se las[ tdcere'qrea-n odaie,tum doar Pe clm[ se lasd duP{ Ploaie,Si fdrd voi6 am rhmas s-ascultee nesflrgit e timPul gi ce mult'De altfel, trecerea in miracol, ln -tdrlmulindubitabil alpoeziei autentice, se face de la primul distih puternic:G^ara- &;'t'* t'^ u+i ., notr-rtoAi; L*"*.( ,^+ri rtiP*nL a oh'Vom mai atrage aten{,ia asupra pieselor Swinemiinde'cu un peisaj erro."iot de uitima Thule, ln dezamlgirea unut 'exil boreal, qi Poemul postum, ln care melancolia profund{cap[td o ciudat{ forfd a lnoroderii ln dostinul poetic.Na greu' pdmintului std, ln oele mai bune pagini ale sale,sub semnul unei anume ,,lnfelepciuni", a experien[ei lndelungt&X.rL l.a ,^... o'r\ c.rr4, ISha o-Jjc.q,r\ ,*r,ta rnil.'r a.br.,*r^edemno de a fi auzite. Ll cu atlt mai impresionant[ ilniireadupd tdcere, ea ins[gi putlnd fi, uneori, o' zguduitoare fd"made comunicare:Pdmintul tace adlncCa il 1e.* r"mo.mintat de mult.T{cerea-i mai aproape de om declt vorbele,Dar trebuie s[ fi suferit multCa s-o poli auzi.c {e1o )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q'DIALOGUNI DIN TRECUT'Titlul cdrtil rui Ion Vaierian, cu scriitorii prinares, sugerind o ueac,cdiatorie nu ea scriitorii;; bine;p;i" ;;I& tis_o1i1icit5 vreme de autor, pevolumul e aidoma unui album'^a".din i"i"s"rf i.' tntnrurul instantaneitatea are multaparaturui de fotografirt,rmaginea i;;i; fimitele acestuia.ce rezultd, in cazul unui inteiviu- uun,'esi" ^asem5ndtoare sonalitdfiiper_interogate,.incomparabii mai fideH -hecit Ijterare propriu-zlse.'Acesteaeea din amintiriledin urma ,.rpr"duratei qi ""iiii"..,irrtri ascendentulal atmosJerei mai.gerreral". tJ;;, i"""rr"raceea a lui I.uneiVarerianc6r!i case realileazd(dialogurile -p*li1i--li l""ru1i" detranscriseduratdau avut toc Je-a i""d;rt r.rrl^d*"rriu Ei jumEtate)4i at*osfera generald din lumea }iterari in"e-stigata.- --'o definitie solidi a interviului liierar,-a9;-; este eI praqficat deI. Valerian, o dE Eugen <strong>Lovinescu</strong> in convorbii"" ,"p"oC.::"tl-'tJi"a ri se-aprics ,*i *rit rn politicd:"ri*J:'fli:l*'3'j:"t:atitudine lntr-o chestiune oarecare. oeg;ue ,"poJ"*i pleac6 gi_i ia uninte:viu (. . .). prr analogie, gi In viafa literard s-a iJi"t acest procedeu(".). ceea se trebuie sd-se'scoatd rn evidenld este aiituainua ta fa[E deanumite manifestdri culturale la ordinea ,irii. o""a scriitorul, mai arescind e poet, nu este obignuit eu analir" ;;;;;;"iio" ,"I", intervinepersoana reporterului llterar care are.datorla ca prin intrebari megtegugitesr obfinr de. la er tot ce" *ui. fentru aceasta';; ;;i;" om poate sd iaun interviu. pe ringd darur unul seris iteno!""ii"l'ii"uuie sd aib6 gisolide cunogtin!i^:"ll:," arn olerere persoanei6r in'chestiune, pentru aputea lucra eu elemente"rrroreirt" tn slopul p"opr.I. *^I' valerian posedd fiuite din darurii" pL"r.*<strong>Lovinescu</strong> ]e consideraobiectivitatea!19-,__ _manifestati.de autor, atit in alegerea peraoaneloree urmau a fi intervlate clt gi in transcrierea opiniil"or, unLoriconstrastente, ale acestora, intr-un climat literar foarte bgitat. 'Perioada culturald ce face obiectul acestei clrfi de iiterviuri este. :fab 'loas.d19" Barbu gi Blaga)_se preg6tesc sE devinE mari scriitori.'Nu potri sa iiuca bog6fie gi calitate. Ir{ari scriitori se cleievirgesc, tineri-1ca{ii-emotionat cind Rebieanu anun{5, in cadrul convorbirii ' sale cuvalerian,--apropiat-a -apariiiea Rdscoarei, iar H. papadat-Beng"scuConcert din muzicd de Baoh.-Problemele ln dezbatere sint multe, dintre ele revenind mai freeventcea.a tra8iilei-9i inovafiel, situalia scriitorului in soeietate, necesitateaconjugErii forfelor seriitoricegti, problema imitafiei Occidentuiui, miEeariiede avangardr, ediJurile qi -publicul cititor, repertoriul teatral, premiileAcademiei qi celslate, tradueerile. Lucian' Blaga igi definegt" ("oiui"a.despre Arta noud) urica{,poezia care-mi convinE mii degi e uitramodernio cred insd in anumite friivinle Inai traditionalisti aecit'oUiqnt,iiui tra6-Jionalism, fiindcS. reinnoiegte o leg5turi lu fondul nostru sufletesc primitiv,nealterat nici de romantism, nlei de naturalism, nici de simbolismB.Ia rindul sdu Ion Barbu acuzd o aceeagi 1eg5turi eu'Gcutul i"aepartat:{,,1n poezia mea, c-eea ce ar putea-otreee drEpt *oa;;i;- nu este decitinnodare cu cel mai indeprrtat trecut al poeziei: oda pindaric5.i.ieptttind sE apar inaintea concetItenilor mei, ca poefii de attedate; ;;lira in-mi$ si froriie pe cap, mi-am poleit versul cu cit maisonoritdfi.mukePe lingi unitatea spirituald, adaug gi una ioneticd(.Risipite in colecfia-viefii literare laola1td, aceste interviuri capdtd, adunateun farmec in plus, ca o adevrraE c;leg;;;'a"-io",r-"nte.din monologurile unelecuprinse aiei (I. Valerian .u f.i;;p;-"imi."uit -sa ;;;' I. Vqilerlan: Cu scrlJtorll prin oeac, E.p,L., 1967.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\:7fluenla gindirii interlocutorului, renunlind Ia lormularea lntreb-drlo-r qienuntiniu-Ie in scurte subtitiuri) s!nt' de o mare pregnantS' Iat6-1 peil;l;;*bind aespre singur6tatef,n,, mi plictisesc Ei nu m[ neliniEt".c-i"ri"gurdtate. Din cauZa tempe5gmentului mi-am croit fatal o astfel[;i45. $i_apoi n_am fost inrotdeauna pleg s6n6tos (...) unii din prieteniimei 'lmi-spun c[ sint inadaptabil, c6 fug de oameni. Este o exage-,""u. f"U"rc oamenii ii ii privesc cu ln[eres piin geamul c-asei mele. Cred"i fiu"""" duce ceva 'bun'ln sine 9i dac6 nu stnt !9ti Ia fel de vin6 sinti;;;;Ftrile care ait"ta aL t, tt dirld Ia lndivid' Evit *i:"ilP:lt:YDersoana mea ar aduce un fel de .umbrire peste-veselia lor spontan6' ? Ii;';;;il;; *"rt ." sa Ie aauc vreo suptrrarg...fnasinile lui I. Valerianri"i pu ilocuri nigte inregistrari pe tele-iecordin!- aua.nt la lettre. Perso-*:"fi-Su-iad clar,-distin?t gl gesturl, timbrul giasurilor. Modestie ca.$iifti"rf;;, n"linigtL 9i tuti"ien!5, iinceritate qi poz6, vorbSzgircitd gi logoree. "-""r,.=o"$t"IttPofi avea Ei unele surprize. G. Calinescu dispr-eluieEte cafeneaua liter""a,fiefruun, U--i" apiru""" gt-i facp Poetul-avocat HoriaFurtuna nutrea p"rrtru fdmond Rbstandfo "lggl"l. slabiciune. oarecum feminini'if-""*ar""* prit"ii"au"l: pe strad6, lfteatru, ca-qi Ia Academie ('.')'Odatd. . . l-am z6rit pe Roitand U"f"d ln minl o havanS. La intrare aaruncat-o iar eu *-*,it repezit, am strlns-o ca pe un t"litgql 9i o p6strez;i ;i;, uri-"., alte-aminiiri ale treeutulul hdep6rtatlsrl1ictor Eftimiuse reveridice drepi ;;;i;"d"it*"f"i,_i".t,, mui pufiri*cunos3ry[rOi1lntimplare pot s[ te inlormez cum a luat naqtere curentul dadalst. ]Li;;p;t ia {grictr, ".,iiitt"., Tzara 9i Marcel iancu, de fat5 fiind qi eucanags...,,Cu seriitorii prin ueac e o carte utll'6 Ia care-se vor referi 1d^":.:1::ffiffiel ilt""tito.ii itto"i"i literare' Valoarea;1i:..9::1t;r1"*intrucitva ,,fonoteca Je- aur" a Radiodifuziunii. Ineste reala.\::::di ti{p, treuuie'*"ti*uia'. i*$, *":1'1.,, :.i"::::i'*14:i**f3l?'iui,l'"T|;r 'i1"fi="r"'i,ilijliii,[d]',b;rr a" Etiinlr cizu in penumbr',ISsind figura iluminatd a poetuluis'il,HiJn:';#"A;';""-* trei decenli.-:::*:l "j:.*:':r:,i:i:'*,,"r,rllirTi"iiJit?1ii;;-;"il ii numeste cdlinescu, se dovedesc utile qiinsernnate.(1e67)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

VISURI IN VUIETUL VREMIIi.Al. philippid""X,fr*{efii romdni,acela cas-e a avut Ln gradml cel mai inatt vo_calia sol,itudinii. O solitudine discreti. oald5 _ daclse poait€ spune aga pornitl nu dintr_o rezolulie-,demonstrativ5, ei din cea rnai prodrundl zonl a iden_titSlii sale creatoare. O solirtrudine neguvernati deorgoliu, pricit de gnandioase justificdri ar avea acesta.Abstragerea din real a poetului Al. philiprpide amin_teqtel'Ihtrucitrra, de cea a unui om geump la vorbi,urmdrind cu atenfie (dorninat ins5, ltruntrie, de gla_sul propriilor ginduri) driscrr|iile din jtrr, rostind _ou unefe prilejuri -opinii sobre, tipsite de osten_tatie ; e o prezenftr realtr.ln cetate, care poate fi trr_m5riti retrospeetiv, dovbdite. $i totuEi nu aceastaeste exprimarea d9 sine care ns ppate inrteresa lta unmod mai ineil,t. Al. Philipplde a fdcut, s-ar zice, dinviafa sa rm ,.act de prezenfl.r stimabirl, adEsea exem_plar. Glgsul s6u cibe noi vine lnsd de Ia un nivelmai adinc. E un plan seound, in realiltate : intiiul,pentru onice mare poet, iar la cel care a scris Visurlin ouietul aremii -singurul plan ,,adevdrat(.Cifite gi recrititi (orice no,ui lerturI ofer5 revelafii,marci indubitebiltr a unei creatii md), opera sa poeticise subeurneazi ln lntregime unei unice, i,nalteoh+ii, cre. 4E*""*L. C^"L^ ;?t*^[- L ,r..i irrr*urjYoeLvlL L vnar ivnr^dl, j')qtnt decit a fost considirat, cd noi toti inc[ nu reali_zirn dimensiunile reale ale crea{iei sale. Valorizind_ocu toatl gravitatea, ea ne pare una de primd insemnEtategi ne vorn spune g{ndul intreg a,firmi-nd caf"rl k aa,?khnt\ "f "Iit,.r la Lo'*e,ft+%i, M^1^, l^'ba[...,,Ce verchi sint vorrbele, ce greu e ginrdu,l !s, iatd-#o autocaracterizare intre altele"po"t-,rloi ; i"'"i ufrapantS, intr-adev6,r, Iirpsa de vigoare (ln realitate :de un exc€s al aoesteia !) in explesie. Citit la scurtintervat-Iilfi? ar-rtori ru gertiu verbat -9i cu ob6ti_natd preoo.rpare de a ,potrivi cuvintele _ prwurn' Al. Philirppide: Visurl in uuletul t:remll (Poezii, 7922-1967), E.P.L., 1969, ln colecfia ,,Biblioteca pentru toli".www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

uvArghezi sau Ion Elailbu, poetul Phir{ri,ppide este vizi;bildezavantaJat. Expresia sa este austerd, surb semn,ul.unei fluente llwegti, sproape aride. E o suprafafipland de p,latou monta,n pe care sint presdrate blocuriimpundtoare de forrrnlle bEnbIt'esc definitorii, bogatein imptricatii, repere energice in spafiul de o paloarevoit5.Alexandru Phili'ppide uede timipul, aga ou,m se iluzionaCamil Petressu a vedea ideile. Cei care, asemeneai.ui Al. Philirppide, au privirea rdpitd de Timpnu evitd- sum se afirrna - sE scrutezc oamenii EiIucrurile, ci le presupun. Fiindcd nurnai o conqtiinldpoetici fln oare conrcreful social, fizic in genere, estetriit pini la epuizare poate realiza af,ntul abstract alwemii ; privind in abisu'l de reci urlagane al Timpului,Al. Philirppide se supune legilor perspectiveigi oehiu{ siu str6tbate, in pritn p}an, h:rnea fenomena-16. Inci in plarcfieta de debut, Aur sterp (a,pnmti peoind autorrrd avea douizeci li doi de ani), in primapoezie a clr,fii, privirea poetu,lui se indreapt5 spresrpre spafiml intdeterminat,in5l'l;irni, spre cer-'decitn pierdere astnaltr. Dan cerrul e unul vechi qi ln-Bust, care Soarele trebuierysl-l spa$95:nnJc*-* t|^,ri ie ,raila. 2; t*'*^El^L-,-^[ *I* 1.,1. ."r" i M;.{ldti r't'"}c^eh'e' +nr"*td' itt"}t'inad din ,acea perioade At. phirlippide refuzl vooiferareainspirati gi vig,uroas5, drurpd mani,le gesturiua:,meAzd o lentl sur_dinlzare, visud insuryi este indemnd,r*,tead:{0.litiunltti*{t{ lLC;.0"xkLn^E remarcabill, pe.ntrm tinerefea extremd a al.rtorul'uide dta-mci, aceastl carparitarte de sensibilizare aabstraefinnii, openafie mirasr:lpasd din oare amflndoitermenii ies sporili I Berceuse prilej,uieqte o altd constatare: poet legpt de un afitume csrr literaa" (eel al,,Viefii romdnefti(), cu care la prima vedere consuniin multe privinfe, Phi.tigpide d[ un frim semnal situdrii sale superioare, intr-un romantism dedescenden{d germand, infeles ea ,,mod de viafi sufletea*Ic(anvirrtele ti aparfin poatului); din peisajulcu ci'ori, vint qi crengi, de ora$ provincial -intilnitad,esea ln Urica arcelor anil, itx arcel ceniaclu-Philippide se ridic6 la rostirea unuri imrperativ romentieeitre propria existenfi. I,mrperrativ, e bine sdrernarcim, ce urmeazi unei premonifii sr:rb semnu,lwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\.yot"Jtt^i n-f ,pio,Ja*-^ry *Jl* ""r-"iil''^Y"'I-iu,mea lduntrlci, a gindului, are pentnr-r Phi'lippideaceeaqi consistenti cu cea trupeasctr, ei deelar6gi e irnposibil sd-n,u fie crezut cE ,,sufletul midoare ca un-tnurps. (Pesrte ani,-ln cea de a treiaoarte, vom inrtifu:i un ecou al acestui vers : ,,In Iacrimitrupu,l se revarsdc l) Trlirea acrrtd a gindurilorgi sentirnentelor e fireascl la poetul al c6rui auz ecutreierat neeontenit de dangdtele de clopot ale timpului,cu intensitii{i felurite, qi care aspiri nu doarsi intari sci qi sI audd .tactorul temporai al existentei,ci sI-l perceapd vizual, ptni la a urmdri cum :Pe-aicm vinturl sufl6 veqnicie$i Tim,purl prin noroi peie$te strtrnb.In poemul dramatic lzgonirea lui Prometeu obsesiatirnpului, v6zutS iri raportul clipi-eternitate-viaf5omdheascS, di tema de fwrdlal a dnamei : .De-atita neclintitii vegnicieMi-s oehii grei, girabia mai vdd pimirutul ;Spre tine wemea vine de departeCu hurui,t de rofi str-ti battr-n porti...O poezie ce nu poat€ fi trecutl or ,r/ederea estecea intitulati, Sintem tdcuti mni mult din noapte,meditatie profttndl in rnnrginea raportlrlui TimpindhsLil..Retranscriem in lntregime textul. ei, unuldintre ceie esentiale, credem, pentru infelegereagindirii 9i sim,firii 6elui care 6e considera-in altFoem- nu altceva dec/it ,,un Robinson cu insula insuflet( i 'Sinbem flcufi mai mult din noaphefrezenbu,l c'u sclnteia lui nu poaUeSI lurmineze-abisurile toate$i veqnicul am,urg din noi.Din cind in c{nd dsar ies din adinrimeCa niqte vietiti din fund de mtrriNeoLmoscute arninHrlCe,parcl nu sint ale noastre,Frag,menrte dintr-o vriatl pe cnre n-am triit_o,Crimpbie care-ncearci zad,arnic sI se_adune :Un brta!, o feast[, lacul tmui oohiCu nuferii pe oare nu-i cunoa;tern$irc luntre ce ne cheaml cu vislele de vis.In marii m'unli de-ntunecimeSirrt oeindit sd sap necontenit :Ce voi gdsi in adincime,Comoara unui gind nemdnginitSau vechea stear,rpd-ntuneaime ?www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro-t

(oDar dacd noaptea m6 va bir.u,i$i negre avalange greleDin mnmtele cel mare se vor rostogoll$i md vor ndmi cu ele ?Trecutui meu $i alte treeuturi gi mai rvechiCa nigte continente scufunrdateSub suflet stau necercetateOu urme anonime gi strlvechi :Slnt visuri ale stincii aneestrale,Sint amintiri din viafa mea de,flnnt5,Fiori de viermi qi nostalgii astrale($i poate-o tainicd prefigurareA vielii mele viirtoare).Dezgrorp in mine rdtdicina lurnii ;In pieptul rneu ce snintire grea !O urn6-n eare veacuri de vis Si-au pus cenu;a:,*tuna sau inima mea ?S-ar putea spune cE pentru Af. philippide poezialntreagd este un vis ,peste curgeres tinr,pul,ui, sar.4curn insu,gi spune : . ,,visuri ln vuietul vremii(.Undeva, inttr-un peisaj din Stinci fulgerate (1980),timpul e stagniant : ,,dornoald era vremea gi lung6 caurn ges(. La acest infini,t temporal il poartd mereugindu,I, iar intiiul poem din volq.rnul apinut in 1g3gfaroe direct legdh:,ra dintre timp qi Tnezie, cu o pdti_magl izbucnire:Silitii poezie-a ryremii noastre,Intr-radevdr, prea mult a vremii noastre$i pre,a pu,tin a vrernurilor toate...re!rynru individua\ i.a fatal ti,mitatr ta^ nu e tr6it altfel,din perspeetiva eternitdfii inrpasibile :$i wemea p-o mai mEsur crr clirpe gi or ceasuri,Cdci Hronos mie insu,rni lmi sint qi, mag suibtil,Schirnrb tirnpurl rneu de-acurna or tirnrpu_mi de aopi,l...Darr vegrdcia, atunci clnd e in puterile unei fiinle,e totlrna cu fericirea ? Nu, spune lngerul bizar din0 l*xLrr'z ci*Jat;: .clCopleqitoare este, adesea, senzafia de acumulare av-remii in fiintd :il: ,frL rJ#hi^^dF'r. \"^f,l- n2tr, /viy,r,tA/r n2rntl|tilr4.t, f*q Ui*f"tean;''Se-adun5-n tirre tirnpul qi st5, nesocotit,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9Ca-n mfli de orologii de veaEuri neintoarse ;Dd drurntr-n tine vre'cnil, zlgazurile-s sparte :Titziu nu-i nidodet[ gi totu-i prea curtnd :Grqpar al vremii care-ntruna piere$i, fenrix, din ea ins5qi se naqte i,ar, mereu,Am adunalL in mine @rnitr-lun man:soleuUn vast norod de clirpe efernere.Aceasti acurruulare grandioasd determin5 in subiEctulsensibil o cronfuzie reNatS in apreciereaterrpou:al5 :9i:...timrpul in ng-zag$i-o ia-nainte silrgur, in urm5 iqi rimine,Aqa cd ieri e mine$i elipele se-ncurci desprinse din ginag ;Fuga clipelor e-atlt de mareIn_dt se-arpropie de ne'mfqcare,Tu sim{i cum injrna de tXmp se-ndoaieCa o-ncdrcat5 creengl dupd ploaie.Alteori {ezorientarea temporal5 devine o :...senind voluptate...A timpului scdpat din spafiu.(Apropieri)O poezie a cel,e{ mai, pune abstrae[iuni sensibilizateeste cunoscu,ta Intimplore in degert :Un cimp uscat de-un virut de foc; o zareDe d[arnant albastru imp,r'ejur;V6zduhul incleqtat fn cdngi de soare ;$i-n mijlocul acestel c,uqti de-azur,Un soi de poarti cirt un turn de mare,Arc de triurnf gigantic rpe sub careVa fi trecut odati un irnplrat cidopt$i.racurn doar Timprul trece, incet gi fdr[ scop.Intortocheat, surbfire, ml5dios,Cind ndpusfindu-se cu oapu-n jos.Cind repezindu-Ei fntntea in sus cu slrSgnicie,In salturi ca 'un cangur, qi sprinten qi vinjm,Un semn de intrebaoe aleargi pe ctmpie.Se-opreqte lingi poart6, adulmecd gi parcS'Nu gtie : mai departe sd plece, sI se-ntoarcd...Dar eu o smuneiltur6 din cerbice,Oum sa,re-un eai la pocnete d,e birce,Se-azvlrie pe sub poarta Ciclopilor, c-un ghiontImpinge Timpul lenevos qi tont,Apoi din nou cu turnbe dr'e monopod aleargd,Sclirpirrd la soare luciu ca un resort de-ofel$i se afundtr tur cimpia largl,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€,Ducind qi TimPul duPtr el lE o alegorie migterrioasl ale cdrei sensuri nu seoferS cu comoditate,in asemeneapoeme-viziunl ale -lu,i Al. Philippide eehivocul simbolurilorare rost artistiqUn gind ce nevine adeses in poeme, de-a lungulintregii antologii, esbe oel al recuperdrii timpului'Umrarnist ce pltmnde ln zonele de umbrd ale lurdi(fie Ei ,,prin nigte locuri reles ca s[ folosiim titlul-unei poezii) ou hrmina lnterioarl de sorgirute apo"linic-clasrictr, Al. Phitripplde ruu ignori posibilele sucoeseae gtiinfei in viitor -dovedtte de mersul ascendental acesteia in veacurile revotrute ; un asemeneatritrrnf (dar ar fi integral triumf ?) gtiin'fific e a$teplat,e scontat de autor gi in spa{iul temporal : ..,o'.Fosile-n roca tirnpuluti pdsbrate,O, glnduri in dr:rat2i incrusbate,Miqcdri in-aer inapietrite,Rdmase-n atipite ere,Ce raze incd nedescoperite, Vd vor trezi, eterne efemere ?,Maqini, ciudate azi, banale mine,Vor stringe clipele-n lraznaleIn care vi,u ltrecutul va r6mineCa-n cele mrai fidele d[n anale,$i pdate cd unette rnai profundeVor scormoni cu agere antene'Prin straturi de duratii, pi:n6 undeVor da de miezul vegniicei Atene.Drurn rp€ car€ poetul il reface, in alt poem, qiunde obsesia vechilor izvoarre se constirtuie intr-unadin cele mai hliburtrtoare arte poetirce din cite cur1o6$temin lirica secolului al XX-lea rqmdnesc:O, oite lrucrurl au rdmas nrespuse,Vechi juvaeruri risipite-n dn-r,m.De unde s6 le ma{ adun acum,In drum piterdute, pe 'urecie duse ?M-agteapt6 poate al,tele ln cale,Dar vta$ merg,e repede la vale,$i wemea tot ma,i lute se pndvale.In evu-n care-arutlce manuscrirpte'S-adlposteau p.rtin chinorri;i gi eripte,Monahii scrtibl tot agtepfind si vieDe prin rneleaguri aribegti hirtie,R5deau vectri pergamente cm-o custuri$i copiau pe ele din Scripturi ;Nu scrijela'u'adinc, sd nu le strice,$i-apa sub psalmi, trdiaru gindiri a,ntice.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(:, llVli-i sufletul ca unul din acesteCiurdate manuscripte pa'llimpseste ;$terg scrisul. proasp6t Ei deod'ati ieseAlt scris, cu slove cir:nte, nen'felese'O, dae-a5 izbuti sE le descurc,Ia vechile izvoare si m[ urc,Po,ate.arE gtrsi-n adincr:tl lor pititeAcele lucruri oe n-au fost rostite !Poezie Ei Tirnp, doi termenir fundarnentali, in strinsdrelali'e, dmnind gindirea Lirici a lui AlexandruA. PhUi,prpide. El vede mereu ln poezie o gansi depermnnenfi:,"'ffiitM-atirn de tine, Poezie,Ca un coPiiL de Poals mumi|Si trec cu tine Pr-lrutea humiiSpre insula de veqnicieLa carp6tu'l db dincolo al lumii'Airi visul permaneniet esbe tnctr individual,rl\ l-d*i*Zlumiic. ln Ausorius, ungitU t locul dcrrului 69 vre$nioie, poetul gdseqteo ,olrttu parqd,r:xa16 de permanentl : slu'jirea efemeruluica drnrm spre etern. Astfel -citim' dirtalt poem, Crez- calea e indrisart6 desluqit : ,,M6-nal[ln efemer ca si durez 1tc 6gtfel reveni'rn la Ausonius:-Cu-un fir Pe ctare-l trag din stelePoetill leagi h"un'ile-nrtre ele !Poezia lui Al. Philippide este destinati, credem'unei posterititi exernplare. Visurile sale in vuietulwemil vor lntirzia generos suh pleoapele viitorului'mai nurneroase dedt cele care sint ferlcite sE le trdiasciastlzi.(rszz )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(*)CALEA DINTRE TARIIVTURI.Un fenomen rar al naturii vegetale, rar pentru paralelelenoastre geografiee inflorirea pentru a doua oar6, toamna, a unor arborieste folosit in mod - frecvent drept termen de comparalie, atunci eind se- elogiaz[ realiziri la virsta albd. $i in cazul lui Vasile Voieulescu condeiece-qi culeg exprimdrile din locurile qi imaginile comune au amintit deinllorirea tirzie gi ,,surprinzdtoare( a unui scriitor care, prin edifia definitivdde Poezii (1944), ar fi putut sd-gi considere indeplinit Ei incheiatdestinul literar-Aceasti aserfiune ne pare inexacti gi gratuitd. Inexactl pentru cI nueste vorba de un hiatus intre virstele creatoare ale scriitorului, qi gratuit6pentru ei numai o examinare cronologier a textelor (majoritatea manuscrisepind la aparitia celor doud volume de Potsestiri 1g66) poateindreptdli constatarea unei reinfloriri ,,surprizdtoareq sau, - mai probabil,rodnlce, Voieul.escu pare a nu-gi fi'intrerupt in nici un moment, pentiu operioadd considerabili, munca daruite, indiferent la receptarea ei publicEimediatE. Numai congtiinla neclintit6 a propriei valori gi o incredereneobiEnuitd in atotputernicia artei l-au putut sustine in efortul s5u de almbogiti, aproape subteran, literatura noastri cu capodopere, a cdror cunoagterepublicd urma sI intirzie ani de zile, ori sI se produc6 postmortem.Despre poetul Vasile Voiculescu nu ne propunem si vorbim aici:'reamintim doar cd vitalitatea sa poetic6 s-a iacut manifestati, tot firihiatusuri, paralel cu elaborarea poeziei sale tirzii (din care doar o parteeste cuprins5 in cele peste 650 de pagini ale celor doud volume din 1966:,,Capul de zimbru( gi ,,Ultimu1 Berevois). Dacd cele nouSzeci de ,,soneteinehipuite aie lui Shakespeare(( au fost scrise intr-un rdstimp de patruani- intre al 71-1ea Ei aI 74-Iea al viefii poetuluil -din aceeaqi perioad6-!+#(p,tr" e1e: ,,Pescar,ri aminn -iibsg), ;,ispitele pdrintelui Evtichies (1957)qi altele, poate, dintre cele nedatate.CeIe mai multe dintre povestirile cuprinse in aceastl culegere postum[au fost scrise intre 1946-1949. Tot in rindul acestora trebuiesc ciutate qi,t1, ,^; rncl^ o-^!rt*;.a. d tJ,', AJui Vasile Voiculescu, in sensul ei c6f mai general, este c5utareatinatd, plind de varietate, a unui tunel de trecere, rational, c6tre Eidinspre ,,cel6lalt t5rim(, c6utarea acelei fintini din basm prin care eroiicoboarl cu hirzobul qi urcd purtati de grifonii imaginatiei populare -zgripfuroaicele (pajereie). Cu alte cuvinte, prozatorul pare a nu urm6ri sidemonstreze altceva decit cE in lumea noastrl civilizati, in care totul sebazeazd pe EtiintS, lumea sem6nind cu o sferd eristalin5, existl fisuri,trasee neqtiute prin care magicul, supranaturalul p6trunde in real Inaceeagi ordine structurali poate fi pus6 gi e6utarea pe plaiurile valahe Eimoldovene a unor locuri unde s[ fi putut avea loe ,,innoddris matematiceale timpului, eontinu6ri istorice qi preistorice linind de abisal. AstfelUltimul Berevoi, waciul din munli, poartl ciciul[ de lini impletitd, pecare gi-o revendic6 ln linie dreaptl de la ,,strdbunii( sii, dacii. finind'seama cd, in fapt, civilizafia noastrd ttrrdneascd p6streazd in vestimentafie'obieeiuri, obiecte, atitea urme din milenii treeute, sugestia lui Voiculescune tulburd ca un ecou neaEteptat in depirtarea alpin[.Structural, povestirile descind din Boceaceio (sau, poate, din ,,O mieI Vasile Voiculescu: Capul de zimbnt; Ultimul Bereooi, E.P.L., 1966.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(!2qi una de nopfin, sau, Ia noi, din ,,iianul .Ancufeis). Aproape toatepresupun ,n grilp ini[ial, conversind pe o tem6 oarecare, Ei desprindereaunei povestiri ldintre altele presupuse) aleasd de autor pentru un motiv..r,rrt it. Aqa, dL pilde, extraordinira povestire Sezon mort debuteazi cuun ,,cere('de amici eare se sdturaseid de ,,povegti vindtore$ti(. Unuldintie. ei, ,,doetorul X. . . medic qi poet in orele libefef*-#Ffficevapetrecutin,,sezon.ulmort(,.povesteEtet":.T1lH";iffi ,li ;;il ;;,;ii.-r.'" t"i l" mijiocul tupitor .9'!:.porg'tirea. unui*rgi.lr"t, aflat in viziii intr-o casd unde toli invitalii vorbesc desprerrindtoare qi "" "tr"",a"rpi"fipracticile magice Ei eresurile vinitorilorde la !ari: glon!;I-;;r;i"i"t$nsoriie w6jite, talismanele, zile faste $inefasteprecumqialterinduielialevinatului,mergindpinllapurificares'f i-"n""i"ii"- rri""ce de Ia cheful unor vindtori, blocati de viscol intr-una;;;;;;";;"-;; vorba ca si treacS wemea; intr-un miez de noapte septoa""" startul reperabil eu precizi"""""ti""f1,- - -i1 cartea "L'homme'cet inconnun, a tui .ilexis Cairel, chiruri, laureat al.P.remiului Nobel in1912;maimult,punctuldepornireeste-gielreperabil:explicareaprin.tr-un exemplu a cuvintului behaoiorism, intilnit in aceast[ earte, pe carecomesenii nu-l inlelegeau. Explicatia-povestirea- este pusfi pe numeleIur nenea Tase, ,,starosteles grupului.E inutii s6 eontinuSm cu exemplificdrile in aceastd privintE. Vomspune doar cd gi atunci cind lipseEte atmosfera de grup, ba chiar cin_d.altorul folosegte persoana a treia, obiectiv5, in relatare, structura dedemonstrafie a povestirii se face simtitl. Am amintit in ce consti aceastS.demonstraiie- in general, justificarea prezentei suqrarealului in real.procedeul d6'roade Cu atit mai suculente cu cint realul, in care intervine'magigul, inexplicabilul logic este mai riguros zugrdvit, simtit mai organ"ic.gIVoicuiescu are o perceplie - aproape fabuloasd-a-iumii inconjurdio"."r" poate lesne dovedi. Addugind Ei un stil impecabil, de o bogitie deculori gi sunete, gilgiitodre, oblinem adev6rate eqilg?Ji -8e.-P9!:3fi!e, cYTar fi ceie din urmdtorul pasaj din Sezoru mort (e vorba de trezirea'erouluiintr-un adevdrat paradiJ al pdsirilor, o crescdtorie de fazani in pddure):J,,cina am seos cabul din boidei, charles umbla prin curte, luat cu asalt-td" o oaste intreaga de puigori, pui, puiendri, g6ini, cloEti, cocogei gi cocogi,care se lineau dupd eI cu tot soiul de piuieli, chirdituri, cloncdnituri,cotcod6celi qi cucuriguri, s6rindu-i in cap, cocotindu-i-le pe umeri, giugulindu-lde pantofi, clupindu-l de picioare, trigindu-I de pantaloni, hErtuindu-imiinile pline. Era o unduiie vie de sute de culori de tot felul. Unalai impfrdtesC de fulgi, pene, aripi, penaje qi cozi, _carede care maiinvoalte, mai rdsfirate, mai incovoiate sau mai tru{aqe. Licdreau pretutindeniaurul gi azurul, verdele Ei albastrul paradisiac, roqul- 9i.ruginiultomnatec, intr-un Elmestec frenetic""fNu Etii ce s5 admiri mai intii: prospelimeasenza{iiior ori uluitoarea bfta1ie gi nuanlare a lexicului!Ar fi greEiti insd expresia cd stilul este s-ingura atractie a_ povestirilorlui Voi-culescu. Citind cu atenfie, poti declara c6 e vorba de o prozicomplet6, echilibratd, personali in care corxtrucfia, viabilitatea personajelor,lascinafia ideilor gi stilul admirabil se unesc intr-un tot armonios,precum gustul, buchetul, tiria in vinurile renumite. Comparatia noastr6incearcd lS atragi atenlia gi asupra faptului ci povestirile lui Vasile Voiculescuproduc la lecturl desJdtare, c6 se eitesc, adicd cu plEcere, fIrS..detaEarea, adesea crispatS, cu care ne-au obignuit (sau incearci sd ne obiqnuiascS)unele opere. Aceastd cerinfi a desfitdrii, este veche in artl qi,fdrS'sd insistdm prea mult aici in favoarea ei, ne exprimdm incintarea c5scrisul lui Voiculescu o presupunea.E pldcut sd scrii despre cdrti care {i-au pl5cut in mod deosebit. Pentrua reliefa superlativele in marginea ei, vom spune cd existi printre'povestirile .voiculesciene Ei unele fade, neinspirate. Prima din culegere,,,Revolta dobitoacelors, este o compunere artificialS, excesiv metaforicI,amintind prea indeaproape de Maeterlinck din ,,L'oiseau bleus. O alta,,Ciorbd de bolovan( este simpla dramatizare -narare a unei snoavepopulare (de relinut insd dialogul excelent), iar ,,Ciobdnilds- exploatareapeste misurd a unei metafore: Ecolarii gdldgiogi par in ochii ciineiui destin6 o turm6 de mioare zburdalnice, dornice sd se rdzlefeascE.(1e67)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e9LUMINI CREPUSCULARE*ooetului Mihai g.ti" citevaExistl ln aceast[ abundent[ culegere aDoeme ln care au-.iorul se aratd, ln mod i49"1, .'q"ttlo-'ftir imasinam lnaintede a deschid. ca.t"i.-Adica'lsirgestia o datorim qi titlului)un liric grav, intros;;ti",';'' p;i"it11:I* in5ltimea omulurln nlan astral, ,, "t'inet*tea'unuirodnic amul'g t"'l"i:i:i'it5. rii.i'ir.i,ir; il#i :-;ote ti'u-""x - are in aceste ptesede exceplie tr*;nitir)i' u"il-f"itq *7- riminem lngindura[iln fala unercoott ttftli ^a iirstei de la cap[tul cintecului'neste citeva zecr # ;i:;:'^; iiiii*a- a draeostei "lntr-uniri, J a? "ii+q;; " ;, ;i.siil;.; ; i; ;; ; F',?;;, :fi*- [,fi iiif; ;ffi;;-t*;;.toh*ie'o.trrdneas:,',JTviziunea supremer tim"iilni cu cei-de-u'n neam' I\'tai departe(de la jumdtatea pg';ffii, &rn t'1e.cu teza identitd[ii gravnedreptd[ite, ce i"";i;'d, *i" -"it'tt ,rrrin[toare' intregulvolum. D"",t.,p'1"'"'l'illte" peeffi111,flo1ti:t I'ilr;:111Ltl1r,il "1.f,,"'jfrT"; H ;dL f".' p oe ziile und e 1l lniilnim[.n."iuddincele@ e + -oa-.ffi'Www"- - -3GI[t" c5. intr-adevdr, ,'eu am vdzut cuvintele in lacrimi"#,i'J"iJ",lil#;ffi; G; i;-,; "' .!i1'o!'1 !: f ?-"f,,:i:)ffilY'"'l#;i,X'fi;''f%;; ""'*'rx'ii timnului in fiin[auman{: treeutul . ,I"..uil'i'fi;; t; atc'nd ln noi anii'ln amurq zarea vine ca o reptild- din fabuloasa preistorie'ce cad flrd- lumind"'iar avalin$ele de .ti# ir"i';919i;'fi .ilffi'"i l"r.i p'i"ritt in fa'ta extinctiei este In-irne'Doem' antologic. urll{'rit'" u"rJti- ne18r4 ' de la.. paginileiii\Gti"iiilirii;^iisri, ne pare uni din marile poezrrale lui Beniuc:Balada unor nopli s-.a--nscris in mineCu cavaleri Pe ProPrllle lorSicrie cdl[rind Printre rutne' Cltre aPus, citre aPus de zor'O, cavaleri, mai aqtePlali o cliP5'B bezni Peste tot ln Unrvers'O cliPl stali Pini cocoqul !rPa'Va fi luminl qi ugor de mers'Dar ei in scinduri au infipt cdlciieSi testele $i le-au l6spt spre piept'i'ioi"ii. caierind duPd momlie'' Spre soare scdpltat, nainte drept'ln asemenea locuri (am citat doar o parte din'poem)'Beniuc este in ",;d'p"lio;ai romantic' aia cum il vedeaFo*pli, Constantineicu .r*";d;*i"t1lrffiffi1i-jri'g.nirt ni se pare de un zbuciumabr^I Mihai Beniuc:LUI\IINI CREPUSCULARE' Editura Eminescu'1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ei de plecare".bti.t* pind la capdt citatul din Pompiliu Constantinescusi constatdir extraoriinara, permanenta actualitate a obseriatiilorsale:f.numai c{ sestdrile interioare sint cam schemati;L;;i ,i..?t i"" aride,"gi fac impresia unui efort de-a srrip.i" lirop.ia umbrd. Sriferintra are ut gust amar ln poemelesale, d'ar hu pate sd ajungd Ia o expresie explozivd'.a$a,cumtintegte cu iniisten{d; rezultatul es[e mai curind un slmulacruie frbnezie, gi notd' elegiaci este mli autenticfl decit dezn6-J.ja.u -riote. Poetul" dd intermitente chiote vqryifigglgRelinem cuvlntul ,,chiot"' El este caracteristic.pentruo *a." parte a poeziei"lui Illihai Beniuc., a.forla,emisia. 1o;cald p{rindu-i, piobabil, autorului o posibilitate de supliniro; ir.ii."t;i.dri.. Poate cd rareori ci ln Lumini crepusculare(exceotind productia sufocant-retoric[ de acum 15-20 deini\ inhtut'se aude cu atlta slclitoare obstinalie.^Ne ingdduims[ citdm o scurtS. piesd, intitulat[ chiar Chiot,..unadin acele pagini care adun[ toate- pflcatele unui scriitor'E cunoscuth izbucnire vocal[ beniucianl, ciudoasd, crlncend,fdrd justificare poeticd, cu hiperbole dezechilibrate:Carpalii pune-i cuqm[ pe-o sprinceand,Incinge-te cu Dun5.rea drept brir:,$i-mbi[liqind Ctmpia Transilvandlncaiec6 Pegasul fdr[ friu.Sd filflie-n v{zduh a vremii coamdCu revS.rsarea cdilor de laPte,'Iar dac-un vameg sare Ia vro (!) vamd,Tu zbori cilare pe furtunl-n noapte.Aga eqti tu, aqa-i nepotul Horii,Ca ploi de stele anii t[i se duc,Pesisul sub copite ealcl glorii,Sciignesc vrdjmagii: e l\Iitiai Beniucl{|-*t t*t t.{'Y*;tflrresat de 'alitudinea ,,vrljmaqilor" (a c6ror opinie rdu-^"i fFhtnteresat de'atitudinea ,,ir{jmaqilor" (a clror opiriie r5.u-voitoare o supravegheazS. supravegheazd. cu insisten!tr, gata parcd s[ o pro-voace ln momentele de atenuare) qi mai grav autoscopic,inima sa fiind- ca pentru toti' toli li;icii liricii auTentici autentici - adeve-adeviratulspaliu de luptd. E aproape dureros pentru noi sd-lcontempl[m pe un poet de talia lui Beniuc cum st[ cu urecheala ce ,,se zice", gata de riposte in lan!:8e zice (s.n.) c[ te-au ridicat ln slavfl$i ai cdzut ca pas[rea bolnav[Cu aripile rupte de furtuni.$i nici n-ai fost, se zice, poamfl bun[.Ce-i drept, copiii chiar in sat la noiDe tine clnd aud vorbesc cu fal{:,,E tobogarul timpurilor noi l"Dar spune tu: E-n asta uro scofalfl?Spunem noi: este o mare scofal{, gi avem convingereac[ dia potopul de versuri semnate cu nemiluita prin anide Mihai Beniuc (despre care noi credem c{ este un autorlipsit de o reall congtlint[ artistictr, de vreme ce, ln pofi-dltuturor semnalelor, pune stupefiante cronici rimate, penibilprozaice, alituri de texte ale unui, nu ezit{m s{ spylqp,mare poet) s-ar putea oricind alc[tui o seleclie invidiabilfi.O specialitate fastidioas{ a lui Mihai Beniuc sint moralitltile^sd.ltdrete, banale, gcrise cu uluitoare neglijen![. Lawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tlymYt r##f " ufo& t"n t'"t"'nc,iiP&'" Lt '+ilf*i;; nl'*&j*.l,,.i^'r.t6t*J^*{ 'Drd yo,rr; *^- 1"7'fr' }i"' l* n"'-'-J'tXln care personaj-e siirt Viala qi Moartea,. ce se lncheie cu untic de autocitare: ,,Vai ce le-a$ mai otinji cu barda"I Sup[rdneintrerupt versurile aluzive contra,,vr5jmaqilor", cdrorale zice; ,,Strivili-md, voi stele clzdtoare" 9i care, pe llng[el,- ogar adulmecind cu finele viitorul - slnt nigte javre?ffi";trt^ffi,:.l; ; *^{ L{^o ,IAtua rt Pffi\'',,vlntul, ins hoinar", ,,Stelele-gi fae eu ochii / Ai vdzut, cuma-ngenunchiat soarele" ; abstracliuni amenajate: ,,Se logodegteMoartea cu Eternul"; vocative ce ne deruteazd: ,,S5.rmaneCain, fericitule Abel I / Adame, de ce i-ai fdcut ?" ;,rAducere-aminte, de ce md provoci?", ,,Tu, Orfeu, ce vreiln lume?"; unor eroi li se spune: ,,Dormili nani-nani", cagi codrului: ,,Hai, dormi, pddure, nani-nani". Iar limbapoeziilor lui Beniuc este, ln felul ei, unicd prin lips[ de ml[-diere, cu flexiuni curioase qi un lexic teribil: ,,Grai behditprofetic", ,,nu mai s-aratd", ,ra tordi", ,,nu-l agtept cu miinileeu goale" (ea este pus aici ea o cdciul[ lntr-o cadd de baie), I,,vrutu-s-ar fi naqte" (optativele acestui autor l), ,,sd totm5.-nving" (eroare gramaticali frecventd),,,sfdrmuri",,,Cuochii, site-nspdimintate, cernu-l",,,zgduri",,,bujo&ie",,,amu-I",,,dezghioac[-te,,starpet' (spre a rima cu ,,garpe"),albume", ,,ea pleac[ spre Africa ei neagr[ / Iar eu rdmin lnEuropa noastrS. drag["( I l), ,,Degi strivi din mers oricindputea-md. (. . .) Pdreamu-i poate preri de tot c-o caut."Mihai tseniuc ii avertiza clndva pe cei care i se a,tineauin cale ostil: ,,Vreau s{ liu qi am sd fiu, / Am sd fiu ce vreaus5. fiu", acum constatd (gi are toatfl dreptatea) cd:Tc-a. ,r;r.t,f, 4&r * ,F; ,r,-,' oa qd,l.Jliaulac caLc,r a'-.f,- .; f +Dirl copioasa crea[ie a sa, timpul va retine, probabil,poemele- din care vehemenla mai mult sau mai pulin mdruntpersonall lipsegte, si care, din fericire, nu sint pirline I Nois_alutlm cu bucurie, aici, partea de poezie ad6vdrat{ dinLumini tepusculare:vtha..Inscrie-te tu, greul meu amurg,Ca o cezurd.-n razele ce curg$i te ridicfl iar ln rdsdritCa ultim dus gi-ntliul slu venit.c 4elo www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro)

Ei',)*-ExistX genuri gi forme literare care manifestX o detutantX accesibilitateln raport cu massa autorilor posibili; jurnalil de zi se numXrX. printre acestea.DacX pentru a scrie o tragedle se impun oarecare cunoitinle ln matetie, dacXo sloJsX sau un sonet te Dot inhiba' prin exigentele de ordin tehnic, nimicnu"prre mai u$or declt sX ti notezi intimplirile-de'peste zi, gAnduti gi impresiidisparate, aduiand de-a luirgul anilor o iantitate considerabill de pagini' Apoiselictezi sau ranscrii dc-avaima si-ti tiplresti cartea vielii, petsonal,cu speran[a cX autenticitatea te poati piopulsa, fIrX'nicio pregXtire literarX,ln rlndul scriitorilor.Exist[ o parte de adevXt gi, totodatX, foarte multl iluzie ln aceastX atitudine,Turnale de zi interesnnte se cunosc dcstute nu insX lntt'un numXre*rget-at--, mai ales dactr ele aparlin unor personalitXli de exceptie (oamenipolitici, senerali elotiosi, scriitoli,'aventurieri). Depinde lnsX ce anume a-dela o carte-jurnal. Cele mai multe diniteaptX'leitorul--in sdetX, criticul -frroducgiile de acest gen'apatlin negregit para-litetaturii, intetesul stirnit deile e de ordin diferii. PredorhinX iiloi'na1ia, < revelalia >; cititorul se simteacceptat lntr'o intimitate miigulitoate gi paiionanti. IatX, igi zice.el, ce gind:acutaie mare om in ziua clnd a ttlit una din lnsemnatele gi binecusale isprXvil Acestui interes exra-literar li tXspund dealtfel numeroasele texteapocrife ,(jurnale, memorii, suisori) attibuite unor personalitHfi ale trecutului,de lntinsX notorietate.Jurnalal lui Mircea Eliade, din care editura Gallimard a-publicat (intraducerea lui Luc Badesco) o substanlialX seleclie, ne pare-unul djn textelepasionante si de lntAie importanfH. Din ansamblul notelor de zi adunate de-'alungul unui sfert de 'veac'- qi ale cXror proporlii reale sunt greu de evaluat'- iutotul a selectat pagini esenliale, IXsind de o parte tot ce i se .pXrea deun interes mai limitat-ln spafiu qi timp. La temelia acestor opliuni 9i a lnsXgicontinuXrii prin ani a jurnalului, vom gXsi un amestec de instinct (cuv6ntule luat, aici,-inr'o acceplie foarte latgX), gi lndelungate reflec;ii asupra genuluiin spe$. -Aiitudinea lui Mircea Eliade, ca $i a altor mari autori, falX de jurnalul dezi nu este una datii odatX pentrrr totdeauna. Scriitorul s'a orientat oarecumdiferit prin ani, in cadrul rrnei gindiri unitare; teflecliile ce pot fi culese dinmultele- presXrate ln versiunea dela Gallimard vXdesc un ptoces cu. adevXratde clarificare a opiniilor despre jurnal, fdrd, ca vreun cuvint < hotXrltor >> sXfie rostit. CXci aceastX formX literarX (gi documentarH) nu se IasX lnchis[ lnformule; ea acceptX mai de grabl prefetin;e, fiind atfit de intim legatl deoetsonalitatea fiecXrui autor.'Chiar din primele pagini ale cXrlii, adunind lnsernnlri de zi din toamnalui 1945, dupx iosirea iui-orului la Piris, Eliade se vxdegte inte-tesat de rolul(literar mai iles) pe care ll poate avea jurnalul, ca gen aparte.-Intr'o disculiee-r Eugen ionescu (care li declarl cll < notre gindration est finie r>, cuvinteatAt de fericit conrazise dc realitatea ulterioar5!), Mircea Eliade pledeazX infavoarea iurnalului care (p. 10). Afirmatii iustificate ln sine, dar care nu-l satisfacpe deplin, de vreme ce, ln continuare, ll vom vedea parculgind texte similareclintre cele mai notorii (iurnale de Charles du Bos, Andrd Gide, Ramuz, JulienGreen, Paul Rdgnier, .peste ani, Etnest Jiinger), reflectind asupra diverselor< tehnici > posibile. E o adevXratl < pasiune pentru iutnale intime )>- cumgi-o definesie el insugi (p. 35). Parcurgind < pe o bancX, in plin soare >>, inJardin du-Luxembouig,-Extraits d'un journal de Charles du Bos, Eliade searatH lntelegXtor cu foimula acestuia, foarte elaboratl, dar preferin;a sa mergeln altX parti, o M5rturisesc cX prefer totuqi lurnalele in care abundi notaliiteinsignifiante, relatarea rrnei vizite banale,'dificultX;ile, visele, iluziile- ceeace l-nseamnX cX autorul lsi scrie Jurnalul 1i penlru sine insuSi > (p. 11). PreferinlXsubliniatl, peste un an, in cuvinte lncl mai categorice:Ittu*. El;*ll-, . ", Go,tl"i^-l 1173www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{,9.f ,, {^|ulien Green, de pildX, este intotdeauna pasionant, chiar itunci cind noteazlamXnunte insignifiante. El este < fXcut )> penru acest mod de a smie [...]ghicegti (la el, n.n.) mai cu seamX nevoia- de a salva timpul concrer, acestemomente ireversibile ale amurgurilor, ale umbrelor evanesiente lncXrcate tlerevelapii > (pp. 35-36).Mircea Eliade nu este un pailizan al confesiunii totale, almXrturisirii desine < nemiloase r> ln iurnal. El ^o declarX, dealtfel, fdrd ezitaref* Nu am simlit,proa_pe niciodatX nevoia de a mX pe deantregulhtr'o paginX iejurnal >.(p. 5Z)IO asemenea confesiune totalI rXmine fo"arte problem"aticX 9iinteresul ei e cEndi;ionat de sensul ei moral, mai general. Rblul Jurnaluhiitrebue cXutat ln altX parte, in lixarea (deci in salvarea) unor , din curgerea neiertXtoare a orelor. Fragmente de timp concret(.calificativ bogat ln sensuri, aici) adicX: < imagini, situagii sau ginduri >.De_aceea, Mircea Eliade face o netl distinc;ie lntre -deci rezultat al unei ,nu.e ituborXri j > (p. 201).Astfel stlnd lucurile, pare evident cX un asemenea text nu poate fi decAtfragmentar (fragmente, extrase, firimituri...). Spre melancolia unui cititor mailacom gi, negregit, mai indiscret, Mircea Eliade care mXrturisegte a gine,cu inevitabile intermiten;e, un jurnal de zi lncl - din adolescenlX, rinele pXrlidin acestea au fost utilizate in romane de tinerege, altele s'au pierdut ln vAltoareaunei viegi de p_eregrin e hotXrit sX interzicl publicarea integrali a lntreguluimaterial sctis. Deci2ie pe - care o putem, sentimental, regreta, dai ln care admirXmconsecvenla cu sine lnsugi a autorului.. DacX,se poate spune ceva ,,ru, J.rOr. jurnalul de zi este cH, penru ainteresa, el trebue sH aparlinX unei personalitili ce se exprimX puterniC (ln aceltext, gi nu neaplrat ln viafa socialtr; existil caiete intime ale unor mari lnsinguralicare.s'au.rostit, in lntregime sau ln primul rAnd, ln acele paginili..rl9 -se dovedesc de un mari interes, nu-doar psihologic). Mircia-EliadelndepJinegte toate condiliile ideale pentru ca mxrturialui sI iasioneze Ia lecturd:e mai lntli un mare scriitor, dinfre cei mai originali gi niai solizi din cd;i acunoscut literatura romlnl ln acest secol- 9i ui prozator pe care occideitulnu-l cunoagte lncX aga cum s'ar cuveni, < partea ^scufundail >> a operei salenarative lntlrziind sI apatx la suprafala unor Iimbi de largH circutat'ie. Eliademai este gi-un spirit director in cercetarea gtiinlificH a iestrei'de'culturx apopoarelor dinafara sferei occidentale tradilionile; ifidarea pe care e! a lansat-ocu doux gi chiar trei deccnii ln urmx, nu ne pare ia lndemlna multora. Distinsulprofesor de istotia religiilor n'a ezitat sx aiuze de prouincialiszr spiritul occidental,.tsturnilnd,.spectacu.losgi profuld totodatx, teimenii! Astfel, ia rnceputullui 196), continulnd o discufie- cu Tom Akizer, el noteazx, refetindu-le lart,r.lna L "fih&r.j)sunt occidentali. Ceea-Te'inseamnx cx ei atr'abotdat probleme gi oize propriispiritualitX;ii occidentale moderne. In ceea ce mX privigte, eu gihdesc .X a.ist"orizonturi culturale sunt ( provinciale > [...J Eu lncerc sd desciid occidentalilorferes[e spre alte lumi -i:hiar dacl unele dinfte aceste lumi s'au nXruit acumvfeo zece mii de ani. < Dialogul > meu are alli interlocutori decit cei ai luiFreud sau James foyce: eu lnierc sH lngeleg un vdnXror din Paleolitic, pe unyoghin. sau p{ un faman,. pe un ;Xran din Indonezia, pe Africani, etc., gi sXcomunic cu fiecare D.b. 414).Cititorul va fffiai pulin atras de coabitarea intru acelagi spirit a douXentitXli diferite, greu de conciliat: scriitorrrl gi omul de gtiiniX. 'E pasionantsX utm5regti de-alungul anilor evolulia ficclruia, pasul sigur. din ce in ce maiautotitar al savantului de reputalie mondialX, zbaterile -gi implinirile romancierulrri.Acesta din urmX nu privegte cu nepXsare succesele ^reputatului sXucomplement gtiinlific, iurnrlul abundX ln lntrebXri gi indoieli, Mircca Eliadelqi pune nu odatX problema dactr opera sa narativX nu a fost saoificatl pewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-r H Jir^l- -- F,+"'fn. Sr", incapahil cle a exista simultan ln doul universuri spiri'tuale: titeratulk*rj"iifiiill""e"rre'ii.i""., ,.r'JunJ.r.ntotd: nu pot sH mXmentin concomitent t'"'J qi ln vis' in ioc' De'l;;;" i" o fat literatrrrX >' rnHresXiesc intr'un.it,ni'"ri tt' il i"nu"sc.oniric deoarece el ate o alth struc'trrix temooratx si d"o^"Ji; ;#il;ii;"'ntt" tu- peisonagiilt sunt de naturxi-rnin^t{ si nu criticX > (P' 116)'-Aceste rinduri a"")Ix ii'i'NottU'it 1949' Exact cu un an' mai tfirziu'tensiunea dintre dorinlaT.", ,.ri. p*rx Ei scrvitutile unci extraordinare carierestiintifice devine anevo.":t s;ilti;; ft;; ; inJu"tx qi astfel va ttxi"''ifiiii;t:';;,;;";il,;;;p; u'i d"'niu dtrpx cerxlalt!):'n,;#* - * *-i[[oru. Iowa luni [...]. rmi lmi vot r."^1 Il plerout ",{JTiq{#i{:i{,:#!;ill,luirrL Jurruxrii,^l-n.r.ri.itete mele cXrliIilltl* * .if,,' i T:'Ji,f i,\.,, -',1l, l t',o'."';;" :; ;'i ;;ii ; ;i' p D; ;a'hin'am mutat in ,u. a"'l^'t;;: il.,nt.'' intt'-d"""Yi:t""::"'".i,it3'il,1Xi5l"illi[:T,?i'il.']i'1'..f .i;,0';f i"iHi]yiiiir";].*ii:;Th;"ili'tllti"';;lii; fi il,-i;.x ,..,, i::l :::li'",.;*,0:l:'o:'ir;;;;;;;;p.,in*'o minu,:,e,il. a" crpetenieHifl"i:;;il[?rl".1X'i".",x-"ix consa.cru "..r,'Ji""'.uiilr..qi mai intfii tomanlrlur' ti'*x ri' attaiat.*nrttinit' i'uiii 9i articole > (p' 1:]5)'*i : T " Tx,,o Tf ' llihd i,* f-r'm :; ; i"* :il'"'% % ;ff'"f' I.,"iiterar cu Georges Bernanos:;#l[Iui ""tit"nri"aiit"J"']t'ti"qm5,*kffi 'i"litt''X d'"';,I*I*il:,T"'H:;iT:JlT'"#;ff -*'ni"txAm fxcut-o penmu a ifrpun o noux de a-l ln;elege pe' bomo relisiorrr. o 1R"g"'J;;;T d inii^dt'xt', iiod"tlit sa ";'lffromanescx s'a lntre'rupt de atilia ani,"'l';;'':;;inl''at"to'i'frtfx'Jt aserliunea cI romanularfisin?urulgenliterarcarerXspundetalentuluiluiMirceaEliade,$iastaln vreme' ce lmbogXlea'jitt*'*';'.^14 9u iele mai reprezentative nuvelecateva decenii');i pH;:'i;i" .aiE i ;,;;;;;;; tii'lti*'t"Am putea ,n,u,,'' lniX mult asupra acestrti asoect' intru atat lnfruntareadintre scriitorul qi.uuoni'i tu n"t boiattr'in sugestii' dramaticX'"tt'gi "oasionanr,. Viitorii ."rJii'xi"ri ,i .p.r'.i .fira.lii voi g,si in p-aginile lurnaluluiii unele prerioase t"di;;ii'ffi,r,i'";;.ii;;;;l '..'ti persona'iita;i complexe'irnele adevXrate profesiuni de credinld:{ U^ c^an'e' ot' u'Jnn t1 r1e/ut}"niLc-,iilsti*# ffi.iil'lt; ;fJ;qa'il' s'ar lnqcla grav E vorba de cu totul%ma"uu. e.vorba de o lume iarc lmi p^r, *ui")":ot\,'i^ii ,i, decit personagiiteii';";;;;;;iii" ",".r.''ip'-qrol" , ^-,,r .1. "riintxsi Ar fi totuqi . H .;;;;* cx lntre omul de gtiinll 9i scriitot, lntre"^,'"ii"ri.:":,,1-'Hil"#i#ri.:,;yJ#,11"'.:ff :,1,u,1iii'i1.,"""=',,,11r"*:;:.i,*i. .hi* d^.x uutoiuilti;Ax;;1''tlinalie spre aceasta 9i'opera de-'j-.[ffi IHJ;ttrTt,"ruii*i;il':'l'1"'i;1fi]i'1.':':t"ii;ii:tl#il;:'x'-',lr,?TlTlTx$#".ul;lt';,ru,Tl';':' j:'x'ffi ,:,',:'1lJ:;i ::"",U ;; " i.il,pi i'' a' p; ";;;;"; r i' .zq a lo i' *";f ,n :;i:;,';:##:;Efi.i. o .nor*x seie de a povesti' un fel deoroliferantX (ca ln < pTsltli''rt,'d;;ltit' >) are' ln definitiv' iolul de a coniutaexistenla ,x d":;'"T;;;i;;ii; i;'pt' ti'lt" lumilor'9i despre ce s'amai rntrmplat aupx ,...^,';; ;;;i;. rn..romune-li nuvele prin proectarea atitordestine individunle- ?t"'tait^ lumil --. ^'Jirii^ Jt inaiui'i 9i mullimi qi(catrecerea lor prin .1.. ;;;l:'"il.ii.pului,"'ri.-ii,oii.i ln < Noaptea desinziene]]"rr,x interpretare a nonstrx e plauzibilx' ne-o confinrmx o alttrtnsemnare ain 1u,no[,?[!l;;,;"i-;";'J""6rid;';'i;ieticaa lui Mircea Eliatle(pentru zona de ficliune a oPerel sate):{.ft-^.J q&}, n &,n^"{3'-3Dd."* t,i"o.-u'n,'u1it'nt' ('Jiti- inutotia literarH) imbogXleg'te Lumea' nici maiuniversurile i.uginurl"li,'",;i'rifiX'ir'"rX J..ai'putem fi pe planul Istotiei'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{,it !Faptul ci se petrece ceaa, cd se lntdnpll tot lelul de lucruri e tot atat desemnificativ penru destinul omului ca faptul de a trXi ln Istorie - sau de alncerca s'o modifici > (p, 443).Un alt motiv pbntru carc lurnalul lui Eliar! era-sortit 9Xp11o-9ezel-alecturH ll constituie lnsXsi situitia sa existen;ialI: selec;ia dela Gallimard,oe lAnel faptul cX este o adevXiatl < carte de inlelepciune >> (cum ln modinagi.tr"al a numit-o Claude Mauriac) gi un vast < zibaldone > al unui scriitotgi Il unui savant care se lngAnX pe pagini, Jarnalul de falX rXmine totodatlmXtturia unui mare cXrturar exilat.SX tinem seama di faptul cX modelul ideal de urmat'pe calea dureroasXa exilulii este pentru Miriea Eliade nu Ovidiu, ci Dante Alighieri' OpliuneplinX de lntelesuri. Nu cunoagtem in literatura modernX multe pagini de exiliare sil poail st, alXturi de cele in aare autorul < Noplii de Sinziene > mediteazlhlupra condi;iei deslXr[rii aiungdnd la o revela;ie bXrbXteascl exemplarX;r{ o Urcam lncet. tihnit si simteam tot mai nXvalnic ln sufletul meuaceasrl tsvelatie: de1eizarea esti o luirefl $i dureroasX probl ini;iatici menitXstr rie purific6, sX ne transfotme. fara lndepXrtatl, inaccesibill va fi ca unParadis unde ne vom intoatce spititual, adicX , ln tainfl, dat aevea.M'am glndit mult la Dante, la exilul s}u. E^fir[ nicio imp.ortanli dacl trupelten" ,ofi inapoia sau nu ln fara noastrX. > CXci,. spune. Eliade, existX. o.patrielxunricx, rJvelatX, pe care inigcXrile ln timp ale -destinelot.omenegti n'o potatinge: .(. Dr, insxgi'aceastil pairie- dar va ttebui ca noi .lngine s[ devenim,r..fi.n", lui Dante (nu, bine inleles, ca geniu, ca mXre;ie, d1,.9? situalierpi.itrrtXl. Cum ii scriam lui Vintil; Iioria,"pe Dante 9i nd pe Ovidiu, trebuesl - niJ - luXm drept model > (pp. 162-l$).^Amintir"a f,omlnier tntervrne ctrrect tn vtafa autotului, e sfAgietoare frecventaacestor intruziuni ale memoriei ln realitatea vielii sale. La fiecate pas,travlrsind un peisai din Franta, Italia, Statele Unite, Mexic, ,o asemflnare culocutile romAriegti 'ale tineri;ii izbucnegte;_ cXlXtorind cu 'autocarul spr:i{;y;;.o;i, frinir. cfimpuri acopetite de maci, Mircea Eliade trXegte impactula.rdtfr.ii:F ri brusc, m)l trezesc, migcat, ca 9i cum ?l ieli dintr'un vis, cXcia-, . , iacestea sunt Delsatete copilXriei ' mel!, i.eXsisc cerul 9i clmpia tomineascX,i;;i;; o'ar,*-mii mrtt'pinX Ia ."'puritt munca, eri'di1ia mX-ocrotesc denoltrtii, pXmdntului 9i vilz.duhului de iare am fost rupt > (p' 108)'.[i^ fr-{ r }^ nr.r- i1.1ie-j1g4i'6Ar ;u lmi aduc aminie neconienit de Carpa;i,de Bucegii vacanlelor mele E varX r,,fTlnXrul alpinist de odinioarX.pentru.rr. ruifi din munlii Romfiniei nu ma]'aveau-secrite, revine ln pagini, pesteani gi airi. Grupul'de adolescenli surprins de cXderea noplii, .peo coast;abruptl, decide 'sil doarmil in situ; pintru mai multX siguranlX, txielii se,n.oi"rril de arbori, cu centurile, -sI ca nu alunece in ptXpastie, in vr':meaL I , 4€'-':-----.li,,,,-4I&,#-)lncX adflnc'somnului.-f< Nu stiu cum am putut adotmi. Dat am dormit 9iM'am meEit sore'miezul noptii. mi-aduc aminte, 9i am 11esXtit zXrind foarteaproape de mine, la clliva nieiri ln prXpastie, un colier- de pietre pielioase,v'.rri'fi albe. Mi-au tfebuit cdteva secunde pentru a lnlelege iH.etau luminiteorasului Cflmoina. situat la cflteva zeci de kilometti, ln vale >> (pp. 366-367\'J n"ie mi-am ^amintit de acest epizod dupX patruzeci de anQ, se lntreabX-Lautorul, Ia capXtul unei curate pagini de iiteritutX. PentruiX.fara rXegte lnfibra cea mai'intimx a fiinlei saie, cum ln pulini alli Rom?ni din acest veac.E olin de lntelesuri si profund ssuduitor un din iarnalui' l9J! autorul, bXn,rindr-se l*n pragul extincgiei ln urma un-ei interv!:n1iichiruriiiale, viseazi cu ochii deschiti 6 fantastiix qi lrltfl cxlHtorie. E unfel de"replicX Ia cunoscutul epizod istoric al izgonitii lu-i BXlcescu, muribund,aiuns cu'vaporul Ia Galati,'din exil, gi ne.acceptat ?n latX de autoritXti.Mircea Eliadl parafrazeazil'parcl una din < Noplile >> lui l'{acecionski, ln carepoetul asistl cu ironie tflioisil la propria inniormAntare. Ceea ce oferX lnsXblird. 1r paginile n4-TG ale lurnaiulii sXu e un text de o densitate originall,neobi$nuiix,"cu deschiderea unor perspective ce nu se_vor doar geografice.E nirele ais al exilatului, care nu-gi poate redobAndi Jata nici prin moarte.CilXtoria prin levitalie a sicriului, de-alu-ngul_ un-ui lnreg continent, are cevamacabru, ierutant-ironic 5i imptesionant dincolo de otice cuvinte:de acest< Mi-ar mebui pagini ln git pentru a descrie senzatia PlvocatX, mullimea"care uimxiea din ochi, pe sttxzile-.Parisului, sioiulplanlnd deasuprd casolor; maginile, camioanele cinematografiei sau ale radiowww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ului, helicoptetele care ll lnsotreau ln vreme ce el se indenXrta de capitalil.Ziarcle de ieartr indicau localitXlile pe cate Ie survola. iar ediliile se succedaucu ultimele fotografii. Sioiul se apropia de Alpi. El zbtrra acum la marealtitudine. ln pofida rafalelor de vlnt, nici florile gi nici steagurile nu miqcau.Nimeni nu putea ghici ln ce patte se lndrepta. > Sioiul zboarX pe deasupraItaliei, MXrii Adriatice, Iuqoslaviei, pXtrunde ln Bulgaria si rXmAne suspendatln vXzduh deasupta malului drept al DunXrii, ln fala Oltenilei, vreme decAteva zile. Odatl obtinutX, prin Crucea Roqie, asiguratea cX el nu va fi disttus,lenta cXlXtorie oniricX lqi urmeazX cursul spre linta dotitX, Bucureqti. $i lnacest moment visul lncepe sX-gi limpezeascl sensul: ., Il urmasem pAnX aicifXrI nicio piedicl peste hunli, mXrl 9i orage. Dar de data asta a tiebuit sXrenunl. RXmas pe malul bulglresc al DunXrii, ll priveam ctlm se lndepirteazipini c6nd pieri cu dcsXvArgire > (p. 235).Aceastl rupere pe totdeauna, ireparabilX, este trXitX cu intensitate diferitXprin ani, rHminAnd mereu prezentl. In Ianuarie 195J, ln vreme ce lucra Ia< Noaptea de Sinziene > cu lncordare, Eliade noteaz\ ln Jurnal:uneori atat de trist, atat de desnldXjduit incit mI intreb cate mai este lnchi't*elesul acestui semn. Epizoadele la care lucrez acum sunt foarte,tristedai va fi oare acesta singurul motiv? IvIX gindesc tot timpul Ia -farI, la ai mei.Nu mai am vegti de acolo de multX vreme. MH.lngrozegte ideea de ce va fiputut sX se lntimple. Totul a rlmas acolo: tineielea mea, ,trecutu!me-u,iamilia, prietenii. Tbt ce am fXcut sau nu am fXcut, hAttiile hhttiile adolescenlei mele,manuscriiele, soisorile dela atilia prieteni care _nu sunt, cXr;ile mele;-m_aidosarele cu primele mele articole din vremea liceului sau a Univetsitllii,absolut tot. Aici ln >, degi legendar, este mai >decAt oragul pe care l-am strXbltut, pentru ultima oarX, ln August 1942>> (p.283).Dintre opiniile politice ce pot fi inrevxzute ln paginile acestor Fragnentede larnal meritX sX fie subliniatl convingerea lui Eliade cI singura activitatgeficace la indemina exilului (sau a unei pdrli a lui, cel pu;iir) rlmine aceeade a. lace culturd, ca gest politic:{ ,.i: 1*{**::*a*:::x-'*- tr+j;JQggaiagi,adversarul nu se mai preocupl decfit de < elite > care, pennu opoli;ie bine organizatl, au avantajul de a putea fi destul de lesne suprimate.In consecinll, azi > este singura politicX eficace la lndeminaexilalilot. Poziliile madigionale s'au rXsturnat: nu politicienii sunt aceia carese aflX ln centrul conmet al istoriei, ci savanlii, 'elitele intelectuale'> (p. 10)).{Ideea e seducXtoare dar discutabill, ptea

,w){,, /(o; *,*f"tnq L n"1." jr*."al cercetXrilor mele chiar ln momentul clnd studiam, in Italia, RenagtereailalianX. Intr'un fel, aq putea chiar sI afirm cI penru tanXrul cate eram, orientalismulnu era decit o nouX versiune a Renagterii, descopetirea de noi izvoare,gi lntoarcerea la izvoare pXrXsite, uitate [...] Poate cX lnlelesesem deasemenea,fXrX sX-mi dau seama de asta cu limpezime, adevdrata lecfie a Renagterii:ldrgirea orizonfului cultural 9i recotrsiderarea stXrii omului lntr'o perspectivXmai vastll. >- irt rbordarea acestui aspect al personalitXlii sale aga cum este el reflectatli lirnat e bine sX ilXturHri douX eleinente distincte: < datul > funda--mental'al rodniciei, - cunoscut lncl din anii antebelici,.gi cate.l-a- lmpins.petdnXrul romancier. iurnalist si savant sX-$i uluiascX confra;ii cu'utiaga sa desfX.rtateintelectualf (G. Ciliinescu ment{oneazil acest lucn-! !n Istc'ria sa, lililnmodui sXu d,e'eficncitatea Iui Mircea Eliade); ln aldoilea ",inana"-r. rlnd ttebue finut seama dc elementul t.inp:. Eliade trilegte .necontenito adevlratE panicl h vremii ce poate fi neutilizatx, ce se.poate.cheltui {irxiolos lntelectiral. Ajuns la 38 de^ani la un. prag.du-reros al -vielii,clnd totulirebue luat dela capHt, cind plnX 9i trecutul ie_ pierde lent, el se.simte obligatsil munceascX Deste fire. ln ionditii adesea nelinigtitoare. In acei ani de nouin..prt, prin i947, el irlegte o aiternanlX chinuiioare de sentimente, privindi^ t'*,1", t .ar,*z fi ia7,-vazL Un"o.i uedeam lnaintea mea proecte nenumXtatede oDere De care urma sil.I! creez, 9i petspective lnsuflelitoare, alteori eqecuriIia;Irrir.1 t";J;s;; ceea ce n, idrrir*,'ree^ ce ttu trdise-rn.in accati dois.prg;;eci";;i';il;'r;X-A;.;;it n*iz1', mI apuca cel.pulin.odatl in fiecare zi' $idinir'odrtX mI pomeneam puttat lntr'un cu totul ali > unde cei patru'i..i'a?l"i p.'.ri.-i nu.rir, (27 Octombrie 1949);

(Dcare slotifica tr[sxturile celui ce i s'a devotat cu atlta dXruire cteatoafe' a$a:H fiili'e ,ii, f,i,,,r*iri iia^". .tlp.,iJXranului ln soarele llalt.al verii'i}"'ri'"',".ir.o,,"ff h;#tJ; ;;;;a=;'ii'i;'ie >, atit de la locul ei' deIrrc,*X, i,, y,ayaa t W"!-,-f,, 6ffir^r1,.iJ L, U lt^;,la/"bf, t^\1h'(Institutului Oriental, am trflit pe nealteptats-exnerienta iluratei vietii mele'Mi_e cu neputinlx ,x ger.r. .r"fi,i;!r.l;il. plir sinigit dintr'odatI nu maibxtr6n. ci exmaordina. d;;d;iJi a. ptir; dilatat adunand ln mine, concoffiilill-$r::iffi;il^i,iJirr,"ii l.l pdrtr[h.r, cel parizian,_ei amintirile copiiiii.i'lr'raor.r..in1.i*.i;-t;.[t"G;9 d ti iy'ie fi cXplfat o nouX dimen-;;,,* I;;-t"fr;;i;. t..'f U;-i,.,ni Jo"niu lXunttic unde nu pxrundeaml[r'illix"i*J;d;'i;;#;,*"r"....a; sI retriiesc cutare - sau cutare evenin,"*ilf*i-r.-a.rrEtui. i" i"ii.gi*e: il_vid dela un caplt la cel5lalt.gi, totoiria.f. 'ri.*in-,;. S.;i;.;;-;?"ni.. Virlr omeneascil istoricl, dobAndegteb*rt t"nt 9i inleles. Optimism > (p' 354)'(43+I )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q9HANIBAL*Intitullndu-Ei rnarea sa culegere depoeme in mod eiudat 9i tulburitor: Hanibal,Eugen Jebeleanu Propune citirtorulrui multiple semnificafii.Nu doar ale poeziei respective, ci, tinzindmult mai sus, mai cuprinz6tor, la o intenpretane atreceriit poetului, a omului in genere, prin teritoriulvietii :Nirneni n'avea, ceea ce el avea :superba lui trufiegi elefanfiirgi labe'le lor sf5rimind vertebrelearestor AIPi a'lbiti de sPairnd'Cilca, de-abia sd se audd, peste stlncigi s'auzea in lun5, 9irrimeni nu mai vdzttse trirnbilelede piatrd ondulindE ale acesrtor fiare'$i n-au invins.5e|,u,!ia cea mai comodE de infelegere a,poeziei este,firegte, gi cea mai nesatisfdc6toare : ndv5litoml, orirttde curnplit lh infdti;rare 9i in gesturi, este sortit infringerii.Pe aceast5 linie nu se poate ajunge preadeparrte. IatA $i o nuantd in plus : ndrvdlitorul nupoate invinge pentm cd efortul lui, de proportiiinfricog5toare, e unul destructiv, el se ridic6 impqtriraurnei ordini de erealie, cea romand, rdmrasd latemeliile lurnii moderne. Deci, indirect, supremaliaperpetud a spiritului creator in lurpta cu eel de sensoontrar.N,. e rutui' arf*af,io)("lna poettrl contemtporan lucreazd ,,prin ricoqeu*,atentia lectomrln-ri cu elemente de abatere de-efinindla gindnrl fundam,ental. In acest teribil Hanibol, teprodusde noi, Etlgen Jebelmnu insistd in a ne fixaprivirile astlpra elefantilor anna surprizd, cu-electe eataStrpfale asupra inarni'cului, principal att inmina gemerralu:lui oartaginez 'porTrit in indelungeta saoam,panie. Dar, gi si ne ierte poetul pentru in'voluntarafrivolitate a propozitiei care urtneazl : nu des--'Eugen Jebeleanu Honibal, Ed. Cartea RomAneascd' 1972'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

pre elefantt "t-* ":f:" traditionale, Pieea*easta ar'^1n- r""p*t,t ry"',"1:fi[;;': ,,Ellfa,,tii l'ui Hanini.-*tichiar si s--;'- o vorLra apdaPe nt*""t.|,".*i;,agar11t.1-;J*1"'fu*in"' at*t'u}'-!l"i"i -T. ;;;; lor sfarnra'"1*f^.],-* nemaivSarte^,=t"l; T""*t:, t1fl*.ffi#; i-".',uPeta''tT::.lirt["tt" uu o*"1"o}],# r"." u" tupti are rosi*t"p.idrii astr'pra **'::,*,rrnodern de poezieturi mai ad'lrrci' Pe care rnot'cititorul+#', ;"',ffi ':'""H:1il,*-,?'ill* -Tx#u-.il*a**$rH1-'ffi;;;" o,*"."u;;.irro ,p"'" t, l; ,?Tn IiX;'poeziei! cind,.Tl#;.r ie opreq';fft l; :H"-*"'trl S fm**;*i": "'l',II.i.l- care are pcitm€B '*'1^l*, rpoemi 911 lllll:H:ir[* n*xi:x;x" ;*"",is:i"ll]'f,i"u'"""-''* "".1"}h1*"r"""a razele itut"- ,'^dbal pentru u *.;i*t-.**l*ffisiu' E trn ntlfunrProsPSt6m*****##:l*iig"$i#ffrazboi *E"kl'ffi f*'il'iil,l*!ffi ,*l'#;E'#51'"f#"XJ;:lT[ffi'$*tl'ii*#lde 12 ani (draca 11:-"-tT:,*;ceie din urrn6 infri*' l;1#q-#r*i*$ft:i##;;tiu"'i' P'*JurnJ firesc la real*.*",,;;1:^1li;$:"ffffi?T'#iffi"ili"#::# ffih ,l'*""'**a]ti5;*il il*pio,, Pr"a"*,'* T;,1:?*,""';fi iit ;d uii *:S, #'1": ""'latunci'lH;ift; -"ud" jd"'^ ^'m suoerb6 reprezentare:illST.,r?J fi: P.,TII =::;.-""; ii eieranlii tuir ieu,"r'i{ "-^"'f.1i:'tl,liT ffiil * :,:l::ful oh -H-anibarrL"r"u"lr-Jr*r",,rHii'?i,:l:#:Tllltffi:line t' l'"'i'"'=*"iu rr" t".Pentru er u Dr':'-: oi aicir: : _ :": [:"'ffi;ii "in g' ori -poate cadea, dar tt :l:'.,ilX;i", "aoorn" (Nloartea'toare c6 nnr aia au star Iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

in interpretare mult simpiificat5) lt::do' conformcunoscutului uateiol*uli" t'o::-:];r;datd un raz'-boi. E frascinanti Ei'du'ata de aproape doud decentra marii campanii -'-.ti'om"'" : aprolpe o uiatd' de orlt'';; -;"socotiti in partea maturitate viril6'$i Hanibal""" il-'r'l"i' 1ln3 u'i:"i victorii' lo eltoata sau parte din-mareocasd. De unde g;;;;; -ilt'marea campanie d:dj irnpresionant"'- ' "lg".r a" alienar e ... s; :;*"rs ?,,i1;,]'. itl", ",qibuie sl cucereif,l' :t' "":':::,i1ia tot ,,acas6(c, in;;;" fi in-frinta Pe terenul ei' crspaliul vielii' . re interpret6ri poate fi considerati."TTtu"it"t"l:nil;;:-'inovats^ de ra habitudinirecoment*trrri ii"Jt' ct*": l:*u "u pareurgereaatentS u""ii'*it'i l'ustific6' in cea mai mare;:ir,:x1'ffiilT,ilTiir": ;'ffi ;.ffi til,"i"I*-a" vladimir Streinu intr-un^iiioi*nt' car: potriveEte aciualeitrePte u'i"" iJ'*g"" i"oelearru' \'Ioartea fiin-1964 Ia Surisul:e"lei care insemna perr-tru :t lt""-""^:chi'valeazdsufleteqtecu insfui piii'"t lui' Ceea ce a supravieluit edoar tensiunean'i"oi"' orientati spre amintire $rtotddatl"p'" C"tutu' Jebeleanu' este in literaturanoastrl t'"'f ai'i"lutii cintereli ai'absolutului' reali-*0,r, *i :::i.:il,,"1nrur fi*ilff p"Tlfi T[#"::'#;il;'Ji r"ta de cei ce o tulburd'lucru inved"rJ;;; ir"g,rl celei de a doua p,r!i a"uteg"tii - Parabole aui'le'Tr6ind in aceasti pus'tiitoare absen[6' poetul iqiT*W { ffi*jT:'L 1rrn^* oa'i ){.6rii Pieriteleri, cindtr6ite Prinuon{.t*f"t,il-tGdln Pragulcondeiul scrie Peveacuri de mariicelei mai tdioase dezopagind'veehi ginduri'stiEiali din iubire' cui*diih*,fr*ffi;*-{sssde.s=gDff"t* *"trforei : t#il"t"-f" asemuiL' indirect' uneiHffi;;;;;t;;* t'*-"'i"a de incord'area pindei ;dar in cit de pu!it'" Pentm cel rdmas'"utinte!"'timPul:. nu mai arenici o culoare' 9i euwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

IDin vdzd'utr, cu el, fErI tine'(td'rd')PoEbr:I se vede Pe sine insu;i :inconjunat de 'atitea umbreeare toate stau ctr fa,ta intoarsEori cu o fat5 de aer care se tot surpS'(Mai bine)Puncbul cel mai afund al dezolSrii ne pare a sesitua in gindurile intunecate din Impntmutato*iefii :Sunt imiprurnutat Vieliide citre rnoarte.Vlzduihurl mE leagdndintr-o lurne de fleceri qi furn.Rostul tragic al cetrtri ce se defineEie astfel estdsimilar flr osinda lui Sisif :Si despart apa de fl5ceriou miinile mele. imiprtnrrtrtate.I,ntr.un 'poem ceva mai intins, Tors, Eugen Jebeleanuigi rezurnd zguduitor statul existenfial de du,pdmarea pierdere :SE spun ,,btlni zil;a6, s'aritci sinrt o smnce ten'ace cu braF,eare surporti orice.Arya e cuviineios.Floarfe bine.Cu noaptea'n mine, goptesc ,,buni ziua(.Inliia secfiune a voluu'nului Hanibal, intitulati,,Rinrl pe obraz*, trim'ite gindtll la Petraraa, Ia soneteleEi eanfonele ,,in moartea madonnei Laurac'Firegte, alta este rostirea poeticS, stilizatd qi armonioasi(condorm poetiaelor urrnaie 9i in mrurlte privintedepisite de autorul din Trecento) la Petrarca'aspr5, reftrzind podoabele ce-i impiedtci mesajul deesenfiaiitrate, Ia poetul modern. Trecerea din vialdeste pentru Eugen Jebeleanu ,,firescr:l nefiresc)iitlul unei amare poezii, a nega aceastd disparifiei se fmr€ necesar :Nu,ered in adevdnul omul'ui trdindcltiar gi un seml, Ei-apoi dispdrdnd.Absurd,u-l vid, ins6 nu cred in el.(Aga vorbea Arghezi, intr-o mihnitd poemd de bifrinele,mirindru-se odatd cu copiii : ,,eum ar pierideodat5 un veac de orn intreg(...) Concentrarea existen{ialiinvincibilS nu se poate realiza, fiecare dintrenoi sintem ,,mind spartds cr-r propria n'oastrd viati :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e)Nu sintefi lntelepte, degete,nru qti{i sE vi uniti,sd fiti un cui,b care Pdvtreazlfoi, pisdri $i eirrteri asounseChiar strinse tare, inel mai lisatisilabe de lum'inI intre voi,prin oare se streeoardtiparii fulgeritoa.rei mele vieli.Winn spartd.)Prin loorrile pe unde dragostea al,nrdelung revenind in mern'oriaJo;,q^n L L^Ilrt'"'L; *"fi P' v'ot'I;Afii-viffilietrecut cindva,verzuIui, azi:s-o mai cupri'nd[ 9i pe aceea lacGFe gin'dul bdrbatului se poartd mereu! ea trebuie sdfie in preajma l,ui, evanescentd, de vreme ce :N* t t ct t*t ,n "Jn ' fo.to"^J'. d Yna vr\.r4-.-r^tinri L"r^l- , (# 'l' r"^Ji'n"'.Sint vasul de p[rnint ; ce1 ce pdstreazEsdnutul imintirilor; am toartepe care le susfine braful t6umult mai puternic azi decit odat['(Da Si nu)lfneon, rviala poetului este inJiorat5 de atingereainfinit delicatd a unei ,,pireri( cE iubiLa e in preajmd'bdnuiala cd ea, inkat6 in ritmurile 'de necuprins a1ecigtig[ numai PrinUniversr-rlui, in ubicuitatea ce semoarte, ar Putea fi al5turi :lns5 mi-e teamS sE n'u fiigi'n'acest ultim fltrturece-Ei las5 PoIenuI lunatecsErutindu-mi obrazul.E in aceste versuri o imagine asuqi, polenul p5relnie al aripii deintens amEgitoarea Prezen!5.E fireasc5 intr-o carte aJlati subinvocarea propriei extincfii, vizut5graritate in latd. anrn:IatE cum mE aProPiude ceea ce tuturor li-este groazdfdrd sE trem'ur de nimicca o raz6 care surdde"*fJU-r,"_fluture sugerindsemnul mihniriicu imPlcare 9iAm ounoscut aProaPe tot ceea cewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

vyneputinla noastri Poate cunoaste.Am cAtivra prieteni trrde altd dati nuputeai zbura nirci cu gAnrdulAcesta este pdmintul la urrna urmeigi dincolo de urmi un abur de stelePulbere- pipaiti cu degetele pulberiimdsurat5'n cAntarele vdntuluiSdrm'anii oameni vArAti in plmint-gi fericitele frrunze ce mor sus in aer"'Gindul poetului se intoarce iar 9i iar la ,,sdrmaniioameni virili in pdmint(, cu nesfirqitd compasiune'cu tenacitatea memoriei, Ei, adesea, revoltat' InSchimbarea crucii intilnim o crudd comparafie :Trebuie, vai, tatd, sd vd fixdm pe voi morfii,ca pe nigte fluturi.Alffei,ne pdr5siti de tot'Din exasperarea. durerii se na5te impulsul gestuiuirealizat de Orfeu in rnit. Este ;migcarea din poemulHotdrire, uqul din cele mai zgr:rduitoare din cite ascris vreodatd Eugen Jebeleffi)'*ge motivul liric alatotputerniciei I'ubirii peste moarte' Il retranscriemin intregime :Acu,m, te voi luadar nu cu blindefe, de-acolo unde eqtiqi unde stai ascuns5 (aseunsd prinProPria ta voin!5 intunecatd sauprin geometrica,nepesS,toar€la voinld a Pietrei-mi feresc sd-i spun altfel-),aoum te voi }ua gi te v'oi ducein irnperioasa inaintare a lurniniiTe vroi lua gi te voi durede actlo unde eqtipitirtd sau relinu'td de altii, de Alta,de Inalta, de Ad0nru, de c'ea mainauti dintre Nev5zu,teAcurn, te vo'i lu,a Ei te voi zrnu'lgenepSsitor de impotrivirea pietrei,rizind de crinii trirrnrbi[elor cereqti,de toba lunii vdlurind uitareape crare norii-qi trec degeLele hipnotice.Artrrn, te voi lua 9i te voi zmulgedin nePdsarea Pietrei, din acelloc al dinilolvirnttilui$i a ceea ce nimeni nu Poatesd inleleagiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Aoum, ie voi zrrmlge din acel loe(nu rrreau s6-l nn:rnesc)te voi sP6la ou mfiinile mele9i te voi re{Punein irnperioasa inaintare a iurninii'Dar prea multe prfieri se irnrpotriv'esc 'acestei miE-insiqi cea dusl im-c6ri, srnulgerea nu " ""-*tf*i'pfota ,aif'"6 netulbur'at5 :Cnescuseri ierLmrile ilnci o dat6'Mlam dus s'o deqtePt'- usa-ma];;';;;' Ias6-md s6 mai dorrnPu!in." - st'a rugat'IV['iam drus sd mai aqtePt un an dinPuiinii mei anl' un aniin nestrirqitii'--ei ani"' -'-:(orbd ProasPdtd)Treburie sd ex'iste, totuEi' aI intilnirii:-li.,*L ia'"""1 mirii' unde rev'e-peste moartu' titil' o"r 'li tot$ata irnagirnar' iaracela este;;;;;"fl'*;"';""tPoslbila si nreascd :""'9i te-4 oonduce spre inirna valurilor'Nu tdaS il*b' t jnit*q't"' u'nde suntem ?Ai EoPt'i' sin'gurd' iubito :Aici este Marea.(Eternitote)s6 observirn insi ambignritaiea revederii -cu mareincircitr:rd po"tl"a - : pe cea redobinditi poetul arconduce-o"unlu*ii* tritlrilor*' c€ea c€ echivaleazaor propria sa pierdere tT lalyl--Pi"""" ^-ntd mai limrPede inaI cirei in{eles t: 'TFtoorea"o"n'Il=l ;;;;'du"trd cintare a continuit^6tiiVielii :Chi,P rohmd, aPleacd-lt[Ju *aou'I acest;a' Am ":::L"1"nevoreIa -a oglindesc in ochii t6ig*-id"i'*i*t atrii de fericire'N,o si stau prrea mtrtlc, ci cltre Mtareo *a-*U indrePt aProaPe sing'ur'ci tirindu-mi urnbra luntrei strimtS'ii#.rlJ ma *'oi oRri' Aste-apta'Ma"i Priveqte

(.9a omului gi a firii :Cici totul trebuie trdit qi trebuieflcut sE trdiascd 9i fdrd sfirqi'tsl fie.Putere a su{erinlei, sceptre de flori ale soareluifintini ficind sd izbucneascE lurninadin gurile incremenite ale absenle,- ,ruru oprire)(wz)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t!g)MEMOBIA POARTA UN NUNTE',,Joeul cu moartea,, nu este cea mai bunS carte a iui Zahariastancu. In-comp""a!ie cu Desculfi qi Pddurea nebuni, de pildd, acest volumde proporfii rehuse prezint[ inferioritfiti firegti. Joeul mr rnoartea este,in schimb,'una din cele mai atrhgdtoare ale autorului. Se citeqte"a.1ile,,ca pe "pe" cu pasiune, Ei toate elementele naraliunii se suslin in intre-[in"""" iecturii. De unde Ei bdnuiala cd redactarea insdEi va fi fost descurtd intindere in timp, rod al unei inspiratii de poet, generoase.s-a vorbit, gi cu justele, despre caracterul picaresc al aeestui roman.Intr-adevar toatS structura sa, in cascada de intimplari, cu suiquri 9icoboriguri destinate eroilor aeum goi puEcd in- culmea disperarii, maifureolo in delicii erotice, ajungi - Ia o stare generald buna,, pinditS de noiprimejdii lumea insigi- din eare sint culese personajele, toate {,tn depiearesc. Debutul - naraliunii este o probl de stil picalesc, direct qi eficient:ll,Cazusemin plasa polifiei laolaltd cu alti coate goa1e. Mi tinuser[inchi$intr-un beci'intunecos. Nu md batuserS. Nu-mi luaser6 banii'Nu-mi luasera nici mdcar cutitul cu teacl de care eram obiEnuit s5 nu m6despart nieiodatd. Dupd trei zile gi trei nopti fuseserSm dali in seamanemlilor. . .(Acliunea cErfii este, aga eum se cuvine unui roman picaresc, un.felde eipeditie exisienfial6 in care pornesc destui qi se intorc prea putini,-anga5ili intr-un amuzant-trag1g 1be.cumoartea. Drumul e lung i1 f]p;;;;;ii" r strSbaiem Romaiid, serbia, Maggdonia,,Bulgaria, revenind inBuciiresti- deqi dureaza numai trei luni. Tragicql.acestei carti line depicareasc[, nu e irt nici un caz, cel din tragediile elasice. Aici avemde-a "*.i" face cu un trrgi" difuz, pinditor, unde bieli coate-go.ale se zbat"*n,"a rCtu"i"fuiasc6 "in condilii aspie 9i nu reu$ese, curdtds'',seExista Ei un personaj care nu poate ineSpea in- formula picaresca, de""""" piur".t1" lui nuanlit5 o adinceEte pinl la limitele ingdduite. de.gen'Acesta este ehiar oariej 1n Jocul cu' mnartea el are mai putin-de cineiip."r"""ani. Un asemenea erou sparge tiparele oric6rei formule pentrua, i"i;; "ttut.aratrri distinctive, eI nu aparfine in intregt"x li"i_yl"i?din-ce4ile lui Zaharia Stancu: Darie nu are inceput Ei nici sfirgit epic' et"i"u de'undeva, traverseaza cartea qi iqi continud destinul, practic inepui-* 45*, r,f,L, i^t"*Il 'x'{'l* "^h J-I*t@insdpi, incircat5 pini la refuz qi destdinuindu-se cu violentS, amdrdciune'urd. Nu numai conlinutul celoi povestite de Darie este amar, ins5Ei eli--berarea memoriei in confesiuni scrise e un aet de amtrrdciune qi violentE'De fapt, Darie nu are virste. Lucru firesc: eI nu poate avea virsttr'el ia doar'unele infdliE6ri, reprezentind etape ole memoriei. ln Jocul anmnartea aparenlele virstei de fixare epiei sint aproape convingltoare:aici eroul ir fi un biielandru maturizatlimpuriu, cu o experienfi ampl['dar posibil6, in urma clreia instinetul lui de conservare ia pr-oportii{9*sebife, cultura acumulate abia mai lmblinzindu-t Jirea de dul6u coltosce-Ei arat5 vegnic collii albi ca zipada, ln ap5rareif,,De oamenii din jur'de semenii mei, lnvS{asem sE md apdr, ca s5lb5ticitinile codrilor, de mic-Uneori mi aplram cu ascufigul vorbelor. cdrora Ie creEteam puterea tur-;i"e i" ele, ca in niqte bolovdnoase uleioare de piatrS, sucul aspru Eir** rt sudalmelor neruEilate: (.. .) Unei cdlcdturi pe picior, ii rlspundeamcu ruperea in bIt6i'a celui'ce mE cdlcase. Unei ociri, ii rdspundeaminsutit cu ocdri auzite, tinute minte, inflorite 9i in-groEate de mine, 9isd plesneascd'urechile celor ce auzeau. Md apdram cu glasul'iar ""i"-ia"Lr" cind aceasti apirare nu md mai slujea, md apdram cu pumnii Ei cumi apdiam cu picioarele. Dacd se intimpla si fiu culcat Ia"ior""j"f,* Zaharia Stancu: Jocul ctt noartea, E.P.L' 1966.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

odmint de unul mai zdravdn qi mai gre: ca mine, gi nu glseam alt mijioc5:'.T,lrlu, #^#;;;;i"i; i-;31,ri" d" deasuprea mea, boaqele. I Ieqdseam Si i ie ,tri.rg"L* i" -ipi ca intr-un cleqte de fier' in aceiaEi timppin6 la singe cu dintii mei mariii prindeam vinele A;ffi"i;i--ii"-*"j""*Ei ilui, de IuP Puiandrug.AcestaesteintregDariedinromanullacarenereferim.Toat6evo-Iulia lui in pagini, ',"?# ."i"Uii" -fi """i"tele lui sint conforme cu acestautoportret moral .i;;;; i"t' $i tot"qi nu e doar- atit! Dir' cind incind o miEcare u ".""i"i, "1 gina "p".id, te readuc in planul realititiilui celei mari: eI urtl irriir"hifarea *"r.roii"i necontenite., potenlat6 tocmaide faptul .a ei este activl. E i.mpresionant c5 o asemeneaproiecfie """ori--a.tuii" care este *L*oiiu numitd Darie' ia formd decarne qi singe, ." ""*"tttita "U,i"u"ta' Ei se l6neEte printre oamenivintului printre la'toatl ale lor' in dev,lmiEie' 9iffi;;i ;"-'$i -iii"ta" "fi;i:;J*i"!na diri ident itate a s a f und ame ntall'AI doiiea pu".o"'i-"I "iili " romanului' si unul dintre cele mai faseinantecreate vreodats d":l?ar:"* #;i;;t1;t. riinla lui se adun6 din smircurivariate, derutante,""lr"tii" intetectuaia-s" tusb acoperita in acest straniuindivid de vicii qi p-"1r;[itrne. Traiecloria lui in roman qi -cain viati nueste de loc simpls,t[#ffi^;i" il;;iitriui tip pindesc.dup6 fiecare gest'a scriitorulri in coilp,,,'erea acestui"to"''b'ipicazul Dipiomatuiui este interesani g1 neniru m_odalitatea singular[cum personajul se destii-impieund cu fratele s5unuie lui Darie, "I^ji""i";;;";";;";t"otoi'i"'Dick, a antrenat marea famllie lntr-o sinucidere eolectivi, cei doi urmindetc' sesi se impugte h'tiEi'is'"'-bar .i" vreme ce mama' -surorile'asfixiau cu mangal, cei doi ramineau-ieferi' nici gind sl se impuEte'beneficiind in continuare de intervenf,ia;; rude irezite de scandalul,din presa. ToatS ;;;;J"; este intere"I"ta, intre altele qi pentru ca estereal6. de mare ecou tur epocl'-emanunfe topioase q9! fi gdsite in masivelevolum" uI" i,ii t. 8"""1b, p, niiir"siii ae ana aata. Dipiomatul'asa cum este inchipuit in Jocul cu;;o;;"; este continuarea perfecta'fdri fisura, ",,"ri,i"iigtfii";;;J it;;;;-i" faimosul de presS''scandalr.or[a lui, in care o lohponenta prt*"r"gica se dovedeqte Ei extracliabucuregtearra, *ri'"i"r- in i.i"Uiti["tea limbajului: el iqi atragevictimele p" "orr"rti unde nici un punct de sprijin"""rriJ"" -i""i "f """iriluior,real nu se afatS Sil"t"f-; iiuzie Ei r"r"iiiria, A spune_c6 minte e putin:pur si simplu oiJi"*"I"r-r"i"-"itJeu semenii in mod Iucid"omunicareaIi..ia, uatinau-qi joc de creduli' -.cuplarea lui'"i, biii" i=iJ-plauzibila qi .graitoare. Puritatea dirzS demina cu savanta ticsloqie. cei doi ru'"i*t'atiagi unul de altul cu fatalitate,igi servese ;;i^;iili"-drep! ci.la -i"ir-o hime de violente Ei moarte'se detestd, a". iEi'Jirri;;;r""i: l,ugdt"." aintre ei este rezistenta qi scriitorul,uo,implifi;";i;i; irti"a-o-i. ttotut"I primeidiei' Fatalitateaistoric6 ii imbrinceEte "upa, inu*or"ilii ;""r';p;;-"utat"tt' un episoddefineqte de minune acest iaport compricat gi limpede totodatd:,,- D€ sa ;;i-h lrapaitie' I\{6 tirai qi pe mine'"" "r^lEti""i""*Tra- N-aveai d"tii dai druniul' Diplomljule'_ =a-*i Ti-at fi ;;;.;:.1-i,r-","" i,,aoial6 in privinta asta, Dar tu''ici'omd tineai de minl, nu te lineam errPe tines'Stranie solidaritate, rn care doi ;;;;i gata s5 se ucid6 unul pe altulformeaz6 o echiP5 de neinvins(1e69)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro,-1

C-**&t) ?ootrq'"ef.1i lY: d-*"',,n*#'trf*X*,*1n**1ffi liil*i;lir'i;ffi$,,I,i*ri,mtl"r$"':'1ts{,lTispre alte vize, spre i'-t' "*":::-."ro nersoane slnt, de fapt,t'['#.f*ffitl'][*'-{';$ii';,':--"'--,e'Hilr'i:troni luali din lumelo il'&**'*{t'i"m}tr-N,jd'.#}"*',Di., co^dt*\

c9Pe file, urme de nimic'.Amnrenta degetelor reci'Alii,uri, drojdia-n ibric.Ca milul unei oaze sect'lmbrdcate in haina impecabild a sonetelor filale' strdlucitorscandat., curirri.t."i;;tt l"' sint, tn felul lor specific'cu atit mai convingdtoare.Cind Virsil Ght";;fi"'iese din modul s5'u liric' texteleabund[ in f"acilitdfi q"i didacticism:5*l" t^1,1,0 | +J,r#WN,"ffi;W%mk^ffi;;*!5ffiffi;t'-iir*t"an"*")- ("rr",-^'Istoria, exemPlu-i viu- gi nlare-SG,";-; ttectii abia de o' Ielcaie'trrliete*i"t"t ei, un foc de Paie'botai,e ctt o cliP[ ln amnare'Vezu'em nesflrgire d-e rdzboaie'Ponoarele tn lung[ dectmare IAbia ttrziu un lan! in scuturarePuei frrf, de straie'Cu zbiri li il;h;iIntr-un Vers liber, poetul rigulos' se r[t5'ceqte' impiovi-,,rilt i.il* pur-stil de articlier:"ltota-'ioi,-lnILamariledineuriliricevomfibucurogisl'neaflEm'l'}ff :ltil,ffi 'Hr,"."1,f;i'liT'*5.t':*J'dT*H'*$;Tla, cer.fr.t&lC-,rt&F: ve' ""..vlu)nof,ff#l^?ffiuffi*"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

o retrosnectiv[ liricd, din seria binevenit[ce apare fi[airri"'lr'ri"".t""' "".punti" fata unui autor maipulin cunoscut;. aqa';; ; tn"li"a-ge ea il rasinilir acestorRdsunete, rmagrnea ii"i.[ * lui Sandu ftigara-Samurcas;;il;;"ihrtlnEoialr, a fi reluatd' qi precizatilG"t"r"l - pianist - obline cele mai imoortante rezultateloeticero t.*t.ie u;;;";;';;". ti1tt" iir versuri sen-ti-Hi[#i"" "i;;;"1" - 1; timpul"-executdrii unor piese' notorrt'Iat[ o sratioasl .ttJ ie Settecento' din porlelanun 9rg"t.fi""ii ('Pastorala, de Scarlatti):-ll )Oile: domoale Peruci PudratePe catifeaua de smarald a ltvezu'Ciobenig", in Porlelan de. Sax.a'Lasd s6-i zburde ln juru-t teztt'Petale mari de danteld Pe PiePt .si ttututi pe umeri- tnvoaite aglici-FXqegte agale domnifa mieilorSpie-Thyrsis, ln m[tase $r pangltcl'Pe cindMesteacdnul tremurS. triluri de-argintTdctnd.E 'o lume pe care poetul o ia 9i n-o ia in, serios, imagir]saur*i".a -ain'mul[im6" d" pot*'t qi melodrame cu nobili- Seri"il ,i- ar..'i.-pdstorit6. Dinc6lo de acele chipuri con--veritionale,' Sandu Tzigara-samurcaq lasd sd se lntrevadadi, simfirea omului din totdeauna'".'rr""- \"'I"ii"i, ai" iiiiiit"t itatian de Bach, autorul.scurteinoeziir{sfrinseri vede mdre!ia lnsdqi,- calmul exrsten!erI;ffi;;, cfl.eia nu-i e strdihd nici o durere, dar care graviieaziln raza unor stele nobile:I'I[reala corabie cu Prora la zenitLunecS. pe mdri siderale,C-i.Gti drepte spre cer' Goelanzii au venitIn stoluri roind sub plnze boreale"'I'Iarinarul singur intre valuri 9i noriPe flaut de flldeg susPind un Psalm:,,Suflete, nu te tbme,'nicicind,- sd' mori""'Luceafdrul clipeqte de-asupra, calm"'ln Sonata in Re minor optts 3'l de Beethoven' un:"!-,*i+roU inIn aceast[ primd ac[iune a culegerii (ce compune plachetadin 1941,-cu care Sandu Tzigara-Samurcaq a debutat),poetul igi implinegte un adevfuat ,,program":www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*Htrmf'Strt'-lJste impresioiant[ la acest poe!.c1ryacitatea de a trdinu doar ideile, senti;eniele compozitorilor ale cflror partiturill inspir[, ci 9i nuanta nalionalfl -afiec[ruia' Astfel'rrn cintec de iale t, i"iriti,'profund[ a simlirii specific slavelH'. ti'r *' d. l;l ; r'id; i fi r' f. o r,i n a r" "i :l ili :i jJ:' lll :' l:;:ii;;;;:;" ";qi;;; ;; l'ffiEJk,) i 1" !::'::'.-Po1:'d^oi:":::,2t i. i'..r, q r " li liJr. g'-t t i i o r i io n t u i,"" .,q Td',"ji-. u ."-? - lt T:?l:(uu auurdtr rvruovr""'l;il;;i; cetatli se intrfl lntr-o civilireligios-populSr!'PIoonsrrrira e, srandoareazalie strflvecheyersurile au grandoareaIti"t.i".'"Ii7-atat. ale Kievului:LesPedea-i grea de rugdciune'' Turiele strS'lucesc ca o mlnune'Poarta. Poarta cea mare, iat-o !Atnr"gf,btii din st'inci au tdiat-o'ldrcenlcil qi arhimand.rilii,Sihastrii qi mitroPolilii'Monihii, desculfi, fdrd Prihane' -Tarii. tn Pietre scumpe $r in xlana'tu tbiii frecur[ sub arcul sfinlit'Precum tt.cui-ao veacurile qi au asfinlit'In nordul lui Edrvard Grieg, un alt-neisai al oartiturii'o alt[ ritmicfl surteteaJi' ll" 'iLie aurd'ria bizartind'.fascinantrdin poemul il;;;;; at li"otgtki' ci o extremd simpliiiffi.-;^ ".dr;;;--i;:;il qi negru.f intr-un orizont auster'iiffi;;r; A;-;';'i*tvard iipsiti de expresivitate:Pe zdPada claPelorGhioceii lnfloresc,Cu suspinul aPelorPe ninioarea ilaPelor (' ' ')Iar se lasfl Pe acorduriVdlul maeic- al uitdrii'Ceala dea"s[ dinsPre fiorduriSe intinde Pe acorduri''ai,&.lr;.*'("nr-"' !lin linii mari, dup[lfu credem c[ greqim,spu.niry! .cd,nuiiil ti iion, po"ri^ tui Sanau Tzigara-Samurcal se vld-;;;;;;, ;,ftestia'e tot mai palid5, versul e tot mai multi* +i nu iilspirat. Autorul aude tot mai rar cum ,,trosneain urasan un ram al dorului" (Md'runte morli), Ei 9!te -"preaI.r rrtsa"t de cuvinte, dar rdsuflind Ei fdr[ ele" -(Mascaeind,uluil. Poemele de dupd acea parte fericitd a volumulur:il;. ;.i ,,r1- rd".tu, niqie compuneri in vocativ, .autorul,J.Jrf"au-* abrupt qi netransfiguttt unor iden-titdfi. teoreiirri-Mo".t.,Soirt[, Prieteniel Frumuse!e, Gindule etc'-- Cdci Sandu Tzigara-Samurcag este oarecum un. poetprir""t, ei a cultivai permanent un monoton qi greoi verswww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

QDliber, folosind un limbaj sdrac, tern; in versurile sale abund{formule prozaice din cele mai depreciate: ,,valul sdltdre!",,,nostalgiile ascunse",,,goaptele tainice",,,duioasd alinare",,,goand-nebun5, ,,Ce te apas[ gi ce te frimint6", ,,cuvinteiiz[toare- culmi amelitoare", ,,singur, singurel", ,,dorultinerelii", ,,ndvalnic{ chemare", ,,crincenul bici al soartei",,arzdtorul !el", ,,murmur duios", ,romenescu-i !el", ,,Paecurrioaza, rfls[rit-ai in deqert", ,,cana visdrii- mS.duva visdrii -hotarul visdrii- ldrina visIrii", ,,clocotitoare durere",,,aprinse visuri",,,zd.rile-albastre",,,Yalurile patimilor",,,dragprieten- crunt dugman", ,,deznddejdee amarfl", ,,seceradurerii", ,,tulpina f ericirii", ,,slmburele visului", ,,coajatrd.irii", ,,fecioarele sfioase", ,,lacul tristelii" etc. O preferinldpentru repetifii de cuvinte-de sorginte, probabil, muzicalflnu- intotdeauna avantajoasd (Ode cdtre ttndra dansa'-toare), o disculabild dezinvolturi in oralitate: ,,X{oarte,md-nfelegi ?" ; ,,A, dar iatd ce vroiam sd-ti spun".0;^n-t[ 1^ u]. *ot (r*r.a t;^f*-"cl FM- trtcd. estd atit de mare, lnclt fdce sd. se-lnchege lirismul,aproape ln pofida cuvintelor, a scriiturii. Probabil cd. aceastastr.ntea Ion Barbu cind spunea, intr-o scrisoare din t9b7adresatd a'rto.uiui a;i;"ti -i" -b*irielr ,,Apete lirismuiuidomniei tale m[ prind, gi md riepagesc iaia$i... Versuri deaur in fuziune I $i iat[ cd incep sd visez de o dupd-amiazdrn care sd md cufund in viltoarea dionisiacd a lui SanduTzigara-Samurcag. ,,E) n"a, gorreanu este o identitate artisticflplural5. Poet, pro.zator, dramaturg, pictor si actor, poliva-Ienla sa a .Iost..gi- este -incurajati de muzele acestoi arte,cea a poeziei fiind,. probabil, -cea mai generoasi _ pentrunoi, oricum cea mai eunoscutl.Atitudinea adoptat[ incd de Ia inceputuri fald de materiaartei sale este Ia poetul Boureanu una de incredire in cuvint,in ima.gine. Nepreocupat-sd disloce unitdli lexicale, s[ operezemutatii gi violenfe ln discursul liric, pbetul s-a'abandonatvisului exprimat, atlt de frecvent in -opera sa de tinerele,rostirii metaforice. Toli comentatorii sdi, ante qi postbehti,insist[ asupra originaliiltrii tipului s[u liric, in caie picturaluigi muzicalitatea fluidI se impletesc.Intr-o poeml de dragoste (din volumul Inima desenatd),Radu Boureanu mdrturisea, revelator: ,,ceea ce m[ doaremai mult e stridenfa". Intr-adevdr, caracteristicd viziuniisale este incadrarea obiectelor in armonie; la marginile oriciruiobiect incepe lumea, spatiul, iar contactul este extremde important. Radu Boureanu acordI o mare atentie situflriiformelor in spa[iu. - .--Jpiruruidek_tr:W), . :(f,getui- tfliiiffiEgre mrna oornrca sd modeleze armonic,hetafora mai rard di gravitate versului. De altfel, lntregulvolum. std sub semnul gravitltii, cum infelegem lncfl de latJilL rEra,,hi:)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e,I.71 Panr. 6r fascinantd sugestie: zeul nelinigtii este interp3eta.!apolinic I Pan e, pentrri Radu Boureanu, intrerupereajT:.ii c6mpacte prin ndi, deci prin armonie. De aici o'posiortasituare a poetului ln neliniqtea ce se exprimi iegind dinLaeere:Eu te-am vrut cu lin[ greade cuvinte de balade,cald{ gi curatd neacind ln amintire cade.N-ai aflat picior de rai,mioriticd mihnire,floarea de trifoi s-o daiunui om din omenire ?Vom spune, de altfel, cd exist[ ln carte destule ooeziinerealizate. Imprecalie oniricd este un simplu articol 'vehe_m.ent impotriva liricii care ,,de Ia o vreme ne invadeazd,,.trrtarea- aici -nefiind propice inspirafiei. Refuzul estesumar (,,aezii minciunii"); noi credem 'cd lirica aceastameritd .9 .qai generoasd. (gi mai prudentl) tratare. lVlari3glo.merlri de elemente livr6gti intilhim in iumplita toamndbahicd, cu exprimdri de o descurajantd platituriine:.f .rqr".t-. O*r*ff& f*",'^Fif'."io"e;v*f*t.c ^aJi"*'.rq","f'ffi*s{ r-1.^. ,LE+gpaydoga.r,ea.. ln abstracfiunea nefecdndat{ de lirism (,,sormitridaticsocratica datur5.,, !), dar admirlm fird rezbrvemeditalia cuceritoare :;;;;;; 'a."il#.a- din cele maifrumoqqq..lexte qqe..!gx!e Amirafr-.^.B"du Boriitianii' din acest volum. lgi'pdne "fntreblii ln Amirabd\..r.{aou be^.Badu Boriidanii' boureanu lii'6dne igl pune "fntrebflii lntreb[ri pri'care iiE' allii lxpediazd -(,,criza" limbajuluit) lesau refuza sa le formuleze.E vorba .d.enume,. ajunie doar o consecufie de sunete ceumbld prin memorie fdrd a fi lnsotite de iniagine, cu zdd{r-*lc)a, c,a.'.-^d**ftl .? M*.,Wo;H ;^[*il"k l',1*/.t, afi$,:S".}o*fi{ 1^ e:h^r^I I RJ- bn^no.o",f'r.^l **'^'!'-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tJ-ku;L d;bt /W,4*:'ideal al iudecd'Ei ultime e de preferat s[ mergi ,,gol" ; oricitde mult, *i arei de Pus ln talgerul cu. ..zestre bund.tt, ,,nu teurca la drimuire pe tipsie"' Dac[ ai fflcut ceva!i-ai asumat o Pe lume,vinov[lie' De aceea' doar:Dacil ai gindul gol 9i mina goald"t,rntt" iin cad"avrtil tdu te scoalS'$i Ia cintarul judecd{ii du-tel0 sd ili Par[ cd sPre trne vrncerarile-aiternute cu futgi de heruvtm'a,.u"-*ril:I,'i-':';*X.T:.[10["X,tl??l:.Jr'.,oXl,iiliH3l'-,11:'ii",fJ oil J#il' #" ;i;,;;".ai. ""i ;J; "e q"1iI;;ffii;k,';;.;i .1, ;is*qt"ie crucilicdrii' aoare in ultimulceas, ,,in clipa impdJS.;i?...i;-;t' au" doua'antielesie sintinvocate Erinirle al"-""i, neindurS'toare (supIrd.' t';il-1i:i""rlii.t;rr[-eniitt.gi" a patra scruteazS semnul pe care lllas{ ori nu fiinla ,'*lnX iL'lttrn', ,,conturul singeros d.t 9t!"",j".iirii^p"-liii ,fli. -in a cincea,'permanenf,a e co.nstatat',;i#';i'lri-g.oio.gi.,-", ."ntsc"t'-1i' .A qasea std .la pragulde-azur 9textinc[iei, mor[,tt oin amintire fiind ,'duluherizidari de lumin[" # ;;';;]i ,"nxtoitx iici timpul' nicisindul". t"'],fri"i poefii nu se mai citesc intre. ei' / doar muqc[ dinoot,i*"-rr'ainlii prirti..iii;',-*p'"t Radu Boureanu in Starea'fi;;';;;;. N,i i i*p".ieii- pesimism-ul (am avut fericireasd, cunoaqtem ci[lva oameni care, fdrd sE [i scris vreodatd;;;;;;;;i.., u*.ro'iial; f i; Poezie)'Piramid.etefri[ttlui pot ,on.titri ,,n'bun^teper din ttitt'*:i^t-L11:"critiiii "s[ ia in considerare lntreaga crealie a acestur scrlltor'(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,UN TEMPERAMENT, UN GUST, O CULTURA, O CON$TI-INTA"...'IPompiliu constantinescu a fost un devot al cronicii literare, celmai insemnat din r"*"" ." generafie. O anumiti lege a inl6nfuirii valorice;?il-A dublul a"c""i" "interbelie romdnesc s6 cunoascS, al6turi, 9ii"ii"""ti"a-o air".i,-al o nemaipomenitd inllorire a talentelor beletris-;i""-Gil;ta rnJepaitare istorici he sporeqte admiratia pentru stupefianta.Lri. a,i realiz6ri a perioadei respedtive in poezig:- teatru)' o-Pt9'5';;;;p;t qi-"";pii""ai5 receplie critice. Receplie critici plurai6,

,'ll)literalilorloculeimeritat.Thibaudetovedenudeasupra,nicisuberiticaConstantinescu merge mai departeprofesional a, poroiiii-;;"$",situind_o, "i", o "*pi"Iil iaio*^ii.a, ,,iii7i--iip"t" criticii propriu-zise'Disociind, i" .""to"l"ti-"" i;fn"qcius' rompiliu Constantinescu resoinsefalsa despirii;;--;_Iui Maiorer"oTi.'- ,iie.ti-si-eritici"' eI vede in.t iirc" artiEtiior.[u;i;*;"; l"-ri""r iji"iii"tii insdei, un impuls Ei odeschizstoare de Jil;;i."4;iiica artistilor este avangarda' critica profesionaldg"r*tld^trupa hoplililor"ri"rg"rall^"J""aiilii'.*"ri,ll#"*,'".care vine gi orga#ea'a metoaic cuceririle cu elan sdvirqites'Mai mult, ,"a":"i"i""] ao"a----oduri critice strinse relatii'"r "ur",:i'ini**i*n',#ili-:t-try',i"i:ilf*:**,i:*,:*i'i,"""il"*tl;;'Hl;#'-,":liru:"ili:ir"[rL"#",i"y:Hi;-si;:;;p'au'si*i"l"l"t.a'a.critica profesionar;;T";1"i{i;-{11't1;^"i ii i" p;imejdie s6 se anulezeqi si cad6 in d;" t"-"""f:"' cuientele se completeaz6:si tot ",tafri"-1"-';'oeparte dlputte' de a t""9", -'"i"' "tiii-' ptoi"sionala Ei critieaartistic' .u i" iit"ni, ele igi coiespund seopului pentrucare au "o-ptii|I"l^ fost ;:;?, H;;;:" "ra* aiti"""iL -'naturals' adied de naturid""tf;:[r'alcincilea volum din edilia- de scrieri"-r{ no*oiiiu constan-M frffi r*,il;ffiflr5rd" s qi z, roile-'il"pa""*i" iti"' p' co"ttuntinescu a infrun-6e autori romanl'idane deq:re"'totflti#"itat, lTeme de doulrzeci de ani, guvoiul teribil ai crelligi beletristice rom6-nesti. in calitatea s'i-a"-"rl'.,i."r. ti"ri"=i'g"28;j i94d!i, Iu "Vt"-"au'qqcoiaborind si i" aJii; "it"'p"uri.rtiii.penttl cunoscdtorii fenomenuturIiterar romanesc, Constantinescu.e":L;o;;i;a referinta critic6' Lui i-auscapat, s" ,p""ci"Iiltl* ie4id:"fi;;"^iliia- autor'tot'a ale epocii' 9is-a rostit, cu p"omptitudine despre -J:"tG1"" autorilor' E un "diagnos-U!4o^ && l:: *::*r*I-:Y)'i}.ffi-arrmmf-;;;rrinslfldecata ." .""rii"rria"r""firi"a un ad'ererat tur de for[d in privinta eval"tt'ou.triepentru Pompiliu constantineseu este maxim de"procentulsentinle juste, printr-o intrar" ,"p"r""'ii- ar"^pg- in adevaratul fond alIucrurilor( (G. C6linescu)' Am *"u ti-"i-' t" faptul cd actuala edifie'"it"extrem de utilS p""t."'"r"oagterea insemnatului eroniear, e doar unineeput. caci, PerrLru '*^.-1"_--" autorul realizeazl de-asarr ir, =p"iirtmai extins al eseului criticlungulanilor,prinrepetateinterveniit,adevSratemonografiialeunorautori, in destute ri"Ji"i -mai ales'citre prea scurta sa maturitate-monografia, i.ii]J^i"ti"r-iii"a ri dessein' Este limpede pen-".uri dor,.turrtjl"r""-ii-"t "L"raate fi.structurat, dacS timpultru orice lector ;;;';tp.i_ar fi ";;I; ingeauit-o,"j"t"r"*iiile in 'ansamble,.de istorie literara,tntr-atit de seri#e;i"i;i";;iu .i"tl"itif" t"t" de atitrrdine in diferitelesectoare a1e istoriei literare ,o*a.r"iti-1rre vin in minte eseuri Ei serii dearticole exceplionaie despre c"."giriu, Maiorescu, Arghezi). lntr-o \rreme'insusi G. calineseu se ardta increzitor intr-o asemenea intreprindereXi;"-;#;""*i"s"i"r ?"]^ rii" -""r".iii*, -ia virsla cind un critie e inplind puter" n6^9; dupd ce' in.'suficiente ocazii' se".!Ji#'"'G ";t!';manifestase orientarea sa noua .pr"-'ltnriiuelia'eritic6 masiv6, P' constantinescua murit' Important Si-;"un mare viitor editor al sdu o"ttu'va ^;;;;i" -i,dovedi, ce di]r ilg;te_ rdm-'ase ,r*" sa (forta lui de muncapoate pune pe g*a;.ifi -riiti ai"t-t" auto.ii de astizil) se poate asamblao ader'hratd istorie literar6' preponderent' dar nu exclusiv' modernS'dintre cele mai bune. oricum, pentru a tulbura iirraginea sa tradifionalEde comenta to, a *iittes ae literaturE. romAnFr ne-ar place si vedem irril;;ii;"rt"gJ.'e"-monograrii qi studii ample, din ceie pe care ni le-a15sat.Cumspuneam,volumulalV-leadeScrieriprezintSsiuni}!ei1r"}:d" inter"s,'reflectarea, fie qi dezordonata, ocazionala, a unor elemente clefiiurri"ra strain6, -"i ",r'seamdfranceze, cultur6 pe care o cunoqteaprotuna Ei o u-ilar"" it detalirr. Este semnificativ ci in orice demersI.iU" .r"b.a fiteratutllor str6ine Pompiliu Constantinescu caut6 o luminipentru prop.i"-n-&-rtra-viap literara. Cdci, spune el;l,critica ins5gi riscawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

str se anemieze, dac6 rSmine in hotarele strict naiionale. Ei nu priveqte qi&"";I" & numai de-a trage cu ochiul, s6 vad6 ce semai petrece "t".'gi prin "; ";;6" J t."U"i" s6-Ei"J"i"i,-fa;6 .o adev5rati educafie lasniritrrl veacului. fixat in ceea ce ne-am obignuit a numi europenism qiifii;;r"ffi. Asi^;; jeog.*t, care ar cunoa$t".numai sg?gr{i1.tarii lui,un critic nalional r;;;i?i;?tnumai in reliefririle qi eonstitutia literaturiiautohtone nu-qi poJti-;;;;di"" $leptql lu ."kYl:1 l?t1lil1f- "^::Tl*';cafiei valorilor din il;"i;r;I.Iaar"itta in sprijinul *cestor;;;piJ; asertiuni-,,nui r"r"io'"stu- ei alet:nui Jg{:tL13ry}: * .r- - ,,trtdLnr,' l'*rt,6Affia-;;^o^?^ilseamne a sluji mai eongtient ins6Ei evolulia- literaturii nationale' Este,de altfel, eea mai a cuprinderij comentariilor de lite-,"t*a ,irjinl ale ""Uiia'justificare tui Forirpiliu Constantlnescu in aceste Saieri; spirit;I;;;;, o *"r" a"r"iria"i" de orizont culturall eI vede, cum putini altiiln vremea "" ,", ittaetutg tratat ulterior, Ei r6mas.o""po"td!"Tql11E^1d"*L".J"i oiti.', dintre cultuia nalionala qi cultura universaleilrf'lt:ttraduceri, studii qi et ial. monografii stau mdrturie despre nobilul elort deuniversalizare qi il spiritului nostru national, care-gi aseut'eqi adinceEte originaliiatea """"p*ir*re specifica in interdependenla organi:i^51":?din Europa nu numai continent geografic dar qi un continent deosebit a[civilizaliei qi spiritualitdtii umanes.Pompiliu Constantineseu era ceea ee el lnsuqi cerea unui critic literarsI fie: ,,un temperament, un gust, o cultur[, o congtiinti(. Capacitatea sade obiectivare nu va inc.eta si ne uimeascE, raportattr Ia un peisaj literarde polemici dure, cum era cel in care s-a integrat. Despre moqtenirea sacriticl s-a discutat inci insuficient, opera sa aqteaptS insi sE i se acordelocul cuvenit in exeeplionala epoci literari pe care a luminat-o. De aeeea,repetim, aetualele Sir'ieri, al cdror rost nu intri in discufie, sint doar uninieput in editarea unui insemnat 9i nobil critic literar.(1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

({^NOTE LA POEZIA LUIMIRON RADU PARASCHIVESCUVpm Putea vreodati-acei ce l-amcunoscut bine qi am petreort ll.reme indel'ungatd inpreajma lui -cornmta cu deplind obieetivitate creafianeobiqnuirtului gi irnportantului scriitor care esteN'liron Radu Paraschinrescu ? SemfiIartarul acestorrindtrri igi mirturisegte incapacltatea de a-I judeca,,instrdinatc (condilie elementar6 a I'eefurii, 'pentruca opiniile provocrate de ea sd nu se transforme insimple omagii orale, nelalocul lor in actul critic !) pepoetulde care insEgiexistenla noastinf, literar5 este intim legat5, fi[al.Cugetind mai adinc, mrai birbdte$Igliglglggglg6E-nG 'ur-ta'tul autor al Cinticelorfigd,negti., care a incurajat intreaga via!5 exprimarealiberd (partetic5 gi responsabil6) a fiecdrui artist, afieclrui om, s-ar ardta nem'ultumit, el cel dintii, dacE,plitind un tribur!'prea mare sentimentelor ce neleagd, opinia criticl s-ar dovedi ezitantS, lipsiti defranctrete.1\'Iiron Radu Paraschivescu a publicat un singurvolum de versuri inainite de rdzboi, binecunoscuteleCintice figdneSti, destinate dup6 euln au opintat-cei mai m,ul[i dintre criticii lor -unor aprecieri durabile.SE remarcdm InsI c6 nici aces'be poeilne nu auirrcetat a fi adEugite in anii noqtri (celor oSsprczececintece de lume qi balade ini,fiale le-au fmt allrturatealte unsprezece, intre ea,re : O drarnd,, O pasdre'Terente Si Titina pese ce comrpleteazl fericilt pla-:heta din -1941). Celelalte oulegeri de poome, de laLaudete din 1953 pind Ia post'um apir:rr-r,te1e Ultimeledin 1971, chiar dael recupereazA nurneroase piepet o parteTriind, pentru rnulfi din adrniratorii sdi, sub semnultiranicului debr:rt (intr'un interviu acordat lui AdrianPd,unescub auttorurl se pl,ingea : ,,Di.n ficate eu atnaaut, un stcces aotn facit.- Cu ce? * Cu *Cinticelealea (!) [igdnegti*...!'), M. R. Panaschivescu i;iirnrplinea statornic opera ou alte poerne, derutan'teca modalitate, stbins€ in 'loltnrre ar'areori unitare-areasta din pricina rel,uirilor din tinerefe.La ora acfuald nu avem o culegere cu adevdrat reprezentativtra poeziei sale. Scrierile (in primele dou,dwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(!,volurne, cite au aperut, este cuprinsE aproape in intregimecrealia sa poetici) sint mai degrabE un, .Cepozitde texte lirice decit o seleclie. Nu avem nimieirnpotriva acestei modalitdfi de editare, in eazu,lscri,it'orilor imrportan{i si,nt imrperios necesare acegte,,opers ornniaK (si nu ne arndgim, editarea arnpleiopere a lui M. R. Paraschir/escu, ext,ins5 pe mai multegenuri lirterare, a jru,rnalu,l,ui gi corespondenfei sale,abia urmeaz6 a fi indiptui,t6; deocamdatd aqteptdmti,pirirea a c€ea ce el lnstqi a pregBtit pentru seriasarierilor sale !). Mai dificil este, insd, ca din pareurgereasutelor de pagini sI desprinzi llnia (liniile)de forti ale liricii sele, unitatea lor dtit de greu puseIa i'ncenoare de mobi}ltatea craa(oare ra autoruLui ! Elmlnuia, sirnultan sau trecind cu senindtate gi hotirirede la una la alta, citeya formule poetice consacrate.Absenfa acelei ,"rnonoton{,ic de identi,ficare, propriecelor mai mutlti creatori, nflr insearnn[ qi ab,sen]a uneireale't{entit5li lirice. Liniile, la prima vedere diverger(te,ale poeziei sale se adu,nd in adinc, intr+rn porketldu,ntric recognoscibil. O dat6 prins sunetul deneconfundat, dirn prof,urnzirni, al cintecului sdu, poezialui ' l$i vddeEte categoricaunitate intern5, origit de felurit sune iru6-nirile ei prin ani.Pentru cine\ra eare se agterrre intiia oari la lecturalirieii paraschi,vesoiene, Strdrbaterea clrfilor Eicicluri,lor echivalerazd, intrucihm, cu parcurgerea maimulrtor poefi congeneri. Untrl este cel declarativ patef,.c,.In jtrdecata r.uror critisi, acreste poeme, generoase casimtire sociald, de o idallti conqtiinfd civiaS, p5streazd,ln perspectirva anilor, o valoare de docurnent)-aptes,te cE ac'este diScursuri contrazie oarecumneyoia de echilibru a liricii lui Miron RaduParaschivescu din anii urmitori. Semnaldm pieselecele mai implinite, unele flr aspect de ,,prefe!e(teoretice ale resturl'r.ri operei lirice. E vorba, din Declarafiapoteticd, de poeme prenrm : Prefafd' Bun6ziua, Piinea unorrim.d,, iar din Versul liber de : poefiii,Sint uneori pe pdmint, Indirjireo (poem al pasiuniiemtice ca ,,boa15( gi sfiqiere fdri alinare), de eiudataDisparifia soorelui,deimnul-proiect Balado pdgubogilor... Ne-am referitdoar la poeme de oarecare intindere, unele din elefiind scrise Ia matr:ritate, sub semnul pateticelor dintinerefe.Cronologic, a$a cum se poate deslugi din dispunerealor in volumul lntii din Scrieri, dupd Pnmele, de o,vociferareas Declara$iei. patetice. S.ar pdrea, stilis_c vorbind, ci tindrul poet, ce ciutase in intiiele saletexle s5-gi mft-reralizeze fur forme de o excesivd severitateexpresia, se eliberrrazd in discursul social fin-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.f,i".,L +;*tf,*-;$*t';' 7/.4,i^r"r{9'*rL:4'12,**rn /L-cJto d'fttrurnenmae' 4 rw^ttxalw'ltz'$i iatn ci migcarea llricd a inceputurilor este reluatiin Cinti,ce fiigdneSti, notoria plachetd a unuipoet ce debuteazd ediitoriral Ia treizeci de aniluare pe o treaptd calitativ nouE. In compar'alie cudiseursivitatea Declaraliei patetice (vorbim mereu nudespre volume, a c6ror aleituire e mu-It mai eomplicatd,ci despre etape poetice), Cinticele fiigfuteSti'strinse in metrica fluentS, oan'tabild a baladei de ma-'hala, reprezint5 o reactie de restringere a emisieiiirice. Tundtoarea filipici devine intonare in goaptda unui cintec ,,de iniml albastr6('S-a vsrbit mult despre raportul Lorca-Paraschivescu.Romncero-gitan El Cinticele figdneSti, exage--:rfu:du-se frerc'rent irnpoota,n(a inflru'enlei exercitate'asulpna poetului nmtru de cdtre cel spa'rri'ol' E dedorneniu.l evidenfei cd aceota i-a pnemers, is'torircegtevoorbind, lui Minon Radu Pareschivesou. De unde Ei 1deduclia c5, arptrcilndu+e se-qi scrie cintieele, cel de Ial doil'ea le avea in minrte pe cele ale lui FedericoGarcia Lorca (,vibna,nt o,rnagiat $i cu conslanti modesrtiepomenitt).'!1Pdrerea noastrl este ce, la masa actualI aci,cl,u'I,tli, iponderea pufi,nelor piese tilrm6'ci'te- adaptatedin Romarrcero (Neuasta mincinoasd, Cintic deIfatd neogrd, Ciniic d.e lund Ei Cinti'c de potera4i) ti-a scdzut sirntiitor. M,ai rn'ult, indr5znim si spunem-gi prin aceasta nu vreln sd trecem cu vederea valoa- ;rea elernentelor de adeptare pelsoneld eup'ri'nse lrn :poeziile in'crimirnate- cd irn'xportaruti 9i dedinitorie 'in Cinticele figdne1ti este pantea (preou,mpinitoareqi carnltitativ) roe'i aparlirne in excl'usMtate. Mai limpede,ci a'cesrte Patnu texte rputeau 'oh'irar lipsi, f6ripi,endere g,raud, dirn ciclu ; preluinldu-le ou fon-ne inreg,ul5. M. R. Parasdtrirvreeou a model'art rnrateria lor,' ln ultimul interviu acordat de M. R. Parschivescu uneipublicalii moldoveneqti (CeahlAul , din Piatra-Neamt, indec.ombrie 19?O t), deei cu putinl vreme inainte de moarte,intilnim niqte mdrturisiri a cAror gravitate e 'menitd sIschimbe unele habitudini de interpretare a Cinttcelor ,igd'negti, ca reflex de lecturl a lui Lorca',,O simpld prrnetare de noturd istorico-literarl, pe cotecititorii nu o Stiu. N-am mari ueleitdti ,i nici n-arn oruts-o spun pind azi. Eu scrisesem Clntire ti,gdnesti cirtd, l

in conforrni,tate cu vizin-r.nea sa prqprie, adarp6nd'r.r-le,cu al,te cuVinte, nnr doar dintr-o 'Iirnhe inrir-alta, ciEi in lumea partiroulari v6zuti de el [,n 'mrarttalauaro-'mAneasc5. Fqptul sirnplm od demersul s6'u se inscriein lirrfla unei tradilii lilterane aultohbon,e ,$-a vdzutcit de l,urng6 e iista autori'lror 'oare au llustrat-6, i61-br-un Jel sau alltul) ,inlS.turd din capul l'otoului oriceposibilS itpostd minirnalizatoare.In fine, se poate spun'e cd, irn pofida adaptarii lorIla spafinr'l ,nodlnu geogndfic, cele patrru poeme d'upe]Lorca str,nd totu,gi ,,str6in* i,n culegere. Violenla lo'r fsurnbrd contrasrteazd vizi:bi'l ou btindelea celorlalte,iunde o lume m,od'est5, paqni,cd se expriirnl i'ndirect.iJiganii lui Miron Rad,u Paraschivescu nu sint arzd-Jtorti ,,gitanos" hispa.nici rdzboindru-se cu ,,lo guardi\ewil", ,ci bieli oarmeni nervoirali, dbedi,enti, care-qi Icintd iubirile ,,arzoaie(, se blestem,6, se ipirdsc, vi-,seazi, i'ar i,nf,rrunlbdrile cele mai si,ngero'ase di'ntre ei inu clepdgesc uend.etta m6runtd din Ricd (aceasta nu;impiedied rerv,elarea trn'or ,pnoiunde sensqr'ri tragice jintr-un poem exemplar !).Drlpd Cinticele $igd.negti vine la rind o i'ncercarede erpopee, Cintarea Romdniei (poerna datteazl din1950-51), interesanti pnin potenfa'rea miqcEttidiscursi,ve dim D eclara$ia pateticd.Dar chiar in aruii cind se exercita cu miEcdtoare zdddrnicie,Miron'Radu Parasehivescu iqi descoperea unfilon deosebit de bogat, cel al cu,nosclrtelor saleLa.ucle. Ca miqcare liricS, Loudele (inglob5m in eleticd, despre care noi credem cd rdmine cea definitorierpentru scriBu'l autorul'ui, de la volumu'l din1957 inainte ; ln,tr-adev6r, rel'uarea dissursului inVersul liber, din 1964, eCte, exceptind piesele detinerefe, diferitd de cea din Declarafio pateticd saudin Cintorea Rorn6.niei; cu maturele poenne dinVqsul liber, Miron Rad'r.r Paraschivescu a incercat,judecind Ei dupi ce declarl eI insuqi in Maiuscule,sE soarpe de prirmejdia rutinei 9i abili't5lii la care setemea cd ajunsese in elaborarea de laude. Incercarepri'lejui,t6 Ei favorizatd de eontact'ul cu po'ezia luiGiuseppe Ungarebti, pe care l-a trad'us in colaborarecu AI. Balaci. Jtrdecate i'n struct'ura lor, toate poeziilelui \'I. R. Paras,ohivesor.l nu vor mai fi decitlaud,e, exprimate fie in forma irnpecabilS a celor din1957, fie ou discursivitartea relatirvS, de fapt binestipiniit5, din Versul liber. Aceasti apreciere o extindemgi as,upra culegerrilor Tristele qi Ultinrcle'Ivlai mutrt d ed t la a,ltr*ggili ut*j"qe3.leljie*,-@ffi*fr,6eil*Fffifrfr"iffi ,ai-' ptumtitat ea I ormut e -Ior. Uni'tatea i,nternl a,poeziei sa'le ncr e u.gor de constatatde cdtu'e urr lecbor oare ,parcurge, Pe sirite,unul sau alrbul din rnaril,e ei cicl,uri. Pentru a redawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

PDsus, vornspune, relrutnd demonsirafia, cE mi$@rea cea maiinti,md, prorprie aces.tui a,u0or, este apropiet'ea qi depdr,barea,rind pe rind, de discu.rs. Este u,n ho,tiri,torbalans intre disczrs qi erpr.esie lapid.ard.In aeeastl luminE, vom cond'amna pateticele ,,d€claratii(paras'chivesciene, op,tind in exclusivitatepentru lapidarele ,,laudes ? Ne pare o solulie excesivd.Mai ales cd discu,rsul pootic nu a pieirit in urmareacliei simbo'liste, mu[i aubori, u,nii dintr'e cei maimari (preourrn, mai inai,nte Whitman, mai tirziuMaiakovski, la noi - --Goga) revi'talizindaceasti modali,ta'te liricS. De-a l'ungul anilor, IlironRadu Paraschitrescu s-a apnopiat oind de pol'ui expresi,eico,ncentrate, in:tens s'Lrrgestive, cind de cel alavalangei d,e vooabule ce-Ei,pro{pu,rl sd realizeze emoliaprin arurnulare. Un flux pdtirna'9, ins'pirrat, poart5adresarea din urmdboarele versuri :Despre acest luc,ru ryT@u sI vd vo'rlbescdespre aiipauniCIq dleetricd, speotaroulari,cfind asrerneni truverilor ou cpbaa de gtt gi spadta laSdrd,['mi u:rplru piepbul ca s5-ooep clrrltecul rneu categ,oricpe via[5 $i pe moarbe.Se face atunci, u,n rna,re golqi-o mare spaiirn6, strlfundi, mE cuprinde.Privesc in rtoabe partile :si'nt sirngur.Singur pe tot ,pbrnrintul, i,n',catd }umea,singnr de la run capit la albul al l,umii,de la-noerptut gi pind la sdirqit,sinrgur ca,un stndit, oa un lfllpH,tor.Versu"l e arnrpl,u, in per,manenti oorrrtinua,re, deparcd nici o frrazi nu poate fi ,ultima, de pamci armai trebui, cu orioe Jrret, addugat ceua, sutbliniat,n'uanfat. Din pScate, edte freovenltd Ei logoreea nestdpinitd,chia,r rpr,ozaicS, i,n oane ihsu,ficienrfa este determinatide irnsSgi ahu,ndenfa elsrnenteflor. Poobul dorregtesd spund ,,totu'ls, sd nu l,aee nearnintti,t nici r:,narninurnt, rezultaM fiind cei pugin disourtabi,l ln plenpoetiic :Cind rnd intilnesc cu voi,eind vorbim desrpre ViaE qi 1upt6,deSpne infrinrgeri qi bitruinfe,d,espre iu,bixe, rnoarlte gi prietcnie,despre d,ureri qi doruriori despre mmltUdorita paee.Pentrru a o l6,uda pe Ela Fltzgerald, intr-rur ,poemtirzirti, Miron Radu Pmaschivesau alege oalea explieatlvpletorilcd, fuadel,r:ng cornprorntkd :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ea url5 cu lupii,Rncnefte rou leii,Fluieon cu mierlele,M,uge cu talrrifi,V,uileyt,e ou vficrrburile$i din toate elernearrtele cu @re se crontopegteF'aoe }umear qi viafa dlirr n:ouMai,mdndre qi mai ryrnmri'oase.fnvers, in ,,latrrdeles de expr€sie lapidar6, punctulvi,ne deg,raB5, fieoare distUih, stntfd, \rera se c.ere retezdtin,fintrl ca o oo,rnunisaoe desdndrgit5, cSneia oricealte adaosu,ri ii Mnt inutile ori chiar nocive :Cu spir,alatu-i virf, vioara pare,In piepbul lui, ,un sernn de intrerbare.O-mpunge-€rouryuf ca o ood,irigte :In juru-i timpuri, spafii, prind sd migte.$i ourn se zbaite roqie liurbEE-o arip6 din pieptul lui crescuti.(Ldutorul)Cum tot euleg din fagnrri, t5cufi, cenufiiCilug6ri ptr : surcfiind, drunnice ? nnr gtii.-Vezi cr.lm p'resutrilnbS, doar gesrtitor.rl,inrd,Cuvirntul l,n nnaterie, pe nind.Prin culqgaie mi,na te sr.rltd ca huhrrbul.Aicea gindul este greu cit plumbul.(Tipografii)La un aubm obsedat de cotegoric, de rosttirea c6-reia nu i se mrai poarte g6si ,ripost5 (in Decloragiapateticd, penrtnu c[ idreile erau atlt de lrlalte gi nobile,discursul ii pirea i,ngdduilt, ceea oe avea de oolnunicatfiind,' prin sime, crategoric), va fi rnai rnultdecit fineascn indli,nrafia spre exprirnarea senterrfioas6,mai mult : spre defirita tincd. trn cer1ile aepoezie ale lui Mi,ron Rad'u Parasctrivesou, d,e.firdJti,a,element tirpic al dfldastihii,'abmnltlrd, incd de Ia inceput,adev5rarba ei gloie i,ncepintd fu:sd o datd cuLaud.ele. Astf'el se oopttcd gi acel curosout disti[r deau'tooaladberizare, durpl oare poetul (indruioq6torpreseurtat, pe,ntru riml: ,,Oasele dounniei-sale/ DeMi,ron Parruchivrese(, eu eliminarea vocslei finale),,,au f,ost treout prin lrurne/ Ca sA dea ia toate nurne(.Luat l,n absolut, acest obieotiv, ,FE dea la toatenume(, esrte surpr':adirnensio,nat, ineaiizahil. CIli din www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

marii poeti ai lumii au f6cut acest act demiurgic ?$i rtotuqi e un tel irn puterile autorulrui, daol vomin(elege dezideoattuf, ,,sI dea l,a toabe nfllrne4, intr-unsens mai restrins : sd dea nurnele sale intre atitea-al,tele posirbile, gata date sau rpe cale de a fi gEsirtede a,l!i nenurndma{i au,toni. Iar ac'esbe nurne ale solesint chiar definifiiile liric€, attt de speci{iroe ,lnri. IatEcum este definitii lac,rima:Daci te nagti rneneu qpne a tte spargeStrivitE intr-al pleoapelor tighei,Din oe adfine lumina ta igi trqgeSo)rirpirea, diaurarrtu{mi la fel ?Spe,ranfe moante, rf.wre ce se-ascunrd,T6cube d,oruri,'uronbe nen^5soute,Irn apele crista;lu,lui nrtundO clipd doar ve{i strSltrci t5cute.Fluid si:crinr ! Oarla,r.mr,,i cflbor viseI1 teag6,nE o lacriroi pi rnoare,Doa,r cit scimfeie-n negrele abise,Prin bezna cfu:mii, stearua cizEitoare.Nu vd iu,besc, o, lflnrcede d,egtareIn oare dru,hril faptei n-a premsrs,. Dar ,gtiru adfimca btrouri'e-n care,Cu ochii-n lacrimi, vezi in univers.(Lacrimi)Versrurile sinrt strAlucitoare in expresia lor austerd;irnaginea stelei o62dtoere alunecinrd flu.id prin,,bezna 'odrrrii" e de o exoeptironaie ftrrp sugestivd.Despre la€rirni s-au scris verstri firi de nnlmdr, s,abrodat inrgenios de citre autorii alexandrini, bizarde cei prefioqi ; Mirron Radu Prarasctrirvescu foloseqtein aeest rnagnfific eafur, irn mod personal, o sugestiem,ult indrdrgiti de marin\ti : lonrirna sicriu alvisului, dar o faoe in alt fel, ,,luind-o in serios(, -dindu-io pnoieefie astrale.Fsrrnula definigiilo,r este strperior didaohice : ple_oirnd de [a aspeote de nratwd, dbi,ectiv existente, rpoetuXra,j,unge la semxlifi,oafti ; e o dadunere ae senitrri;unele rprwizirbile, alt0ele zunprinzfltoare. An:rtomrl rne,,instruieqteq, oa$goutrn, s{ vedern, sd sirn$irn, sI auzim,sd g,ust5rn qi sipipEirn Xcr rea,l. E um rtrirurnd senzualstrndtoe, o buctrrie dE a poseda ,per,eniu( existenta,in toate ,forrnetle ei, o oirrtane a maternit5tiiuniversafie, ln stare vizibiltr sau lotemtl.l-Ureo"i Do"-zia, rirn[rn&:d f,mrnuasd, nu trerc:e aetUaatU unu,i"comentariu didactic prorpriu-zis, in ffida fodei deevocare. Aga, irntr+un poem, au,lorruil explied, rurminddrarte f,o,arte la indernin6, g'eneza cdr{buniflor- ,,neli_nigtite pdduri iintoa'rse

eJ)Lr",**#*b*ru,Hm[*:x,,mx,r*i u*'u*" t"i,l*oua"i db perspe'otiv6' de mare an-{$-*;ff,;-.l6ffi;;astarPo'ezie dorar Pe Portiunihtitnirn p"ooeaEui duditili"i' pred'orminont fiinddiscurs'ul.Cazul cel ma{ rpregnrarrlt de expresie liric6 lapidardil constituie ,,poeziiil-deditdtiis' ln care aibsol'utt toate"f"-.tUt *rttib't" Ia rostirea acelui nurne pa'raschiveseiarn,drat un'ui iuc'rtr sa'u albuia' Ce este Fotograf'ra? :Cicatrice Pe-un cirnP de hirtieDe treeerea mea lSsstiiCu+ uanbrei oornPlilcitateNepriheni&i ,Pde'SltafieA cl,iPei s06pabe de moartendografieCenu+6rees6

o'Ea,l l,.L^6i &,Ttu*o, ,{t)- c;d.xr.tyG "r*ilLt, r l*,,n "!.b,)tt*.t,&,fA,VIVL?ftnUiL ,^olrli nd",i r..r firtf"t-Lt {** f -..\,.'d'"i't )WW@'tr@fi;4^; L^ ;^"r.^b"tL 'xnil{l '.u, n X*;Jrt;L *ih.f,AJ*,r,h^ Ir'JirlorL ,T V.#dr.- r,-,e;; *^f*,, t p;t^f,lr'*st*r'vJ i",i*.,.b---.--n.t \ - :f rhr'a zal+rZ *,"(,{lfi- J-^J, flr.,tnca'[+.a rnibnatr.e-*;L*m;-#E't#'We'o;rtu^rp"^'U["/ y.Nliron Radu Parasetriftrescu a dat poeme rennarcabilefo}osind affit discurrsd, d Ei expresira lapidari,adesea conrcorn:irtent. lnalinim sE "crrederm ci rezu,ltateleliritoe oblinn:rte ,i,n cel de al d,oilrea mod sint maidrur,abi,le. Compaarartira intre doud poeme inchinatemdrului poate fi, in ar.est sens, srugesrtivd. Unul dateiazddin 1945, al doirlea esrte ouprinrs ln Laude gialte poeme. Cel mei veohi se afli surb aripa discursruiui.Autorul forleazi cu buni-qti,infn firnittele expcrmlriiprozaice, inrreza,ton in vizi,r.r,nea ,pe @rre o \narealiza. $i aceast5 poezie .igi are j.txtificarea sa inansambl,ul crea,fiei l,ui,daral.Slturind"o Mdrului din Lufl.e mr rpofi str nu ohsenrici prirna e d,onr trar bmion al oeilei de a doua. Ceeace este declara,t energic ln intiira se orrganizaazi, dincolo,intro inalt6 e4,r'mie poetiraT, ;ou f^ ,."1'.o- ma*r*1ff, ""rJ^.'r*" www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro f T^#.

@Ac€gtea toate, gl a[,tele, sint stmple enunguri aleideilor unei mrari poezii (disaursrul liric ooboer€, icicolo,Ia aludi liru$efl0i mediocsre : ,,in rnfirna ,l,r.ui Newto.n,tu nwoluliorrrezi irzira, / in cea a lui Faris, i,ubireasetc.), Mdnn dln Laude este unra dinrtre cele maiina[te exprirnlri ale liriciri [,ui Miron Rardnr pararschivessll,penttnu noi o adev6ra&i crtreie de bolti aoon:ce'pfiei salb despre [,urne. Foern cu adevdrat amtologie,Mdrul este o definilie a rpermanenlei Vieliifur univers pdn matennirtarbe, eeou Ia ,acel ,,amor chernove'l Sol e l'afitre stelle.. dantesc :'P,rivegte aet mEr: e mrai arprinsDecit obreul tinerei fiBioar,e,A1 cdn:ei bra! ginga{ fi l-a 0rutinsCa ramtra din pom, f:rerm5ti,toare.Sirminfa prinsi-o carnea,l,ui ad[nciIi impli,neqte oalrna str5fu-rcire,Cind el, t5sut, sprc l,ume igi aru,nrcdAcea egal6, pagnicd prirvineA r:rlui as'tru viu ca,re strdbate,Pe }argi or,bilte, biruilt€ spafii,N5sd'nd prin sirre tirnrpurile toateSub semnu'l u,nei eerte gravitbalii,Aserneari murnei tinere ce gtieC6-n arcuirea p{nteeului poart5Dunata unui tirnp ce o si viePrin coapsa ei, boltit5 ca o pdartii.Un proeedeu artiBtic folbsit ou virnturozirtste in poeziasa de c6,tre Miron Radu Parascfiinrescu, gl asupnacinuia dbrim sd ne clprim rnai tndelung, es,bestingdcia mimatd,. Foehul, atit de stilpfin pe mij.loacelesale, se }oacl de-+a difiuultatea rctirii in modferrnec[rtor. E de presuplls cd, in parte, qi interesuilpe c"ar€ l-a puntat, dea lungul inrtnqii sale carierel,i;terare, scrierilor debutanlitror eate leget de copiogwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Iq9sele ,,m,odele" de inadeevare a exrpres'iei' infir'l'-Lit'e incom,punerile nentrsrlarat€ a1e acestora' Cercetitorii;Hr ili- Mirron Rad'u Paraschirvescu vor fi sur-;G; i. t e*tiile 'neobiqnnrite ale dia'logulmi d{ni.reautor:u,l Loud,elar qi ,rnu$ii sai c'orespo'rucenli (uniide,renindu-i, irnrtr-u,n {e1, prieteni) : eI parourgea' c1rpta*oi maxirne, ostenitele catrene ale r'rreu'nui veleii"t,.*4" de rpagini de prozi oderitfe de vreo naratoaredezamlgitS, rlspunzfnd'u-le t'uturor' dind'u-leirfiportanp, intear,reniirrd' nru airar€ori' cu autoritateasa la reviste qi edihuri in spririirrn:l' Ior'Fireqte, il interesau, in priu-nul rl'nd' ta'1enfele realepe oare s5 Ie prrom'orueze (Miron Rad'u. Panaschivesct:se mindroa cu citgva notorii.,,d,escoqreriric de scriibori;i ft; din 'n'urnetedE ale clror incepulturi literarees,le lergati prezen{a s'a sinit azi de prirni irrnrportantd)'fr*St] rapor'tate la masa zdrobiltoare a "celbrlal'lis'a c,elor f6,rd ganse, a c€lor promovali''nejustificatreoonand6riie valabile sinib pu(ine' I-'iurcru' de al'tfel'natural Ei care nu i se poate imptrrta generosului spri-3r.i*r. Nutrirn tnsl b6nuiaila cE a'ceasG aplecare aprivirii cdtre fitberalbura ,de subsols (derc! a celei ce,rnr t"'uqe'9t*- db obicei din rno\tirve arListice- sEprin raliruneai..*a prag,ul p'ublicdrii) se exrpliad 9icult€atuilui, util ;rentr'u prorprira sa operd' au stingecia,Binrreur6'" a exPresiei'Daca privitrn'mai atenlt aceastA laturd a antei parasohiruesciene'voln constata trei izvoare''trei modelea'le stflngdciei mirnate de poot' E vorba' mai' i'nt'ii'de ecoul unei faze preerninresrcierne a poeziei rromdneyii,cind lirnbajul poetic qi mdiesrtrila pnozodicd rnaidi,buiarui'nci(AnrtonPann,Bolintinean'u'DepdrSfean'ug.a.m.d.) ; e, in al doilea rind, ecoul unei anumepdrli din lirica epigonicd posteminesciarnS' de lainiceputul s'ecolul,uri, cu desirvirEire lipsitd de personaJi,fate; al treitlea ,,m'od'dl* ne IJare a fi poezia naiv5'l*n^r,te)o, ,.,^i,'^0^i L,t} o"ypy$tL'Jtl*t'r'cce-Ei aqte4rti sentirnla, adesea cu tenracitate, Ia opogt6 a redacfiei sam a[ta.Primu( textt din seria c'el'or voi't stlrngaoe (nu inordine cronologici, oi in cea stalbiilitti de autor inSoieri) este O dramd. Acest ,,dilLic( d'e tirg, integratin Cintice fiigdnepti, iqi trage i'ntreaga puteretoomai din nara.ree imperfectS, din expresia alandala,suferindd gmrnaltical, taufologicd, i'nvol'unrtaramuzanti.Porri:estera-c5icie'rorbad'eorpoveste'migcare,a epirci i'ngddrui'rrd, ou deosebiure, proced'eul lacare n-,e redmirn se potrme intr-o berdrie' unde o-fati frumoasS, trist6, izo'lat5; este acostatS de un,,cavaler cu gic". Preten(ia oarigialesc'mlticeascd- di'nnatrura personajelor e m'ai mult decirt manifesitE' Oprirn5 siing6cie constd in alSiturarea a doud ccxmunicdride ordin diferit desrpre personaj:'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.tlfficerut iditi:":",^11,:t^:1ln 1""";rr, Eerrvrqr, are o fire 1: a[.'to* !1-1I"::5"i,:};- risul. Sirofaluiii in medi'ul cu prioi'na) pY::-*=" .- r*,r,mrreaffi#ff ;*;;" ;"i i,,u1: ry"i:'.::l-':?:l :ffi#o,*.-"-i" t"r d* n"p*ntativa t"'ilTi:":;:Tff#';";;;** m*ai"t 11111:':"e este 5iseria mioilor avansuri eroti'ce' de cartier :Iarr 1a a ei vedereEl, cavaile'r eu Eic'Ii dste-urn iaP de bere$i-a[mnela fiqic'Acel ,,1a a ei vedere*, urmat O" ':I1.U:tu-untap deberd', precum Ei a" up*irfi'carea *uT:I*"t amba-,,alune la fiqicu genereazi ilaritate in-Iate-l*tbrl *r"a se desfagoari la fel de insuficien't - laora.ti;-;;"; *""1^.*i "iiproprune / s-o auca pinacasd(.La care ,,rio* ie ar'tistnu rearclioneazi pemdsur[: ,,ron!6ind;;;' / Se simte mai voioasS"'In sf'roda a patra, un rprion avertisrnent dr'amattic'irn atrnosrferra de idi[6 ""'*u"g"struoe : "$iastfel' ou,i#.*, i GtannrtnJ nirnicul"') copila accerpti'priienia*. Autorul rm pierde oaazia sE.plaseze o eroareglrarnaticall 1'necmrcomanrula timpurilor) "primi cumel ii eere4, ind,icatlv'ul prezmt e ne1alooul lui ai:ci'Penul,tirna strofi "*l"ttq't"de "D'atecaroamal'utui" :Pe cind a lui solie'Ce-n tainS il Pfindea'Intrd ln ber6rieCu vitrion la ea'De remarcat re'petarea exprimdrii in "aulices'conceplia mic burgnezd: u lui so-"la :i ::.d"**' "a!ie(. Stroda ultim? inroroneazi Stingdcia j'rlcatd apl"t* * o ta"tot'ogi" : ,'ace3-sti 9""1u / ce-avu sfirgitultrist"... L'a tet-ae inuUta este precizarea "tat6"'-1" familist(.O posdre dim de o noui catastrofd eroticS' narati}a persoana intii singular de cItre cineva ce sepr"ri",e la acel mod ugor de recurtoscut dupd frec-I""r" replici_tip, in genul: ,,Via!a mea e un roman!" """i DupE un mic rezumat biografici[-}j t-^bir 4"br" t*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

perioada EpicA,-mohornE de infidelltate : iubirta ceatenla observa,fiei asurpra ocheiarilor trdddrii :Ami,cul ca un fnatePe care-l socobearnn{i-a.tras-o pe la sPate,'Tilha'r', la ochi c'u geam (! !).Sufli,ndu-qi eburealaC

Erourl se tmhog6leqte dtn artA 9i' pentr'u a se cisitJo.r o fatit ae twni{ie, lqi alru'ngn oonnutbi'na' Povesrtireanecwrteori't st'ingaa qi sctrematicl atirEe in*en; i'rrf"""tirii dirrrbre cei doi oote ma-''irnrvelBeoxirne:Atunci ii srPuse : ,,Dr€ga mea'De-acu,ma bani eu Pdt aveaCIli o sd-mi Plac6'Dar eu 9i sE rn6-msor al vrea'Pe cind tu gbai ln ca:lea mea'Mai bine Pleactr !Vezi rpliicul Esta, Poli s5-l iei'In el ai zece rni'i de lei'Te dru ou bine"'(Ea it Privegte zurpdrat'Iar Plicul care i l-a datNici uru-l refine'Vizind cl fcturl ei amilcO.Prefuieqte Ia r:rn PIic''NaPoi f irntinde:,,Ia-!i indSrdt bancnotel6Sir,t o feti!6, domnul€'Ce nu se vind'e !"'6din aceleSpre finalul romanfei rnai dem- q: l*,,;tl; ;roprol*u,-ot' *'u stingSci'a mimattr a autoilFuluivrea de nedaa virata srdleteasnd a personaielor.Dupd"" " p'ittn srpne }larrny Ei amor,os,Iar oo, h p.""i'l-;fi"''1":*'l'^Lpt'"=qh" sqp6-rats, ol Prile]uln "ft;p*r,llatw n aft/vr l_;finralel pereora{u] tdieqteT:Un 'post-erni'nresciemiwn degrrada/t reline atenlia inCinttc de Pai:Copila mea oe df,n Pweqti,f* **, mai mtrl't ll1qoapbe)il "itrlmeru rnai mfindre e96Ca tngerrufi PTin nCIapte"'Iubifta msa, rErn(i aciDe asrtizi, tdtdeauna,C'6-n noalPtea tttea veri sbxah'EiMai rninrdr6 dec6t ln:na"' etc'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Pi,esafnrmdramentnlS a gen'ulu*ne pare s ti terentesi-iitlr*, rorn'an'!5 fioercs-arn'uzant6' unde eisne'nteles6ngdciei rnilnate sfln't suveran mflrnruite' Poema artreb--uici,tdt5inlrxtregirneqi,inorirceeAz,eaiqime.ritS l,ocul in cele *un seleelii din crea(ia l'ui"t'*t"Miron Hedu Faraschivesf,rl'Dintre textele cele mai firzii se f,nscrie' partial' infinia urm'iritii de ndi, Corliwrclii (nrnde srt'fingdcia emai ,discretls) 9i Romnnfid' tnurirli' din volumultlltLmete. Romnn$d' mflrinn reia terna indideiit5lii : invneme ce soful ,,trrudea sd sc'oat6 un pitacs' so(iainfarnl cunoaryte ,,fur faptu'l aurori'i / U'n ju'ne ce-iveni de hacc. Expresia ,,a veni de hacc' aplicataeficisrtei erotice, pregllterTte, prior viole'ntp ei de hi'Ici'cruzi,miile r6zbundrii conjrugo'le' Dar totul e narat euatfita ,,nepric€p€res, inr{t ,rdrama( nu poarte fi lruatdin seriros :CoPilu'l i-l anat5 9i ii sPuneCE-i rezuitaturl dirrtr-el lor arnor'E[ o alinti n'ulnain vonbe b'uneSArind ou plodru'rrtrun picior'A doua zi, vecinii-i 'Prindberbatul$i-i srPun Pe loc tn'bregul adevdr'AJbuncea el zvirli-n oanal bdtiatultil{nd-.o qi Pe ea de 'Pdr'E o fa,rsi gros,olen6, cu tonnrri ca a'le t'abiouritror degang gi loc'r.[ ei il aflem, negreEirt' ir*re Cinticele$igdnagti. ' " Sfrngdcit mimttd tula dri'n cdi'le rodrnice aie-poeziei lui Miron Rad'u Pamschivesou qi u'nurL dirtp"ocedeele arrbistice cdle ma'i gtatnonic fdtosite depoet. Noi vedrem i'n areasti rn'odalita't'e expresiv5 Eiunrml din elernentele constitutive ale oritgiurarl'ilb5fiisale.Qozr-tszz)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@Iba,J,,-,X f,,J,i;n"W '#*d"#.ffi;boI,ac5ror-vaIoare5iaudien!5extraordinar6dauo'flf iL*t#it:fr:"d;"t#Ti:"j':ltrt*m*" jii'u;"";"J*J""'iHMarinpreda--c"#i"";'}:,::i'*liTi:;,9*".:tf '1,:;;il"":Hx113;*ffH,*ru*m**#fits*mffi";1'""","xg?f,i;+,m*il"$"ffi ,i[i"3'trt;H#'r"}1ii'iilt#::f"flrile frumoases 9i o'^'ii'i"i"-" gtiSitot tot terestre*'Ei^olt?tiiior "pre'a 'decum S-ar putea i^Fte;ii"L-?_ il"t"'i g'alita a articolului ,'Ce ne spune.orion?s. La fel, ,":i:";p;ii-a."1n." t""i* ri, din nou, despre poezie' ale'io-".,"iut"Iui, ne par discutabile'lntr-una din paginile c6rtii' .M":]l Preda c-onstatE interesul deosebitn"el'iq:i-1'tlJ-t'i';":T:,"ttix;!Hff n$i;1p111*':'*'IT::'-i[i&itu ai., comun' ilElT^1?Y-"t',1"1'i"'r"."r'"r"re-de tJatru, eseurile-sint[:"1]:,,f ,#*m:,,"..::lil,"hiHf,""+"fr :t:H*;,:,qgillt"ffi.5i:ii.scrisorile, PaginilemarilorA devenit o pt""tl"=a';i;;i;i' ."yt1"'#'=o''uri*1"'1'dosarelor'(ctrrli. Practic, citi#lii J"""'i i't'a p"'t"'autor (viu sau mort!) in casl'li scotoceEte prrn 'lJ""u' respectuos' [* i"t-' ii it'tt""ue cite-n lun6 Eiin stele. Imposibi.ta intoaroere _este,..oarecum, urmarea imperioase^acesteicuriozitdli" cititoifl",;; -9a tt1!i1"t"i tatp"'a" la intreblri ce i s-au;;;T:i* l':lffit3"'pure:il"'i""8::::'Il";'u,,a gasi o denu-1,1';::-mire care .a f" uiri". Cari* i.,. eI c-o.rJiaerafii despie mutitiiie socialeasi spirituale (cu ltli;ii i"'"" -qq;Fi;;-i;'autorlt "Morome[ilors'ioariei i,rinimii ;Ii;",#"';iiralal, inieiventii in discutii literare- cudeosebire pr"liors'e riii'*f" p.i"itbrt""i"-;;i;ti;.scriitor-Iume' scriit.rcititori_, u,rirrtiii "ii=irr"r"ti 1"i", i" "ii""i-p.teiui-";"portrete adrnirabiie),marturisiii'd'#;;.;lrp"i"_p.ipri"i "r"i1ii, l,refleciii risipites' lnolan stilist ic, lmposibiia intoarc"r" fritttuEte mereu de llie Moromete'definitorie fiind drotit atea sauana t iliii*'ii] f'"tti"uuz6 Ia lecturS aerulde rostire .r"pr"*"a-itat6, ca pu "pa,"" ^""or gi"a"ri care. sintem si6turi'au ceruti ," .""iilliff i,aJtr,ge 'ui tgn:tu- Iud1:11"'cascadele deintrebari qi"*"iJ;Tii t]pi" t"'a"Eqti'ia" fi"i"6 -l1"Ti:teti-u repeta' cutipic, vorb"Iu-,.."""'?';;;;;ca a i'it"tis ce ai zis qi ci indati iti va oareplica- r,"r,,r,i :ir)r#ffiI'i*ilGr"e"t'-)in deliciu si, e ca'ul "-otp"""- imediat' ingindurare:{"0^"t L (a '4*;transformi IecturaI:":111 :;u l "9|%""iT:l "f i J" ffl' :'J:ff#HE, B:::i f L;;;" -""","" : l::S:l l: ;t t:ll ::=:1"Xfr:il"t,iffi1H$";i:r%ii#?:'ilH^;i; ;j#;; ",, ui,," ra destinilie?s (,,Agr€-IMarlnPreda:Imposlbilofntoorcere,editrrraCarteaRomaneascd,.l97l.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

fi,ilofei" 2o *U^");.[.-A^N, I-,," r'/'b?ffi::^,ffff"5*fi,gur. i"tbotui alimenitele de tot f-el1rl.,-Iaptele, carnea, o""i"f O"t at-UineteZpti" t" flori gi.poPi.frrrctiferi or sLalerge s6_Ei caute p;i;;Ga;i;; o s6 aib6 grij6 de ele in- toate anotimpurileanului? Dar ";;;ii;?tirru o sa mai "-,rr"t"pomii de ele? Dar caii?Unde sint caii? ce-ol-]I*f * oaii?a (,,Citi oameni ne vor hr6nis);Qn,ce fior pot da aceste drScovenii-din forla noastri omului' din anul" 10 000, presup,,i";"; "iu '-"" .Pil;; pini atunci printr-o intimplare?ii,- ii'fiZrz!" i,,sperietori de cioli6)',,oralitatea(IuiMarinPredanuselimiteaz6}aacesteintrebariqiexclamafii, ,rtiliraruu (altminteri,-sohr5) a unor formtil6ride convers"-u" "" "" "o"rtitili-* ,neie de c ironie dur6. Iat6, o._amuzantS;;"f";;t' ,,sciitoriaeci, ""ruirt6, n11ii place sE fie numit' ci cum? Cetatean carescrie! Iati! Cum p1aa, ca-in loc de electrician sd zicem cetStean€are se ocupd "r'ti'JJ (,,Un cet5fean- eare scrie(). 1n ,,Adev6r Eiinchipuire( "" "i""iri.it'aila"' se distreazd (nu prea vesel, de fapt, in final ajungind-Ia mdrturisiri ".rto.ri literare importante, exprimate pe un ton grar) redind--."'interjeclii cu tot unor cititori care judec6 aetul scriito-- "irita"SniileIriuac:,,,ii dacd scriitorul Ie rdspunde cE nimic nu e inventat din tot ce a:scris tr, aha, a*i."-;i-'t"ncii va s5 zicS a auzit Ei el cutare qi cutareintimplare 9i s-a ,p,r"ai ae sctii, asta nu e a$a greu' sau dacS totul e ima-[r""t, aha,'va sa iica scornelis#"; ffiffi)^fp't;"qlhxry?fif;^^:Kilr;t{L o P L'*"Ga -{"i'*gt*+@*irii"f voltairian ar fi cam senil. Taci, cd spiritul c6linescian e foarteY.tt'il a;rtii-nun4ti, platitudine artificiall, sau in Bietul loanide, c,ndeeitetismul ucide toiul, in ciuda faptului cd eroul doarme pe frig c-u qe?-murile deschise qi cucere;te Ia cincizeci -9iIa qaizeci.de ani tinerele fef*ai" sdti: aceste cuceriri sint ridieule prin ideea de demonstrafiecare ""t"irjul le anima".Imposibila intoarcere este, insistim asupra acestui lucru, o carteliterari, nu una de publicisticd obignuit6. Potrete de personaje memorabile,ce'pot fi comparate cu cele din luvelele 9i romanele autorului, mii""ap"il", p"!ini, ptu.rr* al fratelui Gheorghe caLe construit ,,jumdtateai., s-ocietaiei qi luereazS Ia ,,jumdtatea ailaltdu-: de neuitat-1--S.iesteDrietenul din ,,Compromisul cu ideilLu prins magistral, din citeva linii:f.E;;ilpacai. jf citit enorm, 9i cu anii a clpdtat, datoriti acestor leeturi,'u' un vocabutar cripiic Ei sumbru, in timp ce iufletul lui 11 vezi parca zbaii"a"-r"sA iasa ia lumini prin aceastd platog5 de fier a ideilor. Abia deschidebuzele, se ultl drept inainte necrulStor, iar imaginea lui e obsedantE,desculf cum std pe prispa casel, p[mintiu Ia fata qi p6tat de o bEtrinefeeare lneepe s[-i la din vioienla gindirli, dar fdrl si-i aduc[ lmpficarea('Acest personaj care sm"tge Et a{mirafia ,,prin cunoEtinlel" s49- haoticeaeste er'oul,to" tttti*pllri"iiaiiqrte, precum urmitoarea, povestiti succint,*ai*-ln::'f""",y9'1ffi :i+''i}"5}:"i!?l"J#":Hi,ilYi:,i,iry'iliata"it p" "f.Uau umpiut de- sin-gg, l-au tdiat pe obraji' A$1..."l"f,"i1f.t'Cind au aprins lnsi lumina, furia_ lor n-a mai cunoscut margini. II- Datu-"-";$i-l rirriioair"ia pe altui, unul dintre ei, in timp ee e}, priet-enul meu,se'smulsese au ."u gia-adi gi reugise sd fug6. CeI care fusese luat dreptel I-a dat pe i" judecata fiindci n-a riut si stea sd fie b6tut, invinuitadica atit ""*a pentru"ca a fugit, cit Ei mai ales PjnJru faptu| c5 a fost"iopi*it altul in iocul 1ui. Ar fi trebuii, pesemne sd d-ea un chiot ca s5-qi;;;;d;tr;i d"G;ii! ,,8e, nu mai da!1, c[ eu am fugitls ,,Mare nerodqi 61a(.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'E atlta viat5 in redarea (cu umor qi intelegere superioarl) a acesteifarse lir6negti, lnclt eu adevirat regreti cI unele dintre multele mi+clriepice din Imposibila intoareere nu sint euprinse ln naratiuni de amploare.Aeest regret se euvine si fie insl judeeat cu prudeltE, ia urma urmelorqi eartea'de eare vorbim avindu-gi justificarea ei literard propriu-zistil eeea ce ne sugereazl autorul lnsugi ln exeelenta parabol[ intitulatl,,Neobosita inventivitate a tipulul infect(, eind apreciazl cI intlmplareape care o nareazE nu e din eele ee pqt fi foloslte ln literatura de fictiune.Credem e[, aga cum e povestltd qi comentatfl acolo, intimplarea res-pectivltgi afIS cea mai rotund6 qi mat puternici exprimare, cu o idee subtilIqi proiundS. Cite alte portrete Ei sttuafti exploatabile epic nu sint risipitein aceast6 carte db ,,publicisticla, Pe eare alfi autori cu o inventivitate qicunoagtere a Iumii reduse n-ar fi qtiut cum si le mai dezvolte! lmposibiloidtoarcere este o earte bogat5, unde cititorului i se ofer[ nu doar atitudinigi confesiuni, ei bucdti de literaturl euratS, etr Marin Preda igi spuneopiniile despre viat5 gi scris tot prln lntermediul literaturii, continuindu-Ipq prozator.Credem ci aceste deoseblte pagini ale actualulul volum pot fi celmai bine definite cg lnsegi cuvintele autorului valabile, in general, aetuluide creatie literardd,,In lumea ln care trtrieqte, scriitorul, fascinat de ceeace vede, poate lanB o sondi qi, ln seninItatea conqtiintei sa1e, poate slstudieze datele acestei lumi qi sE ne dea, poate nu chiar un rispuns, asta,uneori, e atit de ugor, ci posibilltatea de a contempla noi inqine proprianoastr[ viat6, cu toate migmele gi problemele ei insolubile. $i atuncipoate fi sigur cI urmtrrile gestului siu creator vor fi imprevizibiles.@(1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

INeIre UMBRATIogicfl"oc comod[ qi cbmun[, pe cee mai mare suprafa![ a saa dreptul dificilfl, s-a bucurat de o atentie ieqitA dincomun. Pentru noi aceast[ constatare este un motiv ln plusde optimism, fiindc[-neadmiftnd lntru totul teza rinuicoleg, conform ctrreia literatura romAn[ a fost dominatfl{e mari figuri de critici, aprpape prea mari fa}[ do opereleIiterare po caro le comentaul- se poate spune c[ dintotdeaunagi acum, de s.semenea, fenomenul liierar de la noi s-abucurat de o congtiin!{ criticl cum pu{ine altele.-alt,t;.CF aanitoarede ctihuri. E Ia mijloc o claid nepotrivire: poeziaIui Dimitrie Stelaru trtriegte, credem, pfii fragment, prinacea comunicare intenstr, cu sunet propriu, prin acea- cumli spune,Raicu- ,,bolboroseald divinfl"; iar harele ansamblnal operei nu trdiegte uici el altfel decit fragmentar, cumpietrele prelioase pe suprafala unui bloc de-huite. ideUfar.pdr-ea o selecfie restrlnsd, de mare densitate, dar e, pentrunoi eel putin, sigur c[ poetul nu e capabil s[-gi alc[tuiasc{s;ngyr o seleclie valabil[ (congtiinta sa artisticd e precar5,dominattr in mod fericit de ,,mlnia" inspirayiei), iar altcinevanu s-ar putea lncumeta s[ o facd din teama, justificatl, cilnyyli acel b.loc amorf, pe mari porliuni insij'n'ifiant fn ffanartistic, va fi avlnd rostirl slu misteiios, el prinind in valbarestrdlucirea rar6. a giuvaerelor. Ne tng{duiin sdl cit{m dinnou, in acest sens, pe Lucian Raicu: ,,Complicafiile simbolice,remtniscenfele livregti, preliozit{file gi manierismele de totIelu.l nu lipsesc din aceastd. poezie, dar ln chipul cel maic.urios cu putinfl, pentru c{ vin de la sine, chemate fiindtle. o for!{ interioard, necesar{ gi misterioasd. Ele se constitute,urmlnd legi rcecrete rr, lntr-un limbaj propriu, derivaliea o[ziunii,,..-. Dlmitrio Stelaru: INALTA UiltBRA, Editura Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@Inalta umbrd nu lnseamnl, ln crealia lui Dimitrie Stelaru',o momet t deosebit do important, 9i, de fapt, aproape niciuna din plachetele sale nu e altceva decit un adaos, maimult sau hrai pulin hot{rnicit lntr-un destin litera-r de exceptie.Stnt mulli afutori (poe]i sau prozatori) ln dreptul ed'roraiostesti un sincur titlti de carte, cu senzafia cd aceea esteop"r* d*fit itorie. Stelaru, mai mult ca allii, trebuie extrasdin suma impundboare a cdr!.ilor sale.- -Prin ace",ita o, Jori- se i5m de inleles c6' Inalta umbrd'*utiifl aparilia, aceast[ carte rezervfl iubitorilor de""-gi- oo.rie frumoas-e momente de reintilnire cu ,,noi, DinitrieBh;r". ln Intoarcere, o scurtS.- ca majoritatea celorscrise de autor poezie, de la pagina 9,-poetul pare,a.trdro-meditalie pe malul Nilului,.privind fabuloasa c5'ldtorte*o-r|""ta-'u fdraonilor cu naYe'de papirus, 1n susul fluviului:,Cimpul e ud 9i verde aPlecat,griui e ud ca o inimdft care qapte zile a plouat bucuria'Eu mtngii maluri literarededesub[ ou nave rimile din trestii;lmbr[cat in vis 9i aurorila mine Plecat si m[ lntorc odatdla mine.Ne pare o piesd de un farmec special: versul prim ,,Cimpul,d gi'rttde iplecat" reveleazd mlna zeilei pe hirtie, aces-t" uerd,e' aplecat, f entru cei ce -tnleleg .poezia,suSin{..'".'*triumf 'al exprimarii. Picat de al treile& Yers -',fdcut"..9inup.u* g."rrr"tical ,,in care gap[e zile a plouat.bucuria"'' Rtfoind ln 'pontinuaie - culegerea, regdsim tonul dlozilele bune ale dutorului in fl -uisez', acea comunicare inf;iltH l"i."r. de fraze, iar la pagina 21 un mic poem Dincd.limd.nesti, pe obsesia timpului aluvionar, ce ne pare remarcabil:A trecut Oltul tulbure, tot tulbure,si mi-a sflsiat inima:- Urrd. rdmti? vorbindu-mi tulbure,-unde rdmli ?- vorbindu-mi tulbure'$i soarele b[tea ln colib{9i pddurea vuia cu tobe regaleptnd clnd mi-am oprit miezul vielii,gi-am lntrebat- unde mergi ? -spre tine I mi-a rtrspuns.; A trecut Oltul tulbure, mai tulbure,qi mi-a sfigiat inima.-Unde s[ merg eu, lujer fird rlddciniagezat lntre lupi desueli ?Sint in carte gi alte poezii frumoase, precum Ora.Sul oechi,lamentalie a ireversibilitUgii ln timp,.Din rdzbor - under'\ LdtA c*c1fi* l Ii t^.[.-r,;"lidrlrl,..l. t*F---e ' ngr^i ;-ffi"nioJ'-*,k'ffileau doar un rol de disociere gii*u unul, departe de noi gindul, de indicalii amelioratoare,ca Ia debutinti. debutanli. Aga, ne pare paro declarativ-general, declarativ-general' un alr- eregl eregintonumentuzz de la-pagina- 6 ($i iatd-md.l, Vialaumbld.- osimpl[ compunere mist-erioas[ din care nu lipsesc Ai versuriwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,-t[.l,f rl^]a;&, 'D, ,#* , oJ;.-t L ,ryx^'*; ( p^')-;l;:" pX -"dux,-md D r4ifi€ L r^J'-P r, k J"* L l'*'t't'La. intenliei artistice.-te Jimfiregte, parcurgind poemele luiStelaru Cine sint ei?, Farmaroorii'(mostr'd d"';;p;i;i" -;iermetizdrii).- cel mai dezavantajos pentru Dimitrie stelaru este eseurIiric pamfletar. In a.eroenea situafD-- --- -Y-*-'#amrntegt_e_^-_. ..(poerul un bilbiit care ambilioneaz5 saconferenfieze,ln public. Miine (de Ia paginile 35_36) nepare un pamflet vag, in care e suplr{[oarl o anume insuslime11 leceRtarss yalgrilor, refuzul unor modalitdtri artiitice cetgt au totugi justificarea lor. La fel,.!e tntilnxclnu e altceva

@PACATELE JUDECATORILOR'iIspita poeziei ca exprimare ingenu6 sau derivat6 intelectual,nu ocoleEte, indeobEte, decit putine persoane, mai ales la anii tineri. Def armeeele redutabile ale muzelor au fost sedugi prin istorie filosofi, militari,oameni de gtiint6, gospodine, tehnicieni de diverse specialititi,medici, negustori, instalatori, lucrEtori cu munci de rispundere, judecStorigi alti factori de justitie. $i, iat6 unde voiam si ajungem, poezie -aucomfus pind cind qi cei al cdror prim rost este s-o judece scris6 de altiiCRITICII. De Ia marii legislatori ai literelor noastre (Maiorescu, Iorga,- IbrSileanu, Cilinescu, Vianu) pin6 la critiel-gg-.Elli-yrliini stradd' j.'.(aceEti ,,jpdcdtuit gi p6c6tuiesc liric, necontenrr sau parcimonios.Tindrui critic Florin Manolescu i-a scrutat prin decenii pe aeeqticonfrati ai sii, gi, adunind intr-o Addenda antologic6 texte in versuri,gi-a agternut considerafiile qi concluziile in studiul pus in fruntea acestuidepozit de vise poetice. Textul de o remarcabili concizie gi decizie in expresie,sfirEeEte prin a te captiva.Florin Manolescu pleac6 de la o constatare de loc incurajatoare pentruacliunea sa: deqi num€ mari de critici s-au ilustrat in poezie, in istoria literaturiinoastre nu exist6 nici un asemenea critic-poet demn de a fi lua!in seam6, in eqalonul de frunte al poefilor. Ce rost mai are atunci s5 vortil;;;d;.."''tiSuaecatort pringi 1n eulpe? Mai ales dupi precizdri grave'l$!&ll-trt'.It ,F,sore deosebire de poezia poelilor, care este modul de existen[6aI acest'8ia,ia[iunea lor de a-fi, poeiia criticilor are o existenli corelativ6gi parazitarS. Ea rezultS, in majoritatea covirqitoare a cazurilor, dintr-unlroces de predicafie, fiind, de aceea, o metapoezie."Ideea fundamentalS a lucririi nu e lipsitfl de subtilitate. Tot acestexcurs prln visul poetic al personalitSfilor critice iEi are justificareaintr-o descoperire, oarecum surprinzdtoare'.I"r,C,vz^rr^L i", ^Jr.-o,fiau-s" din ea, poezia criticilor devine in felul acesta olntelegerea poeziei propriu-zise' a cereiputem afirma acum ci textele lirice alefiagine indisPensabild Pentrufafd liniqtitf, ea este. Iatd de cecriticilor reprezintd un modelal istorie! poeziei romAneEti, care, exaoricdruipoet, a oriclrui curent sau aminat indeaproaPe, oferd cheiaoricirei qcoli literare(.Este'uimitoare, spune autorul, impresia de progres pe care o poaterda o antologie pe criterii cronologice a poeziei-criticilor! -$i aceasta.seexplicdprifr deosebiri de structuri intre actul poetic Ei actul critic'PoLzia "iiti"iioreste nu o emanalie ,,naturali( ci ilustrare a creatiei'.po"Ufor, iapt de cultur6. Privindrj-le ulterior, in perspectivS istorici,vom face acea cOnstatare care l-a determinat, credem, pe Florin Mano--Iescu sE scrie acest studiu: c6, anume, poezia criticilor nu urmeazd ,,Ie-'!i1",, po"riei adevdrate, c,i pe cele ale criticii! AutoruL aratd in ce'ionstd deosebirea PrinciPald.'{, 2^ tt"^r^ *M".-*"Jry$itf,ffi6iiilsftffiii""?if *'or"ti" ei, poezia criticilor progreseazd, .avin{F"."i, prezent gi viitor. Ea reface o istorie idealS a Poeziei, oterinctu-r*"""riti qi-""t itiU""t eare li lipse-au, pentru cd ea se dezv.olti pe mdsur6c" ," duterirqeqte, ln crltici, inlelegerea ldeii de Poezieir Florin lvlanolescu: Poezla ctitl,cilor, editura Emlnescu, 1971.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

d,ll*ffi.'* xdi-)t"."*, C ""i,ptiriiii critici poeti.!rydlH;;'*; *,irt -a".ii Ionescu,niEte veisificatori' inau devenit, unii, chiar Poeli!"o"a",- { ftil"r*L.?.*r;g)Maiorbscu) nu sinLtimp ce, de Ia Cdlinescu in--,criticiloru pare a"iffi?i"..Pci : ltll"^1"Ld**^3."-fl5:I*;"$":;ffiti:'ffi#3iiui""Irr1"""r.riit"i, tn critib ca qi in poet,.in dramaturg caqi in.romancre::-r\uud romancier. N;ie ;"--p:::.:,,:"fi3l:,t*f rtE Pqrs " -"'^'-r"iiltorii"*;fl$i cantonati in #Xfit.i:il:frexclusivitatei,i".ti. sint extrem de rare cazurile.deintr-un singur e"" ii;;;; ;fi;;b"tii utt" ctr oriee scriitor simte in-.demnul lSuntric -a -iorbsi ae inireaga i"ii"pti", exprimindu-se pe rind,.i.t ,"tt, comentariu critic, ficliune narativE'Nueinutil,a'oUt"'"amcdlucra'""f"iFlorinManoleseu'vorbind.despre poezie, ui,"^li'"i^i-"f"t critica' vt"*' adici s6 sDunem cercetindu-ipe criticitt"-rm domeniu.rr"h"ii"itotiu at scristilui lor, tinarulautor scoate din u*""ta*"".""iri" iaJimportante pentru insaqi aetivitateacritica (s-ar;;;;.r,jr.-ri"" "a "oi"'*"I iui lvtanolescu are o dis-.creti intenUe aiaalticii. aiati"J ,r, este qi ce"" lu reuqeqte in poezie.criticul, ei- autol;ia'ilffiri-,,dr"*" criticii literare Ei demnitatea.ei in acelaqi timp;;;"" ;;;tta tn i tnpteg-e..p\fr.ynde poate merge-sein. critica riterard,""iiii ii--iititgia ti|irtitii deprine, acceptind imposibilitatearealizdrii ei . . .EseniialS in criticului- este ideea de subordonare' EI nu poatefi,Jibers de obiectil-d;;;;;i;i "i"i" sbu'.Despre o operd sau un scriitor nu'se poate spune rt,;;;iii;i;;" ouri!"i'- prin inseei'datele meserieisingurul care interel;;;;i i;;;elesale- la fidelitat";=i"F'a;ou-i".t, ,Biiu"ri"a,i-sesde eI, indepirtindu-se'eI nu mai face eriticl, ci fic[iune p"ra,-,,q riteraturd d,e,untip special,in core incid.ental, personaiele'" nu*Z''""ii" E*in"tcu' Creangd' Jie.JieCaragiole".Poetul, i"o,utotut trebuie te propriului s6u adevir'caruia '"'tt'p"ttd ei poate impune alte raporturilntre luerurl, ,,ordiriean sa' Crltlcul, este ln schimb', eondus de altecriterii. El nu poad; igrrot" adev6rul operel. Chiar dacS eI propune.oordine a sa proprie, nou6 unei crea!!i, aieasta nu e cu adev6rat proprie'independenta: ordinea-;;.d;;a a" Lf, "*i.ta*ui inainte in oper6, eI ao"t"?=:r[Iif!ft: *r,"t#ffi "-.rorescu,Irbertatea critieutui este necesitatehFI;;;. l ,iiio| iii-irctutut not nu iutem luqau trebuie s[-i acceptsm,.forfa de gravitat".. 3f"t idei cuminii 9i ptittu de 191|ism'cu deosebirel6udabile acum, cind s-o deplasat "intirtid.e greutate aL criticii de Laf"""tt; -r{ j"i"rniii"r.i ii' lunofiio ,,creatoariu, inteleas6 de unii comen[gtoriln mod abuziv. La urma ,"*"ioi, incheie autorul, importantSfr j$tr*###:*":Y';:*"ni:::'":",x::"d;ei:;,;:,#*;i3::::'.:Cartea lui tr.iorin Manolescu este o ."ait"ti" despre destinele criticii.Nu un op abstract, dimpotriv-l.1ectura-esie atragatoare, clarS' Ii reproE6mcttiar autorului citeva bralitati: "'-,,P"i-"scls- avociigsg' la P]8ina' 30'sau frazt finatS: ;T;i"i';;'"ui-ad'1i-pede, lncit niei n-ar fi trebuitsE facEm atlta discuties.I(1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:;,t"','ifttn*fr #*riutffiffi;*tH-r#itorie:Anele curq. Noriiifu ahJ se lntind o mln[:nu-se opresc; graiulmi-l furd Ei Pleac['APe, ariPi- Pribegie'Guri atinse, P[sdri - Prm-egle'fe'naepertd"ia tot"t' Umlie se sting'Fac Pe mutul' Privesc dt,*rodii mari: ca s[ nu m[ ".i!i., tr[dez'Fti",itt la picioarele mels piatraca sI' uu fiu v[zut -dar ln ochi Portc[ldtoria.Munfi,'ariPi - zgomote-n aru'Vdi,'sdrutirri irunze ln vlnt'-Toate m-au lnfeles' O,dulce, feroee nielancolie,uhimh candell: r[ agtePtsoarele Pe care mi l-ai Promisln cealaitd Parte a c.eru-lui:chiar dac[ e o mrncrune-fie gi sPcranfa.-numitflPrintre bucurttle mele'Victor Sivetidis posedfl acea capacitate de a,. zgudyitolorind- cuvinte pu[ine (cite stnt de presupys dtncolo.oedrepte,^ ln propozilii elipticel)' f6rd exces meta-;;;;i;r.i';;:V;;*rl ;i" ;"lfuie'pe tensiunt, t tttdbdtut de patimd'Pare c5. un om' t;;; ifig gir d.e intimpl6ri ch'iptrri in-qi;;;";;.1" aeJtni"uie cu igtlcenie, 9i cuvintele sale gravetensioneazd vdzduhul:IVIarea. Si-o mie de feluride a ffi6ea. Tace gi-atac[ lntr-omie de chiPuri. Malulsi-a risiPit creasta,(lnce uir val,gi nu cel din urmlcum am crezutl)SPui: ctnd va fi liniqte,P6 fundul m{riiirisiPul se va vedea'Cini crede ? Nimic. nu se b{nuie-oricitfl Pace.Cel f[r[ odihnd, intonind o poezie' patrioticfl elevatfl:' vlctor Slvctldlr: ORACOLUL LUt ORESTE, Bditure Emtnescu'19r0. www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-X .^.e,il-c-.LLfi, - - i.,.:L:,Y^^+^G.ulul pribegiei, are totod.at{-qi intuilia teribill a stagnflrii']lstb ca.e alteftarea pluteqte'ca o salvare:Si de-ar vorbi cinevain ceasul acesta al vidului,sunetul vorbei ar fi tot,: tdcere.Si de-ai vorbi tlceriiii s-"t rdsPunde: Pustiu'Ce frumusele va strfllumina' o a"t[ cu dubla sPinaro-a cdmilei ?O sinsurd migcare gi peisajul !.e g-mplg.-gi-n aburii lntorgi ah,-munlii' ['l'un[u,f[rd pereche.Slnt momente cind spasme ale biograliei fac s[ irupEimasini lndep{rtate, mai vii decit peisajul. real,- ca 1*9}1*oriti ce-au'modelat prin prezenla lor fascinantS' coptlartanoetului. Atunci, contemplarea devine con[oplre .zguoul--io*.., exprimat[ cu o rard forfS': ,,'Soarele, pdmt'ntul fL plinsuLtn "'" hohote" 'i""t-t*"' (s.n').,o6- intitulat Podul, Victor Sivetidis d[ oint.tit*"li ii-pottiiio plecind de.ia credinla p.opulard{'nicare la temelia- oricdrei construclii de seamd' trebule sa llezidit un om, el lgi doreqte:Proscrisulzidit de viu la temelia ta,s[ fi fost eu, rivnesc'Se mai tremure de team[ trecS'torii'si nu "" se surpe drumurile-n gol'$i la mormtitul jertfei lmPlinite,iA-mi fie binecuvintatd sPatma'Se noate spune c{ autorul gi-a realizat acest vis' el este"r.ii"'Jil*;d;i';; -se zideite singur de viu la temeliaiilii"i'p;J;-P;ti, ,." mainobilf formd de comunicaredin clte se cunosc lntre oament'-Acest poet face p"ri. din familia stilistic5 a lui IannisRitsos-[ie'c"te tl 9i ihvoc[ ln unele versuri)' OupTul-":TLtlde care' vorbim ne-a fdcut o atlt de puternicl tmp-resre'revellndu-ne un autor deosebit, tinem s[ ne Iormul6m qrunrle ,ererre, care se referd nu'numai la. piesele tt lt, ,uogcita din Siveiidis, ci gi la modalitatea liricd .respecttvd'[ivorba mai ales, Ia auiorul cdtlii Orac.olul lui Oreste, ea qtla Ritsos, de o'anume discursivitate, lncrezdtoare pe capacitateaei'tensional[, ce duce treptat la o reac[ie de.detaqaredin partea cititorului. St[plnit de fervoarea inton6rrt'-poetulnu observ[ cf discursul- iitit .u pulverizeazfl tn simpla lngipirr-c-L nnrt .n^^.."- iln,I-;;ffi+;L e,-^W3o.^a,n-of.r- o.t'J a ,^,iLn#fit ^rfi" -www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

( aslo )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

D;^ 6**J"rl_lntr-o funclie catalitic[ decit lntr-o constantfl a artei", ela ,,contribuit Ia evolulia artei fdr[ s-o revolulioneze". Ag&cerra nu a fost (nu este gi nu va fi vreodatd) cu putinf-tr,deoarecq ,,arta, avlnd un caracter de sugestio infinit[, indeiinisaliltr,nu poate fi schimbat{ din temelii, temeliile, ca gi-scopurile ultime, trdind ln adlncuri fdrd sftrgit'3.^Avangardei ti este propriu democratismul, generozitatea.ln foarte frumoasa poemii Munyii din 'ci uise, deschide cao ars poetica volumul selectiv, Virgil Teodorescu intoneaz[un imn al dispariliei poelilor ln favoarea umanizlrii actuluipoetic:Urdsc poezia ptn[ in clipa ln care va fi f[cut{de toliPin[ in clipa ln care poetul va dispareXTi:?:$i miinile lui vor fi gdsite in cenugflCa cheile curlii de sclaviMarile chei c{utate de oameni de la ineeputul lumii.E* Jt\o6tll'"1at c".t..l'JlCdci- ,,legisla[ia" dintotdeauna a literalilor, conformedreia ei sint indivizi de excepfie, qi nu o ideititate nesfirqitcolectivd, contrazice drumul spre libertate al omenirii:urdso tot ce ameninfrTHfil,"fr?:,t$i,?#Urdsc tot ce servegte obstacolul icestei deliranteurdsc cuvintele care tr6deaz[ revo]ta eliberlriUrtrsc lngrozitoarea tr{dare a poelilor.Se cuvine str distingem, totuqi, c[ tr{darea poetilorconst{ ln eventuala opacilato egoisi[ la socia] gi, h [en6ral,la uman, dar c[ nu orice abstrag"ere din mullim,j i" roiit"ai",ie un semn de dezertare gi trddare: existd'mari poefi care,vorbind necontenit despre'propriul lor suflet, vorbescde sufletul omului, generozitatea lor fiind -.oo-decomitentsubstanfi, -chiar dacfi lipsitd d6 festiculalie.. .rn planul compozitiei, multesrnt construite prin- cele mai multe - poemeexplozia inil,iald a unei metaforei duplcare urmeozd aglomeriri imagidtice vizlnd deruta. tln ielde sarcasm irnazistic, ln- care frecventele note rostulexotice de a inteisifica auizbitura i.;;;;il". asociali.pasaj Iatddintr-o unpoezie de pe la tncepuiuf clrlii: '-' ---q qrrFemeile de cinci ori mai mari declt tn realitateI Vhgil Teodorescu:vIRSTA CRETEI, Ed. Albatros, lg7}iREPAOSUL VOCALEI, Ed. Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

4.t9Au ln p[r omizi variat colorateDin umerii lor pornesc alizeelePe umerii lor au murit cirduri de elefan{,i gipalmieriamforele in pozilii oblice inconjurate de holoturii$iPentru ca degetul 'u'"tir,l', iT'ii'i.t[T'5:'H1Cind cifrele sint lmbr6cate atit de sobruCind vei cobori in mlagtini cu ciinele tlu negru-$i colierele vor arde ln toate qemineurile inVosgi pe plutele care trec AmazonulHipotetica ta aqteptare ermetic ,1.t,ff ith:lIspita acestui mod poetic nu e greu de identificat: evorba de gratuitatea seriilor de asociatii, intre care nu maiare loc, de la o vreme, izbitura lncununatd de flami liricd,un aer de rece exersare ln gol se lnst[pinegte in foarte multedin texte. O rostogolire frenetic facild de compara,tii, o maredozd de ostentafie, fireascd, de altfel, permanentei st5.ri deprorrocare a suprarealismului (toate avangardele sint ofensivet). Ne-am notat chiar, pe marginea unei poezii (Frontondin volumul Repaosul uocalei, Ed. Eminescu, 1970), urm6-toarele vorbe pe care poetul le rostegte parc5. adresindu-secititorului tenace: tot te mai tii dup[ mine? te lncdpd!,lnezis[ cauli o conseculie de sensuri ? C{ci gratuitatea nu ezit6sd se foloseascfl de simple jocuri de cuvinte: ,,gi tot nu te-aqfi chemat / de ctte ori te chem chemlndu-te te voi chemachemat[ nechematd ca plasa do p{ianjen"; ,,corsaj corsarcordon corpusoul cord", sau absurdit[li sonore: ,,CiorovS"ialaSfinxului (i) incumb[ / ciortanii to{,i din ciorba cea- r:aailung5.". Oricit te-ar lnviora, inifial, aceste jocuri (care, ceremscuie pentru calambur, nu sint qi qocuri sugestive), in canti't[!i mari iqi pierd din haz. Bralele iubitei slnt acoperite decomparalii isiovitoare, violenla lor nereugind s[ ne scoatddin alipire:bralele tale de exploziibralele tale de plumb, de galopbralele tale de languste slnt somnolenlelegi Iangustele srnt o capcan[ umdruluislnt un salut o salatd afectuoasd pentrusrnt fralii G-1ahi. ff.:#1,*u T.'ffiHIXli,i unanimdo evaziune fiscal{ btntuind ca ur taifuhun drapel ascuns ln burta unui cal ucisglorificat de excremente... etc.{ i ,rlr- Lr.; J-^^" e,";oyJte i^ lr?a , d,,\ a,;,

virtuozitate, avantajeazfi hlrjoana imaginilor, c-e au- acumo gi mai maroat[ ,tit"t". Semnallm poemele: Globul ea;es'iri ti, Varnpirul sticlei, gralioasa invitalie la-copildrie dinirioibro, 'Spirala,:- unde poetul ,,ame1it...de {ort'a c,en;trifugl / cizusem ln genunchi ca lntr-o- t]9[.", lanta \?e!'hazlii trecere ln revist6 a lntregului real (aici, citeva ,,disocieri"ale vidului gi Plinului{in amintirea perioadei s-ale pragheze, Virgil Teodorescuintituleazl o grav[ poem[ Rozumtrn2Orice s-ar intimPlaprin regnul aniia-!,- mineral, vegetalireoe aceeagi corabie obosit6,cu plnzele intinse ptn[ Ia sflgiere'O notd permanentd' a liricii lui Virgil.'Teodorescu o--dd'umoiul. lntins de la zlmbetul imperceptibil Ia sarcasmulvociferirnt. ln Glosar, niqte bdrbal'i ln toatd' firea:Eutw oi n-^,*I;fn{i \a tr"' Y9uf u ,4+.?.. ,.2.*.d Lhlhrmentatei ,,explozii informal,ionale" ce are loc ln lume ?Intr-o poezie apdrut{ ap[rut{ ln pres[, pres[. nu cu mult timp ln urm6, urmE,Virgil Teoiiorescu are un vers uqor de relinut:u".y\ ,y,A t t}*1^i dfi4'.^,,if b /*.!rl,c! .; U *rotn-^,Qfmelodrameled6 odinioar[, pllngind de'i sare tunica, neimuzfl la culme. lntr-un fet, Viigit Teodorescu lnsugi estecopilul de trup[ cu pricina, jalea sa mimat[ provoacd, zlmbeie.$i, cum se cuvine, pllnsul sd.u este foarte adesea unul,,de-adev5.ratelea" IHai s[ iegim qi noi din noiprin uga asta zugr6vit[.pe tremele de aer receprin uga zugrflvit[ de zborul diafan pe careabia dac{-l zdresc poelii,spune ln De la tnceput autorul, in linia mare a generozithliia'vangardiste. Crealia sa, in ce are mai durabil, realizeaz[aceastd iegire a sufletului spre lume qi cer.( 43+4 )0,F.,o^I:J{Iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,zt.ltvIiRTURIA COI{PLEX.I\(Desprc Jarntlul lui Virgil Ierunca)Jurnalul de zi abundtr - sub o forrnl mai mt'lt sru mai pulin dircetl - inprtlicagiile exilului, gi areasta nu are de ce sI ne tnire. Ncfiresc ar fi cr jurnrlul,.onfesiun"r, amintirea, ca formc literare. slt fie rbscnte din scrisul pribcgilor' Insitualia cxiiagilor rlin Estul etrropcln, tr ,,celor flrl intoarcere", utr fapt psihologio.r.nfirt are loc, mai de rr.ru r.u mai tnrziu: rupt din lumea copilirici 9i adolescenl;isalc, din solul strtornic care-l rodisc, omul desridlcinat simte ncvoie dco io -drturie, despre el 9i intlmpllrile srle' Faptul e migcltor tn crzurile unordesglraji care simt;Pcntru intlia oat'tr, ncvoin conJciului' odrti ajungi pc un !irn1urn.n; .dt despre scriitorii clcja formrli inrinte.de smulgcre' pro'pcnsiunel sprc.forme mirturirltor.. in scrisul jo. ne Pare nlturall' rodnici, exemplari' Existe n1adesrldicinar?1, crucificati intre amintiri de dcparte, vise, nldejdi adesea dczanrigitc'toate acestc motivc, exaspefltc d'c tinrpul cceforturile de inserare in nou.lr lrrmc-se acumuleazi explictr sdrimbarca ce se producc tn spiritul cre,ttor: scriitorul se-,i*,. *ri pulin ctrrs de plXsmuirile propriei ficiiuni' zguduit cum €stc de tot cc,. trran]pU cu el insu9i,.on'ti.nt ct--ln mod aprodpc inevitabil.- cl insugi rdevenit ,rorarr.rc". Tot ce i se intlmpli Pare a se proiccta in, arlte ncnumlratcexistenle posihile, ruptura existenliall a ficut din el o persoanl "interesa'ntl" - 9tel gtie cli il costl lluntric ac€astl t€ribill deosebirctSuntem tentali a crede cI -in afara cltorva excePtii considcrabilc-.Partexcea mai valabili gi rnai demnl 6e intercs din prcsa literarl a cxilului romAncsc ..onrritri" to.rnri,."torul ei de confesiune, sub form'a amintirilor 9i a jurnitlulili'Numclc sunt bine cunoscute, atlt pentru (inveniie epici' poezie' csseu''g.n"iit "excePlii"aforism, etc.) clt $i Pcntr(l la crrc ne referim' Virgil lerunca er trcbuiamintit in.lr.ptul-*ri r,rulto"r capitole dar, cum- nu dorirn sI frcem "pomclnice"litr:rare, nu mullumim sl vorbim in note d€sPre un singur aspect al bogatci'"t""tfascinantei srle prezcnge de scriitor: jurnalul dc zi'Noi ne putem doar im'agina,6 orr rctuali, dimensiunile acesui Jurnal, Pe careautorul il lin. d" d"."niiip"ntnr lnscmnirilc de faln ne stau la indemAnl douiserii disrincte din ansamblu, intrc carc se inlindc un gol dc unsPrezcce ani. E vorba

Lo,tfr.:r.L.ZoIunie, 1949t ln casi. Citesc pe Reverdy gi-mi fierb morcovi.Mi-am cumplrii o lampt cu alcool gi sunt ul,uit de c8te pot pregtrti. Incerc si dorm,dar somnul c mai mult un budret de cogmare din cauza soarelui care intrl preadirect, prea nemilos, in mansardi". DouX slptlmAni mai tArziu:,,Cllduri in5.bugitoare.In loc s.{ mI ricoresc tntr'un parc nu+ni mai dd mina- si intru intr'ocalenea- (s.n.LC.) intorc din nou in mansardagrea in care s'a cuiblrit, sunt.-rntrsigur, ar;i1a d,e pc toate acoperiSurilc Parisului ,..'{Arini,ir". acestei locuinlcascdiatc de argill se va fi fixat profund in memorii'autorului, ea il urmlregteindclung pe cititor.., In jur, ,iif.iit" persoane se intrresoazl dc situalia lui Ierunca,precum profesorul dela Sorbonnr, interesat nu dorr detezt in pregltire, ci gi de:d,,viitorul ,meu, mai bine zis de lipsa mea de viitor. Imi vorbegte de greutllile delaa.e$erdre Scientifique, unde sunt preferali Franoezii, Face aluzia la grija Ix caremi-o poartl prietenul slu Basil l\Iunteanu ;i-mi dI aceleagi recomandalii arnrbilep€ntru o reinnoire a nenorocitei melc dc bursc". Unele intervenlii, driar bina_intenlionate, sunt i,nrcceptabile, prccum invitrlia unei cootesc la Saint-Lary:rl ,,Refuz pentrucl scrisorrea c insogitil de un cec, probabil cr sil-mi pot pllti drumul.-Inapoiez cecul cu multe scuze ipocrite". Altelg-sunt. . . himerice, cum dorinlamarelui poet Paul Crlan de a-i vcni in rjutorl,.4 August 1949, Paul Cehn imisupune nigte planuri, cere er putce sI mI slhezc dc o su-.d.nie de rnizeriimrteriaie clre s€ tin l,ang. Cum e cunoscut ;i apreciat la un mare zi.ar elvegian, DieTat, mi se pare, mtr invitl sI scriu orice gi str mtr traducl el; rispund ci n'anr despus lucruri atlt de importante, Atunci- zice sI scriem impreunl tot felul dc-reportagii, pe cene sl le sernnlm oricuml Zldlrnicii".Virgil lerunc:r trliegte profund prietenia, atlt de importantX in viaja exilagilor;el se intereserzl de necazurilc camarazilor sli, intervi,ne ,pentru ei pe clt ii stiin putcri, suferl clnd forlele nu-i ejung pcntru a le fi de folosjr,la August 1949(. . .. . .) Intristat pcstc mtrsurl dc borla lui Cismlrescu gi de impoiibilitaree lui de ase ingriji cum ar trebui, din cauza slrlciei. CAqi vom supravielui faptului de apurta cu noi pllmlni, glo,bute, mlruntaie? Nu erau deajuns ,relele celelate?" Cltihucurie, in sfiimb, clnd aljii au fagl de el accea'9i solicitudinel E o dcscoper-ire 9io confirmire, pe car€ Ierunca o noteezl ln jurnalul slu tn fraze scurte, febrile,plinel ,,t5 Septembric.1949. Lucian Bldescu mI cauttr acasl, imi scrie, se agirl, enclinigi'it, vrea sI mI vadl cu orice pre1. $i clt mai repede, Credeam cI cine gtie ces'a intlmplat. Nimi,c nou, in afarl de prietenia lui, Totdeauna inregri. Cinirnimpreunl. E o serrl timpuric, cu ploi tristc de Parir regisit. Incerclm si sperim.Punem nu gara, ci ltmea h catc. Ca totdcauna , . ," .tfra/rigcltorre- degi atlt de simplu - din fragmentele de Junal; asemenea detrlii neie, ln perspectiva timpului adunat, sl lnlelegem cum exilalii acestui catastroficdupt-rtrzboi au putur rezista, gralic solideritlgii cc-i unea, cu intermitcnge,desigur, dar in mod real. Prin arreasta nu rrem sl 3punem cI la scara intre3iicomunitili romlnegti puter fi constatlrtl acceagi solidaritate. Faptui e regretahil,dar omenegte explicabil. Yirgil Ierunca vorbegte ln dese rlnduri despre sfllicrilcdureroase ale comunitlgii rornlnegti, dugmtrniile .de neimpicat, certurile ce-o slit esc.El ia atitudinea cea mai cuminte, cu toatl hotlrirea: ,,In fond rolul exilagilor esteacela de a-gi lngropa orice spirit partizan, p

astfel de oamcni, rea,ua voinlI manifestatl de ,,vigilen1i" au descura.iat ii derutatpe cei in cauzl. Ierunca refuzl alinierea in aceste triste serii: ,,Pe mine nu miprir.lt" aceastl ofensivi dc birfc, Nu vrcru sI cad 9i eu in acea:td boali e ,spionit.i,.ar" blntue puternic. Eu vid -simplu in orice refugiat, un om adevirat,-pe cxrB trebue sl-l primesc ca at.lre, ptni ce singur se va dezminli: DacI sc vedezminli."In afara necazurilor pe care exilul Ii le provoacl singur prin s[igierile ce-lblnttrie, virgil Ierunca denunll adcssa,ln rrricolele salc- in Jarnal ronul c altul:ccl al unei clnsr,rriri inrristrtc- atitudiner ncinlelcgitoare pe care pri:begri regimurilortotrlitare au intampinat-o ;i continul sI o lntlmpine in occident. clt dedeparte e $xnsa mariloilevoltali dcla 1848 care, zice autorul:,,erau favorizaii d'eirrori" Bilcescu sc pllngea cI nu mai pridi.degte sI scrie arti,colele pe care i l,e-,cereau ziarelc rlin Franla j azi, mrrii nogtri exilali i'i consumtr aventur't persrrria'li'cit despre ziarcle franceze, eh traterztr, in general, pc refugiali ca pe nigte pestif.rr1i.ar. le stingheresc confortul lor oricntat"' E unul din aspectele hotlritoarcal. "*irren1"iin "*il,d" accea Ierunra revine frecvent asuPra lui, cu rnllie 9i dezamlgire.Pesimismul are uneori clgtig dc ca'uzl, dar- pilduitor paradox! - ele cumpinit dc hotXrirca stoicl dc a continue luPti:L,itg*ffi-D{-d*-}Er u-:lf-__:_:1,=_:J;- ::-'."-*. . ll - r *6-t.L a;;J. Ji,nro,ii"l, cr lumoa, isto'i" iunt inghelate 9i cr cel pulin generaliaY"r,rt e strivitl .1" o."r, inghcl. Suntem inconjurali de ziduri, jefuigi de orizont.D"g..b, agtcptim ccrsul al ,*rp,"z"ttl"'' Paradoxal, crcd i'nsi cI tocmai in acesli,rias ol nna.laii trebue str n. inu.,tirn existen;a prin fapte' SI nu nc incrucigxmbralele, str provoctrm nccontenit acca Prrte de demnitlte din noi pentru a rlirrinci,r pi.io^r.i intr'o lume ftg"";"*i. 9i po"t",cI.fa'pta e mai cu rost rotlul unui-ad"ri."t a fi _ .in,l n, .gi""p,tr nicidccum risplata. N'agreptlm uirnic."trn.iDar facem total ct prczcngs noast;tr str mtrrturireascl pcntru ultima flrimi dcvertircalitate a omului din noi".Literar vorbin d, Jurnaltl lui Virgil Icrunca e constituit ca un libcr"dccupaj"d,e notalii: u,nitatea- scriiturii nu .*.lud. diferenlele de dctaliu, varieratcr formulelorin cadrul fragihentelor. Pasiunea iltclectuali transPar€ in curate 'pegini deesxu,filosofic, de.iiticl literarl sau muzicali gi acestea-i'i giscsc fo'arte bi',elocul allturi dc adevirare ,,scene" dramrtice, & portrete fulgurante' Participareasa inteloctuali e gravl, ptrtimagl, plni la t1dsn'; o lecturl despre (9i din) MaxSdrcler, plint cle i.rro..., se inct'cie intr'o starc de tristelc clcvati' expri'ma"i inlormule pline de poczie-;ie demn de interes cI pcntru un altul totul ar fi rim:,sun si*plu gi rece joc d, .on."pt.i[O inrcnsir tristcge mi inviluie. MI simt frustratde o c"rtitudine i" lumi,nl ..-inFprs. sX-'i faci loc in congtiinla-mi parcl dezlcgatX,parcl primenitl dc torttrrilc ci .on[u", gata de zbortrl pestc pra'3trri' Ridicol'Iro ,.nr_^tir'.1 pcntru prinra oar1 am pierdut un pariu. Pariul prscalirn pe rare-l,,ra;ional.izasemi .u irLi."r clc tainl li6eri, de fererstrl deschisl Acum nrI simtgreoi, am plumb in .nn."p,. ;i ccnugl in lacrimi",.fT:l'I. : -tj"i rbstreclitrneiosriita. In elt 1oc, Ierunca triic;tc- mcditlnd l:r filtofir ltri Hussrrl! - d'ac5nu o r,"r. cle plenituclinc, un ,,varte,i" a.l meditrliei, o iniloieli,mai bogati tlecAtorice certituctine: "Toatl ziua am triit intr'un fel dc vartej intelectual cu momcnteIn carc aYearn irnprcsia cI onr ingelcs, in sflrgii esenlialul, 9i cu lltele c[, !n fon'd,n'am mai inielcs nimic".virgil Ierunca excelcaz[ in portreurl indirect ca-si-i numim astfel-, cele,,"i ,,irl,.

nimic din acersti furtuntr niscutl din rnin. Ceva mri tArziu ne pregitim de plecarc.[,u'gcn mI roagil sI rlmln noxpte:r le ei, pcntru ca sl-i lrse inr,presia Rodiciici nu sunt suplrat. Se scuzl( gi nu gtiu ce mai spune, pentruci accept propun€relparci firi voia mer. (. . .) Lr 9 plcc. Eugen e afabil, mI conduce la ga'ri, ce 9iclnd nu s'rr fi intlmplrt aproepc nimig Porncsc nmlrit spre Paris. Nu gtiu ce sizic. Nu gtiu ce sI frc. Nu gtiu ninric.'lUnsprezccc ani mai tlrziu, o noul toenI,de astl dltX telefonicl: ,,Eugen Ionesitiare parcl fixalii ca're revin, din plcatc,cu rcgulrritater unor crize. Cum slt-mi cxplic altfel- ftri sI m:I cncrvez -tclefonul lui cnapoda de rzi dimipeall pcntru a 'ne aduce l:r cu'nogtingl, flri umbride humor, cI toattr Romlni,a a fost nazistl gi o va spune!" Cu alte prilejuri dramaturgtrlse rrrti plin de solicitudine, portretul sl.u in Jumal fiind dintre ccle m;ricomplcxeIn general, ccle mci dc scarntr prczente ale exilului romlncsc se perincli in prginilelui Virgil lerunca, Iuminrtc- cum e natural, lntr'un Jurnal inti'm- dcstirile de spirit ale nutorului. Iirnil Cioran, Mircea [li,rde, Vintili Horia, MihriN,iculesiu, pantru a nu-i regine decf,t pe ei, vin in intlmpin:rrea lui Ierunca, discutlcu el, mici neinlelegcri dau culoarc unui acord indcobgte pcrfcct. Talcntul dcportretist rl autorului se excrcitl, cu oeebir€, in aceastl creionare neinsistentl darimpecabill a forletor cclor mai de scamtr ale exilului romlnesc surprinse in plinlac[igne si dcvenirc. Trblo,ul sc llrgcgtc mcrcu, Parisul c poate adeviratul pcrsonalprincipal, intrezlrit dincolo de toate intllnirilc, ciutlrile, rcspingerile, rcvclaliileomen€tti ale Jurnaldai. Nu vom insista asupra prezcnlelor franceze dcai ar ficazul s'o feccm, cici Virgil lerunca, rlmAnlnd Romln 'pAni'n vlrful unghiilor,blntuit dc lara rcali, gi m;ri llcs dc cca i.lcal{.cste totodatl tr,n intehctual europcan,cu profu,ndc afinitlgi in cultura fmncczl[prr pcntru cI am intarziat in modvoit asupra plrgii d,e portrcte 9i de ,,sccnc" din-fitrnal ne biruie ispita dc a exemplificeprin noi clrzuri mlestria austcrl a autorului. Vizibill in ,partiturile d,ediclteunor soligti oelcbri, ca devine irczistibilf- clci degrevatl de responsabilitili 9iamabilitili -in paginile unde dcfilcazl ,,figuri" mai pulin inrportantc. Aicisimpltir sau rczerva autorului igi dau frAu liber (prin aceasta, reP€tim, nu impietlmasupra libcrriitii dc ansanrblu I atiruCinitor ltrtgrului, dimpotrivi, liberttte,ropiniei, dominl prolund intregul Jurn;ll) Cine este, tlc pildl' Const' Lucreliarhl"ro"".?,|-l,,Ulttri Flrc5tanu ml convoaci intr'o dimineall sI-mi p'rezinte pc cel..Lrnai ,nccuil6scut' gi ,ncingeles' filosof romfln. pe Vllceanu' Intr'o ca,fc'nea de Peavenue Kl6ber, VAlccanu imi cxpune (lui llihai ii expuxsc in ajun) ,sistemul' siu,Spun ,sistem' pcntru ci totul. rbsolut totul. poate fi cxplicat pretinde 1.'l!--cc,rnu- grrgie ,filosofici pericolelor'. De la facerea. t'.imii la bonrba atomici, dela regul:u .de trci simpli la Dumnczeu Tatil, ,filosofia pericolelor' 'dcslergi misterc,agcezl !cgi, mIturl problemc (. . .) Llnmri Mihai infigindu-gi rnai-adAnc pipa tn collul gurii- sinrula o contrazicere, ciuta o splrturl in ,sisttm'.O irdcvimti romanll a pcricolclor punet sens in devilmlgia lucrurilcr (. . .)Etegant, oa.:heg 9i sentimcntll, Const. Lucregia VAlceanu e fn€reu pornit si faclcevA'. Are, nc informeezi, o virli f;rntastici. Dcaltfel romanul lui, de mii dc pagini,se intitulcazi- sin:plu mea viali'. In pagini ca acestca, Ie'ru,n'*l-,Fantasticac pur gi simplu scducitor; nu $tii ce sd admiri mai intli: discrelia mijlor.cclor--aici discursu,l indirecc e cxploetat cu putere mlsurl detastatoi.c a verdi,ctul'ui,-,pliniur;er n,evcrosinrill a formulclor: (,,f ilolofia pericolclor" ,y'csleagI mistcrc,agcazi lcgi, mXturi problcrnc", ,,eleg:rnt, orcheg gi scntinlental" ' . .) Rarcori stilulaluziv a dlt un ascmnca randamcnt stilistictFormula dc cxtrcmtr fioclc intclectuall a discursului indirect, prin aluzie, e doaruna intrc celelllte, in prnoplia rcdutabill a lui Virg,il Ieruncr. De nulte ori, clopteazi pcntru tonul polemic, dcschis, nerzitant, PAnl la brutalitateo voitl. Marcconstructor irr viala literrri a cxilului romlnesc, Ierunca nu rcnuntl cltugi dcpurin la drcptul sitr de a rcfuzr, de a detesta coca ce nu corespundc unor critcriielcmentarc d,c spiritualitate ronrlneascl ori, cum e cazul pentru C' V. Gh'eorghiu,constiruie o intina'rc a acestor exigenle. Ruplnd in mod deliberet orice punte cuaccst autor, in pofida avansurilor lui, Icrunca gtie, incl din 1949' ci ,,voi treccpe llngn el, ca pe llngtr un zid". Ex'plicalia e gravl gi diagnosticul ferm: ,,Pcntruci ,Ora 25' c ora irnposturii exactc. Nici Drumcg, nici Dcssila tu gi-au propussi tngele lumca. Ei tu ficut mlculrturtr. Pentru ntlrelc public. CAnd maculrturatlcvinc mcs:rj, e trav. $i lucruilc sunt cu arlevilrat gravc". Unspre.:ece ani uaitirziu, ap.cle s.:ru alcs definiriv, Ierunca nume$tc pc autorul detestat:,smerdiakovulval:rh., cl c].ecgttr o incizic brutali gi precirl dc pamfletar in ,,tchnica de publi.ciit!{;www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

etate cu orice chip a Impostorului":,,Orice s':rr intlmpla (C. V. Ghcorghiu) va gisimijlocul d,e a sc vorbi incX despre el. $i driar da'cl e cu dcsivirgire iz-gonit dinliterlturl, ii nrai rimln desdrisc porlilc rubricclor dc scandal, ii mai rinrln crcdincioasc,conciergr-lc' gi provincirlele din cinc $tie ce canton uitet de provincie,incap:rbile sI rcziste vliclrelilor lacrimogenc ale acestei,victime'cu balc'nhcrimi."Chiar fallt de prietcni indelung frecv.'nta1i, Icruncr igi ingiduic asprimca uncijudeclqi fitl ocol, cum In privinla unui a'rticol al lui A. Z. Cxrbu:,,Nurnri lo:uricomun€ gi, in plus, scris flrl nicio grijtr. Nimcni n'ar blnui ci autorul rccstui articole un om interesant, plin dc idci, fermecltor,.Din nefcricire, atunci cAnd scrie-lucruri pe care lc pot aprcciat eu, pcntru cl uu sunt compctcnt si-l urnrlrcsc instudiile sale savante (dealtfcl pulinc) de istoria religiilor toati verva, tot fe'rmeculdispar. S'ar zice cI scrisul este pcntru el un chin, o ctrdere in-banal".Ultimul citat este, fntr'un fcl, un portrct de critici literarl gi mai pulin unulde prozl. Difcrit de cel al u,nui pricten ca Grcg (Constnntin Grigorcscu), un r::ilatintrc algii gi totugi . . . ,pis commc les autres". Greg e surprins inaintea faimoaseivizite a lui Hrugciov in Frantr, ingrijorat cil va fi trimis in Corsica, a's,cmeneaaltor ,,incomozi" refugi,:r1i politici. Ierunca se amuzi mai intli dc accastl idc,e-ctrre urma dealtfel sll se realizcze, minrillnd la odihnl forgati un bun numir depribegi din Est; confortul cllltorici nu lua nimic din ncplicerca de a fi traurtastfel! Meditlnd mai bine, \/irgil Icrunca revede pcrsonagiul Greg intr'u,n tlccutapropirt (de epoca insemnirilor in Jurnal,1960), gi atunci, in rnod brusc, acestacaplti contur cpic, la crpltul cltorva propoziliil Clci iati cine estc, in.4calitat,c,Greg, unul dintre componenlii dc €xceplie ai cxilului nostru, dintreq[,cei carccauti sI se idcntifice in chip at&t.1. totri cu suferinga romlneascl. Cu 8h,l.lit*t"gi uneori cu o naivitate ce ia forme de sacri,ficiu baroc. In plin stalinisrn, voia siaterizeze clandcstin la Moscova 9i sI se constituie prizonier pentru ca, dc acolo,sI monopolizez€ atenlia opiniei mondialc asupra soargi RomAniei. Ne-au trebuirtrci slptimXni sl-l convingem cI ... nu e mornentull'Jl:rti dcia un fantascE c.aled. o n. cuccri; portretul slu ,. implinegtc retrospcctifprin trg.. succesiu";fDa.iimi amintesc cum ? putut scXpa din RomAnir, s'ar putea intr'adevir ca avc:rturnsI nu insemnc pentru el o vorbtr'n vflnt. Prin 1945 s'a preTrntat pur gi simplu laLcgalir Belgiei dela Bucuregti ca cetllcan bclgian libcrat dintr'ua Iagtrr nazist! Acipltat.pe loc un pagaport bclgian gi a clcscins confortarbil din tren, dircct laParis"..|Cu accastX inforrnalie dcspre pcrsonaj, cfipul siu de ,,avcnturicr norocos"n'a pririit inci ultimele trisituri. Ierunca insistl, coboa.ri cnai adAnc in trccut, dcunde revine cu dctaliul hotXritor, umlnizant, ce dl omului Greg o tulburltoareprezenll spaliali. Faptul cl autorul Jurnalslfi inceo,rcd, un regrct retrospectiv laadresa actullului siu pricten conferi evocirii un plus dc farmec qi dc culoare:.tna mi gf,ndesc cc nedrept cram cu hietul Greg la u,nivcrsitate! Nu puternltsl-l suflr: il crcdeam snob pontruci vorbca numai fr:rnluzegte! In fond, a.:eastecra linrba lui mlternl. Nlscut in Fr:rng:r,- numai tatll lui e Romln - f.icindu-gicea mi'i mare part,e din studii le Paris, el a lnvilat romlnegte mai alcs h militlrie.(... ) Ltn sinsur lucru mI intriga la' ,snobul' dc Grcg: umblrr totdcauna cutocurile dcla pantofi complet tocite. Mai bine zis, n'avea ni.ciodatl tocuri. Mimcaz-iaf,,$iprobabil boema parizientr, imi spun€am, gi continuam sl-l ocolesc cu o incipilAnareclc clasl. Dcabia h Paris am aflat cI Grcg fusese anume rugat d€ BasilMuntclnu gi dc Michel Dotd sI vorbcasgfl franluze;te in ccrcurile stu,dcnlegti pentrua-gi deprinde colcgii cu Iimbr vorbitl'!ln sdrimb, peste ani, la Paris, Greg nu vorbcgtedcclt romnnegtc cu cci din exili?mintindu-gi de acei ani ,,fran1uzigi" delaBucuregti, el ,,ride copiliregtc cu hohotcle lui in arpcgii stricate" gi acesta e-unicul aminunt "tizic" dintr'un portret admirabil, construit din dimensiuni liuntrice,Destule a'ltc dripuri din Jwnal s'lr cuvcni evocate, pcntru a da o idce asupravarietilii gi virtuozitllii pe carc Virgil Icrunca le pune in sluiba acestei portretisticiintime a lumii exilului gi, in general, in rcflecgia sa vie ce cautl sI cuprindi,cum singur o spunc intr'un articol din Romineltc ,,tntreaga mirelie a vrcmurilornoastre lntoarse pe dos de utopii gi poli1ii". Pcntru a nu lungi cxcesiv lista exenr,plclor,ne vom mulgumi cu senrnalarca rapidl a trei profiluri de o,ameni in vArsti,construite ficcare pc o trtrslturl dominanti.Intliul e ce,l al unei ciudo.rse babe proprietarl a unei Iibririi-anticariat pi aunci. ., pisici; e un opisod unde totul contribuie la crcaroa atmosferei dc indrisgi de vcdri, ce trimitc glndul la besmele ,populare cu Sftnta Vineri. Anticlria ,,sc. alltr pe rue dc l'Od6on gi e 1inuttr dc o babl 9i de o mi1i." Terorizari de crpriciilepatroa.nci, mAga se glibercaztr' prctutindeni printre cir1i. ,,De altfe.[ o duhoarewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*'l@felini tc izbcate de indrti ce treci pragul privllici 9i1i trcbue mult curaj sI scoto'cegti prin rafturi' Azi, tot'l " "alm'I]-a't"-tto9trca'I un imens ciorap' iar eu cumpx.,iltl prol'lcme ,sintcza umanitilii' de lorga"'Alcloilcaprofilecelalvidrrvciu'nuicunoscutompoliticromAn;riposatrrlallset un Jurnal; ro1ii lttuntJ'unt solitit"li str facl o selecgie in vedereaeditlriiu.nor fragmentc din intinsul text Postum' Intrc acestl 9i lector lntlrzie insi viduva', ***; 'G***r''',[-Numai cl vorbclte cam mult' Mli precis' tot tirnpul'Are gi o teorie pe t'* ;; tinti o'i tn seara aceasua:'S^;;;;; ".t:" 'comunistiisunt de fapt nigte b'ndi1i; ;;:t;" egti h cu-rert cu les lois du milieu' e greu sitnjelegi politi,cn lo/' pinti ul it vorblric' de-abia de am putut rc[inc o'o"n'sceni pctrccuttr f, o in i-*lin' in timp.ce G' era arnbasador l'a Moscova:"ttpii"Prokofiev pitit inrr'trn t;i;; ;;t;"'i'pun'3nd doar prin d'a si na occidentarlilorcare dorelu sd intre,n ,".t0".r'"ilil ini"r.g, sSracul!- comenteazi Doamrra G'_pentruclnugtiud:rclgtigici'..corntr,rri;tiisrrntnigtebandili.,gi.gireiaaria.Volumclc Jurnalului"^" t;'i;;;;astrr' Ari de ncrrbdare sr le rfsfoicsc' lvli-e cuneputinlr; cum lrrcerc i" i"la'ia' D-na G i'rrtervine: cu comunigti''bandilii'dc 'ecu porumbcii din Tuilcries c;;;t; i; duce mflncare' cu politica Franlei' etc"'In cazul unui ,,f'untf" al exilului' Blrleir' Ierunca devi'ne acid;.plrinteleel cre monteazi ,...nir.J mentare .o*,plior,., dezvrruie tenacitaroa doctrinariiond' p"latol nu este' cum crtdeamdincolo de aparente n;;t;;;;tttit"6r"la inceput, un nliv, un schinrnic cu un ciP J! Lenin redivivus' ci un diplo'mat d,e untip speciel care ridici l;;;;il" i' litaniei active' Igi urmlrcate o idee''"ngulculeasi rtc pc plaiurile ;;; iln ,.i,"t.' vaticanului ei ei-o aprrr, in ciudatuturor obsracolcror, o "i;;;i;t lr'rj i".rrl dc vremc. Intre timp i-o cornbagi: race saurprobi pe jumrtanc,' ;;';;ifu'l t"o' plni la urmr' se transformx intr'otlczaprobere politicoasl, bizuindu-sc' - cu blAndele - pc trinitatca ' ' ' Adevirului'Binelui 9i Frumosului' tff;;;;;;t' bin" inqtl"s' intr'un aPel l:r un fel de dcmocraliecircumstnnliali"' r , t .- ---l^ l-t^ r^.,,1 ntrmflctar biciuitor,Ironie cttnorgte la Virgil Icruncr multipl'e nuanlc dela tonul pamfletar bicitla surisul ingiduiror.in r"i.,io[i.ir"rro, o,n.n.$,i. In p.rginile Jurnalului siu, nrcrcugrrve, lumina unui suri-s'; ;;;;;';^ binevenitr' spirit elcvat' el cultivi aztoironia:,,Pre* t'ttx tgto';t'"'ll"t' tit"ttt incfllcitc' o sistcmrtizare- nevertcbrati" * -*.i, r, r " i" "p,..i.,:t'"t' ;; ft '- * ll.. :.'::i:; :i'ffi:l;,"I"X,1; ; ;;JI*::ffi* :: :il,:,$[il]ll'l'l'ii'1" ;;;;;;"i" il'o'b'e" anima'l de...,hlen,e aie exilului: ,,.'.,;;i";i:;i od'ii p"'.*n^ -carc c 'aProaPe (Pe subl:::;:,':; ,;;:;,i,il,lsu'n''""u prrc?t pe un alt trrflm' $i n'ar trcbui' Dcsttdl'td'te, Romi.ne!"E aici o l" "^'" "'-"lio '"i.'t[ ptin nniiloace dc mare fincle' In altloc, invitat de sevcr p"p;*jn";;;;;:; a" tingoirri.l, I.r'n.a se minuncazl cu haz:f.D". ."-^rn eu cu dialcctologia? Ignorrnlr mea.e.desivargitr' *-l'::lllo"t'trumsc.id"nia p,o.,".biarr"l"lrrr"r""*iri,';r trebui s[-i propun totugi un subiect:,Imlgine:r Iui Iacr-ctri pc huittcloai"" Ptntru a' scormoni in lexicrr'l copilirici nrelcullccne"'l O confcrinll dcspre Camus la Fundelie Rcgeli provoacl un potop d'e:ffiil*;;;.;ili';;i;e'-u 'u n"ilu'"ire rmuzatl:gres< dupi conferinqi:D-ra F' t;'l Ii n' l'" ' Institut dc Francc' ($i cc c mai grev' este"Dctalii'" "ntci nu glum'epte). o a'ltr i;;;; f i'i op'nt Monica rnai tbziu - a falicitat-o cl;;ii; in u,r,b,a unui astfel de omt'" "'Iatl-ne rjungi la o rlsplntic grav[' pe care auto-'considcrati'ilc 'amuzatc alc autoruluinc ingtrdtrie t't l"r'il;;;':; ;'il de I inlelcge Ierttncr"' de a real'iza"crzulpnczcnIa sa dramrtici' itt't't" tf"*ttr sc mlrt':riscstc in Jttrnal' Virgil Ierunca e'mei intni, un om car€"1t;;;; 'itlt'""titr"rn 9i s'a conform'rt ei lntr'o formulilapidarr el se autoclefin#"";;;d;ti"Ju]t' vchcment): mi roag'I sr-i"(H.'r')trimit dete biografice riiiiril"'fi* Pentru-arntl nrezenta el' Ceca ce evident nuvoi f:rce' O insomnie coniundatd''i'i"ii'i'cu -o biogralie""In pofida"si'mplifictriibrutal,e, , ,nu, ,.r'ii.,';;;';:;i;;;.;opt.bil *nti, un observator din a[ard'' ."u" port. fi reiinut d;l;;;i; Jbliniettr dc-noi- $i ct virgil Ierunca"nu'"estc, cu adevrrat, ,," i;';;;;;:;lnl*ilul romlncsc' 9i accasta in scnsul nobil alcuvAntuluil Intro ai"uri]';;;';i;" Bidescu' Ierunca nu ezitX si infrunte eYcntualitatea,,pierclerii", el i9i asumtr accst Jrsc' er justifici intr'un mod zg'rduitor;;i;;." "*irt.n1i'lr'L' B' tunr 9i fulserr::Ti}'l[i'^::1fi]'i:il#il il;;Jt"i' po""' c-cea ce se rncrpilineazi siwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

EDnu var(|I prictenul nleu cste cle fapt o evidenll:.cI.existX o datorie dlc a te picrdepirerzanie ccprin obsesia romXneasctr, P;t;;" a tt tAntoi fali de tine prin ''ceastirduce a blestcm".- .- ):-.-^Acest blestem se cuvinc s[-1 trlim' intr'o misurd oarecare' fiec:rrc dintre- noi'scriitorii exilului. o^.1 i*pi"g"" crpit' c vorba de.dou[ feluri"tttf;t" ta"1 1"d,e a se srlva: ."^ .ol"ttit'nlii "tt^ i'ai'ia"tlr' cti.*t'i mulli dintre noi vor' aiungcprobrbil tn concluzia tl ftf i'"f f;tl *ti 'tint. exiltrl daci se impun in limba lIriiunde s.a stabilit fiecare. l,irriipi. argumcnrc ai reugite notorii indreptilcsc accastralegerc. Ierunca facc parte clin cci ce nu se el a rtrmas zidit ln obsesia"desprind"',"*ir.rr.i, dornic s o slujcesci pinl la ceplt' Paradoxrl' insugi strccesul prin anirl unor colaboriri Ir^nrr" 1prc.rr.,, la Enciclopedia ,,Plciadc", ori la LiterlturaComperatl a lui Philippc Vtn titgl'"nl; a fost-ignorat dc autor' tot mai profunddiruit activitiiilor salc ,ornintgti' l,,sunt"- atlr-de pulini' 9i sunt atltea d'e ficut!. . .") Re.itind, pcstc ani, o .,.,. d" Vhdinrir Strcinu' Ierunca facc cAteva consideralii,!ncarc putcnr itti"ui adevlrati^- "9i imprcsionanti profcsiune dc-.r"Jili',fcr.i,^l n.plrrr" r. r.ri" totugi in critica noestrn bunil streinu,r'edi-;;;;:,';#;i:l;-;;..;;citeam in Perpcssicirrs sciimba de'' Probabil cr in acelagipicat a9 fi cizut 9i t', dati ag fi in..gari' mai ales din ca'uza lecturilor'a'Imasmele abuzive in f..ngu.ft" ( ' ' 'i Aiti, in ex'il' limba romlnl ale cirei tlrii 9iadAncimi le-am descoperi,'to L p"'iun" 9i cu o 'drrgoste Pe ca're nu mi lc blnuiam'imi interzice improviz,agir, f."b", poti'"' prirr contrnrinarc"' Urmeazl o propozilie;i"ri;;r" prin jccizir "i, c"r" - singuri - Poate da un rtrspuns opliunii dt 1R::r.['J*1i*,'rk:,*:l;r:::H":l,fi :;['&Tl'.lii:ffili';i!#:*;;; ,1. susqinrrt!) ,lo,in1" tuto'uiui tl': a rlspunde' 9i a-;i rlspundc' irevocabil; acontinua cu alte intrcbiri, du,pi o as€menea ascrtlune, echivale'azi cu a ignora inmod dcliberat justif icer.a un.i ,i"ri -dintre celc mai ,bogarc gi nrai exemplare !nacest -'l;;;;";"bir. secol el litcraturii romlnet.'1. .lgi tl* j""lt' Virgil Ierunca i;i pune (cel pu1i. in^t'to'ifr.;;;;il;rblicatc plni acum) rarcori intreblri in lcgituri cu funcqia. aspectclegcnultri in spc1i, Ir ;;Pt;;;;t" ci tlcmcrsul d.e a scric un jurnatl csuc la'el mult 'imricomplexclecltarpl,",ain,,.oirrscmnere-dinluliclg4g.Vorbinddesprcuntcxt al lui Al. Vona, Ierunca ajunge, in nrod fi**, 1' p'opriile salc eiFinifuli"ii"-,;rr".f' ,r* t,,:bu',un jt"n-'l literar' nu.c:r acesta' in carc mI silesc si nuinscmndecatincidcntc."r"rnl'a"rin.scprobabilanapoda.candmisurprindconscmnAndin caietul ac,esti tot cc i'ntri ln nrirrc ca si tlu rimAni' imi dau se:rtttr cStotul, absolut totul mI pi"'at' l* tcribil: am tt1":-::lt:1""t :::idt:P,'*.:u. 'inigiativl, in crre"" .;;;;;'"ttcd. ctr nu.cred?]ilin fcbrilitatea accstor rAnduri'autorul sc rlezviluie 9i, ca 9i alte rll1i,''e ned'cptifrtc: cine poete :p:1" :u: ""iun ,,jurnal .u* tr.b*."? f" tt"littt", ccdlnd cuvintclor o anumc iniliativi' adiciingiduirndu-gi .on;,i.n,, o ,'sPontan€itatc"' Virgil leru'nca se strpune.tlnci exi-'nume,.""i. . tioriri rlu a" 1"n't 9i, in gtnt'"' r.oricirui Jurnall Dar' normal' iniliativarespcctivi cstc bine.ont'oi^tl, "" liit dt scriiturl nu de cca'a cc numerm: decupai'.qipc de altl parte,. provoacl inadicl dc orgenizrrca *.,.rf.irf,if. Oricc Jnrnal,rautorul siu o a'numc ,n'Lltiun", crrc vinc din fugr insili a timpului consernnatprin zile, ani, dcccnii, dc untlc i'np'"'ia ci totul totul' ml pierde"' ($i"absolutatuncincvininmintcrorb,.l.tlivinc:,,Cinecatisi-giscapeviagr'ovarpierde'9icinc o Pierde, o va cilti'ga"l ' ")Mircea Popcsc, a.r.op.r.t 9i admirr tn volumul ,,Romanc9tc"' linie dc"ocoercnli", ilr Mihai Ci,*i'""u'd"fincr acersti cartc drept urrci congtiinle'"istoria, ..,.lilff"l.f unui in,tltttutl in exil"' Aceste doui caractcriziri pot fi aplictte cuegaliindreptilircJttrnalrtlttiluiVirgillerunca'actrrttiap'a'rilieinvoluntarconstituiun evenirnent

@C* *t",*,f. 4 "^k+;!.) Titlurile cir[ilor publicate de Nina Cassianpot acoperi o clap[ de volu-m, mdrturisind seriozitatea cucare a lucrat poe{a ln cele dou[ decenii care s-au scurs dela debut. Dac{ qi-ar aduna, neselectiv, toate versurile cuprinselntre coperli d-e carte ar rotunji un canlonier de proporlii.Orientarea iutoarei este lnsd. alta (lnceplnd cu I/irslele anului,acea carte neaqteptat de vie gi de proaspitd, care ne-a produsatlta bucurie ia aparilie), spre concizie, a-bandonind poemulstufos, cu mari triversflri cle proz{, ln favoarea unor pceziide scurtl lntindere tipograficd, intense, inspirate.,f nlino,. C=,n+o.,,rL ,,t9* Jru,,,a, cr'n;Jo*tX r-lllciiird+ii ln pffi;ptn[ la cispare. Existd, e adevdrat, silntre poeziile de aici, unele crealii uscate, bazate pe simpieopozifii sau lngiruiri de nofiuni gi aluzii de cuftur[. Neparcaproape o ,,copil[rie" un catren explicativ, Emancipareafemeii:Clnd i-a zidit coapsele Ana a rdbdat,Cind i-a zidit mijlocul- Ana a lipat,Clnd i-a zidit stnii-Ana s-a supdrat (l)$i-a ddrlmat m{ndstirea cu cugetu-mpdcit.FtVoI fi fiind aici sugestii ce se doresc grave, dar poezia r{mlnemult mai sue decit nivelul slnilor-Anei care s-a supdrat..-_=Iill Cassian poate fi asemuit5 cu un pianist care nu_siTg,"f^r]: repaos, care €xerseaz{ pe toat{ ciaviatu.a, pe"i.:a-fl tace sau a-si menfine mina. Reugitele poetei, ," ii.".rur_gitelg se datoreaz{ unor cdut{ri asihue, murte d ra'maniared?:..o poezie precum Cearta ," noiiii t"*i.;;{;-ffi;allii, pe Tristan Tzara:Vizitatorii mei sint:un.domn intrerupt Ia mijloco doamnd continudgi fiica lor de tabldun profesor care predtr brinzdun asasin r{cit, o droaiede furnici nec[idtoriteun copac cu mustdli,o barzd tlndrd,un copil cu un picior de cartongi trei ignoranf,i -ai legilor migctrrii.La sfirgit apareciinele de searl. Nlna Casslan: SINGELE, Editura Tlneretului, 1962.C&^";f,i^ rln.,rac" -, nmp veel,i , e.pl. . .nllV ERSUft; , Eff,^n- E^,n h1o .!qw*.* ?cl*""L*-, niru ERA{-iq ;;f*;E*L* ^o*rrnt-oIrina l\tawodin: POEME, Edltura Cartea RomAneascil, 19?0,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9care-i latrl tareqi-i Pofteqte-afar['fConsiderlm c5. e vorba de un simp-lu e-xercit'iu' t"l,!i1-^g".li';t.r;i;;;;;";.b;; ei-ar pliniba distrat miinile pe clavtaturd,brusc stdpinii^?.'-aoti't'a notlrii acelor acoiduri alehazardului. Mai firesc ne pare ca asemenea exercilii sd rdmindin manuscris, in cazul Poetei'E interesant, la urma urmei, faptul c{ eqecurile dinplacheta aceasta ie numflrl mai ales lntie tex-tele:#Tl* 1:::ila;;pilp;lrpu glasul cuiva' Esalitate' prere pnn-O.p.oezie'prea marea., "p..$iltii.-oa't'tiricd 0 ,-*t" LDac[ m{-mbrac tn Pluntu te-mbraci tntr-un cangur;dacd ml-nchid tn triunghitu te-nchizi lntr-un ou;dacl m[ cat[r Pe aPltu te caferi.Pe bglinzi-toate gesturile noastrei"o p"ite din sistemul solar'I. --- -F' - '.+.:**- -ril t[i Marin Sorescu:@ judecate il-raport;fr izLuti.it".ei, g!nd. e .cazul, .?i-!1illolitu.".." spre iroarte-tacitd a celorlalte telte' tlst:1l!:'Nina Cassiari reugegte de citeva ori s[ pund' ln fa{a sufleiuluinostru oglntd abisald a marii poezii:Iti flslduiesc s[ te fac mai viu declt ai fost vreodata.pii"i.i o"i*a oard iti vei vedea porii deschizindu-se." nist.^ boturi de p69ti Ei-!i vei putea ascultarumoarea singelui ln galeriisi vei simti.lumina lunecindu-ti pe corneeia trena unei rochii, pentru prima. oarS'vei lnregistra infep[tura gravitaltetca un s[in tn cdlCiiul tdu, -si omoniatii te vor durea de imperativul aripilor''tti tenhaiiesc s{ te {ac atit de viu, lncitCiatt."" prafului pe mobile s5' te asurzeasc[,se-ti simii sprincenele ca pe dou[ r{ni ln formareqi imintirile tale str-li pard c6-ncepde la facerea lumii-E vorba aici de mult{ emolie, de adincimea posibil[ afiintei --ho"*t" umane, e vorba de inspirafie.g.iliorrt sint qi versurile plu"-111-inspirate"d."-veveritelor."vulpilor. a micii lumi sdlbatice, fa!E' de careooezia'Ninei Casiian s-a arStat intotdeauna receptivS' (-Ce uamious oeueritei. Resnuri). Iat[ un tablou fermecS,tor al natur,rtipr.itu d. ,r.gJt"iie, adunatd de fiinlele animale:Copacii sint lega[i cu veverile,potecile sint legate cu vulPt'hruntii slnt leeiti cu Pds[ri.Pretutindeni p"adglici inigcdtoare, sllbatice'Pretutindeni icesl dans, acest bal,pretutindeni natura, ln carne qi oase,iespirtnd animal.Avem impresia, ln celo din urm[, cd ire-am l[sat condugide o opinie curent[: aceea a unei poete c-are cugit{, vehiculhdadstracliuni, o partizanS. dlrz[ a lucidit5lii. Dar, privindin aceastfl flachete,privind in cdrlile celelalte ale NineiCassian, nu se poate i[ nu observi cd acei critici care auf[urit respectivi opinie s-au ]{sat lndelung amdgili de o.mascd. O'masc{ dd virilitate cuget[toare' cu care qi -poetas-a comnld.cut. e drept, mult[ vreme' ascunzind chipul uneipoezii fiminine, pasionale, inspirate. Dac[ lncercdm sd' newww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

amintim emotii mai vechi tn fala unor poezii ale NineiCassian, ne vin ln minte mai cu seamd poezii, declarat sauocolit, brotice. $i 1n SingeJe,- partea cea mai valabil[ estelirica de draeoit e: Fatrdln 'fi1d, Bar, Accidentul, Singele,-iiotuld.e larg", (Jltima uerba,' RoPu perpeluu' Cit[ atmosferdii"liigi"Jr*id 9i participar6 suilet'easia in Inotul de larg:Dlarea clipind, era ochiul unic al lumiipe care se inregistrau imaginile noastrehai goale gi mai pure decit no[iunile,doud. semnale negre aurll.O strof[ lapidarS. qi puternicl lncheie poezia RoSuRogu din roqu, roqu-spre- rotuse invlrtegte spectrul inalt.Sinsele sclav aI unuia suieIibei tn singele celuilalt.ti f Umilinta se arat5. a fi trdsdtura fundamentalda d-edersului p6etic din aceste Versuri-.t C^ *ot't6t., CI.*.tttna -ii*iri- Voinescu se lnscrie ln familia nord,Tfl'^HirJi oitt in.on, versurile. p.ar aqtern"ute,d':.q:isuflare, in iromente de mare interiorizare, pe for ,tlt- Ltlt";;;* frte"il--- - .Steaua-ac"stei poeteit.-.ritio"Voinescu- va strlluci mai viu clndva, ctn!;;fi| ;;iiic se va deplasa de la poezia feminin[ ,cugetd-[o*..'i la oea ,.p""ruit"t[ de ea: confesiunea intretdiatd,bogat{ tn umilin{a ei, foarte personal['Chiar ln prima porrie din iimp uechi t'e izbegte ordefinilietr'LrG-oun ht i"i^t|- ,0 qdt'*It^;N; * W,$r\ .irr* l, r ,,'^ol^^J;;W,L^ d'ieryi t;to^ ",^*It"fq&--8#](t,rito, la steaua mlhnit6,", are teamd de lncetinirea ritmului:frtat gi staguare, de dup['amiezile lncete ,,clnd frunzele sugsev[ f[rd sete". Insugi actul lecturii o descurajeaz[, ln asemeneazile:O carte este o dePlrtare,De ce s-o strdbat ?Cum s-0 mai strflbatCind nici geneleNu mai au umbr{ pe carte.In in[elenirea treptatd a timpului, singuritatea devineflr[ iertare: ,,Plinsul meu e mai singur decit mine".Pentru o eventuald. culegere a intregii sale opere (pe carenoi o cunoagtem atlt de pu!in), Clementina Voinescu vaputea opri mai bine de jumdtate din sumarul volumuluiTirnp uechi, pe citf, yreme din actualele Versuri la prea pulinewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@texte va renunla fdrfl pagub[ ' .Miinile *'l:: d:^!]!,1,1 Tttlria*ir. ,otoarei ,,nu-i it[ bine" cu asemene& E€st'Llrli "r]r,-i,iiffi i.- ;i;;;;'I / Pr;l:", ri in rdqat mun{ i", " I ntr' un ti'r ziusuferS. de inconsist.rti,"i"t 'i;. i;i; "minor'minulesciand:,,Vapoarele grele, vanoarele triste"'Acuitatea oot*f',.if"rl#;te;;; afectivd a eestului' sentimentulc[ totul . .;il;;;;-pe juPS,tqte' ori" ti -.q'- qytil'iat[ in ce constd po5,1" Cittou'"1ii"i Voinescu' Cu cit'[ finele;;rsilul;'il D; 1; ;';;;;' realitate umans' zguduitoare :De la o Yreme1\1i se desfac anotimpuri prin casd'Mdtur frunz'e cdzute,Ori z[Pada cafenie adusflDe Pri'eteni care de multNu mai vin'O sPaimd m-ascutePentru zgomotul tot mai Pulin'Este obsesia unic6 9i emolionantd a poetei' elegia alien[riila anii de iarnd:Mi-adun rdul vechi din auz$i-mi imbun in oglind[Ochiul ursuzBat Ia Pu[ine ugi:Am funingine Pe menuql'Ea constatl cu melancolie ireversibilitatea' claustrareai^ f,;,^6^,0, Tr'd;t;'^ -*f1^pnri.; ""'^ htf, tr^ 4tni*L la 'r"t"'(Yl" 'Ju;; "J -l; r' ih ao* '{G?^t* ; q-* W"n r*'a *;^f&Yac iarrr.a- ?2 n'lr t;hl"tt' f i iltlP atAo€'* r'r- '"'ai dS,'i\'&* -; "9mr"i*ruu;ih- de')-"*;'1-foezia'"ft."*f ,din tristul.meu iil! / S[ m-aju!i, s[ trec;;;ili s'p"e ginh" gi ea-uine:.,,Cu.frumoasa ta purpurflrrpie t T,i *-iuri 9i i'ii gchiopdli;d.", lntorcindu-i rugdminiri...Si la trna"-ii m['rogi'/ SE te-ajut, s[ treci..drumulspre [fnd". Poezia'qi Viall sint.una,-ulttma cart'e lund eeaDespre sine, poeta crede cd este.-o ,,fild slracd' incertd"'dL pfimtnt, .r.t tfut t Clementina Voinescu intr-una dincele mai frumoase Poeme ale sale:Sint incd, mai sint$i totuqi alerg sd-ndrept tabla strimbatfl de vintPe care veli icrie numele meu,Nu m[ iubesc$i-toirqi alerg sd-ndrept tabla, strimbatd de vint,Pe care o veli Pune' cu numele meutPe cartea mea de Pdmlnt.1ir ) Tioul liric aI Veronicdi Porumbacu ne pare a fi-'unrl Lnacterizat prin simfire d'erioatd': in fala lumiifenomerrale po'eta nu are, parcd, reaclii proprii'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lanL., u Po"0*^^; P"'#lDb o-+li^^fr "'-t**T;i,: il/J- -*""-A;,i.'"dtr" ", fTexclusivitate, pe obsesia poeticl a oaselor- ultimeentit6li minerale ce mai ddinuie dupi extinetie' Oteamd autentici de final structureazS cartea, dar oteami explicati minulios, arareori transmisi cititorului,care nu o realizeazd decit ca o'povestire a aprehensiuniloraltuia.Obsesia oaselor, intr-un mod aseminitor, o maiintilnisem la poetul sirb Vasko Popa, a cdrui cule-L" yWty)t /StI^rrrs'.,' Xt,W ?^ tna,l,rcurr^. N6o"stitt it ""adin- Gvelaiiile lirice ale deceniului:asko Popa are un puternic ciclu, intitulat Os cu osEi datind din 1956, in care privegte spre noi dintr-olume imposibil5, dinspre ultima permanentS, aoaselor. unde ,,totul nu-i decit un vis urit al tdrinei(.Pe urmele poetului din Belgrad cdruia ii este dedicatdo piesi din Mineralia Veronica Porumbacu--reface traseul, dar nu in intregime. Ea scruteazi cuoroare, ca de pe marginea unui abis, in direclia aee-Iei dezolante gi incerte permanente ; din via{5 ea seuitd in moarte.Oasele ,,dorm( ln noi cei vii, qi dorm 9i dupi pieireanoastr5:aDorm toate. Dorm de-o viafS-$i la capitul eiadorm de-a binelea toate.Poate numai trimbita zilei de-apoisd le trezeascddin eternitate.Privirea, neclintitd, capdti inlesnirea de pdtrunderea omnivizdtoarelor aparate Rdntgen :'O, nu, sE nu te scoliinainte de a se culca felinarul.Razele luiradiografieazi totul :nu rlmin decit drugii obloanelor,coastele unui torace absent.Oaseleinci n-au imbrdcatcotidiana lor carne 9i umbliinalteqi goale prin sald.Dimensiunile c6r[ii, f6r[ a fi mult exagerate, depSgesc,intrucitva, inclrcitura de idealitate qi simtirepe care o avea de transmis poeta. Multe pieseslnt simple relufui, adeseori ai senzalia cI un poemeste frapmentat firl utilitate, iar versul scurt, gifiitlptrrtni r:ixiiharei ti;oi dteiiS;divi[de suflet ca "cul"adir. Minerotia- cistiga'in multe www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

locuri dacl ar fi fost l5sat in curgerea lui fireascE.Intilnim vechi tlcuri descriptive, enumerdri gi expliealiice rlcesc qi instrilneazi spre generalitlfl poemul:$i aceste noduroase,indir6tnice,neimpicatefalangecare-au qtiut si tini mistriagi aculqi tocul,au sp5lat capul copiilor,de mult pe Ia casele 1or,au cereetat riddcinile Plantelor,au misurat cu palma distanta dintre stele...Dupd o tulburdtoare qi gravl intrebare :'Dln ce v-afl nEscutinraintea mea, @sele mele ?,Veronisa Pormrnbaeu eornpromitte ou explicalii poemul:din peEtilbatracieni,pasarr,Iu,pt,gi main-nu@d,e-ati adh:nat in minerala mem'oriepatlrna apei,nrmtalgia vizduhultti...InsSgi fiinla oaselor .este atinsi de explieafii:,Ptntin calcitl,putin fosfor,pulin cdrbune,Ei un liant invizibil.Mineralia este, in ansamblu, unul dintre cele maibune volume din girul celor semnate de'Veronica?rn--,6a--. Gdr,if,. ai.i *r..1. r.r-Aa-fU ,- l,rz ufut{t ,?Irrr*vn fu,-frfre- - -*X ne,# L o"i[,,|p#c , &tbP^ir,,b; l*^neT '*,u r {ffi$i deodatisiluetele taciremediabilca inecatii iarnasub gheafa riului,ca sfintii verticali, enigmatici,dind6r6tul sticlei.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(@9l Flr[ s[ se.fi drlmuil3]il oeriodice literare'Irina Mavrodin no ^cartep'iit--b'u" inainte de Poeme"'o in minut-Personalitate 'ffistffii4 siguranl'l;ffi }#[+[dffi .5J]"uil*$l*;'Ll?f lT''i'"rrT;JLI:"&*.ir::'41T";# "tulirica eroticd' In replicr' poate' latr,-^^ {,,^^i"L:;;ti; o*' g^;";7"^' t'-'#ovorbegte despre un ',omgreu gi negru" profilat ln soarelemistuitor:9i te strig de departe cu o voce foarte slabfl'trupul teu negtti se- vede dep{rtlndu-se pe ![rmItui s5, intorci capul mergi c5'tre soareintri in fl[cflri cu privirea extatlcamartir al ceasuluic5luia ii stau eu m[rturie'E o iubire inc[rcat[ de tragism, contopirea poate fi unacu extinclia, ca ln aceast[ lacerant[ poezie:Am c[zut cu fa[a ln aPe de varS'printre ape caldl te-am tot c5'utatgor* t*lt""" "Jii*,- ta ca lemnul'""neate-am tot c[utatmortul meu cel dulce moare printre ierburim[ pindeqte-n ape cu ochiul deschiseu te strifi tn aPe te-am tot cdutatqi-am mur:it in iPe multe qi curatesr-am murit strigindu-mi dulcele copacinortul dintre ape vine mai aproapeqi *A prinde-n brale qi m[ duce strins'Poezia Irinei Mavrodin este o neintrerupt[ incantaliedelicats, feminind (dar nu lipsitd-de yigg3t9'!l::tlt-^li'simple fragmente dintr-un cintec fdrl sfirqtt' 'E:ste mpreslouniiateastilisticS, lipsa oricdrui accent dlstonant'"""'ie .*" unei conqtiinle artistice neezitante, la.a c[rui -:l:-rizare "f cititorul nri a fost martor prin ani' ca in cazul atltorpoefi, qi ii rdmine doar s-o constate:SJ rrt,"L n-o*-L a-t* vo^if(r/t- o -4 -lr,a- I\Lce' I*,"tB ,* bW r.-Lu,,;$ /*"-^ \'{\*'.-'Ne smulgem din fotolii moi de ierburide unde ioate le-am Privitgi vom compune cu uimite- 9i cu artdun cintec ou'ptt fo"Lea toletdaptfl qi despre sfinta sete'Sd re{,inem qi aceastl not[ definitorie a scrisului IrineiMavrodin, ,"r. ,,ro*!;i'i ;;;;;t 9i cu art["; ea nu elibe'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

iT'Lixr.rriltii:u'rlffi *tllttli#*ily;suiitoricegti -atung'[' i;;ttfit"";"' u'q H-Jieajma sa' asiguilnd-o"^;trry f$1 ,L h^'' ^-'a. La r*c'olaali ).f f,. Ic,i.rAI^^* cX'tl' #!tl bx'*;J;L *#"{,f otJ'-*"'i f YAIW"^ --+"t *,*^'-ftX '+ '*;,,,Jj,t"u- 3ilit'l+-tl,*,,& r^ t+ .fiI^E*.( ,t*t - 'tt+o )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

iie\DESPRE LITERATURA T\BSURDULI.INNeobignuit de masivul tom Lupta cu absurdul este, dupi cumexplica autorut undeva, reducerea unei gigantice teze.de doctorat' Cumgi alte cirfi anterio"r" impr"sionau prin prbporfii. cea d-e selcuminscrieh fi"i" rtrtornicd a unui ^comentatoi de mare anvergurS. Citind lucrdrilei"l N.--g"i"te inlelegi irriit a""u" de exceplie a cunoltinlelor sale in filosofiegi literaturd; Et de spus despre orice obiect literar abordat omullime de lucruri (adesea ""u pini la exces), are ribdarea a-l scruta din-dediferite, vizind deplina situare spaiiald; are, in fine, prudenfa;""ghi"ri unEi metodologii plurale. Aga cum cerea altidatd Titu Maiorescu, Balot6 'este de o realE,,transparenpu i., fala operei. Transparent6, ins6,."" l1- ,seamnd .;i acceptarea iominaliei de c6tre oper5, dup6 cum.:rici :,f. Titl- lcul, nu lncearci, Iidel unei concepfii,. sE domine opera' ca atifia altii. S-ar1putea spune cd i{icolae Balotd realizeaz6 condifia de echilibru, cE intre eI Jii op"ta are loe un d.ialog, fructuos pentru amindou[ pdrfile' (pentru cineva de fJrmafia gi personalitatea celui care a scris Eupho'rion Ei Labirint, lacob Burckhard si problemn Renasterii, urmTtz, operaeste o identitate obiectivS, in, dependenta de sentimentul criticului.Edstind", ea trebuie cunoscutl, printr-o laborioasa eercetare a elementelorei constitutive, a opiniilor rostit" anterior desprea ea, iar propriile intuiliise cuvine sE fie avansate cu congtiinta epuizErii operafiilor preli- 1minare de cunoagtere a obieetului, aceste intuifii fiind ele insele, necontenit,verificate, duse pini Ia ultimele consecinte. Existi critici, unii de oseduc[toare insiste4t6, care aproape cE nu ne IasS sE vedem opera, eiocupind, practie, intregul ecran; existi allii, aidoma unor evanescentejocuri ale vdzduhului, care se topesc in masa operei, eu nobiLd umilinffl, \servind exclusiva ei punere in valoare. Balotd se afld, cum spuneam, }ajumdtatea drumului: demersul siu e vizibil, dar cu discrelie obiectuliritic nu-I anihileazi ca prezenfS. Duhul ordonator pluteqte peste solu1in rdscolire (gi orice miScare literar6 ale cirei sensuri nu au fost epuizate,cu deosebire cele inci productive Ei recente, amintesc de suprafetele incerteale genezei), contaete anteice dau zborului justificare 9i forf6.Lupta cu absurdul presupune o uriaEd informatie in materie, de Iainlelegerea fenomenului absurdului in plan filozofic, ca fenomen de criz6,Ia un amdntrnlit excurs printre strSmogii literaturii absurde, a precursorilorei din veacul trecut, gi pind la analiza tenace a fiec6reia dintre ideologiilegi operele protagoniEtilor aeestei miEcdri (solide eapitolele despreKafka, Albert Camus Ei Beckett).Cartea lnainteazi lent, eu oareeari dificultEli la lectura ,,obiEnuitii(-- neincetata verificare a fiecdrei aserfiuni, abordarea problematicii inplinul ei, cu saerificarea aproape totali a oricdrei ,,anecdotici( determin6,*lmpreund cr.t proporfiile textului, aceaste osteneall. Balot5 este didactic \in senS rup"rio",-el instruiegte,,sans en avoir I'air(; se poate spune, de ialtfel, cE intotdeauna o lucrare de acest tip, in care nu ambitia unor demonstraliipersonale ocup6 intiiul plan, ci structurarea cunoqtintelor generale .despre o miqcare Iiterard (fireqte, pe o scheml personalf,!), urmdrirea cuun aer de obiectivitate a sensurilor general, sau doar partial, admise, oasemenea carte va p6rea didacticS. Ea dd cititorului (iar acesta trebuie sdaib6, pentru a o p*.cutgu, un anumit nivel cultural) convingerea cE se iaftd nu inaintea ,ttto. schitre critice inspirate, ce abia urmeazd a fi dezvoltate,ci pe un teren sigur, din care se poate alege cu bogate informafiisi poate - totodat[ - inlelege ansamblul respectivei miEcSri, ljniile eide torf6, justificarea sa in istoria literarS, Eansele de posteritate ale unuia. Nicolae Balot6: Lupta cu absurdul, editura Univers, 1971, tn colectia www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro,,Studii"'

@ALTER EGOiPentru smiitorii din generalia lui $tefanAug. Doinaq, deceniul {960-1970 (mai ales cea de-a douajumltate a sa) constituie un r{stimp deosebit de rodnie.Iubitorii poeziei au lncercat qi incearcd fa!{ de acegti autorio dubl6 curiozitate: ce scriu,,la zi?"; ce au incd. de dattiparului din manuscrisele vechi ? Doinaq e ndscut ln, 7922,dar lntiia sa carte editat[ este abia Cartea mareelor (1964).In reviste gi-a f{cut debutul la t7 ani, ln Jurnalul literar.Cititorilor care nu au acces curent la coleclii (unele publicaliifiind rare), abia volumul Omul cu compasul, din 1966, Ie-aoferit prilejul sd cunoascd un num{r de balade doinagiene,revelatoare, scrisq cu 15-20 ani in urmd. Aceastd dubl{T*" I^ J'ls^ I rtp^+"a.l,.J. t",*f,'@W'@n bhlade lumineazd. peste ani pe creatorul naatur,cu mijloaee sobre, al unei poezii cu fond filozofic.,,Poezia nu.e o imagine a realului, ci o replicd la real,o construclie - noneuclidian{ ln verb"-amintea poetullntr-o intervenlie din Familia, iar in privinla liricii de ideipreciza (tn cadrul unei anchete a Gazetei literare): ,,Vorbindtn limbaj hegelian, Ideea (deci orice idee) are un comportamentdinamic gi dramatic: ea poate fi oricind

yom afuma cd poezia de maturitate a lui Doinas le estesuperroar{, ci se cuyine sd scrutdm destinul literar al acestuiscriitor $i,,perspectiva crea{iei sale de acum, tntru totuiremarcabild.ln Ptasd rarci, poetul deplinge infinita delicatele a Iumii-uc^_aarLR-..Dac-ag putea s{ prind ln scobituraurechii mele zgomotele toatede pe ptrmint- ag auzi !i pasulcu care-mi dai tircoale pe departe.Ori, poate, stai de muli in fapa mea;13" ug!! atit de mare, cd. p.in' ,a"eafdpturii tale ce cuprinde totutz{resc pe fdrmuri cerbul cu coroanao€ coarne_mptrrdteqti incendiate:$r-n urma lui, sub ramuri, vlndtorullintindu-l gi_aqteptind s{ se desprindeunul do altul, ln vlzduh gi_" ,ie,botut sorbir _ de b"rd;;'ril.r....-t O'W"X Dr.;^XhjI-L di.;{r-t ^rr*po.em -Moartea e mare (ca.Ia Rilke), fdptura ei line eitorizontul. Omul n-o poate vedea, ci doar astepta. Dar.. cumanrme ? Rdspunsul i[ afllm in proiectia sinirolica Ji, iirJicerbul este poetul insugi,- iar vindtorul _ moartea I vindtorula;teap+"d ca animaiul s5-gi termine addpatui (rpi.";id.versuri: ,,s{ se desprindd / unul'de attul, ln vdzduh'si_n ane.7bobul sorbit-de botul care soarbe,,), gi abia atirnci 'salildpund. De unde, concluzia cd moartea nu are putere faticle om atita yreme cit, el e in plind cunoagtere de'lume (decigi de sine)._E aici o parafrazd Ia cel mai'"o[l-.oii-Ii"';i;AL r-t*r:olle: 6rl"U;a etr" O-.A i,{tulA 2^ o. n5aryE1ea, wniglly -sului gi, pierind ln abisul contempldrii, Narcis -e forma elin6a izgonirii din rai (,,suferin|{ a pierderii ingenuitdlii inilialepriri autocu,loagterea fataie"-' .rm li rfirrre Dan iaunz-ft,-;t Fr"dfi-^I - olt ,,*i;v ,frl^! ?-. ,rrq,.-,*..P""*_",^,^1, ,!n-I, ,uo^ I,n. [a-prt"J-f*"%*ngr'oa-., I' **.t *#i[J !^ft k ^*-,t;,c- k,^X L^ *',1, r*,*, ^';L,,f,r**J v ^.f',+ P^ten"'-'i.kg,fffi$ rtrffi#'u^^*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l.+tnLnJ*^.r"e),f,*tr^ ULry& (hH*l ^.'*d f#H*,i,tr*in in'i,vna''$r."t:'zacesta grav, lipsit de frivola lncrederetn eficacita'f'ea -fPoetulcunoaqterii, "deci' afudr-i cu atit mai multmomentele de har, clndimportanll, reline-'cu bucurie -totul ,,pare aievea" (Amiazd, rwsticd.l, ,,cind se scurge lunaca o rdqin[ pe copadi se simte izul / de cear5' lngereascd'".Chiar tri aciste riromente, de materialitate triumffltoare,poetul vede, existent gi inexistent tn ambiguitate, lumeaintreagd ca o pf,rere triL ochiul unui demon-deci al uneiidentittti rtrnit6, cu durerea clderii. Firegte, scrutarea lndelungda- limbajului li dd asemenea temeri, cuvlntul e un.p"[i, jefuit d6 ldcomii anterioare nou{, verbele folosite decii maii din trecut au ajuns doar ,,tdri!e ale rostirii".JDin multimea de piese asupra cdrora privirea lntlrzie cutdesfltarej mai semnaldm una, [Jmbra ja. Aceast{ umbrdnu e altceva, zice poetul, decit apa genezelor paradisiace,apa divind; dupl i[vlrgirea plcat-ului .cunoaqterii de sinea- omului, apa a eurs la picioarele femeiiiAUk . nicnrvoa,,j- $ o'il:'"'/t^;.!, ^-,'ffr"t ih^; ;-i ^'^{r*L '4elo )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

VREAU SA FIU OM. DATI-MI SUGESTII!*sub titlul cuprinz6tor de ,,Prozr satiricd( Teodor Mazilu gi-aadunat, intr-un v-91um neobignuit de masiv pentru cirlile sale de pin6acum, o insemnatd cantitate de lucrdri umoristiee scrise prin ani. Gisimaici, una lingi alta, schile de care uitasem, cunoscute din reviste ori dinplachetele Insectar de buzunar, o plimbare cu barca, vora pe uerand.d....Teodor Mazilu are meritul de a fi propus, acum un de-eeniu si ium6-tate, un anume trpgq !xm-o!, 'persorf4. clfgig. r:?_..BS3l.Ji.e"]gtr."aF{imirrinE: Murie-ani;e po;ntei;;ai;';i.curE }i, E ri ares, pro_cedeul de a le constr d. Acum, la capdtul unei antologii de aproape pitrosute.de pagini, e posibild o definire plauzibili a tiiurui au ,,eroua g"rrMaziIu.omul din aceste proze satirice este, mai intotdeauna, unul dedublat,care-$i -exagereazdqi forteazd viala sufleteasc6. Face acest lucru dintr-unmotiv foarte simplu: e interesat. De obicei e un escroc, virit in afacerinecurate pin6 la iminenta retinerii, care simte nevoia s5-gi p5streze senin[tatea,,,un suflet de eopils, ,foarte util in activitate. lrimescu, din o. crim.d perfectd., se mustrd astfel:{-, PuX, },J d, nn, 1* r^ ,4" -1---*--..--**'*-1-"...."...t^...o ^Lcatts ,-Qi oevin u1 fn$v-ia pol?c ai nervos? Nu, asta ar fi o prostie. Nu, eu n-a'l-.sd devin niciodatd gn -tip irascibil. N-am sd mE lin ie belii gi de femei.. De ce sd md destribilez, cind existr sentimente'curate? rrenuie sr 16--eninLrr oar^eni.63 '^^.^ a_t r.- _ , .pu un. eJo.rt de- detagare, Irimescu iqi impune (dar face.asta tot In eadrul organizirii,,crimei((!) sd-i fie siid de holia pe care toc_nar o lou,intervenise i{:l""i.dtry"r!ffi*ix{.}r,?dH,::}"1*IiTll#:H,11""HlijsE oreee in concediu il siril;. ai f; t.;"#;? nu decad pind! halyl 5sta, igi reprogi cornei i.ir""..r. Aroamenilorfi fost normal casd mdatitudineaschimbe in bine,(.Astfel holur, cu mecani,sm-ul regretului. bine declangat,eu superioritate se poate la.c"1.c-""."gindi{u{a_si n-u regretd. oarde Mazilu pini siiuai[ este exploatat5la rimitd: notur af nas i"-"il;;Gili: $ft simte indignaL|t..'*L* -.t {

'cind nu-i d,m atenfie,-o ignorSm ca gi cuml\{dcinoiu,n-ar exista.ne-a maturizatlor, viala, tovar,seii "-privimreprogeaz, fetei arese (din ".u."rt, "rti"r'p.ouremele(. Tot eI,,"ra"rtMdcinoiu moare dupd "oJp;;ili";i.),',,fiir qtiitine? Mo"." cE tovardgulin sensul-din u"" (,j'.irrschi{a Internazionare moare((.are, Manoreet;i.$i i., *"Jit"iia' -'intime, ,,omur dsta mi-a.condus primiifraze_tio:fuli'i"-"i"re-,;i';-" .rarui, sr_mi ridici""'l,HTi-;,XtX"HFi#l,HIh#,i"ii,X,:',:T:'it"11};l?fi ,,"",%::lH:-personal' Iuat nu-din Eedinfe, ci din-comentariul{-,cum eliterarcartea? rnterJs-onii.'p;il;intii al sdptErninaieior:Are lungimi, e ;;ib;;;ecit parteaiar spre a doua.sfirgit treneaz'.turate, altele.u""i" ;;;;;;" sint bine con_!p.l un consumatorautenticitdfii:de se indigneaziild #il;il sutera ae dorulcind ii ""d; ;; ;r;;;ril.ceap5, o sparge el cu-pumnul:cE vrea sE taieIl,_-Aqa se m5nincd ceapa. . . O spargi cupumnut! sd fim simpli, r\{aririEij ( .t.B.ii#;';;;fi.:aduce in sufreturffi'."rti#il;"#:tS"o!'T*ll;\e'+ide'"ro.i-l,,ii.;;,;;il'iDffi:';"'mun ca f iz i ci. $ti a_ ti ta n ur a e ia - I as:n{1 "iqi*ix1i":*f J";ii:;, ilffilTYi;i,":jll"?*|I,","er rrr-am t.l",ro.*";; il;;;"i-Me crezi cE am ficutIn pranur compoziliei, migcarea.epicd propriu-zisd este aproape'absentd. schifele sint nigtepreferat6 de autor t^ehnica "",i*"iari-a" "",r'ru-iu-"a."* personajeror. Emonoi-ogrrtri intrerupt $i, adesea, dedelicioase.comentarii scurtestiiistic, T. It'Iazilu are o manierd a sa bine fixat6,'deauna, s-ar putea odatd pentruspune tot_cd este prizonierurcumproprieispuneam qi in sare formule.cazul altorDar'prielnicd autori,..*orwioiil-;;r;"fixdrii unei fi,personafitaii-artistice.nu o datd,{I\Iazilu este, temDeramental, dacdEste nude u,,artfei mizantropsi firesc, ,"ilJ;;;"i"r"eel pufin unr",r.ra ,,obiectiv(.in tucrdrite umandsaie. sinisuspectd;;;r"'^";;;. ce migunicind el ;;il";; o inclinafie deneinfrint spre umorul .r"grr. In lv""?"ia, l-" pjid;;ffi:":;tii=iu",xEi:t.su::,,.1 j#it*ii};i'lh;.n,t""l#t,.j,{",i,:ijnchidd ochii pentru-'-su'' veqnicie.i.lr PUZla9' apolT_.ectura pieselor lui Teodorvrzronarea lor pe scen5, dejectabild2Maziiu este, nu mai pufin decit'frtirturisim c5 succesur de public inregistrat ne-a surprins;:[:"'j::; piesen-ar;ustiricap."ili."";;;;;'",l,{iff f*Yi,']';,1:.s:T:.!." g.",,1m ,"iT;liro;l#,,"i"lii""X1ii- nu pentru cd varoarealJf*:fffi"unul scris "" p""ocrpu'"" Ju ",pri."J] * gi"a"i unei refetede "Realismurs ru-crdrilor.dramatice, ea giacest scriitor, .cgr al prozel0reste unul satirice.;;i;,semnateconuenrie' ;" soticitare';;;"#eNu este important;iit;; a cititorului ce lase degajd din aceste.intimfie"i-;;;;." se intimpia,-cii"r"-nificafille ceven{ional. piesere .deautor, la modul hot,rit con_lui.iirazliurnoral' Eroii sdi sint $i nu sint ""'p"j"ri'tu o"riJi, "a",rii"iz'nil"n uri irtgesturilespafiuiio. p".,tru - a fi infelese- au nevoie de participarea intelig"-1g="Pentru a folosi un termen de iuiina, "iiii"*r* f.|""tuto.rt.,i1.nu este unur vomde zieesituafiie cd(de'i umorulelluinuMaziluunul maievitinuanfat. "i"ii".rriJiiil'a"mai greu'a" J"ii"it. acest tip), citualele qi melancolicele "saie $;i;;;;r provoacd;;;a;^",spiri_irur.ri"9t"*Ji"ir, ca ra pieseleconstruite in acest scop (cind hohotim neazi' in proscenium,v'zindu-r pe pantaroneimnuri i* r"""""".sofiei ,"t""i"iil.se, c5 into-noi qtim cd, tocmai-"1:3"i, _." ti.f"ffi f" desp.e caresoldat if"i"i,se rdsteste ra- comanda"l"i g"I"i-il;ruff S*"i"lf, sau cind unRisul produs de rectura i,f i'ril"u" incognito).interiorizat, de -pieseror i"i-'r""a"." o veselieiriJir"'"'.'1"'Ur"."-."t"ritE, ,rrrrt indireet.privitd mai vecind de.cu tristetea.aproape, lum;;-i;idestuld precizie: este.'unra-"-rii"'i""ri'il='a"t*ir"rei"i'ii"ri"",-* a"t"--r.*iri#" cLLmigcE indivizi reductibili, p""irr l ,rora,irlu"" in care seAcesta trece din-p"iir},-i*u5.r"iiri-"iJ#itaiinagine'.i" _intelegerea, i"",rn singur tip.nuanfate pentru a se reariza indeajuns;;?;ii; ie aiversit"r";'ili"i'pede rind lichea.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

..{Dmatura' snob in floare virstei, intelectual ,,femeie normaldsatanic, cutlndrr inclinalii metafizicescu qi-a pierdutintunericului increderea "t"r"1ia zufletesc, inamanta om carelristicaiinsetata sd gi-ofundamentar. q.a.m.d.a acest"i """igtig") caracte_ii, auel gtie u.o, i;""*;;;;e-_ de fieeare pareaata a fi aceea cd-carJpricepere, sint atribuielef5r6iirita fi i, analizindu_reniciodata *- o- eu.vederea unei judicior.e -,,intreg(. O" ,.ra" auto_scrutarea arto_.rroaefa.i,. aict"i"irrCanalia J"" iii"r"r.sistematic5 ai" pl"rJ" l"ialtceva,M;rii;ruciditate. c.r- p""f,r"J -"rii"rra, inainte de oricetoatetate, t6rie notriuniiede moialecaracter, (iubire,lagitate, sinceri_rtatorie,treaptaJ;;1i[";;'-de simpl5etc.)numi"e nu depdgesci timbaiutui, deEte o mare dezin"ort*a-i..Jiiirea ".t"iirpi.aI o"amaturgurui dove_in plan acestor ;"tr;;spirit'ral,. MiEearea. pu..orruiJ"i^'"rt" favoritr,deurmetoarear-"ju.r,cumpdnd (iminenf" ;;;;"ti""rJ'ffi""r".la un moment"1*.1 solufii; de fiecare eserocur aada a;unle Ia- cauticoncruri3 ci o gansd de sarvare ar fiaparenta de om intreg, cinstlt; cusursdmare abuz decopioasdlirri"g*"de u*oi mogtenitg _-el se-autoscruteazdlnsugi prezenla sauilt.,, a constataabsenfa ;"d";i:r sinehotdrireacalitdfi ,"rr"torrulde a o cdinld,rua pe sinceritate,;J;;-;;; uu"a. oJrt!-crouliiJeiatigi programeazd acest examen,sentimente, rentele pe .mutatii morale radicare,care re.vaqtiindarbor" t""u,rie eE apa-.E ii;De."u;;;semnarat, in eele din urmE,1orimpresia a" "iJaiu,".cu cititorur, datoratd, a personaje_iil ;;;ti."i"o..rpii"itateMaziiu vorbesc nu privind ,rrt ""i,?iil-a#"i:; caricate. Eroii rui,pr" altul, ei cu oehii' spre cititori sauspectatori de pared ar fine sr ne 'aminteascd gi nu vorbese *""",r- ei..de-adevaratelead;nu aefioneazElrajulo.icii ria;l;;;";"rt "ebirocratic,.semi-doct ""eineva cu lim_ffiJrlo.rri,. sint greu'care sddese exprimeImaginat persoane,,serioss necontenit 'exprimi protagonittii -un-1cu rir".c; a$a"uieum d.i.n ploptit-iuu secttrern de serios, "iir'ii ti"n,*iu"nturle unui AceSti nebuni iitarnfcit.-:. Fi;t";;i, bdrbatdacd ins,Ei prin_.cipala modalitate de tdentific;;;'l .9", ".rimua:uiuil_ r" este refuzatE,;|fi -:j,:p1icd totugi faptul cE acegti eroi au o '',ritriit"t" indubitaiita i-ricredem cd hot,ritoare in viab,itatea acestor p,pugi urnane, care eersugestii pentru a putea mima"fiiliI;;;i,;:i:,Iifuiug""", mobilur,orprofunde care l-au condus p" ""i"",piil';"ti"."Eir"pll'"do_oameniMazilu'degicheteazd omul i" g"-"ur."t, p"-"i* a vedea in ie-mas*E trisEturilece definese fiinfa umiira ri"i ["i"-.inaeouite .. ;;"ptr;u, autenticitateaaeestor trdsituri. Maxima extro.,rertire a personajeror ( a e6ror prezenf5reald poate fi eonsta-tati undeva irr-rf""r'r"i t"'ii"",-,]r.r, cer din fa+"aoglinzii,. ci chipul. reflectai i"-"Jriiaa *li "Jr,aJi,ailti face din fiecare- orieit de meschin_l.i.1fi coiaiua -un semn de rntrebare in drepturomului' Un om apropiat a" ,""i irl- o mecoaniczs iluminist, de weme cepoate fi demontat gi montat, anatizat ea o instalatie ernDe o savoare deosebtr' ir"t i".:"t"$^"i"ori"!;=L'"oii vorbese egal_ridicol, cuvintele lor par . ri a""Lr]rte eu foarfet, ii'ripit" pe pagini, ceremai neasteptate sintagme-tun ilbii;"r;#r#rLtii,"ase, flori de stirjxtr*::r,"i:T3"?,Ei:l#;;*;il"*x.fl:L:::?':*r:#":fi*t-[,-''t' sint o copilS eare erede ca ioiee zboard, impricit(!), se minincd(;[at6gi o pdtimagd declar"!r_" g". $rasopt9.4[r,Domnigo".ul''r_.r., ascuttat cuma.zimd. atenlie qi in acest interial re-lEiiv ..,rit -1"., indr5gostit deSJrtffii"ffir"tilrl. r.) woi, caarei;'il"_eooperafie, cuno"etem foarte bineneasteptate, ," ","j.l&,ffi "o:.9l:* *=**: r, _,;:i;#i**:;Hil d;am de gind, renet, rE pi q9"r-i"-l""uncr,i in-rai;';;;r""voastrd. Laintrebarea dumneavoa.t"a J" ""^iu?'-r"urt gest, vE ,roi .aspunde urmdliTil?;;S*T?, rocuinfa *"" ."ili_;l"rr+,'ii il',,,,rur respectivei*-:i'"rrrirrr;:;lif, ;i"Hq{*S**-,:*-i*$'t-;1j;fi{',,\'Ii-a apdrut imagineaahiil;i";il i., "utudin urmi, nespus de drap(' ' ') unde e Gabiieraz_u;eg-q,,iiL ,"""a nespus de dragd? unde, 6.5r3:;1""i' fericirea promisd?s 1it:enturne inui iaruot ettrern de-(1e70 -1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

wa--\BATALIA PIERDUTA$I CI$rrGATA*AdunatE, seleofiv, frrtr_un tomde propodi,il,e unrui roman_f.es";,;;; insinuanh-rltitlu, sunind oa o pmovocare, In bd.tdlia pierdutd,pouia lui Dan Degliu ingdduie tetu.ite constat5ri.cea mai irnportanti privelte unit-atea de ansambrua creafiei ,poetice a acestui autor, intr_un destin li_felar cornrRlicat, dau. nu mai pufin autentic. De laintiiele, pufine, cornpuneri de poezie din Caietulamintirii (1942-1947),-"yeefrifiUrir- plecar gi dorni_nate de Arghezit yt^i U f";^rx:'parcul vechi, cu iarba iascaEi fr.unzarele vilvoi,este, cu vipsele noi,ca o ceagci chinezeascd.Cu smarald qi eu topazgi cu nimeni pe alee,care singurd se_ncheieintr_o panglicd de-afla2... etc..qi pini la Drumu_l spre Dikson, din 1g6g, se desfdgoard,construindu_se, o cariere Or"rr* originali]),za^re m e d i ta ti ve. gf I ::Hll[::, f ?fin :; j:,:"::X;laturi extreme ale T"tridesti,n a" po"t se justificdreciproc qi se pun in lumind;un fi; Jou.r",cititor astfel,dornic si cEcunoasca'p""ri"-fuieste moralmente Dan Degliuobrigat (cu atitlamaLuttaceasta e constrinscriticut !)!a., p";.*d;;didei preeon_eepute, de la un capdt la "rtrlJq" cum autorul gi_ostructurat-o in actuala antologie.'Poernele de intinsd^ notor,ietate in ep.oc5RusccLazdr(1e4e), Minerii d.e lad.infapte M";;;;;;de(tesl) istoriesint literari,aziceea ce ,r" ojtiga sd le discu_tim gi sd le inferegem in cadrul unJ ,prio"de istoriceanumite. Fdri a intra prea"ai""i" i"fi.ri""" ei, amdori sI atragem atenfia asupra ur,"i-fo".t" cuminfiproced6ri a foarte tin5rului'pr"t;;; acei ani care,aldturi de alli creatori, dornici sd edifice o literaturinou5, calitativ diferit5 (ba chiar of""a'""f"i tradi{io_Dale, ,,r7pg6i..), au reeurs la modetit iiteraturit popu_ffiq*lil;;;*'.Y",D[intoarcere a privirii-e'P'{,c\cdtre poezia popularE ne pare,#:r:":ll * 3j'-"',";a ceror ;;;; "o#"ii de crariricdri,cit se poate de fericitd,-;; Jiill "irXrtfl,' Dan Degl,iu: In bdtdlta pterd,utd, Ed. Emi,nescu. lg7l.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@firegte, meritui exclusiv al lui Dan Degliu, el a pro_cedat astfel in consonanfd cu destui altri autori, pre_cum : E. Jebeleanu, M.R. paraschivescu, M. BanuE,M. Beniuc, w.Ce$igE>-Ci[t" de nu,me, in mod justificat,s-ar putea extinde.- Judeoate in plran artivtic, cu oohii critieii de azi, celed'oui poeme eare i-au asi,gurat fairna tindn:rlui DeEriupistreazE un farmec de lrabnied vetustefe, cuprin-.- :Ug-tlEgini vii, pline de miscare)'\g_e umor, o anume simpatici discursivitate de tiporal -definitorie pentru intreaga poezie din /zbdtdlia pierdutd. Cel dintii, Lazdr ie lo Rusca, este 9ieel mai bun din toate poemele lui Degliu _ pini lacele cu o structur5 intimd d'iferiti, 'rnai apropiateistoric : Nagionala nr. Z, A auea Si a nu ouio S.r.-ln Lazdr d.e la Ruseo, intonarea in metriel populard(tot din lirica folcloricE sint preluate, in c'frippersonal, viziunea naturii, baladeseul; dd o gravitateindubitabil5 rostirii :ln dunga Banatuluipe cdrarea muntelui,in drumul oierilorla crucea pidurilor,intr-un peisaj !e mlref eintec bdtrinese :Mdri, colea drept in fa!d,lins de ploi, colins de cea!5,creqte Padegul pieptigpe costiEe cu pietriq,pe culmi cu mestecdnig.Dar Lazdr e_n pegtere,pe culcug de lespede,cu brigcile hdcuit,.cu pietroaie invilit,cu gopirie la cdicii,cu munfii la cdpdtii...Poernul *.Y?:r,onrlJ gazetdresc, de un patos,"T ,lT, st rrurr, neconverfit in poezie.se ing6duieCu,vintelorrapidalialiniere *Jiill'u"ui irticol de-rtrtrir.,,. i', r.^A,qRi:$ ^i &;&," ,^,,. L,lvr-I-' i t'*:**,nai, c..Wi{C^ ; t\&lr-, ;*t"tr"rt%nf*br^ fu?A*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ili.* ,'^!lr,*fi ,-" l*r),1,.1" r"kL1 a cxtayun^ot"-.H /t,^r; or"oYnr*, '{*o-.rlvria-""f,u L j,-i-,6e\\__-/\rh,ia"Unra', ,tu.iatoare prin sintagmele pur gazetEreEti asamblateversuri. Lazd,r se adli :in{se*..gi-n sudoarea muncilor,in risetul pruncilor,in goapta frunzarelor,in plinul gigtarelor,in clocotul tineretii,ln toattr lumina vietii,ce din mustul trudei cregte...Satisfacfiile de ordin artistic sint mai puline inMinerii di,n MararnureS, epos aI suirii in virf delunt-e a unui agregat. Nu ne pricepem la tehnicd,dar de ani de zile ne frunem intrebarea : de ce Dum.nezeu respectiva rnagind trebuie urcatd intreagd, atatitea dificultdfi, de cdtre voinicii mineri, ajungin_du-se la sdrilodirea,prin sacrifidiu de sine a unu,iiaJ.u {nu este qemogglg, curn ar pdrea rnai natural ? E oinrrebare pe crrre arn auzit_o ros.titd qi de allii gi careinfluenJeaz5 asupra ,,drarnatisrnului( d.in poem. Mi_neri,i di,n MaronnureS, rnai comrpozit,in eonstruefie, cuciut5ri de ordin formal lrnetrici diverse, dialoguri,rime ingenioase etc.) este mai ri.u scris decit Lazdr1 de la E?sqq in sensul cd ex,terioritctea abord5rii,.T^:ly?"'iE tr, flrr,"*{ , t'y, o,ic; kaTzfinut. Cu neglijenf5'de repoie" gribit, De$liu no_teazd :2'u L F.-+t:pe drumul desfundat de ploiun caimion s{lta in iureq,spre Baia Borqa zoritor,purtind un motocompresor,magindune :pe care o vedem ulterior in silnicd ascensi_cdtre stincoase cErdruiun car se duce eu tot zorul,gi-s noui frafi in preajma lui,gi-n car e motocompresorul...E interesant aliajul de imn al metaluluicu cel mai mareat sdmdnitorism :gi tehnicii:=*:ii:::]:':::::-i:www.<strong>arhivaexilului</strong>.roiiri:::i:il:tl:::ii::ri!aliir.'ilj,

lirr,,rnit,!, :iili: :liii:E dimineafd ea_n poveqticu certrl elar, ca o finffind,cu soare proaspdt in feregti,cu limpezi fluiere la stind...Tindrul poet incerca sd creeze tipuri, garjind teribil,ca in cazul lui Remeg, artificier-'bel.irr;,;;;"";;;;gisegte nitdragii dinnineafa, O.ii'"r, el, clt 9i babalui se gti,u u,nu,1 pe altul ,,oa argintul-vi,uo ; Remeq erepezit, face glmrne m,odeste, ii mr:sh5 slciitor ,peeei tineri, ooreobat ou blindeie el insuSi a" foraJ","-rorl Remeg are gi o po,veste a lui, foarte pror"Ggi lu,ngd :Inginer aveampe unul Avramcare nu o dat6ne_a furat la platd etc.Din intregul poem pistrdm unele reugite parliale,ce fin mai mult de genul"pi",p"""um gi fragmentedescriind efortul "i"if, S"rtul de eroism:Munte, munte, brad bogat,trdsnetul te_a sirutat,piatra cd !i_a .i"S"""i fparc5 s_a l6sat urt' ,ro"pe lumina ochilor,gi din cerul inrogit,soarele s_a prtrvilit,..Formaiere rachytei (1987), urmrnd celor doui arci-palidd poem5,este aleituit6tuiri epice comentate,explieflnd,," p";;;;teIa moduil a,oti,Aie, il;trT1iil::?T,Tetrtalr ce aprri Ilacea : din ,,gladi,rArma lui Zizska Chlorul _ ghioag5 ..iiduh de fier.Tronut lui Doia .ch:3:gh", .liloi,r..o"riu ca iadut.$i roata"r"u-oqtie Bdlgdradul...gi limba ghilotinei,"fii"d;obespiepe((.r{,a aceste elemente constitutive se adaugd buzduga_nul de aram5 al lui.Stu"t"-nrriri, i"""uina bdtrinEminuiti in Illinois ae ,,taicaiiJoirr"r"orrr, gi ,,ar_mura de ur5(( a unui erou _"i puii"'"unoscut, negrul{J^ ( lrr3 ) .-a.- :gerlsrre este jocul poetului, care confundE diversei;ll, urice. rX,,": " n 1e, I e',u o"- fi' "ril';# en* tradi f iDupi eeonarscnrrreazi ,_ ;d;";;T}tr":1J"s lo "*rJL? t* ,r-L, '-- '&^O - ^ lE*, id ^r^,l.rr^*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro.. ',,i1]:

* N,L r-r" tf [" tr&-1-+of tnt{- L r^nE t& l.;l+ltu,ftudt*t* {af* a! a. r\^r nr il*" l, ,*cr/ri,tfc^ryy '.r,U M'V4^- yoe^o*;nt Jfi-W'tuot, t#eaioy, v;'qde prozaisrne oral-vioaie :O cUpd, tovardge inginer !N-aud eu bineori vineun vuiet de rugind din Reqifa de ieri ?E o discutie la oleiErie :-aceleaEi veEniceprobleme tehnice;uriaqul simbolic de ofel este descris cu eomoditate :semeAla ta frunte(l)aurori de fum Ei v6pdi,soare de noapte peste dealuri gi vlipeste ereste cirunte (!).,Prea prozaic Ei, ca sI folosim o expresie din textullnsuqi al poemului, ,,adus din plaivaz( este qi Primobaracd, urnde arpare :{fiutorutunu Floricd, de-l avui ajutorprin cinze'g'treila Electroputere ;irntd zdndrea-zArzdrea in lungul zilei, dare un lucrdtor straqni'c, lucru de care ne asigurd guralivulrnegter :Trdgeam tareor alde Floriciqi incd weo doila aco,perig...tZ ln d l"'*ln'!- t n^"r74-Degi eonstruit ingrijit, cru irr,tenfii de contrapunct,poemu,l Prima boracd, nu se ,,1ea96(, diatogurile luiinsistent zburdalruice rdrnin depante de poeeie. $i inpoema urm5rtoarre Spre lara uisatd (1964) ddm decorijarea sfitoasl a poetului oare lncurc5 lucrmrile:nu, nru se afld in fafa urlr.ri varpor orientat spneCalea-Lactee, megterilor ,,cicis li se pare :c-ar fi mai degrabd,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

niscaiua rezervroarepentru digtileria de azot.Aga cum este ea dispusi ,ln asbuala antoiogie _poemele de largd respirafie (1949_1969) oeupa ju_m6;tate din carrte, ceaJsltl jurni,tate o:prinzinJ pilselirice ltrate din vol,umele Cetsa mai greu,lgSg, Cer_curi de copoe, 1g64, Minunite d,e yi""or" zi, 1g64,lara lui mt-md.-uito, 1969, $ Drunul spre Dikson,1969- e greu s6 urmdregti evolufia poeziei lui Danilliu in in.tnegrul ei. Astfel impjrjiti, antologia teobligi s5-l urmiregti pe Deqliu- izol,at, pe rind, ingentrri, epic Ai liri.c, de unde gindr:tr cd o dispunerecronologicE a texfulor, indiferenrt de dimensiunile ror,ar fi de preferat.Cdci, fErd si aibd loc o rnupturi a identitdfii artis_tice, liriea lui Dan Degliu, mai ales cea din ul,timuldeceniu, poate surprinde pe cineva care_i Sr; ;;;;poe,mele. Glasu.l poetie e acelaqi, ticurile de oraJifate,voeativele (,p6i vezi ? ; hei ; hei sE zicem ; precumgtili ; ce sE rnd vorbirn ; pasdmite ; oare va sd zic6 ;hei, voi plaiwi btrtrine ! f nomc, megtere wdjittor ! ;treaba asta ; ceva talent ; oum vaa eu ; la urma ur_melor; cine gtie ; rni rog, aSa qi_a* ; bunioari ; ce_idrept ; daci nu mtr-ngel ; dacd_i vorba etc., etc.), darI f,,$rJtu-se de rrla.rile, incredibi,lele traversEri je prozasfitoas5, rirtmati din pomne. vom preciza cE ultimereasemenea texte de miari pmportii, de la Nationalanr.7 lneoate, se inseriu, de drept,'in orienrtarea liricd,rodnicd, definitorie penltn-r a,u,tor.Vom cita r Meduzd. moartd, rirelodioasdcinrtare a inefabilului, ce indreaptl gindul lectoruluispre ritmurile l,ui Edgar Allan poe : -Viscolul din adincurimi-a. zvirlit la pdcioare,intr_o dimineald, o floarede g,heafdveybe pu,trezitoare...O ridicai, o lEsai, munnrurai :ce superb strlbiteai,parci ieri, striveziurl sarai,picli de stinjenel gi m5rgdrinte,iu,bire uois5, adusi aminte,vis ndrui,t in cuvin.te !Impresionant, peste ani, esto omagiul intitulat peun tluier de fag, adr:s cintIrelul,r-ri aionim, ale ciruidnrtece ,,umbl5 singures, din veacuri, pe cind :Illeqten:I rdmdne-n umbrinegtiut gi plin de slavtr.ca o floare de d,umbr.avd.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

, { Al* lnal- 7on",r,*t-!a N **h""b L **$ f Vil; r\1c,,r\.- i rd(,r!""* /(Cdtre Proteu). postul marilor priveligti indr:striale qisociale e in srtare sE surprinrd6 migcarea tlmilX, ex_presiv5 a clipei insegi:'!1tare;luminii1,t", uar'. uilr,a- Y, L n"n;-fu" ofn;; fi".*lJir-" "*{-"r,*k;el se lasd legdnat cu feridire de lntoarcereade primivar5, aducind o nou5 statornicie._ffi@$i caeegi cf,mpuri;i creste,fumegdtoaresub stropii de soare,gi roiuri de vise,de gize,de stele,lunecd lin, a poveste,9i noi laolal,td cu elelunecdm in lurnin6,pe-o melodie duJ.ce-a.mar5,inrtorgi din iarna morocdnoasiln prim5rrrarS,ca dintr-o zare strEinE,acas5...i:+Poeziile valoroase din partea a rioua a antologieis-int prea murte pentm a pu,tea fi amintite artferdecit prin ,,sondajs. O ars p,oetica gravd, pe temn :arta nu plstreazl viafa durabild, intilnim in pomnl,.doar, cu mihni,tele verstrri :Trecu,te_n file, frunza pdlegte,mina allturi za.re infrintlIn rrolurn mai g5sim alte citeva ante poetice, de unsarcasm nefericit (Preeum, ..Aga gi tu, principlut)t,monotone gi neglijent scrise.O interesantd seefiune o consti,tuie poeziile N_ofiudzut o balend, atbastrd. Si Oglinzi incelogate (cu altetr:"r_ piese de inspinafie innrdirtd) pe tema copild_riei. Oamenii mrari sinit cei scrutali Ji.,up." copii, cu,,infelegere( :tinjeqte, pini la adinci b5trinetiviEtatea bolnav5 de copil5rie ;De dincolo de ridurlqi de ochelari,ca dinrtr-o odaie incuiatd,cu nasul tur:tit de fereastr5,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

copiii se uitl la oamenii marioa-ntr-o oglindi lncefcgat5.Liriea de dragoste a lui Dan Degliu este, in fine,un domeniu de referinffi. Simfirea sa erotic5 e unade o b6rbiteascI delicatefe, umbritE de melancolie,nobil5, cu lei,t-motiv,ul dtrruirii ,,bolnave( de sine :0 dW lt ,t 1^,"{*" hJnl.e,"W*tFb-a- l,t (@jlla;{l.{ i't" -,,.^ ho^ot', f rr.*rbk t ;'rl;h L via"^Hcu mutii adorafie:LingI pl,aurul,verde-n amiaz5lotoa se legina ame!it5.Peste noi, ca o piazi,raze lungi de rlchit5.Parcd gi girla se leglna,siuful, qu,uitade soare sub[ire,gi tu, legdnatd-n privireca-n vint o lalea.Dramatice cinteoe de fubire slnt qi Schild de wsqi Remember, a;L cir,or sobru- deoasilab str5bate custrictefe drbmul. spre dmgootea pierdu'ti :i* t* {e4..r+,tx - r. r^ial t*,{ T^ S:fuI^'*--- 1---@nfigureazd pe deplin un destin poetic, mrurltmai bogat gi mai ntran{at decit 1+m simrptificat noiin aceste pagini, din necesi.titi de demcnstrafie. Este,totodatS, trn destin b6rbdtegte asutrnErt, cu infringerilegi victoriile sale, aqa cum au,torul insugi o spune intr*unlapidar catren :lubiri, deaastre, zimbete, suspineruu s-au lrierdurt, ca undele pe lac :tot ce-am trdit rtrmine scris in mine,ca virstele ln cerc{-rri de copa.c.d,c; hr,f l^hn& t;*tt * o,$;.( rszr )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\./s,T,o^^lt t"nrue{- cx*1" ,(,,; +;.'*, Nrrrb^- ,*, (*rr^+ ,;rt*'k,^yt'- LActul citirii nu e, in-cazul luer'ril0r r"lg,.rl_dialog brind, ci o continudcindvadreptrecla::_I-"il;;i"--;""u1*i;,";Hil::rl?:"r:u""Xt";.:?H#X,l;;""1"..uj,"j jii-1'",:*::^I::';tllv.t;it;;i;";;.,trig",taransatgroaza unui cititor care se pomenegtlginle cqcirfii qi leava unui pi.t"rfintuindu_t il;;-t"E;;.lJ;;iiiegit;;;i "ji...ind din pa-gtuma la;*x{!?,G j3:f jl'J";jnr:,,*f;;'i"##;':iti'J'"ri-i,t"'-*,t,AEa s-ar:#"1,exprica, parfiar,unie, straniu. """o1"-"lrim!itddeMaiautorsintdupdinsa.qiereeprionor,toriulrlt" &piicaliiinsusi ininIc"J".*i]Iuaicare-se intiinple--ri"i,tdt"" intii, teri_imprejurdri istorice. f""".iffi;.;'i;;"" ,,p"""Eiir"Ts rui Neagu, inbdlfi dedundrene.teroriApoi, ;t"J;;si nestiut a marilor;;;;riD(sgbtextul-#F%acestei inctinafii..de povestitor e unul polemic: oamenii sintnemaipomenit de interesanfi ;"i" ;;" spune scriiiorui,-exist, locuri qipersoane care pot rdsa, oricind gi pe.oricine,sd se ia alfii dundcu guraexperimentelJiiirit" cSseatd; n_au g" decitaiurea' Intr-o intervenfie ai" .""i.i"_-,,l,r""ir"alur{ "iLg*"";; fi". ,,innoitori( deF#rg-sindu-se tinerilor prozitori iqi Neagu, adre-{ "*p.im"o nuanfat6 p.ot".iu.ru"A spune simorrr artistic,:'adicd .$i cl"r, ariilil#^;,.ruu"--Joria.i5"""Jrrr izbinzii. ur'"ri.il"ili*ii,i"",impurui durabilit,fii,neiertdtor ar ciritorul.ui ;l;";i;. in fa[a ochiuruiabate de ra F;L.lyi#'si t"p"it",$1;ilfi;; marea rinie a vieiii, poriregtetot ceea ee selumind ai" j."r["""i,l,i.rt",dur,. adeva.. i.torir'ploL&"r'i.rregistrat simpritate,cioplit cu zimbete -5i pdstreazd i.o"ieu intr_un!f ,Iiri lira"t qiraftzonele jocuiui sterp.rdzrbfDar firuiai;i;;fugii;;._.e condeelorimprinegte inpreturindeni numaiiil""{":Aff i;:ffiAgtome.area de ,*,##'i:":1,.",,T,'J;il"T:*:l#1.5i-".pi.it,r,i-ii',,rifapte,-de-;;i;;la;i'rJqj^#,iri,precis, atit in povestirile .it comun, are un scopiii"'.^"'#""ur rui.Fdnuq Neagu: ere sint doarT:"ff'e construcfie, servinJ-i;ilt;;"" unui edificiu ae'iaeatitate supe-Ne intrebdm ilsd dac6 nu s-a exagerat cumva eu acest pitoresc ar"intimplirilors rui ra1"g \9ie"i-frr'", oare, un efect stilistic insuqi ine_ditul gi pregnan{,a extraordinird"*"rt"r"-h;' "'1"?'iJrtrucE existi omagie stilisricd L '-"u:!.r,rt"r,-r"i"i'r.ri" de a irwia ",]rirrt"tu,cele maiobignuite rucruri capatinJ-la' Ji'r,i.a._a"- firil';i'riT.El face partedintre acei oameni aaruitri ;;; p;;a- ,Eiii"t"'ri""gill"au a scoate dinmoarte cu*intur si de a-l face se "i".ur",''io^a.i.ir"'ir.rgu gi exploziis.dup, cum insuqi cere creatorilor de literaturS. Iat., spre p,d,, o extincfiqYri*?'3r?r:'i::5 pe hirtie' ar ri plasal-"-il obiEnuit, ca un evenimentmaitoate-;Jilr""ii"'siilit],Eli",*,?i!?*illff ,""XrfliT;,f,ry*?:t"pmaticd a frazei. a".msreg ria"a"iioJ u"rii""i=ffi "i"*iriproiecteazi pecititor in ptanuril":?:;q:- ;ru&Jili qi neriiit"i,-...r#r,r,o gravitateafinalE_a neriletiilor ee au agitat t,r*L" eroilor s5i:.f ,, 0 {^c;^.X. lfi,,{fi.furtre.ochi, fierbinte, nlucltoare, qi cizu cumunft neeunoscuti$} -rn "imiiE.flipa,- unire numai inoarat _ in pimint, qibratele pestegi se uni cuapoi pEmint'Fdnuq Neagu: Ingerulln udpaia lunii, B.p.T.,a _.strigat, E.PJ-., 1968;editura Minerva, l9Zl.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

eurgind in Dunire, cu oase sfdrimate, cai sfigiali gitragici,femeimortinecate,lingiuniremort, p6mint gi 'up" ri '"irii,'"r"g"r" uitare(.nemiloasd insd fie F5nug. Ngagu un poet in prozd? Hotdrit,mit6tinu! Asemenea cala--chiar dac6 iprecieiea noasi"a pori"cunoscut excesivliteratura ", de asprd _ anoastrE prea multet aSi ,iilide lpoeli in proz6sobicei, oamenisint,ripsiii de b rear6aceastd "o"EtiiiE-"1ur'di"e,d"confuzievremeinadmisibil6ce facintre exigenlel[Rezult6,g"^rn-iit"""i".sisternatic, lucrdri dulcege, obositoare, ""ro"-ao"asilnicieca in toatestilisticd..Nrg,.FgnuEcazurile deN_"ugy estepoematice un p.or"to" adevdrat, nuanleleale scrisului s5u lin de fibra intimr p.rro""uta6iparbd " saieignorind. ar;irii;"-eristenfa rnod,urui poetiiprezinti reuendicd.ril.iaiw;;;;, mai crar, poeticestilur sduticitate, le pe'pozifiile piozei, cu ar:toritate qica pe auten_nigte drepturi innas-cute. C,,_r*"i"i' t-"irl, fraza fdrd vlaga,;flitgare a prozei .1 proze u seo., ain-sariie.-il;d;-;#;;ri:'[Ji;i";fiindc5 in firea rui Neagu predominantlitd, este ;;f";;'deexplozivr,violenli nedomo_adeseo:i ie$i+ aeValeriu "ri.impulsi;iil;;" aici, cum Cristea, gi sc5derile'saie:-,,t"mp""*""t remarcaNeagu ii Imprrlsiv,lipsese.-uneori lui FEnuEsim{ul r"a3*ii-J--p""p"itiilor,Rezult[ autocontrorur.exagertui, extravagante, incdlciri de 6t i"i"rin{eleasi in "ru,;;;iliiitafi,sensul cel mai-larg,;. Dupd ar- -r" -.,rudu, proveninde vorba de exceseredintr-un prea plin.Impresia cea mai durabii6 ce -odd la recturd paginaNeagu este scrisraceea dedeF6nuEd.ensitat", in pt"rurt.bosatd.,""lr"ai""iil!r"",a stitutui..,Roman,t tigiriii gi de naturarefiecritici,ij:;;A';""j;,r=,{,are densitatearemarcat muifiacelorYstele pitic6, Lnde-un'graunte ",,cintdregte o toni p[minteasc6. - r -----' srourLE de ue materie ruaLerl€_Mai e de observat saltur de congt-iingi artisticd de la povestiri ia-roman. In cele dintii setea a"-, p-ore.ti fdd; ;;;il';;".esii ,,frumosului(.neobignuitului in sine, fraza ru-*"i indulcea cu^*Iiuo." ,,colorate(. rnTo.-rrr, Fdnug Neagu face un efo.itrivacurentriri _,,iit""air.iii trr"rgrqg, el .accepie"" #i; ffil-6 ,ff;;sporite, supunindu-se cu aaruiie -tttaH' ;I"i;i-"J"irir,unea maturit5fii artistice congtiente.in carte. e opli_La capltul masivului v,qtuqie-tlospectivdap5rut in edituri (lnMinerva,z:d.paiarr, lunii,maioritatea povestiriro*ciir" "oi""ti",,giuiio-ie'c;"p"io, tofis) cuprinzindImpune qi una (mai pufini; F;;6lrd,;ifiii" ,rt" eonstatdri importanti,'. ri."Eiuj sei"i"i"a alegerea titluluieutegerii. Ne afldm i,i r"ia ;.ir;'iitr" ,ro"rti L#;;;: cu o mare puteresugestivd, er oferind cititorului ""ir"1o aaerera-ii,,Jr.,"i". a novelrieruruicelui care a scris"o*".r,rl "iri""""'qi misterios Ingerut o strioat. cine vafi optat pentru acest titiu (.;l;;ti; -se preeir""rx irrt"_o notd _ ,,a fostefectuat6 de redaefie""i"du"ii"i*ea autorurui") nu-putem gti. Nu ezitdmsd spunem, insd, ca auto.ui Fi;;;; l.i,i"iririirtlr'il*"p.", ugor in cazurunor piese mai pu{in.rearizate, .ru a"-" a"ep;;lt;;" lsemnalate ca atarede eritica 5i ia iparitilie ior airt"ioa"e;' "-i*,ir,iJ-"I"*ptr, unei lungipovestiri-prima pe teme citadine,'a--."rJs"*=l ",interectuari,o sutd' de nopfii,- compunere cu ,,schema(( la vedere, al cdrei ton e preaarareori personar. o sutd. d.e nopii este, crede*, "uiirai pufin realizatSdintre scrier,e in prozd "tetri'i-a"r{ N;;il,'a"i"#agitoare pind rai,":HL::#ir'"1ffije lucrate p*"a ai" "i"t".ii ir"rii., ^l poveste insditard,E semnificativ c5 aici,- ca gi in alte. rocuri unde autorul renun{i ramodul sdu propriu,-atras de numire, ouiu-.u"i,*pi"="i.r, pagina se des_personalizeazd, pierde ,c"" farcirr"tiu p.g care o exercitS asupra noastrii"i'Hi.lT, Iffilu Neagu' xr-1i'tI*.a cie,i -.i#;1i"duri greoaie (rafJ#::lJj j[]t+:::lx,'il.o:"':t#"$]Er.:",1i"*t"::lt:,",;:,iTt,]i-ffilt+f rl*'"i]Hffiii]d'r#"#:1fr:*li{:il:i;:ffi- inclinarea constantd.a. 1ui .Fi*-^r,"agu .spre exprimarea pretentioasd:t,' . . . I\Iaja ascundea totur. ascundeaa..u"i""'. umerii- ochii arbagtri a"infricog5ror-de ."i"_illipise er obrazul."ii""iirl,l"lJi"ra"" zidul www.<strong>arhivaexilului</strong>.roplin de

::f,i}""::l* ::?"iffi1iiltiffi?. ascundea strrz,e inguste cu copaciscdderi asemrn.toar" riihiT. +! in bizara schili ,,Zgomotul(, in,,Iarba vin5td(.- "ae"-a"ati--pi"";ai"-i"tffiii.i'I"u"rori-ile (cu ArfRigo gi Avia, nume cdutate"r! ""o"persona;e sofisiicate;. In aceasta diriurmd, ca sE ne spun6 ea ".oir"-arein 5ur,ri"""i ,i"rt de veac, autorurserie, concettist: -,!ruou.l.- et ii, unduids, t; ;;;; ii"*urou losJorescentdoudzeci si patru'de ini". c"*-_itiri.lorair, .,rigo."ea ei este Ei ,,Moqtenireasiar in ,,Fintina(- poemjeazd despre adresarea,rr'ii.ruir. aventuros,siciitoare deran_in vocatival,turdm ceror ldoctore, L.rJur"l. ce s-auIn fine, entuziasmatnu neumbdde crincen"de ciine(.naialiurreunere ;;;;-;q".,,Luna ca odintre actorul noto"iu a"!o"i"ii'ru"."taru1 ".9ri"i;-6;;- rungul diarograionfiil."rr""i,ug, de o arti_ficiald cursivitate: -ra -ferscenele bucureg-tene rememorate, ori impetuozi_tatea erotics din finar , ;;i;;i #i"a"j il;;;;i'confu, qi dramatic',spre o capiE de fin riscoliti de vulpiu ,,literaturizare(. t- ;; il;il;eva fars, un aer deIa "oru"Ju'rla:i-eri destuicare_F autori,p,ir""aar in-carti;;;;" fi't.""rrt" cu vedereaca Fdnug Neagu ele au art ecou.^*itinr".,. {?rysx:.! -r-:[d::"_b*xJ,@t"u *tffi"cnrar qi in cere. citeva, fatd de'car; "ap"i:a lunii,texte totar neizbutite:-"if,;l;;;H;:s.e intilnesc pagini'ii, deosebite, 'adeiea' .tJar,lit"".=" st.""tr."' l;;;;",c a mai tuturorscrierilor sale' ingddyr"i" uj-l;"]*.tu, s.,prate1u-mai-i"r.,u ori prea stri-*Tli ;i #*:.i:;r*,i,iiJr,riit.* colorate, episoade ei personaje ce_ripot fi judecate cu severitate numai in raport cu cererarteH:t""rHr"""rr"H:rmpreun, eu Inqerut a strteai,-niiF!.Ji;ffi"'i',iiloru de prim, im_portanfd ale actualul.ui. monieni f if** romanesc.spuneam c5_titlul ;;1"i_"iii :_d-';ipii"'t"nii _ ofers un fel decheie a intresii proze a'ruivdzutdi't;;$sub iumina,l-11*f Ne.agu. rr;;';;"stui prozator e una*i* ::!ure, blestemald, fascinantd, favo_rizind intruziunea. demoniacill,-,i.'asupra ranuE.realurui nue tulburatde un obiectiv,de viorenlaviziunea|i p".i,r.[, saromancierurui clasic. T,umina r";ii;. .r""Iu'rror"irrdrtipir"iil^ detagareaacfiunea are roc in -ilil.rr prgna.riu.li'p"ivirea,,i, iar eindcea selenard: soare aizdtor, iht."rg.itsi;;;il"rJii;;;ititi apropiatepri., i.i_["^i" p*r de!itor(, zdpezi invirteji-te giil ;i;j,'i;ir;;; r"ffi.I,= #".", ,,apa mor_strdlucirea rucidd a_itii Heiior-i"'p.i"rarara evitindu_sePrin aceastd rumin, prs""rii'"tfi*." erini, propice scrutdrii exacte.gurant, ca-personajele inchegindu_se din sE se citeva iveascd traraturi.de ful_definitorii dau viat, maestiu (putinele amEnuntefizicemui gi ""oito", ,i"*"", decit morale,oricebiografice-il):'.i"^j,,rearism r"r-rl""u dem;;i; date-cum iI numegtein prefaf5 Nicolae- Balot5 _,cu putinfs specific prozelorintr_o iui Fdnus Neagu, nu ar fi1:1T-f""i ";i; d" q;u# L;;,#"irsionald,Ifliliil;",;"".flir'-1"u" in' po.,es-ti"i. de care$i ;.#'^."?r!il consecutiilor. u "p "ii1i i b" ;i; :iiy Stl.? li il' Il* l? r": *ffilr* i., ". r t,i' "i ; ;"Ji;;rn "Dincorode nisipbi;.a cdutdrii --r aievarataetementului'p.i-o"af,l'I,Ap", r"e";-ijr'.ecetei;E-;;_;";1"$i stasndrii.tr,s,tur,e specifice acestii prore.Tvaratrirl^"1: tu"a dificuttates,impta iaoud_trei momentefi _frffirl,,l "it*H:' :?'i"a:,f3,,i;.,x1tr' sa cad a tar, .,,, ;;, o,,ai s i,intr-untJa".'ira,psihic,,;;;i#il;';f"'i,.r:Hf:$:J"1r"iiff - i"li:f:ljin felul urmdtor: stignare'";;;"i _ veste^_ plecare _ suspendare.lntr-un sat din earalanui lrii;?, i., "r""_gugteiu 'i'il1iilir,""resc intumina turbure."n.Ep.".1 ;;;;;?ri:,"ad,Ili*.Jiri,de arsifd, vine'de Ia munte' unde ar ri pttu"t.;;;";*"-plude i.,rire iulgurantd: c,lare[iH::',"J":::"'"""1'""T?.;*#,"*;*=*o""aprivirii)veititorur".u.*afrxtg#i""i,i"oa"a1l"?'f ,";fi ":xTtH[TT,.r,:,,"11"1[-,::s5 derurdm cu atentie.faptele, ceva. ne avertizeazd ci vestitorur nicinu existd, ci el se infiripd ao""'iri"*i.rt", ".ouir]i "ur"a",de mirajurwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

df"l09,,..q#ffi;:,i:tiT.,:ti!:i",::ifi j,:!'ij[ffi ;{11",*,::::.HJg:?Jrlui vopsit in roqu, d"pe*";i 9;:ili, in iulger'ri" ,il, morlilor. gezuo clipd, cdutind cu privirile inrrilur# i; ,;r"J;;;"iuol ,,"," malurui,qi i se paru cE-I rovegte in fafd ;;;;;;" apelor pornite de ra munteg@cea formurare ambigu d.: parcd ii ruase ming,e care, legatd de urm.toa_rete; dispdrno "oo.nirucd in i"ti"riri" "p"i*ritit i,^"5.,ar. ra senzafiade mirai, de halucinare 1nu iiriiirpiltrr.e subriniatd prezenla acerei fatamorgana a cimpiei care este apa mbrgilor!).vestea se oropa-g, fulgerStor, tot satur tr,iegte aEteptarea riurui. auloc pregStiri de'belgug, micr confiicte ip.u..,.r- _"ur" dirJL"lugteru gi moqulce intindea cirripei{ q"b" ;-iid;i;",-pe.eti). Ntap;;;l;;" peste aceastiiumanitate exaspira* ;;;;;.'iil"rrtii'",r'"Jrri'i riiti.,a a Ei,,bdrbitei:f:: ;: #:f"'ZTZt3 p' ui e; 1 a". "fria',, "",,ii ;' ;#';; p e s or, b ur b ui -eratd.cuti,. neir&Nirzic' pdrnintut"tiii'piiai"iiiii""in adineirne*"rijuxB1t",:irl.'u* o a doua idee --tot eu funefie de veste, ea forfariuiui,"taiii"J"-""_"dtT#iJl:Hl"HT::l,,itrXrrrui:*ill$#:$in goan,' inarmati pentru""u.,i*i"-"]'ogri".q."r;;;;;:^i pu. 9i simplu'o-plecare din real' in regr"ai.-rili "irtgtir"--ffi1,?"''"i" serisurui lui-f anu$ Neagu, remarcate -in atitea-linauri,'-sin;'ilI= iri' r"Io""" intr_o'trJ: extraordinarr. Lumina r""1j "si"keun arum-"ei"i" ""r"" "aGi"gil.,,Copitele se infundau in nisip. Un.cal-se potieni gi nechez,. St,pinulii dddu cu pumnrrr i; ""pr" i"tj"ia.a"i:1rr"i e."'rtu"n, 9i v,ruritd eaobrazur unei b,trin". N[lp"r'rf"#r"..o,rrsr rJiifo,t""rr, ca de sidefse isprdvea in hina. s"u io"tu-J" ""orocuigea in albia riului(.iI$"r",lilt".ili';l'-}u ra'a ""G.e, citiva "ri ,,,orl aificararegi se opresc,a.ceastrgo",,a,-#"oa"!x;;::8ft.albia riutui se lasa,t::';lXi",l.i,=1"1i#:jiTi;+f a1r"iLta,"i"i"ii.ii"tl j:il p,rrsese pe er1u.ei".l. i;rste un'fr;;j'^,""glific &#J:, uttimii caldreti{'ceilalfi il -$;u";'pinuinsorird ar p";;i;uu"re rr"ro;;l ;lj;';rii" antologice:se vedenicdieri' intinzindu-se drept i""iitJ-"j Atunci ii J'i*a a" "."ti..I; ;;,r" "iurri mai na.ras-ira qi ui $"st"* ,r,ri .[#. pri'i isprivea.ofilea pe muchia aceluiaEi a'"rf,''"ia!;e-bratrul -ta"l, ^*ir"cd luna ce se1i lovi calult'"'""'iiJ _t!-j,HYai'J::fi:,r''#5X.T:,"Ji,'J;i"ta,aJo.;;;,r#ii",!Bcestt",.,"""u"""r"imense .r""' r,,r,i'3J:ffiji:j's decit ELarii .aratJitrt'cl- r[0.^ Di'. fltinc. t*)rpud-u a povestitoruiui,presete cea de dinainteaacceptare in..actuaia 'orumului vara buintacd., toate:"L;;;'_ cu.excep{iile arnintite _ sinurifi j:fiiirfi i J.:r i:*. i'*ii liu,: i l;. :#j*: i us, V^ar.a btLhnaAlrsrrLru uonstrtrc_ltl,2j.rgdactare, : : !, " y., y -maipi-I "ioi""^''q i"u"if".tll'i,i.,,"l;":;:.,?J3,!!l$:, T":i,-",11f'il* jHt,it* :hi::;ramrn ca lucriri ou,lr]nrr.mai purcrnicdi"r"rri"ei"rq.pe.linga prozd de.n:ici aim*.,sir.,i,;.;;*"_ probabil cea"i.,1i.r"i,., ii:"g; _ densa po_J_ii,|il,;u,",iol#T,:.. ;i ",."ii,,if',ll:l i.,ri.,,J",,ilii=,""i de postj(,,singurir.ate. "--'- s unor psilrologii abisale, inrr-o "ruir"' saibrticrtd de. Cit privegte ,,Caii(ffi onjEire iar6*ne.rr,,,*,9.'1-u^'*r1kr9!-q-14-3:tq?3'9r,1\-n a i.a ri ii ii.i. ; u p.I jt .a?i;I T ll ifl#",,Descoperind-riul( din'r"ijl" p"#I"u=*ntolosieirX ll: ;i otologiei) sinr sint pur h,,- ui addugata " ;i'!,"""iii!{!;,,i:':3*i*t ,*-::"r':'-.:;,{'il:'ifi:'#::: !idin iiteratL,." .o_a_: quLrE ulrrLre cere.^mai rrumoase 3}i,;:i pagini .':s*"1"j; a".p."relafie ."rrti" -pl.r;;i;'Tffi;""r:'"1::,:l^ut'j,.du personaje ,' -'- --^"'vrur dLrL qe capabil ;;l.I;:' sd invie ^pund'in$r gi sa pund "tJit inrfiyh::uncicindintriinil;1"";:pT,r.1",,,,:uf gaseste-atunei "r^lllil.? .ItY-:'", alteori i,ito."qu,'"itu'rri ,,"i,",,i?i'"""1r?*l1i.?;enismnrinoa candorii*,1$^"!;.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

o.* jil,;?,"i::tj:i:i""]:+,1uf scriitorul ne xt,,{i1i:ti{ii:}T,i,f;fine rncordafi, ":;:i:r,r#,i,;de team_bdiatul are parte a" o .jr[io;i" ;]1.:" unui posibil accident: 1; I*lilillpe aceea u prop"i"i sale imagin"tiinu doar pe a.paf,rs griji a^"rl':tl1i- "irtri, ci ca insaqi .opi*G"iilJ:'irfl1Tffi'ii;JTffi"lrll :-""?::,iirf'Aplecindu-se, arbia iegi uqor pernceatd. firur apei.rise Binicd,ascufit, parcdafifat de legdnareai .*r-'ti-;;rbgffi^'r?l-rr-rnica parascrriva nu-i auzi ii"p"t"I- din gurd,si-"u-r utr,- fi";i i"."ri, sa pluteased'ale pe riur insorit. Intii ise ia*-t"i.a rade orice primejdie, aurta"l pru;;;"i; ii'i,l"rrlr"'r.iiri o" urm,, uitindeunoscutd in care Ei.privi In jur,pdtrundei. uimit de lumeaun^timp i ne_malurile se pdru'ca'"p"curs ind,i'at, st' pea*a-.irri"a1= loc Ei cddar "" pi-ililcurgea,, M;;ifsi pq a.",i*r"uJ, p.i"-"niprl curgeaulpe, petiii.,a sus,trat in vad, propii din poiene', ;; "" unui "r" minz in_pepeni ilt*i-'t,clddite ra}r"gi'J'!ieap,tul aoua mov,e decle sat qi intrd i"-cimpi".,pir.,;ecu ""ri-a"r- ;;l;;; ;;i,T'li,il indepdrtindu_sedin atbie' Lrnaeezat i} stol de poiumbei g1""r"hi, .u Ei bdiatul!i"ai i; ";'pi;"r?ili-,," boabe de mei.- Ascultafi, le strlge el din-u;'*1,^"a"";L;-*tiiiiI"r"de soare, cl'sint ulii mulfi gi pisi'ci. oi".tr" a" it""u e gi casa ,intuluil.!-il* W, ^,t" ,^az *4 ru ry.r€t" Ju.^^.JTTfr W, .1ff ,stt'-d-.g,f, ;7J', ;';Aftlo'lrrtf.a- o* 'rniYnr,'qrb y-^torfi;i, Ierncl gi scuturind;atsi .e_ril'"ffi *ipil" --ri"i,schimbd pe loc intr-un Jorir"ri'ri"r1 :li,flijlffi::t'fr*'i"ir;1"*$:,T:;,,Dacr l-"-tb"itc5. 'o.beqte. ;i;^;ill?::f :H,*.:L"Sid?:f :tjhX"?f_,i,".,fi Lol:.f ijl,l"t*"*"gi: x*i:!' fi!'ii: ; " r:'. : i:#,'li l(1970,1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@?dt^ 't *;r*,oudln 1946, Comitetul pentru premierea scriitorilortineri acorda lncrederea sa volumului Decor penitentde Mihail Crama, volum ce a fost publicat ln anul urmltorL eJJir,^lartea igi merita aparilia in acea prestigioas[ colecfie, in careiecare debut era sirat [irat de aprecierile aorecierile unui juriu iuriu sever.Determindri este cea de a treia culegere -de versuri (dupflaceea din 1967 Dincolo de cuuinte, E.P.L.). Aceastd plachet[realizeazfl visul multor autori de a scoate cu o barecareritmicitate clrfi de dimensiuni cit mai reduse: cele patruzeeide texte din Determindri au ln medie una-dou[ stiofe lapi-I^t'r-)QjFF:e^l_clin acegri ani a poerutui Crama este, asadar,spre concentrare.Am vrea sd. not5m, mai intii, rezervele noastre fatd detextul ce ne std in fa!I. Nemul$umegte, in *rr"rrlfrf .!rtil.qrozaismul Iipsit de surprize, d6 o sLnind dir.;;ili;b'ji;tntll a lost:lntii a fost Apolodor din Damasccu podul lui pe care s-au scursciteva veacuri gi nigte armate imperiale.Apoi a fost cerulunei patlii fericite,in care localnicii se purtau bdrboqi,care petreceau Ia-nmormlntdriqi plingeau Ia nagteri.Apoi grinele,piatra gi aurul.$i 1us, zodia Cumpenei, a Scorpionului,a S5ge.tatorrlT, l-Caprei, a Vd;;{toili;i,a Peqtilor, a Berbecuiui. 'a Taurului, a Gemenilor,a Racului, a Leului gi a Fecioarei.,_,-!.1qta,piesd e alcdtuitd din simple vehiculdri ale unorl[l'# tljl,lff H.,S.J,, cule e in s d H eio d ot -li iii. c,","roi'iinu reuqeste ia transmitd&u" l^4,, t, #L-trflivd'V$.,,. h-a ^*J,.#.,t,.[ h ankct^,,X.a,* --ti*i1"*^V-;:J, JI;tl,'- r{Lt LiJ' $C5 , ,**,*A l;0*r^+; r* trrd.' Ilihail Crama: DETER$IINARI, Editura Albatros, 1920.Tiberiu Utan: STEAUA SINGURATATII, Editura Tineretutui,colecfia,,Albatros", 1968.Alexandru }Ilran: LOCUL SOARELUI, Editura Cartea RomAneascll,1920.Modest Morariu: SPECTACOL DE PANTOMIMA, Editura CarteaRomlneascl, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(o.r4l^*|r^*")--*t;ur,A0lr*.,, CrU;*^nr,-zo$, o i^r'I' Lt"i b,WW\^^,l"l;h* *'PoC{deau capetele noastre,ale mele, ale colegilor mei,nevlzute,sub talgerul soa-relui de iunie,ia-nceputul vacanlelor.Era o decapitare albastr[, o nebunie in albnevinovat6 ca uciderea mielului pascal,qi eram fericili Ia fiecarecddere de cap, qi-l priveam rostogolindu-sepind departe, la ugile raiului.- . Forla poeziei lui Mihail Crama std ln reprimarea discursului,pdstrfnd doar euvintele evocatoare, pline de sens qi desimtire. Melci, in economia ei de sunete, ie pare o exceientdelegre a unor virste revolute:Melci, codobelci,v-am cintat, v-am uitat...Virste reci.Voi ali pierit ln ierburile deseeum pier coroanele de regi.E aici o rdceal[ sfigietoare, amintind poema lui Ion Barbu.Extraordinard in sugestia ei'decla."t-rfri."ta-;;-;;;;;i-;;;(varianta III), una dlntre poeziile strilucite are ace'stui drtr",IICum visam,uitat sub cerul matern tSteaua bdl,ea departe.foarte departeocolind calea cdtre infern.Citind asemenea r-ersuri,. inlelegi de ce scrie (sau publicd)I\lihail crama atit de pulin. Er "va fi aqteptind .haeioi-ecloziunea fericit[ a inipirafiei, eind steaua'desti";[i;{;bate ea o inimd. Atunci i se'pare, ." oai"ir"ri-i.'lip,fei[,C-e/ ZDt*nnela,r^^ll"4l"* frh- ,.n,i^..a-,,.^ ok J,l-tll -. i'^r.\^tiin t*"r* c-4r\€. L+i ,*"lt]**. [... )'cr^ ,,kJ "-l* frr; \ r,.."lt- /www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

g{r-^T*r^bY (w).orale, cu. neltnlttile gi vinov.{liile ei, e pentru poet un rzvorcare se intoarce frecvent, mlrturisindu-se cu putere:Peunun pdmint nesigur m[ clatin,pImint ca frunza de paltin.Strig in infern,tac in infern...Bunicii fognind,ca o c{ldtorie de frunze fo,snind...Caut un obelisc, o coloan[, cevas[ mi sprijin.- Tac in infernde team5.Vine o steasd. Iuminezeapoi un calCine-a trimisca un porumbelni!el,cu botulcalul cude Iapte-botul de Iaptes[ m[ duc[ ?-Unde s[ md ducd - cleparte ?(Cantilend)Ochiul acela. ochiul vizionar aI inspiraliei, Ia a c{ruid-eschidere lumile se supun pr-Gfri t"iid.i"", ochiul se des-Sltrj^l*:i"qyrul tn stire s&_ole.. a.il"*i""*"-J. .i"", iiit!1 necgq3r{ -unei personafite[i-poeti ice (gi, prin extindere,omenegti):SI gdseryti totdeaunasuficienth exploziea determinerii de tine.Cdci toli ne vom imbrdca odatlln nepieritoarea cdmaq{ a morlii.9,,.*ti" antolo.gicd din poeziile edite gi inediteMihailale IuiCrhma ar fi"bineveni[e qi ; ,pt.ptr- ." :ualcltuireainteres. lnei, autorul. singur pd"t, al"llu, i i-am srrocrA"ril_isugerad o ar str evite ora t i r d ii .q;a;r;rb ii; j; ";;tii.b iriitti\-i{":,f*),i.?:,ll{i1$}:,Y"! 91y* 6.n;s aZcu i',i,iili1\icezd,' ffi-( sau coinodele iniiiruiri j" .'""iit.-irarlrg"t, ito{i il lSsau cdci stiauc5. scria versuri-'gi unui poeti-e permis sI viseze oricindmai ales cd visao cununE de lauri rotindu-iqi orice,pe frunte.t)./_'t.tberiu Utan gi-a f{cut aparili1955, lybb, cu placheta Chemdri'(E Chemtdri'(E p.L.) p.l.j Aduna iici poezii scrise,cele mai multe, ln anii studentiei. |iei. Dintre acestea. acestea, rioar doar rrnn- unadoud.trec pragul unei lngdduinle critice masive. O stie si!,)-rraurr, U.try 9i-a f{cut hparilia in repubtica liricf, inpoet,ul de vreme ce a selectat in volumul sdu ant6logii,Steaua_singurdtdyii, puline din acele ir*t".c,a1te, Versuri (Ed.^,_1o9ua.Tineretului, 1g6l), constituiel*:ye*ll] debul at actualuiri fo.t.- Frrit*"r# ffi";#;:nilele Chemdru ' '-- r---- vq ur'rnuete Lnemdrt ruv'-nu rdmine nimic, iarrro rr+^^ n *^-^xp'4inul pu[inul recuperat-totuqit-otusif;^.Urrl j,.pr'91 gpJra ^-T:i"-'ll'1"'.qlqqi autorl i;;;; ;;";i;; ("E:p:i::1965) qi Clipe (8.p.L., 1968) continud-.ei -p".;;; irfi"rTrJwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(cpoetice d,in Versurf, configurlndu-l pe Tiberiu Utan cel dela maturitate. Volumul din coleclia-,,Albatros" neajutd sd cunoastem prin intermediul opfiunilor manifestatede poet gradul congtiinlei sale artistice (mai simplu spus:ln ce mdsurd el gtie ce lace si cum, dacd igi cunoagtL putbrilegi drumul de urmat).- - I s-ar putea spune ,,poet al diafanului", lntr-atit de vizibil[este lnclinarea sa sufleteasc{ spre diafan gi gra}ie: toatelJ'crurile lmbrlfiryate de privirea sa slnt parbd-inconjuratede o sJerd cristalinf,Oa6f atlii mer[ sprev_iziuni grandioase, spre abstracfiuni supradimensi6nate,Utan e celebratorul lucrurilor umile, trecrite lndeobqte cuvederea, {ar gu mai pulin lncd.rcate de poezie. Floiile depdp{{ie, imagini arhicunoscute ale perisaEilitnlii, ti inspir{poetului o micfl elegie, frumos glefuita, in care simlireadebordeazE:Risipite-n ierburi,. flori de pdp{die,despre voi un cintecnimenea nu scrie.Geaba la cdrarestali inghesuite,nimeni nu v5. strlnges{ v{ dea iubitei.Prea v{ trecefi iutetriste flori de scamloamenii vtr calclvlntul vd destram5.Nimenea pe lumenu v5 ia in seam5.Caracteristicd este poezia De taind, adevdrat[ ars paetica,ln.umilinfa cdreia nu tiebuie confundat[ modestia rug?minliiItnce cu modestia felului estetic: pentru Utan, frufouseleaeste ,,pasdre strdind" ce se abate uneori prin grddina ia;aceastd pasdre strdini strdin[ nu e nmai pulin nobilS, ln-plan ideal,decit fa-bulosul inorog al luiinorog al lui Blaga. Umilinla p-oetului infala materiei artei rrtei sale ,il" corespunde .o unei conceplii aparte9::p... poezie, ""J" i"r-orrf'" -.airt"t' ar.*un"^"' piedrelorPr.elioase,. aruncate de hazard in locuri rare qi des'coperiteprtn, inspiralie purd.. Frumosul rar, d5ruit de'naturd gismuls.acesteia ,r,cu virilitate, nu e deloc inferior frumdsuluiurmdrit de artigtii fdurari, liguri tn g..t,i.i. Fr"" ,e p".i"fatinge clapele unui clavir-a cdrui claviaturil e construitidin cele mai suave petale. Ce tuqeu inefabil li este necesarlPentru a interpreta-astfel, e nevoie de cel pulin tot afitafor,td ca peltru a izbi viguros clapele unei orgi: numai c{,ln.cazul de fafd, forla rdmine ln degete, domolindu-le, echililbrindu-le atingerea intoarsd ca un girpe in lesuturi:Frumuse,tea, pasdre striin[,zboard. pe Ia mine prin grddinflgi se-ntimpld-adesea de scoboar{intr-un ram de-al meu gi-l infioarl.Numai eu, ptiindu-i pe aproapearipile mici cit doud-pleoape,rogu-m5. in goaptd de gr5dind. s[ iqi curme fognetele, glasulqi s6-i lase cit mai lung popasul....Acesta,.gi nu dtul ne pare a fi autenticul Tiberiu Utan,cel ce se desprinde din serie cu glas distinct. Nu i-a fosiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(iitw,J::::,,:I,^r"_-curoascd, -ffi;fr {ov3{a. anii indelungali de cdutdri,"Jo.l" a. "p ; "Jfi qj l},['j"r;i'f ";]Jifl#,l $f.uii].'tXant in urmd, liricul delicat*:"1,r5.u.n ,,poeta-vates,,, de de azi ca.e e.a"plin se simtee simlea inc[ inet f.pntrf c6peisajul tentat slliterar.nna gr in aceastd eroare reusea, fiindcd versuiile acelea::liq:::T:: pdstrau ceva fe-rmetetbr, ca un copiland; ;;;;t$,t ingroa.$ir^ anume vocea. Ne referim la anunie cicluri dinversurl (lytit), gi _nu chiar la Chemriri, in care Tiberiu Utan:f1, ,oTptrt _strjvit. de o modalitate Iiricd generalizat ener-*94,, rrej.o.Ssd gi exterioard. prozaisme sup{idtoare ln uneleIrn- Ducdtrle ce au trecut pragul exigenlii in Steaua singu_rdtdlii se ingiruie frecvent, ca "in aceist[ i;rii;;; ;;;;,Vd amintiti, prieteni ?Eram acolo tieiin lncdperea scunddeu dugumea murdard.Godinul se-nrosisede-mprlqtia scintei.Prin sticla afumatlclipea o lampd chioard.llivreascl oarecare,Plecaserd slujbaqii,in Sfatul Popular... etc.lnsuficienla inspirafiei dezvoltd uneori o metafordsa.scI oarecare, dind un text sdr5cdcios,. crisnnt crispat. Stilnii Stilpiide inaltd tensiune sint.intr-o poezie ur"-,itpi"il;fii"ffilui H.G. Wells, urcind qi coboriird ,,din noapte pinl-n ,;rf ;ca atare:Aici intre Vigee gi maramureqenimd-nchin in fa,ta voastrd, o, buniimei margieni !Procedeul acesta al supralicitdrii unei comparalii curente(,,Sadoveanu e un munte", spunea toatd. lumea) il intllnimgi in versificarea Sadoueanu:La locul unde munlii in capete se batgi nici furnica afll un semn de trecdtoare,se zice ed odatd, demult, s-a intimplatsd umble Sadoveanu Mihai la vindioare.Cu frunfile zdrumcite (s.n.), neimblinzili cologi,st[turd lupt[torii qi se-mpicard,-oleacd, (s.n.),trdgindu-qi collii stincii, au spus cicd, (s.n.) sfiogi:,,E-un munte dintr-ai nogtri,-si U ldsdm sd treacd,,.Alteori, ne izbim. de. cite o exprimare greoaie, in aceamanierd. mult practicat{ cu ani ih urmd,"a .oni".iu"iio"energrce, de fapt impersonale:5.Lt- Ue Yl\- arv.\qnA& 1,i.. d,,J- hf*r^*f b u,aq.-qrl ^l "fJN(Wt|3 cum pentru Tiberiu Utan. crea,tia nu este, cel mai1,9,.?.T:,:y" p i o...,-ci - o-f ,i;; ft1,ll^.lit$i I I',iiix.i3l? vutate "," "'a ffi ;- llf; aratd n i giartisticd vvLuur qrdua XXt,ltr acum o naivi-J*:de in*vr aourcriteriilo rar,_^_--,-,: 'idiat printre ati[ia colegi pri;,:"j1,.-f ;";;:'til"iJ'#i;,:., j:x,:i::ff ,,H':r,::l_11I,,t,"i.r.0.",,*r."ffi ,i*t;tr"iil:"";"trT:',',Ti:fi:*lJaltfet dect o..'..r*'li;;".;i#ob!inuti;: ;;Lll.,, l" ; - ;il' ;;" T'u:il; i : il"1'J,n,-'H;i'';poezta Jl,i;Iumii ?)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{rrg, In rlr.poema .Iza, /za, lntllnim Intilnrm o splendid{ metafori metaforl: anii s_auduuu.,,u adunat ca ua ,rpalruzecl ,,patruzeci de oe cordbii coraflu cu scrum,,. scrum,,- 8crum... Din f)in scrumul scrrrrnrrlacesta, poetul o qtie, se ridicd suavele efruvii lirice indiviJrre-ua-li:ll! :l.ldintre'ceie mai pure qi mai arte"tice j.;;;;il;;lirica ultimului deceniu.LoculPl soarelui este cea de a doua carte de versuri a Iui+g*1nd.ry Miran, dtpd Adeudrata intoarcere (E.p.L.. lg6blgi tot atlt de masivtr -cagi prima. Nu ne *ht.d ;;;;;iscoate volume attt de bogatei gest justificat ,, aoa, ;;;;-tatea numeroaselor poem-",-ci {i de indelrog"i" ta"i ."ari.rltdcere de prin ani. -Un debut'intirziat, ,i "ii...tiri-pr"i,presupune o masd impundtoare de texte acumulatd. - -l- Volumul anterior ne-i pl{cut, pared, mai mrit.- fra tnll_ :I . l1l.*d.,, dezordine,,'ca""-i' ;j "'u;; r, ;-- crreva tendinte ;;1.""';.;ce se uneau sub semnul personaliiltrii.soaretui (oLocilpioba-bird ;;ptid-t";.o..i; i;i ii;;#:' rt;;;;;i zile,.gta'Fastete tui Oviaiu; ;J";;- bun volum deversuri- printre eele de refinut din acest excelentIiricd, 1970p."ti"- q,i."y constituie, ,,. g"dh; s{ precizdm ""aceasta,un .Dpaslnapoi', fa!{ de Adeudrita intoarcere. Dupdnostru,sustuiaceea li era superioar[ prin farmec- l" Lr;;;r;;;l;;"{yli, al{turi de calitelile po'.ri"i iri Miran remarcate deilrl.l_^tlrTului volum, eforiul de construclie.uttreE un tom&r[tculat, comDus cu preocupIri de simeirie. Doudsprezeeeeicluri urmdresc ,,locul soarelui,, in casele zodiaca_le,zodii. poetulIigldrgi lnchinindu-i cite un imn sobru; metaforel.eil.sugestiile ideatice sint inspirate ailt de fisurile sim-Dotlce blnecunoscute (Taurul, Gemenii, Fecioara, Vdrsdtoruletc.), cit qi de ciclurile vegetaliei prin anotimluri. $;;H:torul lanseazd, simbolic, ddrintre gi'semne:Arcaqul zvirle claruri cEldtoare,cunoagtere qi recunoastere, sdge[iln carnea gr-n rubrrea noastrd eu peceli,in umbra noastr{ care bea rdcoaredin cupe vinete Ia ceasuri fumegate,in pajura nebun5 a fundului de "noaptece qterge- cu aripa ferestre asudate,in miezul vinovat al rodiilor coapte,trimite semne incruntate gi duioise,sdgefi de cintec gi sdseti de soaoted.9 fi9r, de aur, de niinic, de'tot' in tca,te,sdgeli mereu, atitea patifii luminoase !l-eui e blindefea cu aparen[e [erifiante, iertarea si. totodatelr-91?,".1-,.^drd: ,,in tainicul.pustiu cutreierat/cu coama vilrl j:irj_'; l,,ecloara ,,e nedumerire despre lume,,'gi rodnicie lim_pede;-Ilrirsdtorul toarnd har in si "eiaufru.iJ^Lr l. r speranla in re-$.i toarnd pace pretutincleni Vdrsltorul,tivind trvrnd^.cu-argrnt cu-arsi poteca vinovatd,el, ur, sufle-tul suueLul de oe sui, sus, carc-si carc_$l apleacd apleatasupra Iut,ului rI[dcitor'ulcibrul,in ceasul prigonit, cind simlurile seacd..Iar pentru cel cu .chipul prlbugit in palmecoboard amin[iri de varl'calmd,mdrgeni, palmieri, nisipuri Ei nddeidea clarira intilnirii paradisuriloi iard.Metrica poemelor aminteqte adesea de canlonele din Trewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

i t!4cento, cu aiterndri alterndri de ritmuri si rime megtequgite (ne partotuqi excesir-e repetatele rime compuse, de'genu"l: Vreme rr"- cremene; l9r 9 - induplecare; miltui -tristu-i, gi curioaslllplarea oer_ighetii,la genitiv, ct (Jngarettil). Fa![ de cuvinte,Alexandm Miran nu e un sfios, Iexicul s{ubogati se supune cu suplefe. Ca gi alf,i autori cu o bund inslruc!,ieclasicd, deci cu perspectiva istoricd a vocabulei, cu aventurileei semantice qi formele coborite in diverse' idiomuri tiintermenul elin sau latin, acest poet forleazi adesea cuvintele,{Ale-xandru I\Iiran, mereu alintit in viziunea ansamblului,-neglijeazd unele po-ezii tratindu-le ca pe nigte simple rotileintr-un mecanism. In unele locuri se simte efortul de umplerea unor cadre dinainte fixate, cu sclderi sensibile de tensiune.din AdeudrataIn acest sens, fa!5. de finisareaintoarcere, Locul soarelui prezinld neglijenle de ,,detaliu".La un poet de talia lui Miran sint de nedorit formule ca:,,freamdt de minuni / aprinse-n dulce-alai", ,,Strdmogul acrescut in mine basme si candori", ,,undele sihastre", ,,ciprilej de judecatd, / de speranle noi, egale", ,,tictacul inimii"( !), ,,icoana ta scornitd / de maestrul Botticelli". In fervoareaumplerii acelor cadre dinainte fixate, poetul plcdtuiegteprintr-o dezinvolturd ce poate fi uqurdtate (surprinzdtoareMh,'ww/t- ^,-,.^\ao'bLkl""r*- V')^";,fPoezia de Ia paginile 42-4J e ',,fdcutd,', o istorioardcu!utilc:llrrplinge crneva cineva in grddind, in piidvor, pridvor, sub pernd, nuse gtie.cine;-.pin{ la urmd afl5m cd: ,,Plinsul izbucneqte iarddrept /ln sufl-etu-mi de ceard,,.Dar ne-am referit prea pe larg, poate, la scdderile acestuifr+.,Si rr"^ra.,i--k ,#pU 4l^"l"UryU i^a',t^Ir u," a;L1r&',v 0. I -*-t 'a ILa-*Ir* {€- {r.ot[a- * t^O arh, d ^1,"$; o -F, ^ ;--[. kol,-;*'7cum nu se poate mai potrivit{:rrl"ilvNu,n ^rn,r#L rLi^* ^il,f*;un- Udt,t-Salce verde, rdvdgitfl,cine umbra !i-o mdrit[,legdnlndu-se de moartegi aproape qi departe ?Unde trece, las{ rece,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(4Llturburd porunca zece.pe -Fecioira din icoane. o slufegte djltr_o toand;floarea-candelei r. a*".Intrd ryi nu_gi face ."orr.Se ageaz{ de cinear;,-cupa_ sa nu scinteiaztr.yinul sdu nu_nveselestlci cuvintul mi_l ;r;6;;,gi opreste mori_le -7--gi inchide zorile.Un spasm al inchiderii intr_un destin, pe care gi_l dorestefil]f-blt cu unul nesupus-,,yr".rrria"Jabld,,, orientat soretllifl u',f', J #: o X:,?' !:!' ; :' ;;;;'J)' . .1,"o oi o Liii ;-;, ;;;;i,lrt":ilf,:Lpreil1l1ll.,m a gni ri c. a pu se m ern i I i ei".iDin nenceput lnarn veac in veac nesfirgit se mutd cerulmd mingiie cuvlntul,flr*"d:iflfi t{::"ji[i*HFr]nu".bmecuvintd inrudire$il; *#i.?#{1rir,#iill,fffi r m are,$icacaiardgi simplu,rarba printrenorii despleti|cit mai simplu,pretre,i de vint.Ne place sd vedem ln aceste versuria Iui Modestun fel d,e arsMorariu, Doeticaurmatddevdr,inaeafro"peatit in vorumut-a; de autor.;;ilT'ibou"stire Iirtra_a_cu fantome.3..P:!., 1?99/, cft si t".ipriio,i"iip,|rf,*tmd, rru se arat{ un adept Modest i.-ceu" ," Moraji-r.-putuu numi ,.firesculp oetic ", evi*nd ",o.i.reri I r'"i;i ;iJ;ltuf o.rt. r,s un dtoare.EI caurd poezia id aru f ar;;,'il ";rrfrlavir,d a sufrerurui.iill J,I "J' *i,t,'tlqH: :; ;;";;il;1 i ve emin t ur i n d er un gI1*U_r9rj* s.-a.ivir garpete dinrregr-a rostogolit duneintre noiTT:lde cu_loarea.amurgului$r nor l-am impdr[i[cu neingdduit{ bucurie.y^Tol1 de tamarisc se ehircea nevdzut,oar -marea incd suridea,cu drnli albagtri.^r,11.r:a a cdzut dintr_o datd,clnd marea s_a_ncruntatln verde veninosir nol ne-a& privit lnfricogafi.Ne-am imlrdcat ln sra-b5.i l' HXl,,,t lfltiltl cfl$arpele s-a flcut vint;h"t m e ; twww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

se-ncoldcea pe dunegi arunca in, noi cu nisip,cu gurile pline de nisip' 'am alergat spre casi, -gi marea ne huiduia din urmd.F.{"iproiectarea ln mit a iubirii: fiecare cuplu repet[ istoriaLl!li"]ri,lqrbat ;i a intiiei femei, in fericirea uauni.e , tr;,pttnrr, rsprter; cind se spulberd iluzia (si aeea parte a nouri*ine place in mod deosebitl, qa.rpeie mitic se'i"., ,o'".o"iivint cearuncd nisip pe hainer-e gi in gura acelor...r i"r-"'"r,lterna rzgonrre drn tot atit de eternul paradis al dragostei.Poezia .e,s9b;d$ impresionantfl. I-am reproqa doar i..l"i,,ne_-huiduia", din ultimul vers, cam stiide;t h context.Un motiy frecvent ln lirica lui Modest l,torr"l"--"rt"oprirea-cJipei de fericire, trdit insd nu Ia modul ri"".r.,-.icu un fel de exasperare mutd. Iar acea clipd ce trebuie'(sipo_+elufi l) o_pritd este chiar fulguralia edenului de draeos#.rrla,. ly eeft-end este o reinviere ln fraged a lumii. ca ii sra_ylile Tqu".inchipuindu-i pe. Adam "Ei nrra in .ri. aqai-iolYloment de fericire, in Nemurire :S[ rdminem inchigi in vegnicia acestei secundecind fluturii memoriei inc[ mai dorm.Primul gest va destrd.ma bucuria.timpul iqi va deschide iar toate zdgazurileqi ne va ineca in valul secundelor.Acum am doblndit liniqtea pietrelor,acum, odinioard.gi in copildrie (ca in frumoasap99mi.de __ Fe_ricjre3 Ia poate fi pagina 60),-afla[din imboldul de a to face una cuoDtectele, cu pdmintul:$j tr, pdmint, primegte-mil$r sparge-md din coaja mea,topegte-md in carnea tagi aruncd-m{ praf iubitorpe toate drumurile lumii... (...)(Ldcomie)tr -acceptarea congtient{ a destinului (ca ln melancolicavlzrune a ciclurilor vje.,tii _din ploaie pe ldrm), i" -r;;;;;:plarea senind a propriei'pieiri viitoarei-L:y t^/r*d v6 I,.+,,,*.2)ft*"< kc4lt tlr^atl\ g,.La,i 'i Td uor' e.ltX,ta- c,^lc,yf,L^-; )-ok,t"rhbl^*,^.}i\4.-*!_,*.(S{;1".)O altd laturd a poeziei lui l\,Iodest }{orariu este cea asarcasmului. Lirica sa-de medita{ie istorico_sociald, ., ,r..rtJamare,.ne :Imare, pare stima!ild; am putea cita citeva pirru(Fabuld,,..r.ii"Liniqte deplind); d,eplind), ar.' dai ii-r.-;;, it -;^i urmdm *ai i.rr.r"Ji'pu I;;;;;,::T-"r! t1ut.rl und.e pura'intetigenfd lucre#-;;1" .d; ;;:.rfj:tll. Ca ideaiie, ae ffi,'r'iii-t, "steo profunddrerntegrare a unui cunoscut motiv: greierele qi furnica. Cele:,r,T il1, 9 i n pi e s e I e b.intuit e -,d s arc'as m t;i,'i;rE1;i#;;oii p ro z a i c e (,, "-.I o s e ri n a ; p I ;; ji^; il;; *in;LX; :;din i1 biguciiuri,,). XJj,,l"l,F-"iilfib'+ , Spectac_ol de pantomimd este carteapoet unuitalentat qi serios, de o aldas{ linutd irtrf..tr"ie"(,trc3-m +4)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Co*rr.-(^*-,w b-*-nEste derutant, preferinfadarea unor intresi eronicarurui sec.toarecrujeana"pentru abor_intregi ("Literatrlra ";i;;;, g".-r,_",l;;t ;;;#te de biblioteci.9i fitosofirl^ s'b,aE). .sistemaiic, aupa titiuriiil'i:iiil:;":?'ide"il" ie revi s tE, ;p;;;i el,entuar nerii n i"" Tt"?T1,,1 ^i"."*l:io?:if:X'J lt"l"*;l *1.,, :" lTo::,,*: pri vi nla m enjll c r i ti c ur u,-er p u n eg i n g u ra u n ei i a e n-u tai j, a _,_ " &,r:, ?1i? ? !i?ir,i1iil*'tli:'5'*1""',L1:#*iT*AilF,iili-T'Ih"",i"-.mi-i""r!,",,!,x^r: ::ilde literatur,-"";;" o ,.,"ii;;;-"*, ;*f":;:lr:,#l ,:?,"rH f ,n**sensul practic, avem dovezi desture eE preferinlere respective in materie deH:Let":'st"intotdeaun;-i"i*iJ"i.,i,,!, au -rri"- ;;i-;il urmind a riRezultatele acestei ars_eritica, in ci**(.. t ;. ; ,/u-le. an .,-r..*ttt"ht" "3t nu erau, fireqte,fieline ihtii atenti^"i.trr"oililG rietGili* d# imprumutd si:i,j"l"Jfi ate realitdtii lffi,"Lth,1lrJ:::i{",:lf ;;il"j;i;:".U"""urui,domeniiacfuari:, n_Ini;;";?i';'1itii ;!,.:, j:":ff,1ur*:l::r,ilT?i:varietatea nu estelitdfilor prozodice lgnai de ordin ,iTiri",r"t"s-t""d.Ji'^i.i'.rotr* ci se r,sfringe $r asupra moda-c,rui preaomina'irersur crasic, "rigori( auto.rr t" are"r"l'ffi iit"r".p".ie, intiinil $r poeme in versliH;tiir:,:S""tfi,':'"deiiXT,,":ii " i " ". t J"'i'I"a ";i, i n -,r,"-q i-, -r[ ugtutzi paralele se face simtit,_d up d ear e e s te f u de ca ta "i " "*' n]"jJl [ .fl, ";' ff ::r",j THf ?:l* ff ,,r,Htl?la criticii noastie. rii"aea-ael"ii"'ilL"a tematicd, de genur: viala cita_din5, Delta, BErdsanul, irra'*'J"upr-r,._in u.ma,; r"; numdr de ani,destui critici ailiqi^azi'i" -i;;;;""lairta"ilo" ur".r"i. ,s", put", spuneH"l,:ii ?ili:' i,.o?" lf :::" nf jiJ, ;,.?, ;;i: ;"' ;; :;'; r,o.a"ip;;"- il;;In a doua"*1",-3Jit$ottrirru"ruruitate notabile in recenzia ra o:singurE carte. El se apleacd '- -asupra ,nui text oarecare gi poatebroda eoreet oe o 6pi11ie. tenerarizatd. .Iriel"g;;;#' i."".ta aserfiungintrucit am verificar::-l$Glir"pr,"- prbba. E semniricativ faptulca una din eele mai ineonsiste-nte recenzii ,ii" ofi#i- )Lrarcte este eeade di catr vorumuru i z;iii" ii" ii"i"rii ar; si gh";,yi "ft?f,iafi ei, Gh eorgh echi"ru' despre care s-a s"ris 'priin in. p""""-literari. ln cazul acestuiaoarc,su dovedeste un gust inceri, raudi.cilJuror',"i*i""rele (!) baladedespre figura resendarE-"r"i"pi"tlll, a" rrpi t.lii"ii"'pou*"i" hotdritnerearizate are plachetui. r"* ;;ffi ;";";Hil* #'i;, avintul, dar,fi i,::id?I jl;1ilil'j,T:ll?,.*,yl,I:Hu.s;:tux1il,J;,u,lui:,oli,#,?b5imErene:Domnii s-au smintit.in tirg de groazlpi tui pintea carte r_au trimes.f,_:"-rrt" spaima-_ std de paz6.,(-artea n-are, mEre, inleles:' Ion Oarcdsu Oglinzi paralele, E.p.L", 1962.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

!9- Te rugem, domnule hof,Nu ne ucide pe toti.Domnule hot, sI ai mild.. Mai lasd un mort de pr5si16,i.concluzia cd baradele acestea ,,se inscriu, frrd indoiald (!), ra loc decinste in literatura noastriu ni se pare tipiitd de simfur'dr"p".iiir*,hazardatS.o recenzie bunE este cea despre Marcel Bresragu. E bine comentatdaici lupta dintre ,,vocalia de fabulist, real5, definitorie, qi ispitele lirismuluiu.La fel, glosind cu pdtrundere pe marginea voiumului au po,rurti"ial lui vasile Rebreanu, De chemat baibatut pi stele, unde oarc6su insist6asupra ,,indeciziei organiee(, dovedite de piozator, de a alege intre for_mule: sugestia sau analiza. concluzia c6 ,,indecizia de care vorbeam fiindstructurald, de ordinul latenlelor sufletJEti, vasire Rebreanu ;;;g;-;;astdzi pe doud cdi narative(, ne pare justificati Ei este formuruta""ir"j_nantd.In rest, fraza critici a rui Ion oarcdsu este fluentd, dar arareoribogati in semnificafii, viguroasd. Ldudindua pe lri"rrit" sirneseu, i;;"-recenzie la culegerea Dreptul la timp, eriticul c-onstat5 cE: ,,crealia'sa cereun examen minulios, a.proximdri gi nuanfe, altfer ili scap5 printre degete(!?)(. Printre degete ifi poate ,,sc6pas .io""-"u.r"-'i""iro.i,r, ;i _'.;i:-p;cum se deduce din ansambiur textului -n, "ri"a vrut sd spund lon,oarcdsu. In alt roc, despre Tudor Vianu ""tor"i-rpirneci moartea,,r_a.surprins in picioare, ea.pe rrn copac.brtrin, ar. J."'pt, cniar in ciip;;iilse pregdtea sd rosteascd ultimui 1d9ve1 despre i,;;;, rafiune, *n ---;,oameni -ce i se revelase mintii lui adinci qi ""p"i"zdtoares. Aceast5frazd incheie cu umor involuntar un articol ittmirriuri sot"r. $i ;#:mdrile de acest tip, abundd. constanla Buzea,"""a"lo" oarcisu, ,,scrie.o poezie nervoasd (!), trepidant5 (?l)s.O specialitate fastidioasd a'acestui ar-rtcr o constituie ,,cuget5rile,.,explicative, de gehul: ,,Viata e o curgere permanenti care presupune.apogeu si eldere(; ,,fiindcd existenla "rteun proees, o devenire ;;;;i#;nagtere gi moarte intr-o inrinluire cauzal6 eare 'cuprinde qi destinuicreatorului de frumuseli expresive(; ,,Dar rumea *rrou!t", aidturi de sta--bilitate qi wemelnicia . . .(.-$i exempr"r" r-". p"i"" "ii"r"rti.',. 't ','l{ ,lrrInclinalia spre aforism este, se pare, {"';'a'r"'oarcdsu, dovaddIon.indelungile corabordri dii rribuna cu serii de ,,cuget5ri(.Ne vine greu si re apreciem in weun fel, dar gi"d"r cd autorul ir" ti,eumval ispitit sd le adune intr-o carte ne deteririna sd ne rostim. Arti_eulatiile ineorecte iti sar, cele dintii, in o"rri;[rm"-r- ,a"",rt muritori capiantimateria. De aceea, probabil, avem piiitre noi gi antioameni(.{!d,.ne-.am. n6scut muritorl pare a-fi aaevarat,--iar de ce ca Eiantimateria? comparalia e diic_lrtabili, antimateria iii"a la fel de."iifi t illT".,di,]."il"htis:{3:.HJ""LX?"1]iff::"ir""**:rlTl 11'sgnial-..Seintreab[ ron oarc6sl. c:edem ;; ;;: eunoagtem aueregimai Ei. Poetul e beat de umbri -oare? Liricii apoiinici sint beli mall3r"$13,1i"'"Tiii;l:i"i#ii- verdiet (,,rumin,() o asteaptd doar cerPe de alt, narte." o-r"g;re ca un moralist s5 se exprime lapidar,sE fie -prin in.1sj ar.t"i"-i3"rr"ii- un maestru ar rostirii. Nu e cazul$Jf.#Jf;m,{L::i*: :il;illa; fi;#;*",ii,'t,,,i,,te,e nu i se(1e68)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,!!i)d.,pre autori ,. !',i ,lf,,1$tfi iiri,,lffii ffff.1t"!#'ji,:e inc{ mai vie cinfl oggrllia lectuiii * .irrtite-"rrp." "p"..iI.o"-, cd ili este ingiauit .a_i ,""rii.n prezenli, intr_un felde existenld secundi, ca ur *oJ- J'arrrrtdrii. ci ai rro .inlesnirea de a-i iudeca r"t"r-riJ,;, iffi"rl,r,li# ff',"i"t?:Acest lu*u rt 'i,"ti."';;;;;;i* i" r"i" ;;;i;; ...iitl,"i,dar, de ce s[ n-o recunoagtem ?, gi in cazul mediocri]or orial celor neinsemnafi. Iltoartea ni'.po.ugt., lgi fac iluzii ceicare cred artfer. decit afectivitate,-'"ari..i "'"..;rn#]_'iojurul unei opere,. valoarea rd-in*-rp.o"i_rti" "il.riib.irrtde rmprecisd este. nofiunea de va_loare a.tirtici, l;i#,1"variabild se dovede.;te'ea in i-p tai nu cumva se exase_::i1i,tl aceasrd privinld ?),.-exisi? In- etaton valoric murrlalacceptat- cu toate riscurile 9i injustifiii;- p;ibil. :;;"f un c fionea zd i nrr- un r, "J1;; ;'a e"i'ril.uo e.".gi iard cd in fa[a ,ro" ,rir.i.;;ii;prr.e ]ipj,r de putere,in^cumpdnd : po!.i oare sd_l conside.I^ld pout-ri.Ni.j_JLrlilrnca vru, prezent (:i pg Blaga :ry,j, i;t,;i;i;;,'._."Hf;l:,_lj..i" minor). gi, ca atare, ".a f f ,ia..rsptrtL,rn aceeasrsenin stareentrrziastdesau serin asi"ui Se ir..*r_ ; f.;;;l::l^llli ctard: s.:l;i ..,tir""...,1I'i.i.,ripir, un act arristictncherat; ne e mult_mai Iesne sd derir-veriici. lr;;;rl;;;"destine literare r-rrirlie,-ca;; ;;ffi pot oferi surprize. Darin fata capereror 4, l;1!i;,'ir;;.;;; f.iii""e"iii"peli,.r,iiiea o laturh in oosibil.; ivi,itl'"l"i"rii I. .,r" burura in erernde aceastd laturd, ceciei ;;i;r;#;fr".i .u"p.ire, de ordinulinterpretf,rii. _Un debutant to deruteazdtrr,""&::,fX,1IJ ;lJtr;l ttf" .x?#il1t,i+,TdffijXl, t, ill# ;T. T,'t t "i ti' ; ;; # J-iJ;;." "i." "# x;' rXi,"va da o alr{ i-"*irtilii;tffite fatal ln neant, d;'l;;;;;;;,_ -1a unui destin Iiterar retezat.uprl comentatori de literaturl il min..-,P::p.r !*iq sg sglie qi,. airrr# azi in mutre feluri:p*a i"l jtiffi;1d$"si"a".ii,i.'i,i,11eace & rdsat, ;i. 6"" .ifi;b,c_nii-A; e.,,prfrlr-ilt'fr-iicuprinqi de o mare emofiie, pu ,i.,t,""d "rhglirgl-'sff'il;il:lii'fu?i ti,t'r::,1?:f iF,i,iu u t;" uE,,i. fii ir' pi[r.ri. Aldturi de altii, noi credem cE aces-t poet suportd un examentmparfial (cum e. in genere, cel al iiiiorutui; la tert.pe dealtd parte, e greu de crezutc.{ atunci .i;;'.i;;i;-J?fi;;;parcurgd. nu doa.r o poezie_dirrt;;i; "carte intreagd a unuipoet, nu va c[uta sa'se.informezLiii, qil" ri";i;i;:[;"rir"Jrinduri de curricutu* y::i!,, ;.{l;:ir," i,*.tu, clr.ri publicare,momente de virf din .existenjaj a.ri., ucel autor. Or, aceastd.minimd informatie este, in ;ilil",i'ilT.or", Labig, greu detrecut cu vederea, :. y;illJg;;;;";i""., u muric Ia doudzecigi unu de *'. +i .a scris intr_un deceniu nu prea rodnicpentru liricd' Astfei ;a;rJ.r"i" ri.i.i ri"."t,cd va fi, intruciLva.influenfa![ de semniiicali;r;;;i;;'u;"fii.tii scriirorurrri._-, Caracteristic pentru scrisul."11u,."-.!trcul de autenticitate9r rnsprrafie cupnn ,,artificialiimaniera curentd inu.{Le , retorrsm _ explicabile sipoetic al lui Nicolae Labiswww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(.,9epocd, dar qi prin retorica virstei tinere. Lucian Raicu sDune.intr-o cronicd,la Albatrosul ucis.. ,,Notele ,p"rrni .a, i."t"]tonul prea inalt sau, dimpotrivd, prea coboiit. .; ,r;iri.;fi]f9 jlt.,s.*zd vrajei_specifice,,. -b.i.u geniu tiner p;;;-;'liincllnaf sd dea vamd re-[orismului; absenla experienjei proprii,faptul c5. multe ,,pdcate,, sint'imprumutatb, toaie aieslu-1,drc la ,exagerare,pletoric[ nu doar in poezie. i" pi;;,Labrs sc,ind extrem de mult, increzdtor in tindrul si mirelesdu talent,. igi lTa pana in voie, chiar dacd ea. rdiec;;teritoriip;aride. Totul era- iati cum mereu gr mereu neintoarcem Ia asta I-abia la rnceput, acumurdrire se frceauinbr-un ritm.greu de imaginat, mintea Iui se lua ta fupie c,rder grave qi pretenfioase, dintre care multe nu se ldsau st[-pinite in vers.Avea Labiq o congtiin![ artisticfl formatd ? Inclindm s{credem cd. da,'9i chiai ;.gtii.,iii- Iriu.rna de care vorbeammar sus o consider5.m drept o acceptare congtientd a risculuiln vederea cigtigurilor in pranur ialaiitetii: stircesti un ""..-g,strol,{; un poem, dar_prinzi (sau te apropii d,e el) un sens'.vom da citeva strofe din superba Morirtei cdprioarei, capodoperdscrisi Ia 1g. anil, gi'anuma rn contrdst de t'eis{e:mai intii viziunea de..secef{ uriagd, fdr{ seamd" ;i il;i;;d.up_d-ac.eea, incredibil, ," ^i,,lli J.'.e"oa.e, li'iz;;:-d9tttn!a timpurie a dozdrii face ca ,,elementul acvatic,, sdcapete aici sensul teribil al culpei, 'aI exasperflrii ce trece- in numele conservdrii vielii- aL cete -ii ,"... ;";;;:qamente morale:Setea m[ ndruie. Fierbe pe piatrdfirul de apd prelins di, ,i9*;;.--T*pll gpas[ pe um5r. plqesc ca pe_o alt{planeti imensl, strdin{ gi g,rea.{.lteptdm intr-un loc unde lncl mai sunf,din strunele undelor line izvoarele.Cind va scdpdta soarele, clnd va liciri lunaarcl vor veni in girag sd se_adapeuna cite una cdprioarele.Spun.tatii c{ mi-i sete gi-mi face semn sd tac.Ame!.itoare apd, ce limp'ede te clatinil :-Md simt legai prin sete de vietatea care va muriIa ceas oprit de lege gi de datini.Mina este extrem de sigurd, versul viu, cald are netezimeape- care trebuie s-o afli sub palml cind mingii o ceprioarX(alteori, in alte poeme, . ,r.rt qi incarcaf J. ?r..giil"#ri"ipe qlan tactil cu blana unui tiqru).Incercind sd scrii detagat despie Nicolae Labis. constaticI, treptat, te coplegeqte regretul'irrerprimabil dr;k ;;;;;el ar fi pulyt 9i-Timpul nr" i-" ingda;it sd dea. bl .rt. ;traseu poetlc. fdrd lel (de vreme -ce nu_l vom mai nutu,qrrg*?3, rucrodatd), un zbor deschis cdtre toate cerurileoeoda[4. )r atunci, pagina criticd se transformd in e]esie-D-o.acceptem, cu gindul cI, Ia urma urmelor, orice oo.t-."tcnuc nu e acum. pentru el decit un alt loc de odihnd. totule ooar lncremenrre in vremea din care el:Qg.jif*; )G*A-* );n *, n!,t;,nn 6,t7.n-L-*n oiwril-ir" f^^i A,otr,^-,t 1'..a; Jr.-.r,, - rN$f,."i*! {L:hl_gLst },ih+-}-ql+*el{}'^qA )care, oricnm aflindu-se Ia loc de cinste lntr-o litera_t"rq, .uqg,cum ll gdsim in textele r5.mase de la el, are nevoiede inimile noastie, fiindcE acolo se fnaeptinegtti, mdcar lnparte, zborul sdu neintimplat.(106e)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

EDUN PROZATOR ELEGANT'cifiva mari scriitori ai literaturii 1oa1!re (intre care slavici,Rebreanu Ei Hortensia papadai reng"scul au justificat,-p.i" marere pres_tigiu al operei tor epiee, o ,"r*" lf;Jaa,ii"G '"iiii"a jld de scriitrrra sil_nicd, greoaie, srraci stilistic. iraai miti, e aproape compromi[rtor pentrucineva'si mai fie elogi-at pentru"a*..i- eregant, obignuinfa creind multorareflexul stimei fal5-de Lmisiile-,,c.i-po1il". rro.rira.,,-ici un groaznicillr:,,":_minaur$oiu. creeaz5 aici senzafia acutd de pre;t em eii pe peronlrivirea p;rti;;;ii u.r,a.ili r:i ui;rr",":i "gT:;rr,T"q:uiitor de cinci niiute, adiiS *-iii"r"ir, continuat. cum poate nSvdri tre-Bil:j,"j|':,"t"3,'"':5,""^11:",.:":!j_.-iii""t buzele(( etc.) ru- n"-u'"""ul',,eI ii crimpofi9i a u.,Ji anumite""r""*,i".i'tria'i'"'lllillii,"1"il,sc.mpo1i.t l" *^ A.i^ (6.*-,ti^ '1- j *,Y !d./]44}tr\ T** jo'lr t rD,^,;,^..-- Dt,*r*ilc4- .6/*Ndw,^.,*.[i , i^bl,.;,,^ inDi{nir,r1ffi; wtffi:riwl'*a;b"'r,!-. fi. ;,1,^; F.r,,* t** ff'b" ryP::'tice marcheaze de obicej mofientul de virf (sau final) al naraliunii. pro_'duce pldeere Ia recturd a"ri"""iir., J,l "r""se migcd acest scriitor printrer #J#tf","iiliTff:l:*,i::;i!'p. o d ul un u i tra va l i u i ah,i"?ri.'i";;ri,.!I,',"e"lfrsu putinfE, desigur, ca','S.X'' ijlj*totur"ff "" sEj:" ji: rie"t"%,*f*ffi"* d ir fr .""rr#d r^.r^,t'r^rtiilfJ::i,:"r,iflu:LJil articolele ori reportajele pe care re semneaz6, inPentru cei ce-gi vor imagina ereganfa-stiristic' de care vorbim drepio ingiruire de zorzoane, cu exces ae irgintari":ii-"]"il"-iu srnet speciale,'om aduce preeizarea cE stiiur-"ru!ur"1,_ar. .ri T;i; J*" o izbind, aexprim5riii firesti, doar cu o dozd".,ii_itaa" i""oUifl.Jio"t,ca. Aceastidozd e totui: dac, se.riscd prer;"il^il'i;;;r;;;';ffi.iai"et", se intindepenibil pe pagina, ,izib,l a""i ll.irLrr riE"it" ii,"Tuira conlinut inrostire), in cere din. urmd oferim "iiii"..,". i,rlp*"riiit'il proces verbar,nefericite. Nu e adevdrat"t-Fir;;;tsarr b-ia'"'=, scris astfel,fl:i,Lli :irJ:;xi"T :ffii;"F;i;;", doar c5 t.,ipii,,- sint ra vedere,{ Sr^p Ucr ";eqa;.,i t^;a;* x oh: ?^, .^^-^-r. i .UffiH*c-r$s*u=- r#F'^tn; t^orice ,l.;.ijl*: act, llillrl ::"za\ia la.lecturd, maicdintotdeauna.orice ei pacfiune 'r" l1ro. +ir-:..pr* ri'ftilTli,t'i"- 1l'i"'iri,r,Ti::1il:,,zugzwang(, unde orice miEcare itl "a"tu,rr."[iri ii., u" rupe fortatun echilibru anterior, au",;nil" pi".a".i.-a;;;.te-".irl au iae,titate aprezentului personajeior"xptica-pleterinta ".ai"ia a"'Jatr" uuto" in con_,'J::;lli" X;,:", procedeul i"i""i.Ji i" ti,,rl, "";;"; de frecvent inDe dupd {ieeare obiect aldeclanEindu-semomentului- de bruscfald se poategi cop1"'ito"."rrta ivi treeutur,,a*! -.iirr1',i"i., care trecereabruscd dinspre prezent spre'tre'cui,' prima ;*(dindr"p;i"itl*iot;intiia schifd eiementul aevatic." ";i;;;i"i ,,drpit ""'i";il;s_a duss) erout-o vede, din intimplare, dupd *"fJe-"r."*e, in gard, pe fosta sa iubitd:cl,Dar ea nu md zirise. ru!u"-;;'; variza in^m"i;'r|; murfime gi untip' in urma ei, o striga p" "rrrr" .a nu fugd, "a -"i li.rt "ir"iminute, ii""rn*!;&iiu:-Duminicomufilor, E'P'L.,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro7967; Destinul cuaintelor, editura cartea

\ nr)cutul in acest tablou de prezent in plind migcarej,[,M-am intors gi inaceeagi secundd am vdzut-o aruncindu-se in lacul Ye-ce de munte unlac hot, mincinos. Se dezbrica din mers qi se azvirlea in lacul acela - limpede,glacial, dintre brazi(.fSolufia de continuitate dinspre prezent spretrecut e gisitd in suprafata-tle ape, sugerind adincimi abisale. Dar lacul enemiqcat, trecerea ar fi Eocat Ei atunci iatd miqcarea: femeia merge dezbrlcindu-seqi apoi se azvirle in ap6, in weme ce momentul actual oreline alergind pe peron, spre a siri apoi in tren. Peste toate, strigitulanonim al bdrbatului rdmas in prezent: ,,mai sint cinci minute(.A doua trecere o gdsim in ,,IJn eintec ai ealuls. Un b6rbat igi d5seama, intr-o intrecere sportiv5 intimpldtoare, cd a imbdtrinit, c6: ,,via[ail inqela de mult, il pirdsea, Ei eI nu aflase. . .s Intreb5ri grave il ndpadesc,odatd cu oboseala uriaEd de dupl efort: ,,Cite apucase si faei? Citeii mai fdmineau de ficut? Cite qi ce?( $i atunci, niruit de istovire iniarbd, el are ,,un suris adinc( ap6rindu-se de viitorul b6trinetlj cu (paradorperfect jr-rstificat) imagini din copilSria plind de miEcare;J,,Dar ea nuv5zu nimic: nu vdzu girla clipocind sdlbaticd, nesupusd, ti virtejuri,bulboane, giria govditoare, veseli, miloasS, cu maluri de iut inverzite,mincate in coastd, cu r5ddcini spinzurind, nu vSzu nici puntea de lemnelasticd, udd, de unde copiii goi Ei iufi se azvirleau cu capul ln ios, inotindgrimadd spre calul inalt, cuminte, cu apa pinl Ia piept, ce aEteptaIucios, rdbddtor, s6-i ia in circ[ asemeni unui frate mai mare fumegindin argifi$l-Trecutul invinge qi aici, el irumpedind adincime unuipersonaj care nici nu se v6zuse pini atunci (celelalte dou6: femeia gib6iatul rdmin simple umbre de referint5). SemnalSm mdiestria cu careloiu utilizeazi aici epitetul, cel mai modest din mijioacele formale, atiLde eficace in fragmentul de mai sus.'[- J" :j,"^&. ^W _**tXJil@.rstrircfil-e;;i Eledeie, ,,ciuddfeniiles par a fi aglomerateexcesir,, abundl unele poncife curente, intre care tompetistul simboiicpe malul mdrii. De alrreciat qi aici siguranta ardtati de loiu in a facesd se audd ,,glasul obiqnuit al ratdrii din circiumi( (cum iI numeqte inait loc). Cele doud personaje, Ciineie gi Risul, suferl de acelagi pdeat cucel din ,,Piine rdsturnat5( bine definit de erou: ,,Via!a mea e un pdcatlung fiindcr am ratat-os. De altfel, cele mai multe din povestirile acesteic6rli sint adev6rate poeme ale ratrrii, oamenii rateazr iubiri, vise, destiiiegi, mai cu seamd, rateazd comunicarea cu ceilalfi, de uncie sugestia mu!ilorJ,,Doimuli tineri care discutau cu aprindere. Pe urm6 m-am intilnitcu [n alt grup, care trecu grdbit in direc]ia in care se indreptaser5 giceilalti doi (. . .) Cind am ajuns in col!, in dreptul casei-vagon, am vdzutEi fetele, claie peste grdmadl la ferestre, rdspunzindu-le ca nigte morigti.. .(Constantin foiu a aperut tirziu in peisajui prozei noastre, agteptindcu griji sd se implineascS, iar atunci cind a apdrut s-a impus cu autoritate.Intre colegii s6i acest scriitor, de o aleasd distincfie, ocupd un locimportant,indreptdfind aEteptdrile cititorilor gi aie criticii.!'E:Volumele de publicisticl semnate de scriitori indeamnd, intrealtele, la meditatie in marginea raportului literaturS-ziaristic5. In starealor natural5, cele doud zone ale scrisului se delimiteazd net, prin chiarteluriie lor. Simplificind, poezia, proza, dramaturgia, urmdresc semnificofiaumand, realizind-o pe calea impresion5rii afective a cititorului(spectatorului), in vreme ce reporterul neliterat oferd informafio despre{apte qi persoane iegite din comun, imprejurbri de interes acut pentruobgte. Ziaristica propriu-zisr are un ca.acier lucrativ, ea informeazd Eiformeazd (aldturi de alte forme sociale) opinia publicd. ocupindu-se de'situatii de viatd asemdndtoare, literatura tinteqte rrai sus, citie inlelesurigeneral omeneEti, exemplar valabile. Dacd ni se ingdduie o analogie,vinovatd prin extrema simplificare, ziaristul este un tiietor de iemne ciredoboard copaci, ii cur5td de crengi, in sorteazr judicios pe esenfe gi func-{ionalitSfi ete., pe cind scriitorul cautd in p6dure altceva, pe numeroasewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

::r{8E, rii**,i' 4:-j)trasee, nSzuind s6 inleleagS locul alcStuirii vegetale in- eternitatea materiei,calea de Ia fibra stljarului la deplasarea constelafiilor qi a vieliiin univers.Intrepdtrunderile dintre literaturS Ei publicistica, mai ales in aceste.decenii, sint numeroase, conducind- in cazuri extreme - Ia erodre 9iiluzie. impactul dintre cele doul sfere, comparabil cu cel dintre CIipI EiEternitate, amindoud egal justificate, produce, dacd vom judeca urm6-rile din punctul de vede-re ai literaturii, 9i foloase $i. ptg*e' Foloase' pentruc5 apropie anteic pe scriitor de realitatea imediatS. Pagube, deoarecepoate tulbura conEtiinla artisticd, dind nagtere unor hibrizi literarigazetdreEti.Literatura gi ziaristica se sus[in reciproc numai dacS cei care alegcalea de acces intre Lt" ""congtiinla clara a lumilor deosebite pe care elele reprezintS. Orice confuzie are urmSri directe. un reportaj de cotidian*"." i. ioc de informalie oferE metafore, qi se intimplS frecvent, e totatit de neviabil ca un roman care in loc de oameni 9i acliune oferi doeu-mentare.fapticSmoartS'CaracteristicpentruscriitoriicucongtiintSartis-'tt"e^;;;fiia-"rt" folosirea strllucitd a uneltelor ziaristice. Textele semnatede ei in domeniul gazetdresc conving nu prin ,'finutas literard ostentativS,ci tocmai prin aiecvare, prin trecerea;lranr1elQ in clmpgl-1$;p-qg!!f)pind scrie Publicisticd, scriitoruloricit de mare. este ziarist Ei cu cit va respecta mai bine regulajr*i"i, cu atit -indirect ne va da lumini' prin aceasta' asupra-propriei sale literaturi.SeimpunnuanlSriqiinaceastlprivin!6.Nu-ivomCere,adica,scri.itoruiui si redacteze rudimentar, tern, si r6mini Ia simpla expunere de.fapte'Fic}iunea,modaiitateprinexcelenld1iterar6,.d5semnifica|iicozt,--;;;ii":"u"lrl gazetdresc ingidule deduceri de semnificatii. Despre aceste'irr"rrri ," porlu discuta inlelung, ni se pot opune teze diferite de celeavute in vedere de noi; principalul element, pe care dorim s5-1 subliniem,este adecvarea scriitorului, atunci cind face publicisticS, Ia specificul acesteia,hotdritoare pentru reuEita intreprinderii't C4n-Lr"*., cJ i,t,cr* ^""et&. ^ t*t''tor" .ryf{nU"*; .-ti,to,Q.rv *f" .l.n l,ry A*fiI*-'rmtt*'L-,ot:!tr, )"Ih,l. I^ffis{-. vLtca,I\L tliterar "Nh*'t" (fard s6 fie ciltica sau teorie), la un mod discret[d- confesiv,'de alta , finuta lor stilistici elegantd trddeaz5 scriitorui. Insistdm,totuqi, c5 -in*esentd publicistica literard nu iese din cimpulgazetEriei elgrj9i propriu-ziie) -( Eteroeend, Eierogend, in alcituire, cartea lui C. foiu aduni insemndri de atelier'interviuri cu tineri poefi, interpret6ri de mituri, reportaje de purl infdtigaregazet6reasci gi note de drum.In insemndrile de atelier autorul tealizeazd un fel de scurte ,,interventiicla niEte dezbateri in probieme ce preocupd lumea scriitorice3lcliO,.'"Ir,; i{*dif#:}:1j#"ri - *----"**fu indemina orieui modul in care sint hr5niti puii de vultur autoirldudu"u, derutant, - dar plauzibil, sensuri utile scriitorului. Puiul - delr.rltur, atestd experienla, nu poate minca decit din i-itezh'1[,,St6pinul ii.aratd pdsfirii palma in care fine o bucatS de carne. Vuiturul nu schi-{eaz6 nici o miEcare. Stdpinui ii indreapid spre plisc carnea cu un gestlute gi neprevdzut. Pa,sSrea o inhafd numaidecit. E o veche invdtdturl depe vreqtea cind oame4li incd sc. mai juear: cu vulturii 5i in care oameniiinr:5!au de la vulturi'fl Cu o asocialie deioc ortodoxS, Joiu deduce de aicinecesitatea ca scriitorirl sd ntt ofere ,.nlur5-n gurd( cititomlui ceea ce arecle oferit, ci ,,din rritezd'(, punindu-l adicd in situatia de a avea o atitudineactivd fa{5 de operi, de a participa la ea.{ i^ *,0o T&ei },u*4iJ "'* f'L t;*n:'t $o*'{il"twww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(4d)n& rnalL zlil,*i", *-tr-.tlcaa*. , llt+eJn\) ,."*.l*ru--' l^t^t"i.,*,L ^)tlA,'* 'r,Q. ^1, *,,,'lrtq"J'-,lu.il&{o Dq.*- C J^\T* * l*" t "rt ,;1. uJ"^)"",4L dbLJ.^, '-' 'lQ! idei ale interlocutorilor.Ion Gheorghe declarE: ,,Sint gata sd mi infruntcu criticii literaris (!!), crezind, de altfel, cE rolul criticului constd in apurta un dialog cu autorul. Criticii literari nu trebuiesc infruntati niciprovoeali la dialog, ei sint niqte identitdti ideal-obiective (pe cit ii st[fiecdruia in putint5) ale ciror persoane fizice nu conteaz5 gi care poartidialog nu eu autorul, ei cu opera. Ion Alexandru g5seqte cd poezia este oobsesie care ,,din cind in cind se lncaierd cu un fapt din propria-li experien!59i-l pSlmuie (!) pinl ii deseoper6 ultimul s6u rost. . .clntre ceie trei interpretdri ale mitului romanesc, ,,Voronelu $i ,,Odatd la o mie de anis au o fascinatie grea, de comunicare misterioas[-asupra unor lucruri pe care credeam cl Ie cunoagtem gi Pe care autorul }e'pr"rinte intr-o manierd personald, cuceritoare. Iatii peretele de nord alVomnefului;f,,eatuta de ploi gi de criv6!, suprafala lui pustie, crispatS,roasd de timfi- lale cdrei siluete qterse, imprimate in memoria zidului, partrupurile ,,fotografiate( pe pere{i de declinul pirjolitor aI unei exploziiatomice), ineearcd si mai spunl cite ceva din fapteie Vechiului Testament,.din graiul pierdut al tencuielii cdzute, nereuqind. Sau reugind, mai patetic,.prin ceisialt grai, prin graiul tragic aI Devenirii, cum ne vorbegte Victoriadin Samotracia, anonimS, fdrd chip, numai cu aripile(.Reportajele propriu-zise ocupd jumitate din carte Ei sint de valuare'inegalS. CeI mai bogat, mai bine ritmat, in care materialul reportericesc'este exploatat cu minS de maestru al suspensului, ne pare ,,Oile((. Relatareadramatic6 a salvdrii celor qase ciobani gi o mie cinci sute de oi,imobiiizafi pe o insuld a Dun6rii de apele crescute, strlbStute de sloiuri,decurge pasionant. Motivul notelor telefonice, din ce in ce mai presante,-pini Ia paroxism, st'ructureazi reportajui in mod ingenios. Pretutindeni,.simti voluptatea scriitorului reportel de a se face una cu realitatea investigatd,culminind cu finalul - s".tidl,tntru in turma ldloasd ca intr-olegendd, in cimpul electric al unei l-elende. O presiune moale, blind6,tdeutl, rnd invdluie, adormitoare; timpul se incetine;te, acesta este probabiltimpul adevdrat, timpul ciobanilor. Un berbec, in mijlocul acesteilinigti de lind, md impunge, docil, insistent, cu coarnele rdsucite ca-ntr-unbasorelief(.In fine, notele de c5litorie in Cehoslovacia, Polonia, Anglia, Italia,lin o caie de mijloc intre jurnalul intim qi reportaj; suculente ca informafie(interpretare a acesteia) e1e se urmdresc cu plScere, cuceritoarefiind mereu eleganta detaqare a cdlitorului. Deranjeazd, ici-colo, exprimareacomodi, mai pufin personali, precum: ,,mE gindesc Ia un roman francez,la Stendhal gi la ,,Rogu gi Negrus care a eternizat structura civilizatieieuropene imp6rfitd in clase incd de la inceputul secolului trecut(.Destinul cuuintelor continuS, pe un traseu ajutdtor, destinul unuiremarcabil prozator, fixat in memoria cititorilor Ei a criticii prin romanulMoartea in pddure, qi, mai ales, prin povestirile din culegerea Duminieamu$ilor. Scriitorul Ia care autenticd este .insiEi elaborarea, scriitura ingrijit6,Iipsit6, totuEi, de artificios, C. foiu lasd sd se intrevadd prin poroliteraturadin actuala carte de publicisticS, creatii epice de maturitate,pe care Ie aEteptdm cu increzdtoare curiozitate.(1e69 -1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

***pg'r*ruufittfl[r,q.'*''tffiffifi'ffi{[$ffiffis-arputea'r'*,;F;?ilt'l1ln',,1t'i,'f "i,,'rl]iili".{iT"if*tll'.'f 'llril,Jllil'ui,*""r1-{'ii'*;:i,'ml;|.'Jo"l"oji:"esti"- iatr un tfit '"'1. rn pl:Tl ,f,11ffi,,';flJ,'r5:traduce: spune-mr ce autori ll'i poputear e c uno s c u te "-' ll t J',li ;il,'"X, l:Hii d;T"', -,iT ".j"! :il::ll'3,ltiirTJIf; il,:"a'""""'l't'"'i-":;:""*:::'n*t*t:;'f"',;:i"-iici ori contemporaqi' 'fii:d-', cu toaie- acestea' adevdrateL'r-,rd." ale celorliiJrllu'rli,i"ia6 de Al. Andriloiu, in r5,s-Parcurglnd. selecita L11";:;;,,""o'^ooezii",'am incercat'Hf iltf .{i,:ix.,f :'f"fri:f i*ri'li"#;i*;dai''"1ry1e'-Tfi$frffi,i;f$fliffff#Tffihi:Ahi,l:B"'iil'tr";,";':!r"x'lvii+-:-ronsecventrIffiHffi+ #;n:"'I#::' ilT ru'ffi i,il'rydtff ','liii''ti; r t:du-i'cd"a" " it'lhi;;;;' o nesfirqiie panoplie-d-e^armelirice orient'ru ii-toi"f.orm[ "at*t"'l'iit-'ir poit p'grs:1n deoesteveac(t''pu^tiotintineanuoti-'qjtt"ttilri'odinioara)'l*rxnn#liir$.1+iyliftl"r,:'T'*illll'l"i"T:'Ti:;'i;";...hiie .monumente, -romaneascd qi noast.ede c]rlturd'iatd citeva t'ata'io'ii"*teristice .*it ftuiitti lui Andriloiu'd[#iJi.y;ffi ii,ffi ;*""".,..Hi*t*d;Tl'"t',,lltl,1l' Alexandru Anfuilotu: VERSURI, Ed.ltura Tlneretului' 1968 (colec''fi" mal lrumoas: poezli"); 'Cele ---iilriiinrt' Edltura Emlncscu' 1970'Gheorghe Tomozei: ALTAIR, E'P'L'' 196JL -sue.v e'Ne'poDA' E'P'L" 1969;p6niri-bi DRAGosTE' Editura Albatros'1970.Horia Zilleru: UMBRA PARADTSULUI, Editura ,Junlmea" -Iagl, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ci ll vede necontenit in relafie. ,Cea mai fiumoas[ Iun{ eln lac," iatd o li*pggq pgetii4 a. sa, urmatfl cu fidelitate 9i,mai ales, cu autenticit?rte. $i, q* ,U ar* qi;;.'riii.iii,obiectul este vdzut nu rn ori"! fer ar r.Gtlr, -.i*r" ir!?'i,ordin livresc: toamna este, rntr-u" "oio.ir-i'ri, "rTr"]-,1-rigalbenfl ca Palia de la origtie", iubita este zusrd.vitil -.ca-ntr-o,,prera_faelit{./ stlng{cie' .de picturd.,,, fintin'a rri.,,'*.bEca, Homer". pufini au privit ln zestrea de cultur{ a' seco_Ielor romdneEti cu mai mult[ inspirafie proprie::: ..-t:L$i paftale, cu. p{sdri ,, ;:llilillce rrrste luminare v_a lnstelat bu seupe-a literelor floare, cu_ncoldciri frumoase.tn puacrul ca un s[rig{t oit"i au'iTr"]iri.r.pus dup[ fraze scumfe si zoaii-iirJsl;;;1""'(Cdrgi oechi),Ca un adev{rat poet, AI. Andriloiu qtie cdpot in ceeavedea ceIa el drelt altiisirbirirre spune;id; rispicat:d;'iril,lrffi"ril fru;Iubesc epigonia acestor mogtenirigi. aura p-rIn care md_ncumJt Ia vorbirecflciascu]undu-i limba c"-alere h;i;i.,istnt patriei tutpintr de spirit qi ;id;i";:'Epigonia aceasta congtient[ nu-i totun*t.,:::1r^Tl:lea. apartenenlei Ia "r"riliJ r.i,iffH:il', ttrnrr-o antclosie. ar trebui cuprinsd, printre Jie-poeriille lui AI. Andriloiu, una rn carl irrpl"iii* -r; il; f";i;bine servit[ de tdate'r"ij["ra.1".ti.ti[" (pe care el Ie std_plnegte cum pulini Ia noil: . "o*""ar'no)iontiol,riirii"irfil jitilxl";,xiti;H**l#i1*x$x j:lfr l;;;:'d;;#;gi clnd:dausa bunicul cariocaIa balurile populare...Sttnd ln ilumbravdr la strlmtoarea.unde_au avut infrifgeri turcii,Ie arnintea privigheioar",- ---,de Amelita Galticurci.Llngi, bunic, buniea trist{desfoliase margaretagj se. visa mer6u artistl. oe crnema, ca Garbo Greta.Xil'**Tff*1il',f 3,d,ir"':iilli",f ?i:J:',,Hi,#lHdh. (finU. Ce plcat c[, din discutabile necesitfiti deylynlime, Endrigoiu' rru opru'gt, R ;;;;irr'1", ;;;fi ;h;:toare:Bunicii mei slnt suvenireinclt.m{ tem s[_i strig pe nume,. cu mt1_a de poet, sub{ire,' Ie spulber uime lrin i,lb,i*.... ,ci se hazardeaz[ lotr-un distih total plat gi explicativ:Ei nu mai slnt I Se duse vogaacelor vremuri visdtoare... etc.Exist[ gi un alt AI. Andriloiu declt cel pe care am tncercatwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.\s[-l definim plnd. acum. Unul care nu se rupe de matca sa,ci se contintif, altfel, mai interior!'at' mai grav' renun!'indla unele ,,gra!ii" ce-i vin foarte bir,re, cum am mar spus'ln Reueriii de'pildd, cel[lalt Andriloiu se reveleazd' cu pregnan!{:Zvlcnind fereastra mi se limpezi (..')Vibra in jur cqva melodios,umbla Prin toate o migcare lin[,obiectel-e dublate de lumin[aveau' ca fructa, sev[ de Prinos,c[ci era totul sflnt qi de Prisos'Intr-un remarcabil distih final, lnsugi poetul intuiegtenoufl cale de gravitate Pentru sine:$i tn oglind[ md PriveamParc[ Privindu-m[ in viitor'cu dor,Sintem tentali s[ credem c[ acesta este drgmul pe careAI. Andriloiu ie va apropia de imaginea sa viitoare' Confir-,oe.i tri, gi tn alte foehe, ca lntr--o fluidfl Euritmie:"lIat[, azi, Prin mine cum luna trececa pe-un cer fluid ce plecind revine'Singe am de aur gi-n el Petrecesetea de tine.Important este c[ evolufia acestui poet a fost gi rra con-.tinua s[ fie organicd, personal5. gi, ln feiul acesta, eiemplarfl..*Al cltelea volum, din ctte a publicat Al. Andriloiu, esteSiryt"r!? 'l.""1^opt"J n oi r,rl^( ae cw..L;,,^^i-,i^4- , *-l- I€r (.a.- C*-d")'lgrlia ttrer. lnco{6e. 't'r6slturile drstinctive ale scrisului s[u-siit, dup[ cum se pare, o singulir[ stdplnire a proz-odiei- .i e.te un adevliat maestru- aI versificaliei, cu emhilia,bunfloard, a unor rime noi 9i preferinl,{ la cuvlntulaspectuos, Ia muzicalitate. Sufletegte, Andriloiu se arat[ inpoemele sale nostalgic cu gralie, detaqat; prin lncrederea lndurabilitatea artei in timp, meditalia sa liric[ situlndu-seintr-un registru grav. Lumea- ln cele mai fericite cazuri -metaforelor sale este parnasian5., poetul nu ezit[ s[ lase,ln coroul corpul discursului. discursului, nlatitudini p ml si 9l banalitdti td[i care' care, altoite cuexprinidri prelioase, - capdt{, ii mod surprinzltor, forfisusestiv5. sugestiv{. ' De' multe. multe, foarte multe ori. ori, - un termen al a-lcoilparaliei este luat din realitatea imediati, iai cel[]ait-din himea artei, a tipdriturilor alese, din mediul cdrtur{resc:,,vioara... are uir{r leneg ca madonatt, ,,cor{bii-canigte coturni", ba chiar: ,,edilii princeps ale oftdrii mele"(pretenlios, totugi l).AI. Andriloiu'recunoagte, ca s[ zicem aga, printre str{'mogii sdi, gi o carte, sau mai multe, vreun vechi manuscrispe a cdrui pagin{ orice punct e ,,un strigdt uitat dl Dum'nezeu". Stnt rari poelii cu o attt de sincer[ alipirg de vatraL,{",0,"a,*"1 i. i^et -; -ht ^^; ; i; *l,W^ Si,"a}'i^i,el treee in revist[ femei notorii ffi-*1"'di, po..., {.rg.dii,opere: Francesca da Rimini, -Carmei, Laura, Cassaidra,Beatrice, Margareta, Lucia de'Lammerriroorll ' -1,.t*" h,^; Jo- wir;t i brt;,;;-J-ilrt'I*L: o ,*t -b' fl"l;^ {*-" ft^ "^cL-'*[iiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Wr;*{ifrt;x,#'{" ,1,^^,t F,*!-,Bi[^*"to"^ ft*^i^'#,-^#^;.t t^""*^*^r# I,,h,t Lk* *1,trt^!" Ht^"lumea cdrfilor; vrem sd Epunem ci pehtru poezia luiAl. Andriloiu biblioteca nu e totul, ca lr autorii livregti, cidoar un sistem de referinfe. Unelo nume proprii am lncercatexperienta--pot c[dea, poeziile neavind prea mult desuferit.Il ,,prind" grozav pe acest autor reveriile medievaleluate din bazinul estic-dun[rean, unde obiectele poart{ numece te lndeamn{ s[ le apuci, s[ le pipli, ca ln ,Sens:Sublima Poart[, Cornul de Aur gi-alte taine.proscrise curg prin mino ca untdelemnul. Vai,e-o lume ca de pluguri gi nori,.voind .sI-ngaimerdsflriteanu-mi suflet cu pofte de serai.E-o uli|[ prin suflet cu blinde ceaihanale,ln collul fiinfei mele se-nfund[-o maha]a.Trec fluierlnd prin mine bronzate haimanale,din mine timpul mugc[ felii de baclava.Ugor turcit clt numai o bflnuial{, molii' lmi urc[ moi prin singe ca printr-un rogu sul.$i vraigte prin eoatttr livezi din Anatoliiduc limpede drumelul spre sclri de Istanbul.(Aici, ne-ar fi pldcut o rim[ perfectil: ln Mosull, n.n.)Sosirdfi la bazarul deschis domniei melegi v[ voi vinde galuri ln bra[ul delirant-covoare de Persida, cagmiruri, mahmudelegi Africa-nnilbit{ ln colli de elefant.Se poate obiecta c[ aga ceva B-a mai fflcut, cu trimiteri laIsarllkul lui Ion Barbu. Plrerea noastrd, e c[ Al. Andritoiu Andrifoiurimlne convingfltor de personal gi pe acest traseu, simlireasa este modernil, superibr autoironicd.La celdlalt captrt al continentului, abundenfa obiectelortrezegte regte ln poet alte reacfii, rigoarea 9i stilizarea li apar cao in

?^at ,* ka Jld,l*.b,fru*ro tJtor^^; ",/.r- *^*rrt",tl._vy" *."d-l^.a)f lob lva" acN--,-{ r-r[ fu.n+f r')t'n"' ; ,^a'l fY ieste pl[cerea crea[iei, adicd transcrierea cizelattr a unor reveriipline .de.voluqta-t9. Pe o colin[ el se mfirturiseqte (atentiele un deal din Italia, ,,clasio spal,iu,,!; -L oo-,,Yha, E,oh,n^flo|intyr ,Ynfi* nl.vt10LIArr"nrrtiALre/}tf\2v {nlvL ItL1, P*OA|-^.4-,frtr-^.L i"..,,lL-t;-;l^fi.!"'LIn m**sA'(uuil,.d-.:&J-*T*,_,,S.Ir aproape incredibil c.a un poet atit de stdpin pemr;toacele formale str se alinieze celor ce pun ta iiaoiieqtl.v_int-ul, atitudine- cum am mai ardtat I foarte rdsoin_dlte,.dator&ttr exagerdrii furibunde a unor insuficiente rialeale.[mbajului. Andritoiu, dimpotrivd, duce incred6rea lncuvlnte pind Ia trufie, _el eonsider{ c{ ele, ,,cuvintele sintaruncat-e-n fafd / Celui-.de-Sus, mdnugd de argint,,., . T qq9" s{ ardfi unde pdctrtuiegte'_ prin jxces _ poeziaIur-tndntoi.u. felle.false sint aruncate din belgug ln cojierele::,,:,9111!,?lnei, clnd.nu p poate convinge se intidpt{ ca auto_il:j1_i1.,t:reze pretenfios:,,Intregul veac pornEte-n aven-::::/,:t.." trupu-li.ctnd. fiorii !.i_l aprind., 1i;. nx'emptele deP-rozalsme, anecdotic, false meditafii potsafi numeroase,semnal{mdoriminsistent salvatoareec{ruiairtoironie; farmec'cu torul p;;;;f;;;te;-;i'aceastr dillri;;i carte. ratd:1,"_.rr., cu.adevdrat gravd, dintreu-rru€,.J,IIIii"i t.r*o"ru-ri; ,rl;:cruda unor pasaje criticabile (,,imisl tnte trimite aluziicerul",,,acelagi, iotu gi rf tri, .r-Ii.U;;;- rfi ;';;ffi .ffii;;mister"), {ndqi}o-ig transmite presim}iri b[rbdtegti ale aceleidura lex, ineyit'abile:Vai I cregte:.n vi3 oletul gi-n- miere crud cerumen,pier-cdrnurile alle din m{rul grav gi rumen,e-o lege care u*hld gi prin fiinla mea.Imi cade mohorltl ln inim[ o steade cred c[ lmi trimite aluzii sfinte cerul.Md tulburi ca legenda gi ruginesc ca fierul,acelagi, totugi altul, cu fiecaie zi.Sint lntlmpllri pe lume care-ar putea lipsi,attt de mult ne fur{, inf,mtre prin to}i pbrii.Fac anii-n mine cuiburi, -rlpi ca-n do hit prigorii,Ti-e pieptul tot un mare gi lncriuntat misier]. gi m{ simt tras, de plsdri, departe, sus, Ia cer.I) Cu..ct!i1q ani tnainre de lansarea generoasd.a- promoliei de poeli 1960 prin colecfia, ce lncepea"chiar cuei, ,,Lueeaf5.rul", peisajul liricii tiner6 era destul de tu]bure.Iucru. confirlnat.gi de faptul c[ lntre timp mulfi din protalgonrl_tu Iyr de crrcumstanfd. au renunlat s[ mai scrie,-sau omai fac, f{r[ audienl[. E'semnificativ lns{ faptul cl oa[rudintre poelii considerafi atunci drept oei mai brini. ,i ""1*",Ion Gheorghe, Florin [Iugur, petre'stoica si Gheors'h"tr-"_zei, au confirmat speran[ele puse ln ei, fi'ecare ,":otri"a p"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

traseu propriu, ln continuitate rrizibild. sau derutantfl, cumeandregi surprize. Azi, acegti poeri, vlrfuri ale promolieilor de prin-1956-57, cind le-au gi-apirut lntlield plachetede- versuri-,slnt cupringi tn mod firesc ln generalia dereferinld, aldturi de Nichita St{nescu, Cezar Baftag. GrigoreHagiul e vorba de contopirea unor promolii succeiive ln-tr-ogeneralie unitard, practic generafia-'60 fiind lmbogdlitd nunumai de echipa anterioari ei, dar gi de citeva -piomoliiulterioare, ilustrate de nume binecunorcote: Adriin P[Lnescu,Ion Alexandru, Dan Laurenliu, Marin Sorescu, ConstanlaBuzea, Ovidiu Genaru, Ana Blandiana, Marcel Miha-$$q Gheorghe Pitu!, Constantin Abdlu!5, Mircea Iv5.nescu,Gabriela Melinescu,Ileana Mll6ncioiu giincd.vreo cifiva. Nu pare Iimpede dac[ tot aici vor trebriiconsiderali Virgil Mazilescu, George Alboiu, Cezar lv6.nescu,ori ei- gi chiar unii din cei numili mai sus -vor alc[tuio alt[ gdneralie literard. In aceast[ privin!5, nu se poateopera decit cu aproximalii gi mai ales privind ln trbcut;inserierile stnt dificile ln plin mers.Gheorghe Tomozei este un poet cu o biografie gi bibliografieliric[ dintre cele mai interesante. Continuitatea scrisuluis[u este evidentd, nici un fel de hiatusuri nu se deschidln evolutia sa. Vom preciza lnstr o caracteristic[ important{a acestui caz poetic: e vorba de o continuitate apartq Gheorghg,tomozei,plecat la drum foarte tlnlr (la 20 de ani predala Zipar un volum, neobignuit de masiv pentru un debut,Pasd.rea albastrd), s-a construit pe parcurs. Un start fugos,fataknento nepreg[tit prin datele vlrstei, ca un fel de plecareln grabd dintr-un orafl, a fost urmat de o.cregtere continud,de imbog{}iri din mers. Spunem aceasta fiindc{ stnt frecventecazurile de poeli ilali odatd pentru totdeauna incd de la debut,pln5. la ultimele consecinle. Continuitatea lui Tomozei estecea dintre nuiaua de plop abia lnfipt[ tn lut gi arborelecrescut din ea, dupf, un deceniu gi jumitate.Lucian Raicu, ln cronica la Suau anapoda, amuzlndu-se- pulin lngrijorat -pe seama prolifer{rii unui mod liric,,terifiant-amenin!6tor gi .tulbure-convulsiv, prea r{spindittn poezia de astlzi pentru a nu deveni pin[ Ia urm{ obositor,dar Ei suspect ca orice cligeu inautentic prin facilitatea multiplic5.rii",constatfl c{ Tomozei ,,opune acestui mod abuzivo rezerv[ natural[, un binevoitor refuz". E foarte exact{concluzia criticului cA acest poet ,,ni se adreseazfl prin mijlocireaunei formule", ca gi cea privind: ,,farmecul pulin demodat,gi cu atlt mai st{ruitor, al rostirii; aceast{ rostire esteelegantd, auster{, Iucid[ gi tn acelagi timp voluptuoas[, spontan[qi confortabild ca un lnceput de poveste".Pentru Tomozei, cu adev[rat, Iocurile, fiin]ele gi obiectelelumii au consisten![ gi merit[ s[ fie trecute prin sim]uri- qiacestea agere, lacome, tandre. Iat[ o Halucinare d,e iarnd(din masiva culegere selectivfl, ap[rut[ ln colec]ia ,,Albatrot /Altatr), caracteristicd:-Pip[i tn lucruri fildeq tn cregtere, coarne de cerb,lemnul crapd, rostogolind pe podeaua ud[ ouf, de vrE]ii,din fier cade focul ln pielea goalI,iar sticla curge ln aer luind formaunghiilor celei ce-ntlrzie...Perefii tnghit umbre,ca o lupoaic[ hlmesitd, puii,Iumina se coace asupra meacu carnea pirlindgi- de fruct[ amarfl lndrdgostit -m-apropii cu buze rogii de patimi,gata s-o sfiqii.dincolo de ziduri ninge. Ninge pddurea-$izdmislit[ din trei coaste-ale mele.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

O alti poezie, Cdldtorie in icoane tracice, e un adev6raidelir al ochiului, o exprimare directi a fericirii de a oedeacarnal. Peste citeva pagini d[m de un Spectacol autumnalbltnd, piin de umor tandru, tensionat de o bucurie, am zice,material[: privirea se sprijinfl ferm pe lucruri pline, gustoase,cunoscute. Nu v[zul lnsugi, ei odzutul e important, pare aBpune Elegia ochilor (din volumul Suau anapoda):Imaginile slnt provizorii. Trupul nostru, tndeobgte greoi,e nedemn sd poarte minunile lic[ritoareqi trage peste ele pleoape de lut. Tot ce-au strinscade din nou ln albastrupe plajele pdmlntului. De Ia lnceput nelntregine sint mormintele. In cripta mea,ln orbitele capului, cindva atlt de singur,le veli gdsi, ghemuite, pe reginele Nefertite,.dar ochii mei nu,ochii nimtrnui nu,ochii nu.Ei vor fi lnmormintali ln vreo frunzd,ori fur weo lacrim5., ori ln greiere...Poezia lui Gheorghe Tomozei accept[supremaliaobiectului fa![ de receptarea lui, a vdzutului, cum spu-^e^hn , le"Xln u#y,Nc-^.^f;L,; ^J;"UX^ c;unul drntre lerrcrlrr oameni careeste- hgurat vorbrnct -viseazS" muzical gi colorat. Poezia lui e un adevlrat recital(gi, uneori, un simplu joc) de sonoritdli pllcute auzului, elstdpinind cu virtuozitate metrici qi rime, iar in privin[aplasticii vizuale ajunge in vecinltatea obsesiilor coloristice.La el ,,culorile puiesc" (cum spune 1n Singur intre oglinzi,din Suau anapoda, iar aiurea tot spectrul solar este folosit:culori borloase, dequchete(din frunzd curs[ gi rachiu)alb il purta in trup pe verde,rogu migca-n portocaliu.(Yillonxca)Aceast[ dezinvoltur[ formal{ are qi neajunsuri. Fecunditateadeosebitil a lui Gh. Tomozei, dezvdluind o abordare ascrisului lipsitd de sfieli, pldtea (mai ales in lntiia jum6tatea carierei sale lirice) un tribut pe mS.sura jocului, f[cutului,superficialitdfii. Din textele ce-au trecut prin exigen[a deacum a autorului, de vreme ce au fost incluse in edilia selectiv5,multe cer ingdduinf[; nu doar cele din juvenila Pasdrealbastrd. (,,Aici lntiia oard, privirea unei fete / mi-a tulburatfiinla ryi tainic m-a vrfijit..." l), lnc[ apropiata Steaua polard.,1960 (,,Veni!i, prieteni, sub purpura sleagului nostru / s[aducem pe meleagurile noastre, pacea, i ln chipul fetei dinbasm, cu ochii albaqtri..." etc., sau: ,,Ne dep[rt-dm in taind,gi fiecare, -mut / mai retrdiam befia tntiiului sdrut...., : opoezte cu o frumoas[ idee- poetul e scafandrul din lacrim[ _nici mdcar nu poate fi considerattr ca scrisd, cu sti[u.imodestede genul: ,, Incununlnd izbinda visdrilor umane,,t. ci si tnclrfile urm5.toare. Diy lttryla $rygtrylu_i,1g63, poebuf h,ufdct"f)CEza.ffi-n1ajdqlffi i6s e* "lri;ia i a A c o dii,in i rfgazet,are;te, mar ales pasaj.e din- acel dezagreabil poem Casatrebuie s.d. moard, construclie ambilioas[ qi"nedflruitd, p.l"i.,cele mai slabe versuri scrise vreodatd de Tomozei. Sfa.i-Alurilo_racestui.poem ii rdspund prozaismele pretenlio"ru ainIndrdgostiyii .din_ oragul uichi iNoapte de -echinot, 1964).Ctt Poezii,, 1966, tnLepe. matruritatea artistice, mai pu.tinincercat[ Iogoree, mai reflexiv[. Intr-o confesie piteticamai rlbufnesc "de incd imperative lipsite de vlagd, extirioare:,,Aduce[i-mi riul murdar de suh -poduri, / voi"sorbi dil ;iipen[ru a-1 1e{a apei, demnit,atea,,' ( patrizecisiaase poezii www.<strong>arhivaexilului</strong>.rodedragoste, E,J. Tin., 1967 ), dar ,Saau anapoda a[eitd cbnstiin_taariistic[ implinitd a autorului la aceasti ord., . i i--

La Tomozei, interesul nostru de. viitor ie iidreaptl 'tndouI direclii deodatiilafrtpt"tt* in continuare' dar;i ;;;ri6iea de a.'vehui tu^ ""oluliei lgi.va structura intr-o seiectiesuperioard' po.'iJi'itttitrhin masa considerabil[ gia.iotao"itd a crea['iei de pin[ acum'*ln volumul Poezii d'e d'ragoste'- aplrut ln Editura Albatros,Gheorgn. rom['eiirttf li tdtecf ie din c5'r{i anterioare'la care se adaug6 pit* intaite' Sect'orul inspiraliei eroticgil ;;itiGli t'.ttir,t neglijabil' e unul important"ti-tni"t a sa avea titlul:-vechein scrisul acestui'iiii"'tii;;";;;;i' ^"t"i i. ii.'i1ig'lt', ,i*htt-a 'i"i o9!rcarte : virsta sdru'tului). Un anume tot lttiu'itiv,'cu neaiunsurile' dar qi cufoloasele sale- int#"Itt'i;;ii;'; discirrsului cu adevdrat;;;;;;-'f*',ro*irt"ri il:id erotic[..a..lui Tomozei' Ea nu emonoton5. niciodati' t"- "l"eitittiile" - r.ni|cdto"tt,*l:,,t'l:ib-"-;;;ii, *i"t*irt tini t'iot"tt,se.schimbS' necontentt unghiulde reflectare, ;^;i lp;;;""Ie it'bit'lui' de pild['E mai rntri hdiie';iltut *tn"*iv' clruia.imnlinirgl^i-tda p1effii-i-at a.rri"l iauntiritindu-se el lnsuqi cu nostal grcalr"i a;T*i .h.iitrr'".iii 9i i"t'*tta in partea' rece a anulur'sertembrie ,,cu ploile suav putrezind' cy lutul / umflat deilti#-;i-.iii.r i* rilmlne ,-slnt septembrie' pentru Ter.eullii.*U'ri.;.-5i"g"rAt"t; rii, e deiarte de aceastl lngin--r""i",ilffi ';&x;;il ulU^"tr X"U.l--!- "';t'Fo4 i e de -nd.r uire -tnd r 6 go stitul se ex asp e-G.,-n' niI-tY\: *^tu!- 3"'* li;xYWYi"''t"*1"As,; "?fii' ;t:^^' T---' drnioste' se doreqte divizatila onei lacerdri de drafoste, trupul sounor femei:"!u*'dd'Mi I 1',' Ti,1; -Jil$f,t)fi;f .' : fi f, J,11,' lj;1:"o tioti4it, "risiPii ln viselecitorva din PleoaPelece m-au cules'Dar slnt d;4, htreg' Nu m[ viseazflnimeni"'Clte alte tnfflliqflri qai poate avea iubitul I Iat[-I ln--amorul neruginat", pi"ae revErsdri de culori violente'"'iti de virste' Una dintreinv[ttnd din ele"i4I,;;;;,-tttt"ttili."';; pil;i"ii;;L"ii- i'tu'nesca' adevdratr paradi aculorilor, ar trebui .lt"i?i"'#;Ai'"d' Redlm doai findul:Alb tl n[gtea Pe Ye+9' Verdealt alb ndqtea nelegtttm'Galben coPil dldea din- galben'albastru, imuls din violet'ca lntre fire de Plianjenln negru se toPea seeret'Ptine-"altoit[ cu caisdttoii-i qti", trefur6tori' , . ,cu PleoaPa mlinilor,deschtsacel hdrlvit lntru culon'9i lncerca s[ m[ ridicehin vegnio Ptnglrita stea' ..dar carnea coaPselor comPllcewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

pln' la surls ll lngroPa.Aceastfl jertffl adus[ pe a]tarul c{rnii nu e cu nimic inferioar{intondrif erotice elevite, spirituale, Gheorghe Tomozei dovedindpeniiilTfrH.i";fiffi;nrie igale. lt Amor ile-beizadea,amonii ,,neruginat" este transfefat lntr-o lume dundreand.revolut{, und6 vfiluri de cuviin!{ fanariot-oriental5' acoper5.aoeeagi -s[ tezllntuire ibovniceasc[ a- pdc.[tosului Jogodlic,. lnstare declaie unor numeroase femei (autorul umple treiversuri cu unsprezece delicioase nume de epocfl: Evlampii,Zulnii, Zulnii. Marshiolite Marghiolile etc.) cd numai pe ele le-a iubit, dd.ruindu-ledd'ruindu-lecu eoconi. coconl, Intre danturi. danfuri. Dincolo de.umorul binevoitor {a!il fa!ildo aceast[ accep]ie orientalil (dar 9i general or,neneasc[).alegdturilor lccitrrrilor ItsBlaUuI'IIUI'uvurdElvDUE.qUuDIlIxErvqEvI9de dragoste,, drasoste. aDar opil slngeroasele slnseroasele practici .prale wemii,ib"ovnicul r{sf[]at- ln alc6vuri p6ate fi vdzut gi sub luminatragicfl:L{sa}iJ deci s{ v[ sdrutecu capul lui, Ia Jarigrad tfliat,gi-adus cu sine-ntr-un sicriu de zestre,tng{duifi-i s[ se-aqeze-n umbra voastr{,cu oase strlnse,ca ornicele vechi sub crini de gticl[.{Hotarul ce desparte (gi urreqte totodatl) iubireahoartea revine adesea- ln ,pgg;r,",erdticaa lui Tomozei;zguduitor. Ritmulbocet popular.e cum nu se poate mai nimerit pentruelegia finald, cuvintele se supuL pe de-a-ntregul poetuluipdstrlndu-gi, totugi, acea aurd de independenld necesard,lntregul poem rgspirlnd o tragicd eleganid, dac[ ti putemspune astfel:El umbla prin paraclisegi calul sub el murise,lung se Jeg[na-ntr-o gacare nlcl nu mal eratzbura greabdn llngd greabdnlntre ulm gi-ntre mesteac{n.Agtepta cu ochi de iasc[[getii s[-l.Podideasc{,gi-avea sufletul Podit,lnsetat gi neiubit-cu nisipuri dulci de osgi mllai de chiparos,gi avea gi-o strachind.cu boabe de platin5.numai bune de pllnsglefuite-ndeajunslnclt sH.-i lncap[.ttr spart de pleoap[.Umbra lui amar5. umbli.gi carnea-i fuge din umbrd,lntre ulmi gi paltinieurg din. sinegi lacrimiqi-apoi gi el curgeln lut gi amurge...9rlnEste interesant, ln cazul lui Gheorghe Tomozei, c[ elnu mai comite ln ultima rrreme (ln etapa recentfl qi cea actualfla poeziei sale, de la Suao anapoda lncoace, aproximativ),multe din ,,pd.catele" stilistice pe care dorim s[ i le reprog{m.Invins lns6, presupunem, de ing{duinfa faffl do unele textemai vechi ce-i stau la inimil, Ie preia din cdrlile vechi lnwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

culeserea de acum cu sclderi cu tot' De.sore ce este vorba ?H"S;;;i,r"J a. ;;;;'i;;,-; ;i;i intdrigenle ." p,"'till1;il5;;*ffiit"iiti, *",i, t* s5' spunem mai frust' de mrcr;;:li; .,*i; rr;&.i;h; i"eu,iio', p oezia f iind dovedii'r""i'ffiil*i#IL;"a;"il;#;t':-"S;ce dorim sr"i'i"1'r'g'ipoou* din -urm[toarele exemPle:sau:ti:S[ intrd.m in dragoste Perechi -.nrea mult intrdm singuri, prea des .crte[a ttr. mai rupem foaia din ceasornlc'.i';';i;J;;s5. nunem calendarul s[ sune;fu haintea toamnei viitoare"'iar pe oamenii doborili pe -caldarim;;;;";; di--iperanle pfia ta zero"' (s'n')zicea c[ Pleac[-n r[zboiul.e;30-J.'*i,1Gi tt tu ducea ln cel de-o sutd'Legat de acest defect tre pare a fi altul' declarativismul(aici, doar m crte"Jit;;;iffi;;oc[!esc'ce mina odinioar[ienumlrate versuri ale lui Tomozer:m[ isc[leso ou neon pe case pentru ca-femeileurite s[ arato mai pulin urite'' ' -ti lntlmpin tt'"iat-Ul pe cei pe.'c"e nu-i .aqteapt5'ilrfri,ri'[ti'.i r'!i trdg un picior ,ndeva)-/rin ci"ciumi' 9'a'm'd'curd! sc'rumierele ged*inieloi inutile'iau tenstun."^"iotlmtGh. Tomozei se aflfl acum la u-n deceniu gi ium[tate d-ela debutul s[u, lntr-i'b"'6 ,,fot*[" I pentru noi' el este unexemplu ae ,r.ro"ie-"ite-- tftiiit" a b6eziei' cu devotiunea^rr^l lati^,-llr) N.-"* luat obiceiul de a reciti, cu prilejulunei noi .etf i ;;;ip"tt, lntreaga crealie a acelui autor qi'oe cit posibil, co-ent",iiie critic-e -pe .margineaei' Aga-amilJ;"?ilil ;;;riJi;'['t'i lui lioria Zilieru,' eprrutr ln,.\f,^r.,* .r^*^X,.,,[r^i' aan - U'-.tAr' ,art"I;/\^'L-L-*,at*L-*Mf".-;7. f.tt*[' "pfianoastr[.e1te.c[ volumul cel mai bunxHffiffii,t ;61iilil irahlui r{min e I arnd. erotic d, ( t e6e).Actuala culegere ton.tiuii tttatt"' un pas.inapoi' ea se afl[;il;;;;i-inei orientlri'iirice fdrd orizont'"""ff;ilr ri--iirriiitu', Ho"i* Zilieru duce la limite greu'*-1gi*,""f ;; trb- t^'&^+'' 6:ftv^ t:Lectura celor treizeci de elegii decurge anevoios, de parciai .t.ll "t"'unlinutlciiau"t"i, ?o."rte slal luminat' E aproap eimnosibil s[-l urm[riiii pu p"*t't acesta de o stufoas5 ob'scu-;H#;. Nit*i"i.iiirr. nu slnt, de obtcei' decit compliclriale unor p{r!i din discurs'Horia Zilieru, r" Irti"fu de a vorbi.lnflorit' "l,t:1-fo]"^iu^L$"" I;*i.7t ii iill,ttr. Citinhu-I, ai senzafia unui salt ln decenu;t;l;i;: crini, caniele, hipnoze, nevroze, lumin{ri' armolur';i#;;;iil Jtt instrirmente muzicale' cuvintele nu tewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@aiutd aproape de loc s6 lnaintezi ln adlncul textului (care,'derea iroati fi foarte interesant). Pinza exprimlrii desueteare un efect de somnifertLr^^d;* or;; i^ c*'-Lk $;'ole ,o,,.el.ed; h*U $" tz.;Yu.("' \)SJ *J^"rL )* /-*.^ i^ tn^r''ca- .^1- L,444 F$in a"G4rtn'n{ " X l.*tHlh t" aru,^r^ii o.ttalvt,;"ff;*+;"\T"ttf"1. N-"1,.l-lnl-'trt'r', Wi'^#-U'r*r*L T^trttu',d,.L-at\. *il": -.,." horl-V*-' [t- W*^b 'ffu ,x l,!o tX!-,^e*-*r'X ?,ffru#"mfr w #* i"friz;^"'

{. ro.ti , ..$*f iL)> d n{-lrl,^.0,,-,yw r€J \tlbe cai.Q- l^* l"di".,^o,"rt}ff, r^!- Ll-t^ l,H^ ^Jr,[.{1^Il*,^*lulunc*.in o)lr"ia iltt*orJl,, ca, qrfl-'{^l*yL tqtg - 45T")www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ANTIGONA $I ANASTASIA*A fost Ei este foarte rdspindit6 in literatur[ preluarea unormotive de mit ,"rr'"""" au cdpitat' qti" audienla excepfionala' valoarede mit; cite traged;-Atpt" 6ualp''pto*eteu' Ajax' Oreste n-au fostcreate de-a lungul ;;.;i"i;;, ,lbirci-1"-ff"*tui, Faust, Don Quijote!"ituNotiunea insdEi d" ;;tg;;iii't", g-eloasi de Ia romantism lncoaee'catd s5 revind Ia accepliunea sa "tii'a! anii93' I{u in ceea ee s-ar numi modernstory trebuie cSutatililrriit"t"u artistica-originaln, ci in,tratarea deosebitda motivului. Spectiotil- Jit'i cunoqteau pe"rfect povestea' lui Oedip' pecare fiecare tragic, ;; i; Eschil incoaee, se sim[ea indreptitit s-o trateze,interesul era rrnul ;; ;i ;;;e gravitJte; noi btatim aii oarecare tributsuspensului, wem ;5 il;iil aii-tai"tu lihia generala. a poveqtii, s5 fim-- "*"liuitate'surprihsi. E ocdci niciodat6 nu ni se oferd ceva noucu ies'virsire, ci ao"" *iiltr;i;G motive fundamentale, in dife-"""io"*ii;il"-;;;"Fai'mult sau mai pulin ingenios'In eiclul mit,rriio-, T;;J"; ; i,ti,rt,'-i"' continud istoria cumplit6 a luiOedip, mitul Antigonei' Despre sensuriie lui nu e aici locul sd vorbim pelarg- s-au scris b"iuii"t"Jiniregi! --ia modul cel mai .Eeneral,el vorbestedespre datoriile vietii fa'[E au de eludat' in-ottl' !{1;;i1'PP::i9'1numelecontinuitEliiumane'$idespreAntigonas.auserispotopdetragedii,modelul i""l"tJri#ii'Jirri"*a'sir"ct?. In 1967 prozatorul clujeanD. R. Popescu ne-a oferit qi el o nuveli de proporlii reduse' Duios Anastasiatrecea, ,r, *i"Jr; Llit-; iepten romAneasc6 Ia Antigona e1in6'Marturisimc6netememdefiecaredatS,infalaunorasemeneatexte.replici, de tentaiil'i"e";i";ita$i, 91ef" t"Ltti autori' Ia cei mai multi'se dovedegte ruin?toa?"' e'"o"t'p4i ;i-'d;ie'teu -cii,mai bine clecorulautohton, ,a taci--Gori*il, u6"Eti i"gli"i"ir r5n:in la portile semnificatiilor.D. R. Po;.;;;;;il""-'a"i"fii'cdzut in aceastd ispitS''iu "reprica sa e una il;G";lt;:-A;"#;;i o- atrtigona, dar impurs, salvatorimpuri- ii "rti"f "ie, aaerarata; -Costaichd t.un Creon insi ,,infelul lui", eait a"r'tr?gi;;ffi;il p" ti"atoEie; Ernii are doar ceva dinrolul lui Hemon, dar prin contrast: tiJ tui Cieon Iogodnic aI Antigonei'isi dE cu nobleie *"*"["" fi"gi trupul iubitei' {up-ec9 lncercase s-o apere'iii,ii"i-c^""r;;iJh;';;-"nruif inconsistente,$i trie.l:torul realizeazl cumina sigura i*p""ii*" d;-;"pr;;"n!5 a acestui personaj, el se aJld dincolode fereastra in noa*pie, t.i r" spatele unli ugi, ori chilr aitSuri de Anastasia,dar a"=par[t"j;'r;Ja!!,$;;;;e "-i"uizi ""-o stspineste pe eroins'Mortulexpusbatjocuriir.^F,e"$'anticsestejrateieAntigonei,Polinike, dar nu';"il'i;;ruae"i" 3 i*pit'g" pe aceasta la sfidarea porunciilui Creon il i.,l'"""'ea cadawuiuf' na o face in numele unor comandament",oorH" i"It i a"-.i"a Ir-"", ce condifioneazi existenla umanitdtii:Creon: $i-atunei cum de-ndrSzneSti t1l9g.'t.s1-mi calci?Antigona:- Nu Z"us mia dat aqa porunci! Nici Dike- eace st5 cu zeii din Iirfern a tare legi'-Nu a dat omului' Iar eu Porunca taN-o socotesc atit de tare-ncit pe-om- ..Sa-tlaca-a'nfring€, chiar qi legile zeiegti'C-aceste legi nu sint ln slove scrise' nu!-prr:pe vecl"-t legi Ei nu-s de azi' de ieri'oe-cind or diinuin-o qtie nici un-om('(Sofocle, Teotru, traducere de G' 'tt'ottno';La fel i9i justificd fapta Ei Anastasia:,,- Dr.'r{i";i;, d;;i;;;te' g-a"qq acyln-,ni$te legi foarte drastice'-- Sit t 9i alte legi, mai vechi si mai drastice"'Cucongtiinladatorieisacreimplinite,eroinaluiSofoclespune:. D. R' Popesou: Duios j4nastosia, tteceo, edituna Tineretului, 1967www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,Dar ce mai mare slavS-mi pot rivni decitCe mi-am putut eu fratele-ngroPa?(Anastasia, ingropindu-l pe partizanul sirb necunoseut, iEi vorbeEtesiegi adresindu-i vorbe de dragoste: ,,Om'ttle, ntila mea, dragostea n1,e.a",foarte bine-zis, rnilo nefiind altceva, aici, decit o formi superioarS aiubirii.Intr-un vis poematic al Anastasieb -@Iffil"fundamentalaa c5riii: cinstireaacordatd cel6r moili ii privegte pe cei vii, e un element de fixare, de aneorarea vielii pe un teritoriu oarec&re, de continuitate. Altfel, totul s-arduce pe apele timpului Ia vale, in nefiintd:5icind d morli mortii plihgtnd. Intii trecurd bunicii ei dinspre tatd, apoi cei dinspremam6. Apoi stribunicii dinspre tat5. $i tot aga mereu, gi eu cit erau maiindepdrtali cu atit p6rul lor era mai alb gi lacrimile mai rotunde gi maimari. $i trecuri qi vecinii, gi bunicii vecinilor. Plingeau cd n-are cinesd-i opreasc5, n-are cine s5-i apere. Treceau plutind, in morminte. Pluteaumormintele 1or pe Dundre in jos, buciiti strimbe de plmint, cu lumindriaprinse la cap6t. Pe Dunire, convoi. Treceau cimitire intregi. $i treceaugi morti tineri. $i n-aveau mal de care si se apropie, de care sE se lipeasciEi sd rdmina (. . .) $i mortii au nevoie de pimint in eare sd zacd s6 nu-lduc6-apa, sE nu-i innece, si nu 1e stingl lumin6rile(.sp,uneam cE Anastasia e vie tocmai prin faptul ci nu este o Antigonip.-ur6- vom preciza cr D. R. Popescu exagereazd totuEi, punindu-gi eioinasr gesticuleze prea mult, sd vorbeascd pln6 Ia descalifitare (mai ales inlungul discurs adresat lui Emil) Ei, cel mai grav, sE-Ei tot expiice gestul.Antigona e statuari qi tragicS, Anastasia, pire uneori abulici, ori-chiar,cum spune ea insiqi,,r,€r8rn nebun6, istericd, Emiles. Logoreea lovegte inpersonaj, necrut6tor.ft,se pare (gi ne gindim la o mul|ime denaraliuni alesale, dintr-o carieriprodigioasi) cd acestui autor ii lipseEte. simtul mdsurii estetice, de Iascriitura incdrcatd gi nestdpinitS pin[ la arhitectura adesea bizard a pro-Tolnrv o"!*, D*ioa ,+.".^fiad q- f,ur;,a- rt" o 1;,.,zlo-x$av ,^a -v,,oti^-L"-cL AcNiId-^.lJ [4""^* y*,r,k;. S-{ *;; ^rA,{tR. Popescu se numirtr, negreqit, lntre serioqii pro2atori ai ac'estorP,.ani. Un spor de conEtiintE artisticd nu va face decit s5-i fixexe Ei maitemeinic identitatea printre protagoniEtii epicii romAneEti actuale.h!/';;;"h(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,POEMELE CU GLAS DE GRAMOFON"*Genul poeziei lui Petre Stoica' discret-' fflrd'clamori, a fost influe,ifrtiilii':t', *orie de tipul de elosiice i se aduceau iiiiiiti* trirentfl: ln cuvinte ponderate'"ttmefti ii.' at .;;;i;;i *ttso;i"t, p[timas.e''. criticii recunoqteau;"i;;# si-lrdi"iai,;lii*iu"'iiaubitabilr a acestui autor'iilii" __rrir.", ,ri.-i* ii *durc" la privirile slobale asupral.ctutilor anului" .", rI ffi" il;;; inq'ituiti de-nume' $i cumi'. o,ii aceste liste de il#l.fdli *"i-i"t inc[ luate ,n-seamlev o I uti ei un o r s cri it o ritfl:ll' HiJ "*ktl tf*l$ti,t'Hxir#; S;Jt;a, poet iJo,"rit, a"-''.u " *t;:lhf{t:I*t#,{rua".f l" tioipie prezent5' uman[' e-coPca anartintnd unei frfiil; r;;""d;. credem cd este o greqeal{,ffi ffi.Hffi riiJ;Ii[e;p"-nl"::::.if ':#FrXl':1Ti;frParcurgindu-i clrtile, -'l;;;t;;;{le{ remarcr oarectde colegii sdi, careabisale' dxprim[ tndoielichinuito"*., o."gd, -Petre Stoica se situeazd' aproapenecontenit, tn afir,ffiii' nn"JU s[u verbal favoritcste indiiiii"iJS"d .*.rptitid"* aceast[ asertiune cu o poezre:PtlPiie moliicufoin1i, rlbddtoare'.Din fot6grafia iodat[-c""a'tu"it["t cu grad de caPoraloriveste melancolic'snre iatul natal'iambii, foi de vite'Chitan!ede la ,,S.A.de Asigurfiri Transsylvani&".In noaptea de-aicis-a stins qi ochiulpenei de p{un.Praf de tutunpe imaginea taurului comunalpremiat de mult.In calendarul pe o sut5. de anilaoimile gi petele creionului chimicau stricat lnlelesuldcurserii vremii.Ing&ut de gips, adus de la tlrg,plzegte de-asupraacestui mormlnt.(Intr-un sertar)ln poezia de mai sus nu exist[ declt afirmalii: aceastasporegte senzalia de tihn{, de blindele. Nezguduitfl de- uicio lntrebare, indoiall sau nega]ie, privirea, lntlrziind poobiectele g[site lntr-un sertal, se lncarc[ cu un f.el de obiec'tilsitate aparentd.' acestea slnt lucrurile, nu se adaugfl nimic,nici un iomentariu. Unui cititor amator de tropi violenli,. Petro Stoica: OROLOGIUL, Edltura Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

strofele li pot pirea prozaice. De fapt, e vorba de o alt[ concep.!ie-despre poezie: aici important[ este seleclia imaginilor,ingiruirea detagatfl, egal[ a obiectelor. Iatd, mai lntii, fermec5.toareastlngdcie- procedeu rafinat folosit de autor pi lnalte piese- i cavaleiistului ,,cu grad d.e caporal" carb iprivegtemelancolic spre satul natal": rima involuntarfl, in aparenfd,.cadecu efect de salut sold[tesc, iar privirea gradatuluise ridicd din cartonul iodat drepl efltre n6i, de vrimo ce eaputea rdzbate, din prezumptivul origel de garnizoanfl, plndIa ,,satul natal". Urmeazd, strict prozaic, dar cu ortogiafieevocatoaie, actele modeste ale unei mici propriet[fi necdjite"&r,@metaforil timidd, parcd ln goaptE, se insinueazil printre actelede falniiie: o pand de pdun, al cilrei ochi,,s-a jtins,,. $i asamai departe, fotografiil oalendare, lucruri "umile dar dvocitoare,peste care st{ de veghe un inger de gips, ln perfectd'consonan!d.Poezia lui Petre Stoica trebuie citit5 tn c{rti, de preferatlntr-ul 9in-gu1 yo_ly+ masiv, sporit prin ani (in'genuf Firelorde iarbd ale Iui Whitman) j ei se impune poat"e mai pulinln poeme separate, dar convinge ca puline altele atunci cihalumea ei se dezvdluio ln texte continuate._ Ca toli scriitorii congtienli de adevdrata Ior vdloare.Stoica tgi.ap{r{ propria_modalitate liricd, degi hi rntituteazd.Xr+!o .Juit ",^^1.El re Mhrx i,^r^oTr,.,ti)@mpunerilor seci, do ,,idei", lipsite de viafdj mimate dupdmarii torturali ai meditafiei: -'Dbamne, attlia poelicare lmprumut[ idei ca sd croncdne ideicare vdd idei ptn[ orbesc de atltea ideicare mSllnc[ ideileln timp ce pomii din grddind.r[min tot pomi fructiferi.( E pigrarnd neuinouatd. )In aceast5. compunere, altminteri total prozaicd (efect.p.oate; al unei neobignuite agresivitdfi), petre Stoica glorijfic{ indirect lirica bdgatd, tf shge, tn'care realui;t f';;Afi perceput cu toate simlurile. Este exact tipul sdu de poezie.Citd vitalitate respird, de exemplu, versurile ce vorbesodespre mingea de rugby carel,e -,J-r"tX 1," i",.ftu\t*t1.,g1..,e-av -"N%, )et "rl:-,e*,t LI*""^, t&d*, I-fl*#:*rr::ffir*'t*^Lt'*,' t.,, 7*r-,.",,._- Ciclul,.ri {noi voluirul Arheologiebltndd,este o realizarecom p arab it{. b un r o ard., cu E t eg iili f ri - nrirriii* - btd;r;; ;""iRdsfringerila lui Baltag,-tntr-att"t'de ott".e gi autentic[ este:::?-tq fif1xlf ,i:; !x,iTi,iril:; ]l3f.fl r"ffi.,:.,; f:acest autor se snulbe.r{ treptai- gi,-Ia'cap{tur vorumurui.nu-fi r{mine decit exigenfa ca pdt'.o stoica s{ se rndenfijneasc5. Ia nivelul de sui aI' ,,a.heologi.i -ffira.;.-Ufrf i"iliiidispar-ate, ca un fotomontaj tanari- sitri"pJ ir!.,"vT j"* Jiori"ii ), fi,rnturi * r; ",:iii' t. ( tH, g.,x", :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lntr-o amintire de tip special viala unei ,,regedinfe de plas{"de acum 20-30 sau mai mulli ani, cu cromolitografii, al-, manahuri, funcfionari, stagnare, frizeri, gar[, mbnument,barierd,, profesori de gimnaziu, pia!{ qi fanfari, obloane,{ fvlt r'4'. tndestin lncheiat- ln Melancolii inocente se simte unsuflu de o gravitate nou5,, un patetism ce cregte firesc din,,impasibiiilatea" bl1nd6, a celorlalte odrli- ci doar c5. ,,arheologiablindtr" este definitorie pentru poet ca o vale bine qisolid croitfl. Cum spuoe el tnsirgi lntr]un Tango:Lflsafi-md acolo ln balconprintre murycate.Lflsafi-mfl acolo s[-mi ascultpoemele cu glas de gramofon.(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

TENSIUNE*Deqi semnase proze qi inainte, Ion BdieEu s-a impus criticii literarein 1965 cu volumul de nuvele Sutereouirnpreund.. Lucru ciudat, dupf,acest volum singurele satisfacfii narative pe care ni le-a mai oferit tinde reeditarea aceleiaEi cirflCaracteristicS in Sufereau impreund este inclinatia citre. un anumetip de ,,senzafional posibils. lntr-o atmosferi de prozd molcomd, IonBdiequ venea cu un aer nou, eclatant. Cind in unele proze se scria despreagronomi cuminti, ce intimpind dificultdfi doar din partea solurilor Eisoiurilor, ori a weunui secretar administrativ scelera{ ce urma s5 fieeliminat pind Ia urm6)Bdiegu dezvdluie cd in oamenii inligi, in agronomi,se afIS mai mult dramatism, mai multr substantd decit pot oferi ind5rdtniciap6mintului ori opozitia moderat6 a unor factori de r6spundere dincomun5.In cea mai bunS prozl a sa de pini acum, Acceleratorul, el coboarlin profunzimiie psihice ale personajelor, indrdzneEte sd ne convingd deadevdruri ignorate, rdstoarni proportiile canonice ale binelui qi rEului,duce tragisnrul pind la capIt, nu-] escamoteazd cu happg-end-uri convenabile.Daci meditSm pulin asupra sensurilor grave cuprinse in Acceleratorul,constatim ci ele sint legate de personajul suav-odios aI Liei. Ea nueste altceva decit o poart6 de trecere a exterioritifii deformatoare desuflete. $i, din pdcate, deformarea nu o atinge doar pe eroina insdEi, ei eaIoveEte, ca un morb ascuns, persoanele cu care Lia vine in contact. ExterioritateaconstS, in aceast[ prozi, in preluarea oarbi a unor imperativegeneroase, ca acela privind intr-ajutorarea omeneascd, mergind pin5 lasacrifieiu. Astfel, intr-un mare roman, un personaj feminin sid, sacrificindu-seaparent, Iingd un nev6zdtor, prezenfa aceasta determinind, intr-omdsurd, salvarea gi evolutia celui asistat cu tandri rezolutie. Lia o imitEimpeeabil, cu cl-irzenie qi eficacitate. Neclintirea ei salveaz6 spectaculosun om -pind Ia redarea vederii, chiar dacd parlialS -iI integreazisocial. Dar, la cap6tui salvdrii, Lia constatl ci toatd actiunea ei afost exterioard, fdrd arderea lEuntricd, justificatoare, omul salvatn-o mai intereseazS, il pdrdseEte. Grav este cd ea crede, cu adevdrat,cd pieaci din lipsa iubirii, in ciutarea unui om pe care s6-i iubeascd. Defapt, ea are nevoie si mai ,,salveze(( pe cineva, sub pretextul iubirii gi(aparent!) o va face. Desfdgurarea ulterioard a acfiunii dovedeEte ci Lianu salveazd, ci distruge, cE persoanele asupra cdrora se exercitd devotamentulei exterior sint, de fapt, victimele ei.Cazul lui George, cea de a doua victim6, este ce1 fundamental: aicieroina distruge sub ochii noqtri structuri constituite, dorind sd facd bine,si vindece, si fericeascd pe cineva. George e un traumatizat, care gi-agisit, de bine de rdu, o soiufie de adaptare. El poate fi asemuit cu unvas de sticld, oricind primejduit de ins5gi delicatefea lui, un vas care esteapdrat, pind la venirea ,,salvatoarei", de un inveliq protector. Lia rupeacest inveli$, pe care eroul gi-I crease anevoios, Iiwindu-I realitdtii caom ,,intregs in vreme ce eI se vede distrus.Sensul ultirn aI actiunilor Liei este un teribil efort de uniformizare,de des-personalizare. Nu toti oamenii trebuie gi pot si fie fericiti irr,acelasi fel, s5, aibi reactiile reduse La acelasi numitor, sE fie ,,intregis inacelasi infieles. Intreaga literaturl a lumii, experienla noastre direct6,.depun mdrturie cE aparentele ingeal6, ci dincolo de un riguros om ,,intregs-se poate ascunde o canalie, cd un aparent ,,izolat'( poate face, la rigoare,gesturi sublime in interesui colectivitdfii.Ion Biiegu este un moralist care lucreaz6 cu simboluri. Acceleratorul,ee aminteEte o faimoasd schit5 a lui H. G. Wells, nu trebuie luat in aceiaEisens cu inventiQ wellsiand: acolo cineva pretindea cE a inventat o sub-.stant6 care dE subiectului senzatia de timp dilatat peste mesurS, cum inr Ion Bdiegu Suleteau lmpreund, E.P.L., 1965.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

filmdrile mult incetinite. Ion B5iequ vorbeEte de un comprimatorpsihic de timp, eroul asistind la trecelea unei sdptdmlni de parcd ar duradoar o zi. Existd ins6 o diferenti hot[ritoare intre cele dou[ ,,acceleratoares,WeIIs i1 privegte qtiintifico-fantastic pe al s[u, ca pe o inventiedemn6 de luat in seamfl. La Ion Bdiequ nu e vorba de o inventie, ci de osimplE luare in serios a msrturisirilor unui traumatizat, care Ei-a adaptatsensibilitatea (sau crede cd a f6cut-o!) la o realitate neconforme eu delicateteasa maiadivi. Astfel c6 acceleratorul lui BdieEu e, in cele din urm5,un simbol: acela aI gnei structuri pe care exterioritatea o distruge.Din celelalte povestiri ale volumului, in{erioare ne par: Ch.ilim,ia,Papuc (surprinzdtoare, Ia acest autor!) Ei lVleciul de adio. Dar nu dorim sEne ocupdm de Jieeare in parte, rnulfumindu-ne sA remarcem cd restulcelorlalte (o notd specialfi pentru Fdtu Si Pisicd) fac corp comun cu preo-.cupirile din Acoeleratorul, conteazd pe de-anlregul in configurarea uneicind ajungem sd vorbimrezer-personalitdli literare.Interesanti devine discutia in rrromentuldespre stilul autorului, domeniui undevele noastre sint lnsemnate. Si cit6m un fragment, la intimplare:"[-.,uD(ziua aceea Benone deveni brusc un alt om. Renunfind la alcool qi fiindobiigat s6-Ei cheltuie altfel energia, eI incepu si munceascd. De unde pin[atunci animalele gospod[riei nu se bucurau de o prea mare aten[ie dinpartea lui ca tehnieian veterinar, dupe aceastS lntimplare situatia se^&" &f J*".Ia" -fi oJ' ' "'- .[ St *^.f *^^'1,r,l ,,Di., acest Punct de vedere Tache:nu avea nici o indoialfl. Era deci ort"tlrm limpede c[ scrisoarea nu venea.de Ia Bicd. Presupunerite lui pornira intr-o singura directie: afacerea,,cega(. Era posibili oare o recrudescenta a celor mai dificili infractori*t" de-a face in intreaga lui carieri?(( ' ' '",-, Nu ".r.r."i" e mare greutate s6 dovedegti c5 BSieEu nu are o constanta preocu-Iarrc b "b"A--bpt rcij-m-p;;"* $i i,, alti parte, prozatori care.nu str6lucesc prin stilu,"-'*""#,itlffi&-ii=o"t-ffi;!i-,t-ulir-:sltc.sr*t'lP*1i-1si#13*r&."' ^6, aiiraf ;iHr;, g.aqi ; atfrI, timi;6t*:*:.m1 ]:,T^ii:'l Y::*l':::fj -*- -pr""fit"t. Dinire """Eti"face parte Ion BEieEu, pagina sa amintind preaacieseacoloanelecontiaianului*Qel*qnac$g-s-tiiq!;$?Z-e"14-Ig*SaiffiIiffiruio i atoiuiui. ZiA;fi fifl -iniSimeazi d e ceva(fragmentul aI doitEi*citat de noi ar putea fi un exempiu de investigatieg"ritd."ur"E in meditalia unui lucr5tor in milifie, onorabil Ei potrivit cuicopul d6u: acela de a informa cum a fdcut lueritorul cutare faptn)'fehrriie plozei sint altele Ei nu e cazul s5 insistdm, inJormarea nefiindoricum, printre cele mai importante.Dialtgurite lui Bdiequ iint gi ele adeseori descurajante, practic neglijabiiein Jesfdgurr.u, ".ii,rrrii.In general, uneltele prozatorului nu sint de'prozator,ci de ziarist febril, dornic s5 ajungi degraba la comunicareaitirii. Consideram indreptaiite Ei unele rezerve ale altor critici faf6 deacumularea exageratd de eiemente ,,tari(, de cdutarea prea acuzatd a senzalionaiuiui,def-ect ce fine, fireqte, de aceeagi inclinatie ziaristicS: qtireasi fie ,,bombd(, sd intereseze!In'pofida scriiturii, Ion BiieEu e un prozator ce nu poate fi trecut,decit prin rea voinld, cu vederea. Talentul sau- vaduvit de stil - convingeprin tensiunea real6 a investigaliei in sufletul omiiiui determinatistoiic, ,,cazurile( lui trdiesc ai pasioneaz[. Dialogul permanent cu cititorul,dialog presupus de scrisul sdu, are o generozitate de netdgiduit.Acest interes pentru om- dovedit 9i ln bogata, populara sa publicistic6din diverse ziare -il ajutd sI vad6 Ei s[ comunice lucruri pe caremulti Ie ignorS, sd deseopere destine griitoare, tipuri ce meritE atenlianoastri.Pagina sa narativd tr6ieqte, tn primul rind, prin tensiune.(1e70)"3)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ADA$IANUDANUMB*Pentru Florin Mugur poezia este o posibi-Iitate de a lnvinge ratarea. ,,Pentiu .ce scriu ? se in'r'reba-.f. i"tt-o anchetlra Scinteii tineretului. Pentru ci lupt Pp9;i.1", .riatii (...) Duc impotriva ei, ilnpotriva ratlrii, o luptdiJ.rn.""te, cu 'lnaint{ri' qi retrageri- ihibzuite, sub un cerlil((ik' Tdrmqnulde rataie trebuie infles nu stricb literar,\rhtrlr I brnbrtrt tt6 tu.ltllo !lo!rro ru\oroo lrc borros rroorur\restrlns, ci la modul existenfial. O spune poetul insugi, cindprecizeazS. c5: ,,lupLa lmpotriva propriei rateri devine lupLEimpotriva oricdrei rat6ri posibile. Hotflrit, P-oezia este. olnfruntare deschisS. 9i este -qi o lupt[ ocolitd, dusS' cu oricefel de mijloace- li tet de bune slnt strigdtul. 9i qoaptalmpotriva neputinlei, a inerliei, a rat[rii, a mor[ii."Evolulia literard a lui Florin l\{ugur este una dintre celemai sinuoase, cu ,,inaintdri qi retrageii", cu lndelungi rdt5ciripe terenuri nerodnice. Unii-s-au gr[bit s{-gi ia. ,,rdmas bun"de la acest poet, socotit ca aparli,nind. u.nu-i qo{ poeticdep{qit. Dar,'o dat{ cu volumele Mituri qi.Destinele intermediare,Florin Mugur tgi lndrept5fegte autoritar un loo lntrecei mai autentici gi preluili poeli ai generaliei sale.Florin Mugur gi-a intitulat Mituri un volum' el lns[ nuface parte di-fitre jcreatorii de mitur\- (nu se num5r5. nrintrepoelii care dau nume. El rosteqte tu piii-^e ploprig iumeloitate de allii, caut[ s6 vadd ce umanit{li se afl[ dilcolo deaceste nume, sd Ie interpreteze. Oedip, Caesar, Hqmlet,Ofelia, Horalio, Jack melancolicul, Falstaff, Puck, Manole,Elena, sint pentru acest poet duble realit5fi: cea avutd lnvedere de mitul inilial sau de creatorul lor, gi cea pe careel lnsuqi o descoperl gi o propune. Polonius, pe ling[ celeqtiute despre el din tragedia shakespeariand, capdt[, lntr-oioezie dii Destinele inteimediare, dimensiuni noi I el e interpretat,mai intii, ca un reprezentant al condiliei umane- osuccesiune de identitdli fragile prin timp:Mi s-a spus s{ stau nemigcat.Stau nemiqcat.Aic.i, lntre perdele, cu intuneric pe piept,aici, nemigcat:orice miqcare poate sd trddeze,orice migcare deplaseazlcele un milion de fele fragileintre care slntem lintuili pe p5mint.In al doilea rind, Polonius este omul mediu, lipsit de voca'lia m5.re!;iei, ,,slujbag al nemuririi altora care nu-mi dau voies5. mor".'Polonius e un nelntreg, un ,,intunecat pe jum5.tate".Toate astea, ni s-ar putea replica, pot fi exprimate gilntr-un eseu. E adevS.rat, cu specificarea cd. la Mugur ne afldmfdr[ lndoiald pe teritoriu poetic personal qi, de ce n-amspune-o, independent de numele dat de altcineva. La urmaurmei, poetul nostru ar putea sd. renunle la aceste nume.'Florin Mugur: MITURI, E.P.L., 1967;DESTINELE INTERMEDIARE' Editura Tineretului'1968;CARTEA REGILOR' Editura Emlnescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Nu ne permitem s[ experiment[m po versurile altuia, altfelnu ne-ai fi dificil sd demonstr[m c[ astfel, prin renunlareala numele respective, poeziile nu ar p.ierde .neapdrat' NegrSbim s{ precizlm c5. o-asemenea operatie ar fi strict demon'strativd, singurul ln m[suril. s[ decid[ fiind autorul gi c[,de vreme ce Iolosegte numele, el o faco ln soop precis. Hqmletqi ceilalli slnt pentru Mugur pure simboluri, precum cercul,ftntlna, azurul, steaua.O intreprindere aparte cap{t[ - ln Mituri - motivulpopular al iui Stata-pitma-barbd-cot-Icjumd'tate de om cd.lare/t^ ryrryQlz$aliat al naturii. Recunoaqtem qi aici refuzul rat[rii,ointarea lmplinirii, a lntregului, descoperit chiar acolo undeneintresul. neintregul, lipsa ndreau pdreau a fi ln tn imperiul imoeriul lor.Scdderile roeziei poeziei lui Florin Mirpur Mugur tin ,lin de orientarea sa,parfial6, spre &cea ptrgubitoare mod[ a demitizdrii, care afflcut ravagii de la Shaw gi Giraudoux lncoace. Mlrturisimcd este o atitudine cu care nu putem fi de acordJrcj- l"coli ne-ar pdrea azi, e o pierdere. Putdm-id nu credem infulgerul lui-Zeus, fn frumuselea zeifei Iqtar ori Afroditei,ln pieirea divin{ a Iui Osiris, in faptele lui Heracles, dar s5g!-or popoare ce stau la temeliile civilizaliei,., oricit de ridi-Ie ludm ln rls e o greqeal{. Din stiml pentru acele popoare,cirora aceste nume Ie erau prezenle tutelare, nu vom-adceptademitizarea, demitizerea, deriziunea: = Musur. Mugur, din fericire. fericire, dbararareori se lasd am5oit am[git de sirenele-deocheate ale demitiz{rii,gi atunci ln versuri pe care i Ie reprogdm cu intristare:.t 0 ;tt^U^" "n"^a;&,d* i: -tllnim lntr-un Hamlel, unde Mugur ll puue pe erou s5. seildiculizeze cu o remarc[ ,,demiiizatoari": ,fDe durere, /Ofelia gchiopflteaz{". E vorba, probabil, de o inconsecven![,efortul s{u fundamental fiind aqa-cum am constatat lntocmai spre consolidarea mitului, acazul lui Poloniusmotivului -tragic.O attl sctrdere- asumat5. ca risc de Ia lnoeput - estecea_a explic[rii eseistice: cind inspiralia difuzeazd, Mugur numai transfigureaz5. poetic glndul, ca ln exceplionala asocieredtn'r,re destinul lui Polonius, gi flac{ra unor lemne putrede,',carepiere ln cer", ci ll rostegte de-a dreptul, explicativ:Sn- ho\^e i lu tfibnl.;Fhrl ^^lti \lr\cs'\'e M i*cNg;t--{o*; ;;d ;,5;t* k th^w'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lntr-un scurt foileton, Cezar Baltag glsea cuvinte foartenimerite pentru a caracteriza poezia colegului sEu: ,,Actulpoetic este agadar, ln foarte multe cazuri, analog unui actde voinld. Mai mult declt atlt: tot ceea ce omul tgi apropieprintr-o manier5. oarecaro (in cazul poeziei prin cuvlnt)devine chiar el fursugi, chiar trupul lui. $i Florin Mugur reugegteaioi (ln Mituri) aceast[ rar[ performan!fl, de caronuTai pulini, poate, stnt ln stare." E lnfeleasd ln acesterinduri esenla tns[gi a autenticit[fii de un tip special a luiMugur, undo luciditatea nu se opune inefabilului, ci il provqaqd$i ll realizeazd. intens. Maturitatea congtiintei artisticea lui Florin Mugur se v[degte ln stlruin]a cu care-gi urmeazd,opliunea fundamentald, de unde tonul de o unitate foarterar tulbrr-rati a scrisului s5.u, attt do multiplu solicitat cu aniin urmtr. O recuperare exemplar{ st[ Ia temelia poeziei sale.El poate spune iinigtit despre sine: ,,M5. lmplineic onest, ougreu.tate". Greutate tn sens de gravitate gi responsabilitate,justificatd de talent.-Una din poeziile reluate ln cea de-a doua secliune a Cdrtiiregilor, tntitulat[ Mornent senin, re]ine aten[ia piin atmosferaei pulin obignuitd ln lirica lui Floiin Mugui. E ugor de constatat,parcurgindu-i volumele de versuri, cd acest poet e unfrdmintat, cd starea sa definitorie nu e linigtea, senindtatea,ci interogalia neistovit{, lndoiala, agteptarea dureroaii)fui-ad,nt6flsiunii, o scwt{ abandonare a sufletului ln lncredere.situalia umil[ gi obignuitfl a jocului cu clinele, Mugurlntrezflregte fericirea posibil[, prin participarea seninfl lalume:Imi iei mina-ntre dinfi,ciinele meu,gi-o..!ii..aga,sprijinittr,pe cele treizeci de piscuri ale taleasculite, de os,lntre care se mdninci iarba lunii,lntre care se macintr capetelep[sf,rilor,intre care curg riuri lncetcu stele gi pegti-lmi sprijin minape girurile tale de munlicare se bat ln capetegi-o porfi lntre dinfifericitfdri s-o r{negti,ca pe-un copil,ca pe-un sflnt.Cartea regilor e o culegere lntrucltva derutantfl princonstruclia ei. Aproximativ jum{tate din volumJumdtate qi - cicluiile:Sfinta familie -e alc{tuit[ din poezii needitateanterior, iar partea a doua dintr-o restrlns{ deleclie de piesecuprinse ln Mituri qi Destinele interrned,iare. Adfoillnd-unitateastilistic{ gi spiritual[ a Cd.rlii regilor, exemplarh h feluleI, Yrem str precizdm c{, duptr opinia noastrd, ea nu poatecorstitui o antologie satisf[c[toare a poeziilor lui Mugur.Aflat azi ln jurul i SS ae ani, acest poet are ln urma s"a orntins[ operd liric{. El a traversat gi perioade mai ingrate,dar acum-clnd a devenit *p.oapr de prisos s[-i maiiudm,,ap5.ra.rea.", numele silu figurind la loc de cinste lntre poeliinogtri-constatlm c[ Mugur e dispus sd fie lntrucitvaiugrat el lnsugi cu textele sale mai vechi.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

^*,efi^9e,"p" lipealiei-c[tre lntreg: _figqra cu semnificalii adesea pasionante,d tra gic {, a lui:Ftatu-p alm5-b arb {- c ot tutel6az[ r-n!1,o,1o" elancoliaacesto{ noq*.. Dou{ dintre ele: lumdtate d.e om qi iricane p-ar magistrale. Iat[-l pe JumXtate de om, nu a]tril decitomul lnsugi In perpetu[ ieimplinire, prin timp, gir de sensun.nebdnuite, sugerate cu mijloace sobre, intr-un textIupln-,at arareori, _dar cu putere, de metafore. ln Frica,reintilnim motivul nelntre[ului, paznicul de dup[ perCea(Po.lonius, lnainte de a fi uiis de i{am!et) este unul ,icdruiaursitoarele i-au menit / numai jumdtate de suflet de 'prin!,,,de a,eees. el nu e destul'de puteinic s{ clideasde o lude ,,diridezn5dejdea mea mijiocie.,.Noile cicluri contirlul-modul poetic din Mituri qi Destineleintermediare, mai ales ciclul initial. Sfinta fimilie ecompusS. din mici naraliuni poematice despre terorile ignorate-decei mari, ale cofildriei-in genul hii Umberto Siba.ln _lmagine a familiei, gi tn alte poezii din acest al doileaciclu, Mugur riscd. multe pasaje proiaice. Intre reuqite remareampoezla l.ntr-o doard; aici autorul mediteazd asupra reflec_tdrii imaginii proprii tn ceilalfi, tot atitea sistemi de referin{{.Ideal, s-ar dori in ,,memoria unui zeu,,, ca intr-o oclindllnnobilatoare, cd.ci reflectarea mediocrd umilegte identitatea"rllr"f"tX. '-*ffi'o.n*J'tno I,.F, M ^b''t';ce arev{zut{vremedecizia,viscol:y"ir* -^f ^* f*tt}'-f ,'lr"*,F,,**nnataA W"'9i** /:f d.t yt e, n.e ad2 3reev{rara^ conrinu are a ob sesiilor1g ry "**'",,1' :, 1 :l T :ry- *iG; T ;F: pffi i: h";:?,',1',i:?!;,'k:::::'1":?^""bE!:-6;.:;iri",rffi tului uEvr4rtr' ;;,i;#*UJl:ce poate deplara'."r, ses-Bf.rrrarrrni cro,.ir^ -^, 11.-tto?"q: "L,;;;;;*""* ngpTt; omul se migcdBtructuri priitrestabile, ^el este,,ddl{;;" tftil;ft'}"ri,S',iffigi ce nu are ,,voiJ,, s[ faci. l" 7;W;, extinc]ia eca o halucinantfi convorbire ta un teieton publil,ce, ln jurul cabinei-dehsticld, regii (deci'mindria,certitudinea legitimfl de a fi) ,*." mj*rrcheafi lnDddusegi banul. [ide peste marele riu.se$i erai sigur cd n-o sLnimic niciodat[gi olnd iegeai dintre ceinu te mai agtepta nicir{spunsesetnlelegiE vizibil cil l.Iusur se folosegte de personaje-simbol, de obiectegi gesturi-simbil, tn situatrii simfrti;;:*Pentru un autor de icest tip, tonul patetic, discursulIiric vehement (9i cu eriziuni, tot,iiaiai-e tir ti.e*'trc.,lriiri.Procedeete discursului iltrdt:;;-il;r;enre leit-motive sir*[^fid""lt ,,].sL^k_ lrl^:t J*/"nL ;-,Jb'eCoy^u;*u.L a;*,tu' *4n,*a# {:,rtr#iItk[ t/ "^t o[a^-,!tpatru perefi de fierun rege.'rwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Florin Mugur este o congtiin!fl artisticfl matur6. Versuri]esale, de o armonie particularfl, cautl drumul spre lnlelesuriprin formuldri de o-bflrbdteascfi expresivitate, evitlnd meta-Iorele dragi adolescenlei. Iar acolo unde metafora e ing5.-[*iTi,(,llr, )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Co,J*t ^r{;,a'it'to- rr*L^Jr^uJ) pi" destulele cdrli publicate pin6 acum de Petre Silcudeanu"ne opririr asupra uneia de proportii rezonabile: Corabia cu suflete. Lumea.investigat6 aici de autor este una speciali, colectivitatea unor oameniin durere, afiatd la hotarul nesigur dintre viat6 gi moarte. Eroii sdi, caqi tovarSgii de suferintd ai lui Hans Castorp, dir. Muntele urd.jit, sin;t.pensionari ai unui sanatoriu TBC, navigind prin febre.' Remarcdm mai intii c5 intriga din Corabio cu sutlete se bazeazd peo uriagd dar nu total neverosimild coinciden!5: doi oameni se reg5sesc,dupi - aproape un deceniu Ei jum6tate, - intr-o rezervi de sanatoriu.Aga cum se cuvine, o idil6 agreabili, potentat6 de su-ferintA, idile in cadrulc6reia cei doi bobeavi devin virfuri de triunghi, implinit cu soraVerona, traverseazd cartea. Vidroiu -recent intrat in sanatoriu, om tenace,promi{ind insdn6toEirea fie gi prin marcatul sdu egoism are o,dublS vind fafi de Stinic6, pacient vechi, pe care iI afle in rezervS. -Cuani in urmi l-a ingelat cu cruzime pe actualul consuferitor, provocindu-i.fericirea de a se considera util, ,,implinit(, spre sfirgitul c[r[ii ii va gribimoartea prin dezviluirea brutald a adevirului.Se poate afirma cE romanul e bine construit. Bineinteles, excluzin-.du-se ,,copertile6. prezentului: magina cu Vidroiu, om cu funclii de oareca-rerdspundere, care ,,aleargd prin noaptea neagr6s (!) in timp ce fostultebecist iEi aminteqte, eam speriinau-l pe qofer, cele Jnlimplate-.Petre Sdlcudeanu serie rudimentar, cu o lips6 de har stiiistic neindoielnicS.E plcat de virtutile sale de fabulatie, p5cat de buna schitia chipurilor omenegti,- abandonate de dialogurile false, imposibile, denarafiunea comunicat6 neartistic. Oricit de mare ar fi inzestrarea dedulgherie romanesc6 a unui autor, ea nu poate suporta tot greul. IatIeum poate fi comentat de scriitor zbuciumul lduntric al r-:nui erou:{ G-r0!ate ci incerca s5. se convingE cE n-are pentru sora Verona nimic ileo-Gbit, in ultima rrreme tot mii greu gi-o putea alunga din gind. Voia sEcreadd cd spiritul de contradictie este acela care il impinge spre ea, glnimie altceva. Dacd o socotise vulgar6, instinctuald, dupi ce schimb[ primelecuvinte eu ea igi rejudecd pdrerea. Nu, nu era vulgard in ciudavulgarititii aparentellAsemenea propozitii nu sint luate din insemnirilestingaee ale weunui peisonaj-adolescent, ele sint, cum s-ar spune, insdEivocea autorului)(Qit privegte dialoguriie se poate dovedi ci eroii vorbesc ,,ca dincarte(. De pildi, intinsa convorbire Stdnici-Vidroiu de Ia paginile115-119, unde se schimbi replici delicioase, de genullf,,Tu ai dreptate.Numai o mare durere ll poatgridiia pe om deasupraEceea ce este gi,aE ad6uga eu, o mare lubire(r[Verona ii reproqeazi (cu o jenanti lipsd defeminitate) Iui Vidroiu, Ia palIna fO3;fPrima dumneavoastr6 privire nicinu gtiti clt m-a jignit* Nu m-afi privit. M-afi dezbr6cat. Dumneata aliubit weodatl sincer?flDe alfel Verona este gi autoarea (ea monologheaz6lntr-o scrisoare adresatd lui Vidroiu) uneia dintre eele mai exterioareconfesiuni{],Nu eram capabil6 s5 pricep ci intr-o revolulie orice compromisfScut burgheziei, in conditiiie luptei crincene de clasi, ar fi insemnatun aet de sl6biciune(.$i incl dialogurile mai pot fi trecute cu vederea. Grav este faptulcd acela care vorbeqte cel mai mult in carte, autorul, nu e cu nimic maifericit in exprimare decit eroii sdfl,Dar ce for!6, ce flac6ri puternie6 iitrebuise acestui om ca sE mentind-aprinsd o asemenea naivitate sfint6,si tinl treazd o asemenea fort6 intr-un asemenea mediu . . .( etc. [-atrebuit o ,,fortda ca s6 tinS treazi o ,,asemenea for!5(. $i nu e vorba-de oscdDare' din vedere. Cam asa redacteaz5 autorul intrepul siu rol stilistic.)milmTr#Ii'46"Iim6E;6lll*'.-. Petre sSlcudeanu: corabia cu suflete, Ed. Tineretului, 1967;www.<strong>arhivaexilului</strong>.roIon Lungu:Regele pdldriilor, E.P.L., 196?.

turilE& h loc de ,,gifiieliles, ,,irizaililes in loc de ,,iriz6rile(, ,,E1efuiaiS(ln loc de ,,glefuire(.-- --O ."iiiiia notabild este capitolul 14. Situatie de prozi bine valorifieatieste gi disculia Vidroiu-Verona, in timp ce bolnavul se afld Ia perfuzie.un rSspuns dur al fetei provoaca emolia capilarE, Iichidul dinpertuzie incetiaz6 si mai curg6. - MiEeitoare este qi ieqirea lui Stinic5'ilTffi S"1t*m**"4T'"Jih?Slti:i:::#!r;i:'#i:1erimi(.Ip. Salcudeanu nu-I lasi 1ns5 si se stingl pina nu-i mai aruncap"'"*ti' J"""-tr"i sora veronafropozilii,,scriitoriceqti[fDoar.pentruli pdrea r6u; ea ,t-ut"" s6'Etie n-iciodat6 ciid nopti de nesomn i-a lnchinat,ce flacirl uriaE6 a ars in sufletul lui pentru ea('Disputa intre fabulalie Ei redactare nu e noui' Ea se desfSqoar6 qiazi in ceriile multor f"orato.i, mai tineri Ei mai bStrini..Rezultatul aeesteidispute, orieine ar invinge, este intotdeauna defavorabil cartilor Ei autoriior.Pentru cI e vorba de o disputi nefireascd'-lL) A.r- 12-13 decenii, Ion Heliade R6dulescu ii invita pe con-6-#p;;;;ii tai,-"s..i"U -riai+, numai.:":i*l...o1ici-t--s.-ar amuza unii'."urt irrdu*" S"ri".or-!it" ""i"Uilgi astdzi. Nic[ieri, poate, ca 1a noi, nuse fduresc notorietdii tiiuiur", p" atit de pufine pagini tiparite! pgna.o;1";h;tt--de schife"i;;"ri;J'"'suta pagini, o'i +1,p-Y.t-i''un tindr detalent e Iuat i" rurili-li-.u po"t" aestXta cu primul succes' timp lnde-Iungat. -----Criti.,rl clujean Ion Lungu, comentator mai ales de prozd, a d-u-s- lai."-""";i-e;l ;i tcruja56aia-cluj,,"il:*= 1964-1,i,^fcembrie""pat- vineri, 16 decembrie 1966) un : Regele Pdldriilop,^1Este chiar punctul sdu forte in aceastS intreprindere' Ion Lungu ineheagSo intrige, pune }a treabi niqte personaje-. (garjate sau abia schitate,dar iare ili poi suporta rolurile)i reuqeqte si ne stirneascd indeajunscuriozitatea fafd de evolutia unor destine.Sint in roman si pagini scrise cu minS sigur6' Imbr5tiqarea statuii,de la pagina tS lainintiid un eelebru pasaj din. Quo uadis) ar trebuicitat6 in-intregime. Excelent este qarjat 9i ,,pontiful- gtiintei( din oraq,Zed Merdin nume de o sonoritate ituzivd (ne gindim Ia frantuzescul;;d"\- -* schimba ochelarii dupa public (negri pentru inaltul' cler, iiUi --careiflisi pentffi aristocralia iaicd qi roi pentru cuco.anele din elitd)s{gi cire"favea obiceiul (inainte de. a intra intr-o camerl n'n.) si fstepte-un tiffi* oarecare inainte de a-qi face aparifia. Cel putin un sfert deo16 iSi udr.r" gindurile, le cenzuia Ei le sistematiza potrivit.scopului ur-"ra.iF.Etiloul-romaneierului e adeiea nostim - sprinten;lpraPpolet.InattS,?veltd gi focoasS, gata de aventurl qi h[rfuiti de capricii(1[.,,Intr-adev5r,puternic inegrit6 de praful de c[rbune adus de vint pe valea riululVineri, imaginea sii,"t"i Barbara te indemna neapSrat ia post Ei rug6-eiunes.Calititile Regelui pdldriilor fin, cum spuneam, de construcfie. DacEavem rezerve fa|E de final (eI ni se pare pretenlios, mai in nota cirtii arfi fost ducerea farsei pin5 la capit) restul arhitecturii narative este durabil.Desigur, unele treceri sint rudimentare: pentru a in-trod.uce in actiiirrepe Lionella (acest personaj poate fi asemuit cu o femelE de fluture inchisdintr-o cutie de chibrituri 9i lansind misterioase chem6ri masculilorfluturi; n-o vedem pe incarceratd, constatdm doar nelinigtea fluturilor)Ion Lungu procedeazl greoi: constati ci ,,firi voie( gindul episcopuluiAlfonso se indreapti spre fiica sa indeplrtatE. Dar cind, in pagina urm6-toare, Renata- menajera sa -bucuroasd c5 e invitatd in dormitor,c,rgutai[]Cite nu avem sd ne spunem! Poate c[ qi-a adus aminte gi de'fiica ndEstrd, de Lionella, care se nec[jegte, biata de ea, printre strdini!(,stingdcia e vizibili!- Un personaj inconsistent ca o meduz6 aruncat[ pe mai este, din pEcate,chiar aeela care ocupl cel mal mult spatiu ln roman: Ralph Sellon,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€ebaronet, fabricant-artist de flori artificiale, prin revelafia venus, pdlarierpionier!Zvircolirile lui ideatice nu se, Iimpezesc, nu se refin. pur gisimplu insistenfa atentiei asupra lui Sellon constituie o frind in desf6gtirareacdrfii. Ion Lungu iqi deserveqte eroul cind noteazd neglijentll..ti.a_ronetul.era trist Ei intrigat. In ochii sdi se scufundase purci intrefiirniversulflgi,mai -ales, cind il pune s5-qi noteze intr-un infinit Jurnalintim truisme sofisticate, de genull',Complexitatea gi labilitatea luciuriiorgi a cunoqtinlelor noastre despre elE impun nesfirgite indoieli gi nuan!6ri,frr6 de care intr6m intr-un hdtig de contradicfii gi confuzii ingrozitoares.cartea e mult lungitd prin asemenea pagi pe loc, prin investigatiipsihologice iegite parcS din pana unui licean cenaelist:/_Cele trei tJmlichicoteau .de plScere v5zindu-l pe Raiph antrenat irfljocul lor abil sipervers"Jingindurarea episcopuiui Ia pagina 69-20, saul,.Inteleeei.Da, acurh)gi .dddea setuna de cauza acestei cumplite angoase.'Nici nu seputea altfeltlFraza inainteazd greoaie, clStinindu-." ii-rt"" adjective gisubstantive dublate: ,,cuvinte puline qi emo{ionante((, ,,luerdtoare des-'toinicE qi talentat6(, ,,baronetului li rezolvr in schimb o caldd qi aminuntitdapreeiere, remarcindu-i erudilia Ei -prestanla intelectuali, originalitateagi indrizneala opiniilor, dar mai'ales privirea visitcare Ei mristatastacoiie(. Neglijenta stilistic6 este o caracteristicr a romanului Re-'gele.pdldriilor.' ,,Reintorcindu-se beat acasi, motivul acesta deveni prilej'continuu de ceartS^ qi bdt6i( -frazi de proees verbal Ei mai dlfartei.,,Paralel cu intensificarea prieteniei, incepurd gi confesiunile(.construit6 destul de solid, serisr negliieni 9i lungiti peste m5surr,'cartea-Iui Ion Lungu nu este o nereugiti."Ciiticui are Juraiul sE infrunteun debut, cu ldudabil5 dezinvolturd. E. cu putinl5 se gi_i ;"re;i;;;;;;;prin izbinzi viitoare de o mai marcatd identitate.' . . un al doilea text de prozd al 1ui Ion Lungu eare ne-a cdzut subochi este Reeoiem rustic, haziie pin6 Ia epuizare, iumbrr povestire (fragmentde, Doamne {:I-"!!"!,- romin?) apdiutd in ,,Tribun"o, .r". f g'iOg}lrdin 7 mai 1970. E dificil, dac5 nu cu neputinF, ;a-l egalezi in umor, laeI involuntar, pe lnerineenatul autor.Mai intii Ion Lungu pdtrunde cu m5ieqlrie in psihologia unui personaj,care tocmai este siciit de o preocuparqf,,,Degi era coni'i.rs de justeleaatitudinii adoptate ln cursul tulburdrilor, i[rian'regreta totuEi incidentutcu vdtaful mogierului[firazd de prozd elevatd. Mai iicolo acelagi erou sare'ca ars la o aiuzie-ilFluzia Ia relaliile dintre el gi Maerina i se p6rudestul de directS. IEemna cd unul dintre cei aflali in criqmE il vdiuseimpreund eu ea. Todor Barz avea acum posibilitatea s5-i terfeleascd gi sentimentele.singurul mijloc de a para ticilogia vdtafuiui era, se gindiAdrian, de a eere-o neintirziat in cis6torie pe Macrina. Dacd"r" ",r- prrtint5,chiar peste citeva minutes (!).Nu numai stilul, dar qi invenfia epic5 incint[: se intimpld o mullime'de atrocit5ti, o iubire nefericitd, trec douE deeenii -unul dupd altul -.Punctul culminant iI constituie incercarea de viol-crima executata asupraMacrinei (ajunsd, dupd un calcul simplu, la cam patruzeei de ani, ispititoareade ea!) de vigurosul v5taf (gi el aflat in zona celor cincizeci deani, sau ceva mai pufin).Aici, scriitura lui Ion Lungu e amefitoare Ei ar trebui citat tot. NeconsolSm cu spicuiriJ,Macrineiparc6 i s'e intreiserd puierii";;i; j"-ui""rezista Ia incercdrild'lui Barz de a o imobiliza. Er'se traisJbr*iri--iitiar.d.. .Orbit de pofte !i _d.".d,rrul",o smucea pe Macrina in toate pa*if":r.l:1:^O:I^:r"Eielsleptat bestia o asasjneazd pe victimd: ,,Ea nu'p"tl"raspunde (caci ,,horc6ia din ce in ce mai ingrozitor(, precizase I. L. maiinainte), iar eI credea cd nu vrea s5-i dea afcultare,,'ete. Asediata a de_cedat, degeaba ii url6 ,,ea iegit din minli( bruta: ,,Nu-mai spui nimic,te-ai lisat invinsS?(... Ion Lungu tinde spre expresionism, nu evit6 efectele tari, ne zgilfiie,19 bagS-n spaime, analizeazd. Dar un citito", a"p.irr. "u-excese Ei mai gi,dr din umeri in fala paginii, aidoma ,:nui eiou din aceragi 'R;;;i*;I11119,.1:Fr,"teIe mai mic l\,I.acrinei, Lisandru,-ainu intreLgea insi mareLueru dtn durerea ior nemdrginitd(.(1967,1970)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(DrAcgnge $I vERsuL*Am urm[rit cu tot interesuL'rdspunsuriledate de o seamd. de scriitori tineri Ia o anchet[]mulli diniE cei' int'erogali mlrtuiisedu lueruri demne deiotri.t, adesea neagteptit'de tulbur-Itoare. Intre alte asemeneaintervenlii d6osebite, ne-au r-nigcat confesiunile poeteiConstanla Buzea: ,,Copil fiind 9i prinzind, cuT este-qi firesc,sensul cuvintelor ilai mult din lncdrcltura afectivS. ce Ii sed[dea, m-a ingrozit, m-a jignit existen]a ilnper-atlygtyi TACI IAcest monstrri monosilablc a operat comod 9i definitiv asupradezinvolturii mele gi asupra pl&cerii, a curajuluimai bine-zis,de a md. exprima du glai taie. Slnt .un o.P timid pe via,t5.."Toomai tn a'ceasta int-erdicfie a exprimilrii, traumfl a copiliriei,st5. inceputul poeziei:',,Iat{ pentru ce scriu. Acest felde a fi, solufia aceist[ m5. absolvd de riscul atit de des alminorelor schimburi orale."Pentru cei care o cunosc pe poetf,, ln viala ds toatezilele, aceastfl mflrturisire nu e-o surpriz[: lntl-adev[r, ceeace te'izbeste ln'comportarea ei este15.cerea, lipsitfl ins[ deobstina[ia'orgolioasfl. Frazele li sint rare qi rostite cu un felde nerdbdare, adesea nelnoheiate.Dac[ acordlm credit acestei confesiuni qi de ce tr-am-face-o ? ne va interesa, firegte, s[ vedem ln cflrlile de poezieale Constanlei-Buzea cum ,,vorbegte", ln oe m[surtr corespunderealit{}ii afirmalia autoarei c[: ,,limba a devenitpentru mine un act de o solemnitate extremd, un templull care se rostogte numai adev[rul".{ i" *L^J^rt^ n^' L Lh,t, k*^t't*'t hqc oInestlptnit, i'orb6ria- respins{ ln via}[ -bucuroasfl:lau:Inttiul universoglindit parte cu parte ln ochii mameicu lic[r ostenit, cind povesteadar nesfirgit de larg-lntregln lnchipuirea me&-lumea povegtilor. adevlrateoare nu ayeau niciodat[ nftrgit...d{ ndval[ ln poem,Era spre toamn[olnd am venit pe Drumul Gdzarului.Fream[tul capilalei r{rn[sese departe... (...)Dar oragul tncepe dincolo de std.vilarTonio Ei zgomotos... (...)I Constanle Buzea: DE PE PAMINT,-EI:La 1963;LA RITMUL NATURII, E.P.L., 1966;NORII' E.P.L., 1968;COr,iN'e, Sdtt"a Cartea RomAneasctr' 1970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro5&L^ NEAuiLoR -r*.1, - , c*ttoo-Ro"'1"^zend'rll+l'/

(ryTrebuia s[ te vild lntr-o zi, e[ te chemtrebuia s[ se sfirgeascC, o vi,rste.gi s{-nceap[ a doua.Beneficiind de o vinovat[ ugurin!{ a versului, poetaexplica,. p.ovestea, r{t{cit{ prin terenuiite ariae-Je i.J#rmelor,Intr-un cuvlnt, vorbea enorm. Citate am putea dacoploy-,..lntr-atlt de rirult se desf{ta. C;";i;i; d;;;; ;,posibilitatea de a-(s{ ni seierte cuvintul) tpoiiiir" ""i""i.Descurajant debut, judecrnd dupfl moitrere de *"i.o.rrJar alaturl de versuri ca acestea, se afl{ dou[_trei Doemeexcepfionale, pentru care orice Iector avizat""ii urru'oi"l"pe uonstanta Buzea (incd de pe atunci) printre cele mai bunepo.ete ale- Iiricii romAnegti I prima diniie "t., "pe.ioa-r" ,omiracol dund un nu'.nri de piese anodine ri"'a.--ut""ptrrslabe, este' Dor de ploaie:'Pltngi cu fruntea-n perna alb{unde p{rul meu, defoult,a crescut lncet si sinsurdin nesomn 9i din offlat.Pltngi ln vieuripllngl ln crucea p[s{rilor ctrI{toare,plingr ln zborul ior de toamn{scuturat ln mare.Bate vlntul rogu-a ploaie-vine vara; nu te-miacd...Doarme fluierul pe hasd-nl[crimatde dor do stea... -Pltngi ln visuri ii se mut[sufletul ln lem"ril dulce.mlna aspr{ ll usucfi.buza arid.l bea.lJtngi tncet cu fruntea-n pernI.Zborul ptrstrrilor scadesple.pe1!t; epre somn te_aduce,stinsil, ultima bUtaie.Numai p[ru-mi, plin de zborulp{sdrilor depdrtate,a iegit cu mine-afard,Iung, de dor de ploaie.Ar fi fost n[cat s[ nu citrm rn tntregirne aceast[ poezie,una" dintre.cefe fundame.t-r-. r"'*r-iiiln contlnuarea nlache'tei De pe pdrnint, "nro*rur. ConstantaseBuzeaconforma temerir hotdririi "ipri-"i,tn distihul .^Vrearrgi ln piatr{ su.-ncerc / S"1"-"-r.i;rl;i" ;"1i""7;;r;L;;;2Santi.er), intenfie tinerdaicd, salutare, d-ar adesea nerodnic[.I:i-. poare fice poezie dil;i.;;';;i. *".iterroarerosrirfconteazd.inte-restul cade rn iatfldemonstralie-..i..i#il iar, 'desrur; peste pagtil;;;;;"$ipoem{F!"yl,deosebitl.debutind- ou_o irtimo;rfl ;;;;r{,";;r;T;#;vtntul a.fdcut,,. la Timp retras, o a. "fJf-i.erAtrieq"*t"i,i:!:i,'11,1n3'',"'tr;f ffi,ll#iff ft rt'llr**iiTfl iH;,ttimp". Aici, ideea'de v'itez{-"iiil[uJtu a"li ;;;; i;1ui1e.a din ftuttnile aruncate in timp, cft, maifericit ale; ;;;.rI.epit_et de ling{ *ipi; "t-;af*ii.,,. O a treia nocmiexceplionaltr este Ainiaza,.".6 ..'irrUri,tuos:',Eu.u-ui m-amdil;il tnf{gurit+;i,;:ln soa.e roi, i." r"ii:JIeneq{;;;dddeleu',. piesa final[ piiJn.t"i,'u-i.i!, "uie de o admirabilfl feminitate. Cil*.i"iam#ri,.*mer .bogateprezent{ a femeii.1n Dor de ploaie gi ln alte or.ru.j-r, *3i,i"ligi;;iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ln strofe memorabile.Volumul La ritmul naturii, ap[rut la trei ani dup{ celdintli, ne pune tn fafa unei poete uimitor schimbate in bine:tonul liric este egal, o categoricfl unitate interioar[ se facesimfittr. Constanfa Buzea incearcS. cu gesturi sigure. lnplan formaf ritmuri gi metrici noi. Parafraza unolr ri{murieminescienti, de pild6, este impecabil[; poeta e foarte personaldin cele ce spune, astfel Cd ritmul bbsedant ne sun5. lnurechi doar ca o aluzie suav6,. Important este poemul intitulatArtd.. poeticd, unde autoarea mediteaz[ asupra rosturilorpoeziei, avanslnd unele derutante gi seduc{toare concluzii:Femios, clnt[relul do la masa pe[ilorilor, ln Itaca, qtia devenirea lui Ulise (,,Femios vd.zuse omul aiurit de-atttamare"); el ctnt[, totugi, tnaintea vinovalilor ce vor fi ucigide erou: ,,un clntec care nu ne mai ajunse pentru c[-l spunealira aedului:uitlnd"- stih extraordinarl -se m{ri ca o femeie care vine de departeca s{ mtngiie urechea lnd[r[tnicului fier...;gi iatd c{ din cergetorul dispreluit, ln zdrenfe, iese leul;dupd moartea tuturor, se apropie gi cea a lui Femios, daracesta:qtiu c[ leul se va face om din nouridicind Ia ln{Ifimea s{riturii ochiul-lege,dezbr[cind de bland trupul, rechemind ca din ecouanii lui gi deasa minte qi cuvintele de rege...;\ de aceea, se adreseazl fiinlei incl bestiale ln minia ei, i soadreseaz[ cintind (e aici sugestia grav[ a poeziei ce umanizeaz6.omul gi realitatea):El deschise ca un suflet lirei buzele frumoase,liniqtit cerind iertare-n care forla s5, se-aga!e,'vorbe vii de izb{vire labelor le aruncase,amintindu-i forma pulpei, inspirlndu-i dor de brale.Pentru cap jertfi un cintec sfint qi mare unde zeulcintecelor sd se lase agteptat de invocareochi de om primi puterea gi auz ca str asculte...;finalul e o apoteozd:Femios clntd din lir[, se iert[ pe sine lnsuqi,ochii lui orbind pe ziduri, cer qi m{ri amesteclnd.ln acest ultim distih slnt citeva sugestii formidabile.Mai lntii, aceea cd arta are qi o funclie ?e expia{iune (defap-t,. prin autopedepsire), Femios, asemenea lui Ciedip, 'tgialld iertarea pierzindu-qi lumina ochilor; e apoi identifiiarehIui Femios cir Homer insugi, posibil[ prin orbirea cintdreluluigi prin rdt[cirile din ,,-cer-gi mdri imestecind,,l ln fine,reapare.sugestia lui Oedip, care de asemenea rdtdcegLe expiator,aedul-orb colindd pentru cd isplgirea sa coistfl ti aclnta din loc ln loc fapteie eroilor, neinririndu-i.Celelalte doud c{rfi ale Constan[ei Buzea stnt bogate tnpoezii tot mai personile gi mai apr6piate d,e tdcerea i. car"vorbeam. Ne referim.la^o anumit! ,tmp[care,. lnleleaptlrljntre via![. gi poezie la constan]a Buzea: acum ea vorbestegr In versuri la fel de putin,-c-a tn via!{. Fraza poetic[ e iotmai,.sd-i spunem aga,-,,specificd.,, cuvint"l ;r""ii;;;; ;j;-vaiat poeztei ryi uu nevoii de a vorbi cumva. -Iat[ cum sund.acum fraza versului, cit-de r_e!inut[, la ce depirtare aur5masexplicaliile prozaice qi inutild de odinioar[:^E un semnal de dor, alarmd.,o creangS. dens[ pesto cer,cu blana zburdtoi de alb[www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@a brumei rvelte. A fost ieri.Un abur-jos, un fognet-cheie,auzului simleam od-i cresc.( Pd,mintul pe ariPi)Lapi.ilard., ala s-ar putea spune c5.*nl#. foarbL, ,rl.r*n L";La ora actual5., Constanta BuzeaCcJre pe cale s[ deYini\tt;t>1^1J2" 6^t *"'ltL 'este o poetd. maturl(degi atit de ttn{r[ lncH.l), st[plnfl pe art& sa, manifestindo ldudabil5. rezerv[ fa![ de formulele de succes sezonier,atlt de prompt preluate de alfii.Gineva aiunse la o constiint[ artistic[ atlt de lmplinit{,Yu mai oieri aga-zisele ,,surpri Tstt -atit de agreabile unora.Fireqto ci poeta va lncerca,cu pasu!-noi teritorii, lncercind,,gi iir piatr{ / gura creionului" Jdu. Dar o va face (poemeleiiiterioire Nirltor o dovedesc hotdritor) ln mod necontenitpersonal, iar ,,surprizele" vor fi, ln cazul Constanlei Buzea,serii de confirmlri.@Autoarea volumuhii Coline,aflat[ acum la cea de a cinoeaculegero a sa, este, dup5. opinia noastrd.-. repetlm 9 mqveche afirmalie-, una dintre cele mai autentice ryi maiimportante poete din cite a dat literatuls lerndn-{,. do lahCeputuri gf plnd azi. Destinul ei este pilduitor prin discreliaqi lipsa do gov{ire cu caro Constanfa Buzea s-a construit,ilrl'o ,,ardeie & etapelor", cu un ritm aproape vegetal. Inceptndu-gicariera liriotr prin 1958-59, sub semne nu prellavorabile, poeta a parcurs drumul impresiolant de la inspi-1a!ia exterioarl (aflat{ atunci lntr-un declin general) spreadincul sufletului s{u. Ca mulfi alfii, la lnttiele texte, Con'stanla Buzea ilustra. Este semnificativ faptul c[ mult[ lrremeea a lnchinat poeme unor motive liwegti (Ulise, Penelopa gimulfi al.tii ti populau versurile), punlnd personaje faimoaseln relalii modificate, c[utind alto semnifica]ii g.a.m.d. Nupunem la tndoialfl rezultatele in plan poetic, dorim doar sd.semnal{m cd. ln Coline din cinoizeci de piese doar lntr-una(qi poate fi un poem mai vechi) privirea poetei se mai spri-jini de un perionaj personaj din afard, Peer Gynt. In rest, toat5.materra materia poeticl poetrce este extras{ extrase din drn viala mara sufleteasc{ sulleteasca proprre,cum din sine scoate plianjenul miraculoasele relele ale vln{-toarei gi existentei sa]e.Iuainte de a incerca s[ deslugim direc]iilo cele mai impor-Inainte de a incercatante ale scrisului acestei &utoare, s[ ne rostim f[r[ ezitareciteva obieclii critice I Ne pare, ln prim-,:l rind, c{ poetascrie (relativ) prea mult. SH fim bine lnfelegi, fiecare poethot[rdgte singur ln privinfa ,,oantit{!ii" de poeme proprii,o unitate de m[sur[ general{ nu e cu putin![. Baudelairen-a trecut cu mult peste 150 de poezii, pe cind Victor Hugo 1...Cineva poate realiza in doud-trei nopli nopti toatfl opera liric[ aIui Baudelaire (ne gindim doar la cantitate). Deci, ln sine, tobieclia c[ un autor scrie mult poate fi respinsd. $i totuqiexistl un criteriu de apreciere destul de utilizabil: cel a-Isporului de comunicare poetic6. Scrie mult cel care d5. simplevariante ale aceleiaqi idei, transcriind sub titluri diferite(eventual cu alte ritmuri) acelagi lucru ? Desigur, e greu desuslinut cu precizie cd, ln atltea piese, un autor ,,se reia",d[ simple copii ale unui ,,original", dar pentru un cititorayizat nu e prea dificil{ constatarea- tn linii pasului pe loc. Vom mari spune astfel c[, ln - adestule poeme dinColine, Constan!,a Buzea d[ variante, ce pot fi ln cele dinurmd trecute cu vederea, ale unor texte din aceeaqi cartesau din cele anterioare.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

c9Mai e do constatat la auto area Colinelor continuareaunui ,,pd.cat" mai vechi: obscuritatea. Nici aceasta nu e,automat, un defect, existd obscuritdli bogate, exprimlridificile mai intli, dar care se dezvdluie ulterior ca nodurimagice de sensuri. Intreaga poezie a Constanlei Buzea beneficiaz[de asemenea rostiri puternice, noi aouzd.m aici doarincifrarea sdracd gi confuzia. Din Piragi nu inlelegem .mainlmrc:Vrijile tale, prin care marea strdbali,Vasele tale, temute de ceilalli pirali,Faptele tale-delfini cu ochi tnvdla,ti,Ce pofi pricepe din sorlii aceqtia bogali ?Cind niciodat[ n-ajunge Ia tine un corCare atrage-n adinc printr-un om un popor,$i de aceea m-atirn de !5rm qi aqteptS[ lmi acoperi cu noapte gi ochiul drept.O alti scddere a poeziei Constanlei Buzea este alunecareadin meditalia cu mijloace Iirice spre inqiruirea de noliuniterne, nefecundate de clntec. In asemenea cazuri, fireqte,nici tonul nu este prea personal, ca ln Sinele:- Sinele este mai tare ca moartea,Pe el cu sfialfl ll ocolessP[catele lumii acestei,Din el izbucnesc cuvintele.El, sinele mare. resninsIn criza de timp cri-a venit.Tot^aga 1n Durere, Iluz.i.a, gi tnc[ ln vreo clteva piese.-Se poate qfirma ctr ei'enimentul maternitUtii a avut oinfluen|{ profundd asupra sensibilitdtii constdntei Buzea.restru cturln4 - o apro ap e in lntre gime. trlaterniiai;; ;"-;l;:col Jrnictrdit de poet[ cu toat{ fiinta, acest moment std caun hotar de maturital.. 4" lnsdgi inlblege mutafia, mlrturisind:,M-am lndsprit, degi pe' dindun"tru / Un' liser -mdprivcate-nltrcrirnat" gi, ca atare: ,,$tiu prefuf .e ,3 pr""pe fiecare vorbd".Fire.gte,.. nu 8e poate pune lntregul volum sub semnulla.ternit{[ii. sd remarcdn insfi c{ o iceeasi cd]dur{ a rmorinrrrrtuteleaz[ toate poemele, nuanfat. Cdrninul e prezintnecontenit, Iumea e vdzut{ dintr-un interior cu "at'.A.-aicare focul. oglindegte fericire, angoas5, dor abisa-I, ." i" *t.".-ttr splendid[ pies{:Focul e garpele meu,E un aforism, o relicvtr. o frazdUn pdcat in care delireaz{Slngele rece al lui Dumnezeu.Focul de care m-apronii.'9l dugmdnie tierbinteiCind scorpii' Sar veninbase umbrindu_mi lampa cuminte,Focul ln care m-a$ aruncalntr-g zi, tntr-o ae-a mea,"tip[Dar de fric[ amin,'Agtept un timp curat.Un lntuneric disnerat.Un singe bdtrln.^,-^_1._.i..i.glgi tristefea au. amlndoud, deopotrivd, ln lumeauonstanl,ei Buzea, o'margine d;-il;, lrin care ssprrnis{.,y"**-f:3r1!1t1- moriv frecvent tn versunte poerEr-- Brapheflte. Cea lai furtunoas[ bucurie e corectai{ delnlelegerea vremelniciei :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Am sdrutat P[mlntul, m-am culcatIn iarba lui cu flori, qi celllaltTdrim ruise f[r6. s{ m[ cear5'$i fIr[ s5. te vrea Pe tine tnc['Chiar qi dragostea e, adesea, o ttnjire nespus de suav{:..Ce fftoai p"aJ'[ jindui s[ fiu privirii- tale"'":-1o-pt* iormal, Constanla B-uzea ob.tinq,.ul aliaj personaldin imbinarea unui mare rafinament stlllstrc cu o lnto-;;;;t"t naivd, ln parafrazflri de ritmuri eminesciene'f".t. i".iiete metaiorice' sint folosite cu instinctiv6. mdsurd,;;;i"ei;de fond, grav5,, se aude mereu' netngSduind. excesear *r"tite1i anumE. Am spune, cu o^ formulare poate stinsace.c5. po'ezia Constaniei Buzea nu lncearcd' sd-!t ta ochtt'.6i t1i cot"t.gte sufletul, pdstrlndu-l in pagtnt'cv.!fiI*'?*ffi*il',u$,e)u* ta 1 Qt'ttt'ott1t t"*o--- -''Iirismul, flri a-I restringe, pe o direclie principalS'Iar aceastd direclie nu e wrrr aflaH pe cale inrtelectual5,ci rosrtirea tot mai puternicl Ei mai neezitant6de sine. Dnrrnul liric al Constanlei Buzea ne pareastdzi cu purtinli de indi'oat, eI o poartd pe autoarespre g poezie a euonescenfei. t[;;.Wr.Din 'poe,mele sale trarspare- - t 'de o neobi;nuitddelicate te, fmasfia pnagul corutem'plirii dureroasea lunii, aie carei patimi le trdieEte doar cru privirea,cu iind.ut (su,bstantiv, oa 9i verb : a iindui'frecvent Ia Constanla Buzea) ; 'poetanu se implici'1 :f " TTl-u"fffi""f i";',^?ffi J""n p"tua"'-'?u.|ttl.t r'' ceto-'-Poetati conqtienti de pro,podiile ,,relineriis sale,care i se 'pare absurdE, ea face aluzie la ,,pupilasclipitoarei sfinte Vineri((, impunind abstinenli existenlialica in basmele rpopulare, unde glorioesa zeilipd:gin6 a frumusefii Ei dragostei plenare s-a transformratinitr-o asceticI gi uscarti b6trtn6, ce pedepseqtelSctmia gi lenea, premiind curnpdtarea 9i hlrniciaeroinelor. Un ,,bici abstracta rnuti ,,cu virtutes imaginileademenitoare ,,ln valera monfii clrard oa o otlpi(,gi astfel, frurtul enorm sti interzis in floares' Reprodrrcemcatrenele qi prirna terlini a sonetului' semnalindjocul forrnelor lntre lnchegare qi evanescenli :Flori mari de vint ce crengile dezbindNu mai au har qi m'uaici nu areNici luna destrlmfindu-se P€ mare;Gustul meu trist mai mult o lnstr6in6.ntullimea lor zadarnic mai ocllpeSemnul qi forma turrnelor bitute'Un bici abstraot le mut5 cu virbubeIn valea mortii, elartr ca o anP[.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Deasurpra, nori cu miezul in surpare'Fr:uctul enorm sti in'tenis in floare'Un vid dizolvl orice-rnrbr6tiqare'Sint prilejtrri cfmd poeta dE impresia de realldpar,bici,pare la ceea c"e, ln restul tinapultli, constituiepentru ea ( fireryte, nu la modui absolut) nigte,,umbre pe pinza vremiis(. Iatd o reverie intr-o aItEidentitate, ce poate fi gi potenlarea hiperbolic[ aunor trdsdturi sufletegti propriiSint zborul m'ut aI tmei p6sdri oarbe,O buhe ori un liliaa. EnormeSint celeiatte simfuri fird vorbe,Ltrna le faseineazE qi Ie soanbe.Un caP de garPe inteiePt inventtiSulielr.d meu asupra noplii lumii.Nu-mi esrte jale, deznidejde nu mi-i,$oareci de spirt rr:rnbre;te-aripa-mi lent5.De groaza lor gi mie mi se face. O groaz5, rece insE, hiurnfal6.Ei sird microbii ve;nici, eu sin't boa15'Sint cliPa uciga+d care tacePe cind se migc6 intr+ razd goalSCare inspird somn qi varsi Pace.O iegire fireasci din gtarea de abstragere visdtoaree favorizat[ de prszenta dltitoare de curaj 9iabanrdon a vi'taliiitii ilrbihrl,ui. Al6,turi de el, impru-;;; *'J"L;;; ;t' ;i'&*; ^n"{,"elan autu'mnal, in care plindtatea insdgi a simtlriioati spre dep6,Eirea ,,clipei muritoarea, E unul dintresonetele eele mai puternice din intregul volurn :Aceastd toamn6 ne arnin6 dulceCitre averea alteia, curind6.Acest pdcart este mai m,ult o pind6.O vini crtre o sE ne divulge.Dar pin[ oind ne vom simli in stareDe tot nimioul qi de tot su,blimulDin eare ni se intrurpeaz6 chinul,SE ne prefacern cE nici nu ne doare.In anotimpu,l crengii policandre,SI fim doi oiini enormi de vinitoare,Insingurafi 9i air p5d'urii tandre.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Cnezufi nebuni ca vorbele easandre,SI nu ne inttilnim dirn intirnrplare,Sd firn mai sus de firea mn-rriw-are !(Nu ni se pare fericitE forrrn:Jarea : ,,vorbele c+sandre*, altmiruteri inteligibilS ; pe acest drum ampurtea ajunge la : ,,meditafiile hamlete( sau ,,investigaliilelipanec, de l,a Vitoria Lipan ! ; pentm cE totam deschis aceasti parantezi, vom remaroa o altdformuli eu pu{ine $.anse de acaeptare : ,,pitrarulanotimpianuis; Ia pagina 75, urn fltrture negru vineln firea ,,cu sfineqi amestecat66 a cuiva, ,,dar pentruce vuise el alegnr ?4, aeeste douE eryrimlri ne nemmllurnesc: prirna, ,,or sfi,rlcqi amestecattr(, e pretentioas6,a doua, ,,vruise... aLegrus, ne pare neglijentd ;lra pagina 97, o dificill serie de abstractiuni, a cdrorpondere derzechiUbreazd'vereurile :,,face-mprejurutitru,l vid de scrurpul, / J'uc{nd etern rldicolul, ru,bli'-mul't ; bizare e eomrparati'a : ,,saldi,mi sErali ca seteaunei s'pines ; in alt loc poeta spune : ,,Doar doui miide ani sinrt incS,perea / De ordine a p5cii qi armadeicarmod,a lnsemnfind flotd.-Ei servind, aici, foarfeaproximativ, ca termen de o,pozifie penrtru ,,pace'(.)Un cintec al unei marternitdfi sfiSietoare, ce depSqeEteinstinobul, tinzi,nd si cuprindd sensurile mariale existenfei, ne pare sonetul de la paginile 59-60'Gdsim aici cel de al treilea traszu de implicare inreal (dupi visarea lntr-o identitate striin6, nedefinitdgi cinteeutr de dragoste increzdtoare), cel al d5-ruirii viefii :Adio, fiica mea necunoscutd,Gridinile spitalelor, imense,ClSdesc irn urnbrd calme recompenseCelor ce speri stind pe cite-o plu,td.$i penrtru inecafi, ctm lor te-asameniC'm vei rdrnine trist in-diferent6,Grddinile qpi'talelor invent6Oglinzi din ture vor sd i'asd oameni.Crima avu un gn:st, dar nu de moarte,Mi-aq da, s[ fii, aceastS frunte-aproape,In care somnul nu inchide pleoape,Ci nnmai o trdire de departe.Agtept sd te visez. Eu rabd sd caPitUn semn, aI viefii cireia-i pun oap6t.Ilareori in lirica romineasci simlirea feminind aatins o asemenea iniltime a rostirii, su, poate,niciodatd, Ftind la aceast5 mare poeti oare estewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

a9ConstanF Buzea !Impresionerzi extraordinar in aceaste carte (9i n-une ingaauirn si afirm^drn ci ea este cea mai bu'nd dincele semnate de autoare ; otrrn arn spus-o in citevarinduri, incercim s5-i infelegem pe poefi nu de lavolurn la volum, ei in

$i c{t durim de ne tot aminteqteCE intre rai 5i iad sintem triindul'Semnul de inrtrebare fluturi 9i in dreptul actuluipcetic, poeta intenogindu-se cu melancolie asupraft f fin^il putea fi aderptarea in'r:rtititEfii vorbei, deprindereafie gi prin auboirnpr.urere a tiicerii :Nu vii s5-nvefi ln ora oea mai PlriTicerea

@gi mii de fige, de pe urma cErora, ca savant sobru, s-ar alege doar cuscurte comunicdri de mare densitate, fur vreme ee altii, dupl lecturi grtrbitegi conspecte superficiale, aqtern pe hirtie lungi teze de doctoral.Velea ny poate serie mult, aparitiile sale rare gi de proporiii reduse.nu sint rodul unor eforturi de voinfS, ci aI unor ,,ilumin6ris probabile.E cu putintd ca, pdtrunzind in laboratorul sIu, s6-I surprindem lucrindca un poet gi nu ca un truditor al prozei.(1e68),www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

c9Eltafr.cz>imirr-t-*,i;'g,,ft'd"Y-1, J Din crea,tia\ /ani (adunat[ in placheta Cum sd. udspun, Editura Tineretului, coleclia ,,Luceaf5rul", 1964), IonAlexandru n-a pistrat ln culegerea selectivl- ,,Vind" - decito singur[ poezie:Viscolul vijiie la marginea arborilorgi luminile dinafarfl pe geamuri au inghefat.Noapte de ianuarie cu linigti pustii bintuielmprejurimile oraqului, in vreme ce tu, mam5.,ln vis imi apari ln nS.frama ta neagrilnf[guratfl pe trup gi cu un vrej rogu de pruninchis in palme. ,,Caii spre lun5.-au scflpat"-spui, gi mi ridic, gi-afaril e numai cer,gi urmele cailor pe clmpul de ghea!fldesfdguratese-aud bubuind.In aceast{ ,,Yeche" bucatfl se gdsesc deja elementele.orttitrii't ale" erpresionismului ci caracterizeazd' modul;;;ii; .al lui " Ion i.lexandru. Deocamdatd e vorba de unexpresromsm corectat de luminile blinde ale unei tinereti,ofr""iirt (contrastul dintre ,,ndframa ngagr.a': qi ,,vrejulrosu" e un exemplu ln acest sens.) Cu anii, viziunea expre-.i,i"irte ," ahtnci neincetat, aproape toate elementelecaracteristice "" acestui mod artistic fiind identificate'Sd amindm eiaminarea expresionismului lui Ion Alexand"u,-irrtirziind lnc[ pentru-'citeva clipe asupra poezieiReueniri. Este smisl prin 1960-61, adic[ dup[ apart[tac[rti a lui Nichita Stdnescu, unde lntl]nim o poezie"ri*"i [ribu*Ator'de asem[nitoare, cu aceeagi obsesie central6 acailor pe suprafele lnghelate:Pe clmpu-nghe[at caii mureau, cite unul,h picidare, "cu 'ochii deschigi, de piatr['Vintul li risturna pe rlnd, cite unulbubuiau pe rind, clte unul.ca pe-o nesfirgitd to.bd de Piatr[.Eram copii pe-atunci; mi-era friggi priveain cteolerrina picioarele lor paralele,i:u'potcoavele-n' aer, aburind de frig'..unu, doud, trei, patru, numdram clEn!5nind de frigpicioarele lor paralele.' (dir placheta Sensul iubirii, E'P'L'' 1960)Motivul celor dou[ Doeme fiind asemdnS.tor, o mullimede considerente Ie diferentiazfl. Ca ritm general, ca impresieauditivd, vom constata ci la Nichita Stdnescu vizirrnea estaticd: iinalurile de versuri, sunind os.recum sacadat, int5.-resc senzalia de lncremenire' prin cdderea, ,,cite unul", geotIon Alexandru: yINA, Editura Tineretului, 1g6g, coleclla ,,Alba-. tros...Gheorghe pitut: CINE MLAPARA, Editura Tloeretulul, 1968.George Albolu: DRUMUL1S70.SUFLETELOR, Editura Albatros,Glorio lacrimei, Ed. C"artea Romdneasc| f t www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro?{ .

Q9metricd, a animalelor lnghelate; la Ion Alexandru' viziuneae fugoasd, impresia : Tf ilffiaa "t'3ll'qi .ati.t -{"--"ititutnci[ caii cu adev[rai lr"ipe't (verb feiicit ales) -sprglu.n3lde vreme ce nu mai;;d;;'r;..)" i& ,,pe clmpul de gheall /nist esto deformarga:iI plastrcr ar'iil-6urent, cel careHfr**iiii,ii;.i ;;';4.;;;a; poemele lui Ion Alexandru';H ffiffi1"i1 ra*"'e MIl;{: T:i*t:i :91"9i":"'}::}lffil# i;?;;;4 f; ; pu,,t", la capdtul cdreia se zarescllli*fsi tn*;i;, ir,J" ;ff " l["'fi #]T#'r ;[, .*+irmand. care strig[ e, practic, devoratd' de proprlur 9lstrisdt: deformarea . tbtite' fnt'a omului nu conteazd" deoit'" *TfJ:'[f i* nnexa^h+ , yd *&^o{o'" ^^t'Jnqi casa f amilialS. v5'zute' la modul expresionist:In groapa de nordund"e ajungi frlnt de obosealil 9i pltngind'trdiegte casa noastrtr tmprejmuit[ cu singe'ln cumP[na ftntiniitat{l meu rEstignit,pirghie sublire e mama tinflr{inqirubatS. in bralele lui noduroase de lemn'$i ir"r"et, din PiLPtul strdmogilorizvoarele eterne (...)$i-ntr-un col!,o ladfl straniecu zile gi noplice ni le bate o secure cosmicfl ln capca pe nigte Piroane ruginite.(Cobortnil)Un poem exemplar expresionist este cel intitulat Miini',oae oi-unii ln ti." "pi.*ieat fytuni" slnt deformalir*prurirr, pin5, la a deveni niqte simple.brate'- pe linsfl deformaie,- "*pririonist'este ld, Ion Alexandru* "-"IaB"flrr^"retitor'monstruoase, asupra c[ruia auIori"iat mulli comentatori)G;*9-;.ecizat cd. expresionismul lui IonAlexandru este d6-un tip'mai complicatl h el fiind prezenteatit sugestii gi ecouri bligiene (9i, astfel, ale unor poeli.eur.ooeni-"mai iles germani-aplrtinind acestui curent), cit,inai ales, transfer-uri ale poeziei lopulare romf,neqti,-.funda-bo.cete. Acest [tlon demental expresionistl ln descint.q,. liaatncime iu trebuie neglijat, el fiind cel care d[ naturalelesi viat[ intreeului.' E intere.ait de observat c5. acest autor este refractar;;i; .: flp-.^ ? c:,.: :i*:: 1*It^-.e; ,;;;;; ,, i.f,i-gr", ritmurile lui sint"tti*tt, accentdlecad anapoda, rimeie lnduioqeaz[; cit privegte limb.ajul polJlt:oricine iii poate face o idee despre el parcurglnd mica listlde cuvinte spicuite din Yind.:,,balang nedes-Iugit",,,molf5it5.",,,cioraPi ,,,ciorapi teribili",,,lnchiPiat",,ilniiir", ,,de"m-aq scflpa tn roslogol'! ,,in[duqe", ,,fuiaguri"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€D@o;cEffiA5-;,pilffi iir,*;doi;icf';;,HEff6f iiE* i!tc.-Ei, gi? Ce demonstreaz[ asta? Absolut un miracol' Eca gi cum un mut l-ar intrece pe Demostene ln oratorie.Explicalia miracolului e simpli: ea line de ,,autenticitatea"de-a dreptul ,,fioroasd." a lui lon A-lexandr(Un barbar a ndvdlit intre poeliilatini gi cintecul lui i-a aiilulit, Iirele armonioase zac pegenunchii celor r[maryi ln ascultare, ln vreme ce glasul ,,incult"^(- ,.-,,1d vr^it toplofu ,;t^r-,-rjbn- frrrt rE T^J'""'J- "L il,t. ir..utotcn h,^rfi*'"x ,n^'^^i "'tL' e-. "lmt kt* in lr-ul'rrfr,i$vo> ,,l-Na1*aoru^^!-, cr; .[,'in""'( t'*w,G!,;b"?qtu)ll)Nu agtept nici-un norocm[ simt splnzurat de un vultur,numai cu ochii sfli de prad6.mai lnnegresc seninulgi aripile ruptedin zborul lor deodatlm[ prlbugesc ln minecu doudzeci de ani.Std. sus acolo ca o Datorie,ziua vegheaz[ lungasupra frunfii melegi zborul lui lmi trageviala pe p[mlnt-mai lacom noaptea suger[ddcinile veghbriiclnd clonful s[u puternicdesfundtr-n valuri frigulgi ceilallighemuili tn gropile de somhs-au pus Ia adlpost,iar vulturul cu voia meade-acum lntotdeaunalgi ia din mine hrana lui bolnavd.$4 .rrrrrrte mai simpld Ii-e-nti- iertat[ aceastd simptificdiesitualia poate fi deserisd astfel: poetul atlrnd intr-un-,trapez cumplit, splnzurat de gttul unui vultur al cdrui zbor li,,trage viala pe p[mint". (Imaginea spinzurdrii in cer seiirtttiegte 6 ii niima lumind, ac6lo ln Ibcul vulturului fiindIimba h r.dpte clopote gi, ln plus, picioarele damnatului slntIegate de pdmint.) Trupul celui purtat de vultu: nu pdrdsegtesolul, sau-rareori este-tlrit ln scurte salturi. E aici sugestiacondiliei pdmlntene a artistului care poate stdpini inlllimiledoar cu gindul.Simbolul vulturului are multe determinlri: deqi tirit pesol, ochii poetului pot rdspunde ln ochii de sus ai_acvilei.;ln acela$i iimp, vufturul vbgheazi. ,,sus acolo ea o Datorie"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@e(ideea de datorie este ,si ea una din cele mai import,ante Ia GLr-nkPitu!); ln fine, vulturul din tn[l{,ime este tot una cu cel ce-I Osfirteca pe Prometeu.'Noaptea, cind ,,ceilal!,i / Slemuili ingropile din somn / s-au pui la addpost", vultu-rul, qu vgl.aiiciimei, pentru ,,totdeauna tqi ia din mine hrana lui bolnav[" - -Vom spune pe dat{ c{, ln pofida unor- opinii, formulatesau nu, ale altora care-l privesc pe tlndrul bihorean drept unglas simplu, de lnzestraie natural{, rareori se intllneqte. lniirica actual[ un poet cu o mai marcat[ congtiin!,5- artisticd-Putem afirma c['el igi cunoagte perfect puterile qi sl[biciunile,cd are despre sine ca artist o imagine neobiqnuit de obiec'tiv[. In acest sens, depun mdrturie gi rarele sale confesiuniin pres[: ,,ln fala criiicii- nu pot spune mai mult - amsentimentul unui' bolnav care -arat[ se medicului, cu deosebireacd. eu gtiu dinainte ce boald. am" (sublinierea noastrd)'Ctt de exacth este imaginea despre propria sa artl se poateconstata ln rlndurile u"rmltoare din aceeagi intervenlie, lnGazeta literard.' ,,Poezia mea nu face nici o gdldgie pe seamacuvintelor: ea trdieste mai mult ln spatiul dintre acestea'Cuvintele slnt numii felinarelo 'ln mele. lntunericul dintredoua curinie poate's{ tr[iasc[ oriclnd o lntlmplare. Felulacesta de apropiere a cuvintelor duce neaplrat la o poeziede larg[ sugestie 9i viziune." Este ln aceste rinduri atltacalmd lunoagtere a virtulilor proprii, lnclt par a fi scrise deun critic ce l-a studiat atent gi nu de autorul lnsusi.Aproape orice text poetic al lui Gh. Pitu! ne duce cusinddl la'acel mare coidottier ln clmpul spiritului, Pietroi.retino care, intr-o scrisoare din 1537, declara c[ scriitorulirebuie s[ fie: ,,seultor di sensi e non miniator di uocaboli"irJrtptr- ae in{elesuri qi nu miniaturist de c-uvinte). lntr-adeva'r,Pitu! carit[ mai hult spatiul sugestiv dintre vocabule,nereugind mai deloc (neglijind, de fapt) sd' le supu-n[ pe acesteadin urm[. E ca qi cum o armatS. ar ocupa doar spa!,tuldintre cetdti, stdpinindu-le, practic, qi pe ele; d-{t gu ia*intre- -,t:*, fi,J*r L: 4ip{e *nJ"rt yt;"; ir/tt )P fUtfu*-;AuffiF-aln nou'lntre zidurile necucerite. ,Sintdaulecare Piluf e conqtient gi pe care reuqegte s[ le compen'seze prin sensuri gi sugestii.Poet al inlelesurilor el este de la lnceputuri, db la plachtltaPoarta cetdliL prin carc s-a impus in cetatea noastr[literard. El aducei irii cu seam[ un n-eobignuit apel Ia gravitate,fdcind sd amuleascd multi autori de gdg[lnicii 9i neseriozitdiilirice. De unde atlta gravitate Ia tinflrul de atunci(tindr3!-gc-upql) ?\Gt pitut vine dintr-o lume serioasd, trlind sub semnulDat6-riei. Pe' p{rinlii s[i:Inhlmafi la snopiprin ariile unui veac intreg... ,el ii vede pierzindu-qi puterile prin ani:dar umbra celui mai lnalt copacdin lume- Datoriale ricoreryte fruntea nentreruptcu cel dinttigi trist curaj. pe podul plin de roadeaI plmlntului.Sate piduroase pe colinele Bihorului, cu oameni trudindlncrlncenali, nu doar pentru a-gi line zilele, ci qi din datoriacontinuitdfii. Ca pretutindeni fa !ard, toli se cunosc intre eiqi de aceea pe proaspdtul ot{$ean nu-l mir[ nimic mai mult.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.--\t;"{, na'y;/bl\'?-a- w\i,iftz r\;^-Q' Ar, tMr;tr'i^^Y "t"!^u&L e L\a^ltl'h"t *^.L-&*Df"ru"TJrt ea in pdezia lui Pitu!, !uiradi!,ionalnostalgic.bzlze a rezarcal-czz'tz2za) ci aztez'c-'z'ar ez zu P.din tot ae -fac Pdrin{iidecit voinla de-a trdicu-ntreaga mea Putere -chiar dac-ag face-n vecinumai sd num{r stele. gtiind mai dinaintei:d n-o s[ am sfirgit,curaiul meu e Primul necesar.a ,bi s[ fim tn Parte fiecaregi un poPas sd-nghit5lacom timPulpe ling[ mun{,ii luiatit de credlnclo$I.(De la pdrinli)ln planul congtiin{,ei artistice, piesa Vina de aurttr rvz,t"[^t-rar^ ,*tr*J A,S*t *f,"^ c-^a-e) *df^.t^&,occorto.-rrrad*Ob d,A t|.rt'rt'avc,blz-"^ra51'" b''0"r{ M- *&)fhl""rft.p*tr" reahzdrri sale in art5. Acolo, sub talpaiEminului'matern, "l ,,trdiegte vina de aur"' Idee reluataioir-o ,o.rie imprbsioni",tle (to matcd)' Tot ce a.insemnatincepuiul vielii i'n locurile pdrinteqti, eresuri,i-3gil" spatme'trebuie pdstiat ca o prezen![ contim:d, h9ftito1l":,.IYi;;;;a;.; unui popor ;;;hi,'continuat, poetul se spriiindhot{rltor, pentru-a ivicni prin stele, de matcd:Mam5,lnsufleleqte-mi amintirea,pentru drumul de-acumtot ce-i al meutrebuie s{ vin[ Ia matc[ Icred c{-i eroaresi te lagi risipit.Dup[ cum se vede, ta Pitu] ideea de via]{, ln general,coincide cu aceea de Datorie urmind pilda grav{-a plrintilors[i tdrani. Era firesc ca qi ideea de Crealie s[ fie legat[ile conceptul de Datorie. In volumul Cine md' apdrd. cilimsi o foarte directl confesiune, ln care ideea de datorie a crqawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*,; L $"*,iX b^F;f,l,ud n- aQ trt\;-L ,a-,;&^LIc urulo I^ ,'ri',.evn-az)f:t""-L ,"t^^'{J-J J*.JPentru acest poet a scrie, dtnd as-cultare glasun.tdF din sine,-este o cale flid lntoarcere. El nici mdcar nu incearcd. nu-gipune problema reugitei ori a eqecului, el se simte dator cuviala falX de poezie. De unde gravitatea, lipsa de senin{taterpin[ la crispare, a versurilor sale.Astfel, scrisul pentru Gh. Pitu! nu este, ca pentru uniilirici din secolul trecut, rodul unor ceasuri de rdgaz qi deinduiogare, ci o necontenitd tensiune. O spune sugestiv lnpoezia O mf.nd gi un glas:Tu, care poli gi nu vreitu, care qtii gi renunlicald te ascunzi sub polei,cit[ rugine pe mun]i Itu care-ai vrea qi nu ceri,mult inrdit ln uitdri,!int{ s[ n-ai nicdieri,cit[ absen![ pe mflri Itr{ult m{cinat in degerttreaz lns[-n ultimul ceas,m-aratd, md strigtr: nu te iert-din ziduri o mind gi-un glas.,Nici.dupd izbinzi truda nu se lntrerupe gi asta datoritdtot exemplului oferit de civilizatia |trrdneisc{:rt;tu,tn' ,(t. I"; "* *rr*',j;i^iLL^ r.ernltz Fecnar\enT,^*^a44i^*f. Jdn nur,r. c.. ?"r'.l-" v;onruLu, ca- L+l^y'r*'f cr) ce t* t.L,'*b t ?rr,n" ),. . 'J$semenea recolte obfine gi tin[rul poet, privindu-le cuIlmgte gi continulndu-gi necurmat ,,lucrarei,,. EI are conetiintasuDlrmer sale damnS.ri in lume- care es.r,e, se lntelege, io"riaafa.cum-qi-o doregtq- dar gi Iinigtea bogatei ior.Et.d.i JinPg!.ea pdmintului. Talentul nu e pentru il (si aSa ar trebuis[, fie pentru to]i, poate) decit treapia iniliale,'"l;, a" f*It:lt in. sus jncep.e totrrl. O spune in-aceeagi intervenlie din?!r:t? !,.i.ierard: in poezie rrebuie"9i".asi fii bogat'qi maiales dator cu toatd bogdlia. "ii Arta e lumea unde n-ii-vbie silvii s-dr.ac; aici e un pAriiriLt al Datoriei,,. Datorie aor,torului ? Nu, afirmd poetul:"-r"rulCintecul meu c dezgroparea mea.$i numai www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@fiindci m-a vizut gi auzitodatd. cinevasimt c{ mi-e datorde atunci inainte.De vreme ce gi recoltele ,,nesperat de bogate,, sint primitecu.linig.te-de cdtre autor, Iu'i;ie;ji.igtiiri%, te ; il';J;9i invidiabila sa zestre, rarele ogoale ce nu i-au ,oait p*tromoment I Aga, de _pildd, ii semnaldm lungul, discursivul gipretcnf,iosul poem -VialdltngA tdcerea de piatrd,,."." o.r*,i-I,earz{ o.mulfime de referiri ilustre (Sisif, prometeu, Elada,Infernul Iui Dante, precum qi trfasa i{cerii, Cuminleniapd?intului, Poarta shrutului,-Coloana fdrd iiirgit) intr-oneddruitd compozifie poeticd. La fel un Drum Qi o'yindtoareori o l.nconsecienyd,-ci gi multe pasaje din altJ poeme undeobscurrtatea nu e bogatd ln sensuri, nemaivorbind despre*9.q preocupare pe care se vede c{ o are pentru dificiliisli (gi nu doar ai sdi) inamici cuvintele.-naja de poartacetdlii, cel de al doilea volum marcheazd, toturyi, o evolulieln stdpinirea limbii.. Dar ce importan![ au aceste rezerye ale noastre pe llngdlumea ce trtrieqte, din toate puterile, triumfal tn pafinite turGh. P{u} ? A. spune c5. el ,,e capabil de surprize" e preapufin. El se afl[ cu aceste clrli abia la inceputul unui rodnicdestin.In cazul lui Gh. Pitu!, considerdm c{ liniile sale direc.toare sint, ln mare, fixate qi t[ viitoarea sa crealie nu vaoferi atlt ,,surprize", clt impliniri.nW*.t"Jv-onarX@a l".i"a toate cele trei cdrli ale eale de pini acum (Cimpiaeternd., 7968, Cel pierdut; 1969, gi Drumul sufletelor, 1970),ne-arn convins c5. rareori un tlndr scriitor ni s-a prezentatatlt de ferm fixat intr-o lume ce-i apartine. Congtiinla saartistic[ a atins un grad de maturitate ce line parcd demeditatiile retrospective asupra unei cariere literare indelunei.Talentul poetului e de domeniul evidenlei, scrisul s[u{i. s.e im-pgne cu trufagd. (9i justificatl) incredere'; pe A}boiuniei nu-l intereseazd. daci ili plac sau nu poemele'saie (pentrued, s-.9 recunoagtem, existd. sumedenie de-poeli buni al6 cdrorcrea[ii tli plac, gi atit l), relafia sa cu ciiitorul este una defor|{: ceea ce el are de comunicat i se pare atit de important,incit preocup[rile de ordin formal, podoabele de eufoniein acest;i celelalte mijloace ,,minore" ale poeziei lincontext-- de frivolitate. $i e, in mare mdsurd, adevdrat.Asprele sale poeme nu pot fi, pur qi simplu, trecute cu vederea,nici minimalizatg, Singurq_. o!,iec!ie]iie le foate fi-ddul[ b'ste ui6'?e' tiidi'n,-sd-i zicem, ,,catti.ta.-f,111 a1.O identitate solitard, profet-gigant, bintuie cu gelozie pestrania suprafa!5 a Ctmpiei Eterne, gata sd suprime pe oricinealtcineva ar surveni. Singurele accidente in sol sintnumai ,,urmele / din altd viat5 ale tdipilor mele", de aceea,izbindu-se de un 'trup strain,lare, dupd reaclia de surprizd,impuisul nimicirii, (Dwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9Un muritor pe clmpia vegnicd...Va trebui sd-l caut cine gtie cltgi din nou din degetele mele vor ligni pumnalemlncat de p[s{rile nimdnui il voi ldsape clmpia singur[ gi voi fi zeuca la lnceput.Aceastd lntilnire il preocuptr mereu pe solitar, in lunarulfaD* "!- C-y;- Ebr,^a,,'*1fr^atr.z.?f,d.n&* k ,J^J*,i LL *L * WcL-"rv- rt^tc'u.rnnesf rrsire*;*:-,tl*ii,'H"l:,u$:"#?0,11*,[i:ril]inume, tgi apar{ singur{tatea, ln numele lrr,i Unu:Eu Unul, eu Unicul pe cimpiedar dacd nu mai umbl[ nirienidrumul cine il b[tdtoreste ?9j wlnd sd. v{d m-am preflcut c[ dormgr mare mirarea mi-a fostgi mare spaima clndam v5.zut drumul mergindel ln el insuqi qi am aIlatal,unci c,{ .:rimil J?JJ ,1, mer pea,+e qry:c{ tntreaga cimpie curgespre un asfinfit necunoscutacel Unu, Unicul-asfinlit.o:T*Ad,rinar##ev{ratd primbare nrinl+Tll" *uTr.,a a unolp.ersonaje faimoase: Daniel, Ovihiu,tlomer, Uedip, Don Quijote, Iisus, Sisif, Keops, ' Hamleti. .Creatia acestuiuriagfl dir- Elegiepoet poate fi asemuit[ cu acea lacrimle pe nxuntele singur:$i tnainte de a fi zi qi tnaintede a fi noapte era trupul meuftrr[ margini ca o lacrimllnc{ neplins{ pentru c[ ochiuldin ea mai ttrziu se ndgtea._ Talentul g[u suveran i] conduce prin lume pe poet, cerin.du-i imperios s[ i se supun[ ptn{^ t"trrri#rjr."fti^Jf,tQ.*L^ ,-h^ "*L^PuL1*'"*, k b"q,A.Ltd*, CI*z'l |^ru.;r.,,,r, f,,, "^-(,-'"nt ca- r.iwric h,ll.-l- Wde d'atele sale anterioare. Lirica sa este una srtraniuesenfializatS, redusd }a irrcirden{e de ,vaste suprafefeplane (cimpia eterni) -pe care c5ldtoreyte eternun rnunrte ,,si.ngur(, ce poate fi gi un val neasemuitpe ocEan cu forme verti@le, eu margini de sferlcosmicS,.in{initd.-E un spafiu, in cele din urmd, indeterminat,de o neobiqnuitd amploare a viziumii, ocorespundere de tdrimuri in viafi Ei moarte, princare astrele pling Ei }aerima lor este principir,ll glowww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ir,toA ,l- L're"t^fu';W **t'Ao& -^ k4^n w'rn4- ,fi; fQ:^'r 1*^**axff'ffi-&"u"V9f [^crima stelei std la inrceputul oricirei vieti, poetul1- rdtdceqte prin marile cimrpii, ,,cu pleoapele plecate"cdutind : ,,Iacrima mmmd care l-a ndsout'(' In noplibintuite de prmimlirea durerii, poetul igi aude ,,cumihnire rna[na in eter murrnrurind('.Sensurile acestei lacrimi astrale sint mai multe,cel fundamentai rdminind : lacrima-ndsc6toare.G. Alboiu pleacd de la o sinlagmd eminesciani, ajungindla o vizi'une Pers'onald :De pl,inge Demiurgosiatd cit pinteculmamei tale e l'acrima lui,dar mai pufin strdluaerytedar mai p,utin poate nagteea intrd in rindurilearnatei de lacrimi a ceru,lui.In spaliul sirnbolic, dar sim{it ca real, al poezieisale, Alboiu face si se in,trep5rtnund5 cele trei momente-cheieale exiStenlei : nagtere, dragoste, momte.Cei nlsculi trdiesc un vis'unifioator, care nu e altcevadecit o feri'cire conqtientd de efemeritatea sa, inrvreme ce, pe suprafata ingSduitoare a Cimpiei Eternede ape, se apropie mereu, ,,pornit de la inceptr,tullumii(', acel vaI, muntele singur, prdvdlindu-i inadincuri ,pentru totdeauna. E o poezie dintre cele maiputernice ale culegerii :In mijlocul mdrii si ne culclmunul lingd altul.Nu tremura, ne-afirl n5scut, ne-arn nlscutgi de aceea sintem pierdufi.In trupurile noas'tre bat ca-n firmuriClrnpiile Eterne ale aPelorgi se tot dtre gi se tot dtrc.Cordbii d'e-ar fi ar cdna nurnai somndintr-o parte ln alta a lumii. (...)In mijlocr.d mirii sE ne cu'ltc5,munuJ. Iingi altul, dar Putea-vomuita acel val, acel l\{unteSinguru'l care al.unecd sPre noide la-ncePutul lumii'sd ne ingroaPe in mijlooul mdriioa nimeni sI nu ne dezgroaPe ?O ars poetica deosebitd este Cintore robului. $ia:ci ne vine in min{e un pAsaj din N{ihai Eminescuwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(D(nu am dori sd fim gregit lnfeleqi : e p,nsibil oa G.Alboiu sE nu fi plecat de la sugestia erninesciand,sd fi ajuns, adicd, de unurl singur, la respecrtiva viziune!). E ,uorba de abisala azvirlire a harfei decitre m0niosul Orfeu, nedusd pind la capdrt:De - arr.t"rfuaNr"f ?*j*-" C'.rr"y fftki*, fiJ ,fu videntitate solitarS, nisc,ut ,,liber $i fird tinguire( inUnivers, dar rob al p5"mintului, de la incepurturi.EI cintd, fdri ihrzii, clci ,,pe a neantului / clardcirare( nu se aratd nimeni, el cintd intre viat5 gim,oarrte, cu lumile alirnate de lird, mintuitor :$i de aceea cintaregi iardqi cintarelureferi gi mareatirn6 de lirdiar de lureferi gi ma,reundeva departetrupul meu se cl'atin6inrtre viald Ei moanbe.E pulin obiEnruirtd intonarea acestui aurtor, careobfine eele mai bogate rezultate din parafraza unorf,or,'me rrrudirnenrbare arle poeziei po,pu,lare (foadte oon_centrate, de fapt !) precum descintecrrl. Iatd o dure_roasd ratare a transcenderii, vizutd in ,versuri de ociud,at6 muzicnlita,te, a ciror stingicie e de un efectstilistic inLdisr:utabil ;'peste abisarnfndoi sd pLluti,rntu su oehi inchiseu cu ochi deschis.Daci tu-l deschizinoi ne pribuqimin adincul de yisdtaci eu_I_inchidnu ne mai zdrim.Cineva din cei doi (muritorul Ei dorul) calcd ,,legeasau visarea( gi plutirea peste abis devine cddere fdrisfirgit, in solitudine :cddeam in abisin frioosul abistinearn ochiu-nehisgi n-a,rn mai gtiutdacd dorulmai zbure lingl mir..^ewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(3}sau era dePartePrintre lu,mined,urP6 ce Pierdtrsein vdi mtrritorul...Motiv,ul c5derii inlinite este acuirn unul din celemai fresvente in lirica lui Alboiu, ca 9i opusui s5u :ascerrsi'unea, levitalia fsricite element relativ nou-inspa(ftr(ausfera(c(mp(e(e(arnLIi'' "rut^^^:,^rN -'**^Deasupna goltrlui rnergindfdri dorin{d, fErI glndpicioarele se-nrd'earnnl blind.Nu e nici moarrte, nici visare,e doar o oarbi cdutarea agtrilor din dePdrrtare.$i nu m5 mir de ce un golatit de mare-mi dd ocol.Doar mama care m-a ndscutiEi moaie Pintecul Pierdtttin vidul c€ s-a desdicllt.Cim,pia oare-n care .Partes-apleacd sE se verse-n moarte ?www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

i@Deasupra golul'ui mergindtare sint trist nu pot nicicindsd md mai insplin'rint cEzind...Nu impdntdgim temerea unora dintre comentatoriicirfii privind oantitatea e:rcesivd a scrierilor liriceeditate de Alboiu. Cind aurtenticitatea actului siupoetic e atit de categoric5, cantitatea mai mare saumai mic[ de poeme gi carti e una de o prea relativiimportanli. Ea line de gradul conrytiinfei artistice aautorului qi credem cI un talent cum e cel al tui G.Alboiu va gti sd gruvernue, ca gi pind acum, cuautoritate, implinirea unui im,portant destin poetical tinerei (inci) generafii.Ia:c8 -41?4 )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(r)CARTEA UNEI PASIUNI INTELECTUALE*A dou,a carie a lui valeriu cristea, Tindrul Dostoieuski, ii va fis'::p:ins-pe cei care fac o delimitare netl intre autorii de cronici gi artieolec':azionale, pe de-o parle, Ei autorii de sinteze sau de eseuri compacte, pe de',':a. FiindcE Interpretdri critice, cartea de debut'a tinirului critic,'incur-'-::a:dcu unul din premiile pe 1970 ale uniunii scriitorilor, era exact.:-:-egerea binecunoseutd de croniei, reeenzii, artieole, frr6 ambilia explicit[a bclfilor unificatoare, pe citd vreme Tindrul Dostoieuski, apirut cini inc6.-:: se incheiaserd de tgt discutiile pe marginea volumului anterior, repre-::::',i cu totul altceva. E ca gi cum valeriu cristea s-ar fi transferat dintr-o-ci:5 in alta: in pr-ima -elpractica un ,,vampirism critic( (ca s6 ne folosimce irsegi exprimdrile sale;1i,lnteleg critica literard ca pe un vampirism aIesentei, ca pr:nctii succesft? in mrduva operei. Din aclst punct de vedere=-e--aJoreleau un rol absorbator, de ventuze diforme()firin sondaj. in

@asemenea relatii, valeriu. cristea gdse.lte, comprirnatd, ca un stejar irlghind5,.o prefigurare a intregii opeie dostoievskiene: ,,lntr-atit de numeroase,gi adesea uimitoare sint asemdndrile: de caracter, situafie, atmosfer6,ri!T".lVlurin, personajul-principal aI nuvelei, este primul din'ire ;il;;;r;;criticul il pune in balanti cu viitorul Rogojin, ajungind -dupi constatalrea unor trisdturi identice -la.gindui c6:-,,prin sc6na sa cheie, ca fi prinprotagoni$ti ,,Gazdas pare o versiune timpurie a pdrfii a doua din ,,Id'iotuii.Analiz_a_prin comparare a triourilor Katerina -Murin -ordinov qi Nas-- tasia Filippovna -Rogojin -MiEkin este, sub pana lui valerlu iri.L"*,*[a,onAi..eru I. co.l",.^f*rura,r*b,Ca Ei Nastasia I'ilippovna, Katerina, imaeulatd Ei pingdritlin acelaqi timp-, e un amestec de senzualitate ardenti Ei spiritualitate; eaezitd intre Rogojin Ei Migkin, opfiunea indreptindu-se in ambele cazuricdtre teluric Ai elementar. Aceea.gi ambiguitate erotic-fraternd caracterizeazEatit perechea Nastasia Filippovna -MiEkin, cit qi perechea Katerina-Ordinov, iar acesta din urm6 amintegte oarecum de prin! princastitatea sa atit de apropiati de infirmitate. In seena decisivd a nuvelei,in care criza se dezlinfuie Ei lucrurile trebuie in sfirqit sd se aleagi intr-unfe1, Katerina e cuprinsd de acea veselie afitat6, foare apropiat6 de.isterie, atit de specific6 eroinelor dostoievskiene (. . .). Mica scen6 in treievocd destul de precis marea scen5, cu zeci de personaie din salonul Nast^n;F[por"",-- 3t-ptlulte alte trSsdturi definitorii geniului artisticdostoievskian sint reperate, in stare incipienti sau de pe at.irrci marcate,.^trtGazda, qi, in celelalte povestiri de inceput. AEa, Oameni sdrmani, romanulde debut aI lui F. Il. Dostoievski devine, in interpretarea criticulul(care iEi reia mereu Ei mereu teza, amplificind-o, nuanlind-o) nu doar o.carte de cert6 valoare, ce ar face cinste oric5rei literaturi, ci Ei ,,un ade--vdrat laborator de forme noi in care se pot surprinde in stare nativ5.diferite situalii epice, idei, ,,vocis, tipuri sau numai tr6s6turi disparatede earacter, elemente in curs de elaborare ce vor reapare, suprinzitorpeste ani, transformate mai mult sau mai putin, sau chiar de loc, in operade maturitate a scriitorului qi chiar in ultima sa scriere, ,,Fra!ii Karamazovr,Valeriu Cristea insistd asupra faptului cd scrierile de tinerefe ale }uiDostoievski apar cu totul altfel cercetate ,,cu un ochi care a trecut pestetoate, rinduriie operei dostoievskiene(. For[a demonstraliei sale crltice,atit de indr6znete gi de originale, const5, astfel, in aceastd imbriligareglobalS, de mare deschidere, cu pasiunea unei devofiuni, dar neabdiiindde la luciditatea specificS, a intregului epic dostoievskian.Unei cirfi de valoarea celei despre care vorbim i se pot totuqi aduceqi rezerve. Nu de fond. Nici gicane mdrunte, indrEgite in presaliterard. E vorba de citeva ehestiuni de stii. valeriu cristea are, cum s-aremarcat indeobEte, un stil eritic extrem de viu, colorat, penetrant, fermecdtor.Anume excese metaforice, ce i se imputau eindva, nu prea demult, au dispdrut cu des6virqire. Rarele metafore pe care Ei te mai ingdduieacum autorul sint mai intotdeauna, metafore-sensuri, iormule critfcede mare densitate, indeplinindu-9i rolul de absorbatoare de esenfe. A rnairdmas un aspect, specifie acestui critie, asupra ciruia noi credem cE elmai are de iryreditat: o anume dezinuolturd a formulErii, foarte eficace gila locul ei, cind autorul scrie despre scriitori mdrunli gi, intrucitva, derajant6prin raportare la obiecte literare grandioase. Iat6 citeva mostrede discutabil6 adecvare a expresiei (vag ironice, in largul ei) la confinut{gr-av): ,,acea fraz5 pe care Dostoievski i-a suflat-o (!) parcd eontemporanuluisdu Baudelaires; ,,a simtit ldsindu-i-se pe umSr spada grea de inveslt!""fa critieuluis;,,,unde-qi petrecea vacanta ca fericit membru supleant(!) aI familiei fratelui s6us; ,,Pentru prima oard in lume inginerui Dostoievski(!) construieqte o cabind a eului cu doui locuri, pilotata simultangi nu o dat6 in direcfii eomplet diferite(; ,,Dublul este primul agental infernului in opera lui Dostoievski. Echipa se va eopleta pe parcursl; olraz6, a unei eroine ,,ar fi putut fi semnati bucuros de omul din subteran6,speciaiizat in drenarea propriilor pldgi,(; Bielinski a intimpinatprima carte a lui Dostoievski ,,eu acel tipdt rlscolitor de pescdruE cewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

anuntS furtuna(, -posturl -in aceast6 exprimare -involuntar amuzarttil,chiar dacl e vorba de ,,furtuna dramelor Ei pasiunilor dostoievskiene(.Cu aceste rezerve de amdnunt stilist, Valeriu Cristea a dat in TindrtilDogtoieuslci unul din eele mai bune volume de criticd ale anului 1971,ingitaflEi grav. Este cartea unei pasiuni intelectuale inalte Ei, totodati,concretizarea unei excepfionale,,'ocatii critice.(1e72)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

1^llt*dh,,$In scrisul acestui poet, materia dtr nlvald pe cdi multiple,mari ferestre-viziuni se cagc[ ln aglomer[rile de stelel' prin canalele infinite, vederea lnsd nu reugeqte-mai niciodatfl-deplin s6 se lnf[ptuiasc[, din cauza rostogolirilor de cuvinteln agresiune. Guia poetului, a ctrrei emisie sonorS.- qlqintegtede uiletul furios al lui Marte strlpuns de lancea lui Diomede,e asurzitoare, aproape incongtient[. De altfel, s-ar puteaafirma c5. Adrian-P[unescu este un caz aproape unie de autoriipsit de congtiinll artisticl gi capabil, iu toate acestea, sdaiing[ trepte de poezie la lndeminA prea pulinor colegi saupoate chiar a nim[nui I Ne declarlm de acord cu cei careved m PS.unescu, ln plan formal, un poet tradilional retoric.. Numai c{ la el, ln multe privinfe, etichetlri varii se potrivesc,la prima vedere, judecflli de valoare obignuite par afi cum nu se poate mai nimerite, dar valurile smulg de pefruntea lui Neptuu orice accesoriu (chiar gi cununa de lauri).Poezia lui Adrian Pdunescu are migcarea amplfl qi vie aapelor oceanice cuprinse de taifun.-.terrpr* acestei inzestr[ri neobignuiteslnt de acord cei fr-ai mulli dintre comentatorii scrisuluisdu. Noi vom mergs mai departe declarlnd c[ AdrianP6unescu nici nu a lnceput tnc[ s[ scrie pe mf,sura puteriisale. E hazardat[ o asemenea afirmatie tiac[ linem leamacd are ln spatelo sdu aproximativ o mie de poeme publicateIn volume gi ln presd, gi cel pulin de doufl ori pe atltea inedite.Dar toat[ opera sa de ptn{ acum, pe care qi-ar putea-olmplrli clliva autori cu ganse astfel de supravieluire ln istorialiteraturii, poate fi asemuit[ cu construcliile multicolore depe un atol din Pacific: un uragan le va spulbera f{r[ urmd..Acest uragan nu este altceva dectt tntinderea silbaticl aTalentului ce locuieqte ln poet. Clliva critici gi poetul lnsugiau realizat provizoratul lntinsei sale crealii de pln[ acum.El nflzuiegte spre lmplinirea palatelor de mflrgean din adincurisau lnchegarea unor regedinle ln spaliu, incredibile. In maremdsur[, t"ot ce P[orgtiH_M .[reafizat gl do altr colegl de-ar lut. uoar ^pe alocuri, ln piese s-ilparate gi, mai hdur."] in fragmente,seaude plinsul lui Demiurgos, la- auzui clruia urechile celordin serie cer indurare gi acoperire:Vezi printre linii qi peste liniiVezi acea curgere care-a albit ?Mult mai departe, fiu al luminii,.Se afld vegnicul plus infinit (...)$i mai departe gi mai departeTreci prin celulele cifrelor viuClci vii din zero qi vii din moarte$i din terenul minus pustiu...(Spre plus infinit)'Adrlan Plunescu: ULTRASENTIMENTE, E.p.L., 1965, ta colec:tla ,,LucealArul";MIEII PRIMI, Edltura Tlneretulul, 1966;plNtlNe soi.rNAMBULA, E.p.L., 1s68.'Sub senr,nul lntrebdrll, editura Cartea Rornaneasca, www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro1971'

poezia Mieii primi. ln lntregime I poemul Nisipurile, la fel,din care repetdm strofa final[:Apoi pe lumea de nisip lnec5.cioi,Ca dintr-un sftnt bazin ajungo roua,Roua planetelor cu apd. rece$i lncd sftriind gi repide murind-Ea totuqi cade iductnd ln trupul eiPeptii frumoqi gi lnz{ualiCu ime dulci ne dinafarlIn timp ce vtjiie gi intrd-n lucruriHr[nindu-se enorm din sineFurtuna cosmic[ a icrelor uscateNisipurile.Volumul Ftnttna somnambuld. aduce, ln afara unor confruntlri(capacitatea marilor viziuni tragice: Conualescenlal.ui lou, de f,laA1, gi sublinierea pln[ la ixasperare a defe'ctelorti meritelor discursului poeiic ptrunercian, semnul formidabilal realiz[rii, Ia m[sura lntreag[ a poetului, posibil[ln viitorul imediat.Ajunsesem cu vremea Ia resemnare, ni se pdrea cd aceast[virtualitate liricd neobignuit[ nu se poate lnflptui, tocmaidin cauza proporliilor. Iat[ lns{ c[ un numdr de poezii dinFintina so*nokbita- gi mai cu seam{ magnifica poezie Ind,urereazd.-ne avertizeazl c{ acest monstru sacru, Talentul,lncepe sd ia eunogtinll de sine. Ceea ce lnseamn{ c[ lipsacongtiinlei artistice e pe cale de a fi depdgit[. Drumul viitoareitmpiiniri a poetului e lnleles, aqa cum se cuvine, ca unul cudes[vtrqire diferit, pentru care slnt necesare alte sipluri, altlfiin!{, sensibilizarea prin durere. Cdci, aprig folosite, sim{urilegi suprafefele de contact s-au t[b{cit, t{v[lite cu f{rln{.E nevoie de o nou{ nagtere:Indurereaz[, mam[, din nou fiin]a mea,mai nagto-md odat[... (...)Mai nagte-m[ odattr, mai picur[-mi odatddin norul ttmplei tale tot ochiul ln orbit{,sI vljiie-n urechsa lnlrdgezitil sunetulce-gi are lntr-o frunz[ qi scena gi ecoul,se-iri tie ochiul lnc['fierbinte 9i sd vadlcum din vultir rdmlne tn piatid pur[ oul.Colosalele cavalcade de cuvinto, logoreea fioroas[ (chiardacfl bogat metaforic[ qi ingenioas[) nu-l Pfteaq duce peAdrian P{unescu la mai mult declt ce ne-a dat pind' acum.Ele nuteau doar s[-l lndep{rteze de sine pind la confundareaco ctilrltri. $i iatl cd. ,,marea cale" se lntiezdregte acum, mailimpede'ca bricind. E'iraseul lui unic (cum unib este drumuloricdrui poet autentic) gi nu-i rtrmlne decit conqtiinla de a ise ddrui.El realizeaz[, cumbijutier de vocale,rmlc infe-altor poeli torturali de c[utlri, -Bpuneam, viziuni poetice (nu este unpd c"r. p.ea adesei le bruicheazi fdrdfoloe artistic), el ,,vede" idei ln urmdrirea o[rora alti autoridevin repede Breu de lnteles. llncd de Pe vremea cind aP6reaurior, in Luceafdrul, lnterviuriie provocatePdunescu (aI c6ror succes de publie eraIn Romdnia Literard 9i, ultegitranscrise de cdtre Adrianuqor de constatat) se cereauwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

adunate intr-o -caiie. Viap cuprins[ ln eie impunea autorului o viltoareculegere in care ea si deboideze eu continuitate, f[r6 impedimenteleintre:ruperii sdpt6minale. Gindul cE aceste convorbiri, cu o notd atit depersonal5, vor fi adunate cindva laolalt[ revine frecvent in chiar r6spunsurilecelor abordali firfl sfial[ de autor: ,,Ett'm-am disimulat'in'-Uaiot de interuiuri,, gi, ureau sd.-mi d.uc cu umilinfid' treaba pind la capdt'3ii declara, orgcl.ios-umi1, Adrian Piuneseu colegului s6u i\{arin Sorescu,intr-o, foarte spirituald, reciproc, intrevedere.Interviul se Spune,-5i nu arrem motive sE contrazicem aceastfl aser-.{iune face parte dir^ para-literotwL}-6errr"..r, pentru a simplifica terminologia, denumeqte Cemersul sdu,)-ara motturi : pubticisticd. Intrebat. (s[ refinem aceaste lmprejurare sem.-nificativd: el care-i urmdregte pe allii cu intreb6ri, .una mai derutantiqi mai ,,provocatoare(, decit alta, se a{ld, destuf de frecvent, in situatiaite a treLui si dea rdspuns unor contra-lntreb[ri; semn, ni se pare, cIacliunea sa Ie pare aepln iustificat[ interlocutorllor, c6 acegtia-maioritatea lor aceepte dialogul, sustinut, cu loialitate) de eEtrsD.li. Popescu despre - viitoarea culegere de intervluri, azl infiptuitd: ,,na[.i se pare cd aceastd carte uo aueo ufl succes d"e librdrie mai mare decit"orice aolurn de aersuri, senxwlt de Adrion Pdunesou! Curn igi erplici, asta?eautorul rispunde franc: ,,Eu am simtit cd in publicisticd este salvarea.Dar o salvare temporarl. Succesu] publicisticii este succesul publiculuiasupra indivldulul(.Sd rdminem pulin in zona acestor cuvinte. Ce ar insemna, de pi1d5,.& ,,in publicisticd este saluarea"? Dln eite lntelegem noi, e vorba nu desalvarea literari a unul autor sau a unei promofii, ci de ceva mai simplu.Aceste vorbe se referl Ia relafia mai generalE scriitor-cititori, edituri-cititori,reviste-cititori. Aga cum remarc5 in chiar una din convorbirile acesteic6rfi earacteristicd pentru vremea noastr6, ln majoritatea t5rilor, este'orientarea --- profund diferitd de cea predominantd in secolul al 19-1ea. -.t}t! c4,-.^-"/61- h- "lrnc,2 a-afl"L "xr ^lrO&,n^^r-,i, lrrlttL i * &,Zespre sciiitorl ql cdrli, bunfloard. Nu e insd eazul sd ne ingrijordm preaEre, nu lnseamnl ci succesul interviurilor, eseurilor monografice etc.pune la indoial6 receptarea curent5 a textelor propriu-zis beletristice.Faptul cd in revistele literare importante, beneficiind de traditie gi adeziunea publicului, de pe mai toate meridianele, se public6 mai putini(sau extrem de putin6) poezie qi proz6, rdsfdtate fiind textele despreautori gi cirti, de Ia cronica literarE cea mai sobr6 pin[ Ia ingenioasemoduri de propaganda cirtii, se explic6- eredem gi prin dezvoltareaextraordinar6a editurilor. Azi, revistele sint chemate, - mai degrab5, siorienteze pe cititori ln cele mai felurite moduri, interuiul fiind unul.de mare eficien{i - -optind, ele mai intii, pentru cutare carte, cutareautor. S-a dus, probabil pentru totdeauna, vremea cind cititorii agteptaucu rdbdare aparitia groaselor reviste lunare ce publicau, ln foileton sau.capitole consistente, romanele secolulul trecut. Azi, acest ritm, ar fi nela-Iocul lui, editurilor fiindu-le necesarl o perioadd scurt6 (in unele locurlincredibilE) pentru tlp6rirea qi lansarea unui op, oricit de impundtor.Cit prlvegte aprecierea cI ,,succesul pubiicisticii este succesul publiculuiasupra individuluis, qi ea se justlficd ln contextul amintit: cu adevdrat,publicul de literaturd a lmpus- din necesititi aceasti reiativ nou6 lesne orientare a presei literare (cu efecte de inteies Ei asupra activitdtiieditoriale). Azl, a face o revist6 prin simpla aglomerare a unor-proze, lnseamnd a eondamna acea revisti la concurenti, f6rlpoeme Eisorfi de izbindi, cu fluxul editorial.Sub semnul tntrebdrii este o earte-sond6, autorul a dorit -din citese poate deduce sd dea o m5rturie directd despre societatea romineasc6-a ultimilor ani din deceniul 1960-1970. Semnul interogativ este pusin fata a numerogi serlltorl din toate generatiile, dar Ei a unor oamenipolitici, artiqti plastici, oamenl de gtiintS qi medici, antrenori de fotbal,muncitori, t6rani, studenfi, copii. . . Preponderente cantitativ, fireqte, sintinterviurileluate scriitorilor, Iucru explicabil prin calitatea autorului qla revistelor unde s-au publicat textelerinwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

L@9t * . ,^* nl-t; ""t';)'o i"tcn"i"6i )^t,.,'llt 1{1"4.,aIil;.Q:' +fr,\,- rt^,*b{a.lra^"'' , ?;'**'o.' 'J'*-'"*^ tiflou, u1 mod de a discuta personal (adesea iritant, incomod, sau de-aEeptul nepotrivit). Ion Valerian, .autor al crr-ncscuieior interviuri dint,iipo titerird, de acum patruzeci Ei ceva de ani, gtie si dispar5 in pagini.cu discrefie, lfisin

ii in scris, nu-poate fi cu adevirat natural, spontan,-ci eI va avea'volens-nolens, un aer de afectare- imposibil.de.lnl6turat. PSunesculncearc5 mereu ta'*it" """*" aceasta, el eel dintii ,,dindu-Ei drumul(' Vai';"iS A";;"-t t"rto.-r-t-orii .ai-a"i"*agesc, in schimb prin pozl, qi lillndipiiit"aii, boeati sufllteqte, reuqese exact.contrariul' Dar,;;;#;i;*"i,a"lt", de aceastJnu este tn-ntct un eaz vinovgt Adrian Piunescu!Meritele mari ale aeestui ' tom ie aproape 600 pagini 'De care. sintem sigurf cltltorii 9i-1 vor.sprllB-e.d.in rr1'Ii' uittti;;d" ."UU"i"t. Culeger[a de lnterviuri a poetului Adrian Piunescurptine un tablou memorabll aI vietrl noastre literare gi sociale, in priz6ei."ctE, netulburatd de flctluneStilistic, interviurile sint cuceritoare prin curgerea alerta a frazelor,i:trtr*€'S*,Ptffi HIftr'-Hfl ,u.,"u,,fondul "i,i"ffii,-""*""iicu care sti de vorbd Pdunescu spun de-fiecare';AGi; ;;;it"t "Gtr-l"care qtie 99 si qgng'i 1*::b:)-Iucruri de mare;;"u; iie mirturisirl llterare ievel-atoarffirofeliuni de credin[6 grave'i;"td;' d" ;ain social, speranfe, dezamigirtt ti^"rg"irti -T:f :""^1"^*:'i,'i$ =i'"Siiiiratit*a"""ait" de inttrviati unul f-a1a de altul, sau, adesea,i"ti at" #;;;; hragi * au 'farmecul lor, sporind senzalia deillta t"iU, neprelucrata in ",rtotului, laborator publicistic''In fine, nu gtim cum sd laudim mai mult atitudinea perfect 1oia16 alui Adrian paun'escu fa!6 de interlocutori. Loialitate dovedita ln respectareacu strictele i"nr'rtrt- gi literei celor spuse 99 oricit de diferite" "i,* ii gi"a";il" 1'* de propriil! s{-e convingeri.-E chiar *i'cdtor (qi exemplar)sa vezi cum accept6 s5-ias6-el dezavantaja'r, ciin diaio*, nuodatd, din respect "rtlorrt i;il; ;pi"i" -rostitEde cel6lalt. Asumindu-Ei curajula" ir*.pe aceastf ,*r15 qi ducindu-o 1a cap6t. Adrian PEU-" of"ia in Sub siinut "onto.-bit9. intrebdrii un volum pasionant de publicistici"L"*-literarS.(1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ay, I*r,jh, t't""^^t"^'{r*,c-^Ll*ffiiil; *.i1i*,11:,-1',-^11'g persona'i ln parte"i#3*XTtili6""""te-i"tie modalitSlile stilistice; ea-.eo nc epli e d espr-e"#f i'; ;Fii1 iLJ':lb,::-*f*; * ii:!3:",ff lXrLl,ii,ilr."*t k:"d;: hii"iilt;;", -d" r"prl rumi anevoios interferente,-rir, )rtasurzitoare. prozatorii tradilionaligti acest termen Ia modul.(folosim .restrtns, ei inqiqt a""t"Uf"a":'i" tt'tt" 9i' n9i opunem in bloc tipu--aici.iiIui Joyce-Wootg saJri-fiJi'att"t"t- individuale ale personaieior in favoareatimpului general,prtirrF ciasicele.n"*"i-"i"- tii"d "uconseculii de intfmflart .ale.acestei proze' Joyce- -9i ca. el allii - risc5r-"iiiiJJ'".,Je qi inipresia de generos,esec ai acestei modaiit5ii narative:dar egec din ce"#hi;; ,"a?r"z tot tel tradilional?), el se azvirle invacarmul uriag care'"it" fi"t"'u om in parte; .igi 1luP",rolul unui aparatde inregistrare, aflat sub fruntea p"tto"4ull,1:"J*T-q,cu fidelitate celemai m6runt" Ei sirrrlJs" t;;;;;, fuigerdtodre' ale gindirii' FireEte' in felulacesta timpul tiecariia su-aii.ia foimidabil'iar incercarea de a-I insuma;;;dr";;;"ittt a" a,."t" it" cunosc dimensiunile lui Ulssses)'-_J-parionant este c5 oamenii lui A. D. iviunteaiiu dtrrescsE comunice, ineearir-""ci"ie"it si- o fac6, dar reutesc, reintorcindu_sein identltEtil; ;;;;i;"r". aaoprcentul EmiI exprimr cel mai -nu binesemnala aceast6 constantiaceasi5 situafie, Jl-aiutog-"r'""i"i"-t"tYo-.Ia A. D. Munteanu si anume cea a dialogutui. dintre genera|ii,. cSutatreciproc: in Dupa-iiiii-iiiinistitd intilnim de citeva ori cupluri inconversalie, alcatuite di"i"-"" bitrin Ei un adolescent (in povestirile. urr.orn care a lost ei"i'ti't4iii t4oggtoie, Bdtrinul). Experienla ce trebuietransmisb celui tinir, ,"t i*U"t de tandoare qi viiatitate oferit, Ia rinduliirj^ir?il"f"r"""t, fac'posiiritu in p_rimul volum aceste dialoguri'ln Sinouri cofo"ilii" bmil-baston, foarte importante in carte, equ-""ra'r,"Jo"ifi(;;;i p", *"i fosibile ca oricind. EmiI, personaj de IegStur6,nu numai intJe 'cetelalte clin Singuri' dar .gi.inansamblul prozei depi"i r""* a lui A. D. Munteanu, rosteEte- fata de sine insuEi - cuvinterevelatoareinprivinlaincercdrilordeacomunica:elresimtecapei"?ffi #"#"1,:1'ff T:l*?""11l}"fi 1?i::lLTlniie",:H'Ii:liiT#;l?J'"1"t*u'nUlr:;fu-1"'iil"::Lilx,'*,;i$;lH'fi !l!!a te li'ra spont"rr--co-munic6rii. Autorul noteazd cu asculime -d9sp.1e;"rtl*l,l;','#ilk"i:Ti;ffi t""-'.Eiil"H:l'!.JftT:xi"'ffi ilE*5pentru c[ se temea s6 nu fie cum se_spun^e^a.P.ji"?;""u"ru-a*iri-.i, ;;;;er-$t'in imaginea "i altora vreo-ipostaz6 nereal6, se necdjea pina la'disperare qi lEi prdmitea adeseorl sd nu mai schimbe cu nimeni o vorb'6si sd refuz" pe cii--se-loate orice contact utnan, considerat ca o sum6de nelntelegeii Ei inqel5ciuni reciproces'-- '-d;;;i;'"r"ifif" -a"rpr" durate, comunicare, singuritate, se pot extind'e.N"*rl-l-rlj"::t)dGfi;tscruttrm, fie qi in treac6t'X. O. I{unteanu. De la incePut, eI niiirii saie profesionale. In prima carte,in zona conEtiinfei artistice a luis-a impus prin seriozitatea preg5-aita lina orientarea ei geuerA. D. Mrrnteanu: Dupd-amiazd nelintstltd. E.P.L. 196?, ln coleclia ,,Luceaf5rul";Siaguri, E.P.L. 1968.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ar6, mijioaceie ariistice erau disiriukite cu ciiscretie 5i. elicacitate' InSinsuri se poate .o"t["t" ;;;i;-i"t o ,,t"ht'ite !:^p".*!#ftumii spunel{. Maiolescu, eare preclzeazi imediat: ,,ql perfect tryPrimacartee,""t.ffiadoua,maiagitattrdeeEut[ri,!;#;d-;;eri:",ii"'tiiiJtG f" alocl:ri;f,,obiq"yii :,i-9:3P:1" .i"^f'fI;;i#;"';"f;;i-'kft*t-n;futi atrt ae fiuit li insueirea limbii, inclt ln, ,"urta-'*"-u tqt qpri *t"!ii 9i profesorii prin ceea ce gtia. Un' {lqlor;;;ti;r frimise. dfu;aceste sclderi prin pasiunea ciut6rilorde ordinul constrftllel, "*pli.u* a c6ror urm6rlre ll face din fericire, doar-fragmentar- sE ".Ln." frazele pe parcurs, cu ochii in dep6rtare. Sintsinsurele semne de afectivltate pagubltoare intr-o pro_25 impasibila, bineI"i"*"ii"ta IatE nu paragraf reveiatorif,,soarele- va bate in geamuri .$i[lTr'Hrf ." va lmpietiii orLit. Masa de i6ris a lui GasLon este tocmai inil;;i camerei lina ta el trebuie sE str6batd razele acestea ca nigteV" duce mina la ochi, protejindu-se, ln timp ce- Gaston se va scula"atii. i" picio"." ca sd-l intimpine. -Inedperea este ca de stieli sau ca inecatd deo ,pa rt";rezie, iar Gaston un-peqte mare' umflat qi blind"'.- --n"*"rcabii, 'personaje intre celelalle ale romanului, este Fiiip, alcdrui rol il implineEte pe cel ai adolescentului: qi eI constituie ca punct-seae incidenla ai undr singur6tdii, vagabondarea lui fdr[ scop Ie intretaie'a"i,i.uf construieqte pre[nant tiput, tuina ea elemente definitorii mersulii ineremenirea. Filip es-te mai intii stdpinit de un impuls ambulatoriu'invincibiLl-Jrebuia doar si mearg6, sd mearg6, avea un inainte 9i;;" il pffiir"" urm-a-gtears6 drumul iare se fring-ea aiei sau acolo oriunde,pentru uI t, exista nimic altceva decit un drum nesfirqit, imperios. Eiiresifios cum sint pentru alfii alcoolul sau stupefiantele. -Unicalui amintireerau turneele nesfirEite pe care Ie fdcea pe vremea cind lucrase la unteatru din Bucureqti, pflstra in tot corpul senzaiia de-.neigcare permanentia -autobuzului pe' Eoi"a, Ei se trezei in fiecare diminea6 cq aceas-t['forirnca: si meargi, sd 'mearg6(.[Dupd oco]uri uriaqe pe strdzile locali-'i:trii lirrt""esanta {i ua, g"n dJ sappe cale de a se topi in prez,enta vecinSr rrn,ri oraS, ce moaiiicia fizionomii gi existenfe) Filip trece Ia cea de adoua fazd r", o- pro.ir"ti" tot"tX,'incredibiia, itt amiazi;f,,St1t-e1 i1bdtaia soarelui " qi se-topea incet. incet, fdrl s5 p^oat6 -facenimic, fErS-si;;d maiar un'deget, iipgu" in amiaza aceea infernald. Ochii i se inchi-""rlra pe jumitatu] 3,rd"cit" ii disp6ruse de tot, iar trupul i se migca la.o*u.,ril" "Eirel spinirii, ca aI dinozaurilor. Creierii i se topiseri i1 caqjii simtise'}a inceput lnfierbintafi, capul ii era in fidc6ri, devenind apoienorm, i se ptrrea ci e hldrocefal. Nu-l mai distingea' era doar ca o mare sensibilitate,ca gl cum ar fi fost umplut cu mercur qi trebuia migcat cu atentie,incetiqor (. . .j Pentru eI nu mal exista nimic cu adev[rat, casele erau contururide fum, qoseaua dlsparuse, transformlndu-se lntr-o fi$ie luminoaslqi ireatS, p"opiiut siu corp-nu mai era' nu-i-ce-rea li nq-i impunea nlmrc-'Cu inzestraru, r" eu bagajul de crilturi ce-I are Ia dispo-"ori."nesc5,zitie si condus de o congtiinl6 aitistic6 "sigur6, A. D. Mrrnteanu, prozator;tli;;iil'ilp""rj-" virstei de 30 de arii se aratd a fi un autor pornitintr-o curs6,,ie regularitate qi rezistenl6c cu destinul, evolutia sa viitoareavind asigurat de pe acum interesul cititorilor 9i aI criticii.(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

gGrrvf^L w.,iUtu -0" "rr*kRondelul, de la latinescul rotundars (it. rond.ellol, este opoezie cu formd pro-zodic[ fixd, comp;;i(in ;i;"ie'r".rr"rriIiteratura francezfl 14) ca aorix rime, repartizaiestrofe'in ireiPrimele dou{ versuri se repei[ i" cirp.in*iastfel: oo.rl.ip-rimul vers este egal cu rr".i,rt at ga;;fi;;H^_i"ii.i_sprezecelea;- versul al doilea este egal cu versul(respectival optulea{ -ort."Iaritil""Rqisprezecerea). chiar'aceastxurmerr exprica0iile din Dicfionarur encicropedicIv, ivor.e-?; te66) poate e; 6- i;;;;#re dificurtdrire "omanpetehnicecare Ie are de tnfruntat tenacitaiea ffi-;;;tA;i;;:"'"'La capltul unei p-lachete ouprinzlnd patruzeci piese virtuczitate, Leonid'Dil;-p.,;i.'"r"ri,"i"^;;;gffifi de;,cauzd, despre tipul metric alis:O t marele delir in rond. alene.Delfini rotind intr-un amor relict,Clnd dorm corundele-n eolieneDelicii lndulcite de-un delictComis in vis de crocodiii cu peneIncremeniti, -a!1,int*rn consirict,Sub.qlarele delir in rond, alene,DellYotind intr-un amor relict.Din roude litere, din cantileneDe_nume, lin, s-a glefuit verdict;Rotundul tot sd pihr{ tn gheene,Blagoslovit de sfthtul Ben6dictIn marele delir in rond, alene.ln destinul liric al poetului Dimov, rondelurile s-auivit, dupi cum. s-ar putea deduce din- piffi."r." -r.urioiiln rerriste-, relativ tlrziu. Fapt remarcabil, eie nu-illli;;;;nici un fel de fractur{ intre irtape ae ..."jiq ,;l;;ili"b;continuitate organicd, aga. cum era de aite'ptat. credem. dera un autor caracterizat printr-o congtiiirld ariisticd neezillittpg drumut apucat.'De aici, oout"tl" L;:-i; f";;;grava tl marestuoas[ a rondelului macedonskian, Dimovtoarn5. muzicala dezordine a visurilor sa)e, surprizr'"p.o"p"necontenild, umorul. de- o facturd personal[ lbfinai inJinuant),deliciul cuvintului. rar gi bine sun{to.. t itu"u. -ligrupeh de litere se tmbr{figeaz[ pe pagrn[, rn bine strunit]edansuri medievale 1ta rondeil,,u rirrfi"#i gra{ioase 9i relutrrib r'1,+ LX L-" Ie &*t t" fJ"rf'Leonid Dlmov:i#fr""cEREgrr, Editura cartea Romaneasctr,Florin Pucd- 1T#:Dimov: ELEUSIS, Cartea RomAneascr,Emil Brumaru : VERSURT- E_dltura Eminescu, l9Z0 ;DETECT^rV-uL anmun,-e&tura cartea RomaneascA,1020.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

1l^JnF tNu*,"[i^ ,"r*Lkcateleainfirip[rii unei fiinle de vis, grafioase, este subliniatdde.frecvenfa sunetului pic (al ploii mflrunte), din: pichet,pitic, pic{ etc.lllulte piese par a fi comentarii la tablouri, mai mult saumu pulin cunoscute. Poate cel mai frumos rondel din Semneceregti, cel dedicat ,,sfintei adultere", pornegte probabil deta o pinz{ a lui Rembrandt:B{trtnii sumbri-s strlngi Ia sfatIn jurul sfintei adultere,G{sit[, noaptea. tn alt pat. Pierdut{-n somn gi-n mtngtiere.Dom colosal de matostat,Vagi catifeluri tn unghere;pltrtnii sumbri-s strtngi la sfatIn jurul sfintei adultere.Ea mai dormea ztmbind ciudat,Adus{-n perini, de mtnere,$i mult, sub bolfi, au agteptatS[-gi fac{ somnul, ln td6erb,Bltrlnii sumbri strlngi Ia sfat.Jegh.ea .riggrilo.r bigote,..pedepsitoare, ln jurul p[catului{ry.!i, al sfintei ,,pierdutl-n somn gi-n mtngliere",'trinmfulvtelu prm .eroar€_ aparent-{, -iat{ce vede poetul tn tablouloe l-a inspirat. Un rondel al gutuilor vorlegte, to schimh.despre agteptarea domestic{, tmplinit[ doir -de reveriefidelitateasanctificatoare gi bltnd:ridicol[:$iragurile de gutuiDe pe dulap se cliltinar[.CIlele moapse, nimdnui,In semn de bun venit, lltrar{.$i totugi cavaler hai-huiPrivea din pragul nins, de-afar{,$iragurile de gutuiCum pe dulap se cldtinardPluteau ln iarnd fulgi verzui. Ca-n somnul sfintei cu ghitarl,L[sat[ s[-i ptrstreze luiiCert cavaler de-odinioar{.'$iragurile de gutui.Noua carte de poezii a lui Leonid Dimov marcheaz{ unmoment ascendent ln cariera ea literar[ si- credem - unsucces nelndoielnic al rondelului romAndsc. Ne place ail3[Uf*t* &, f^ k"^*',$eLWf"Jk tT+^.J qL c,rlc,^ltzLr,, ,*a/t*.,fe Eatd,fe4 .www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t9.-,^1l.*Tt"j.l. pg care visul Ie oferil modului poetic dimo-Itatr,silt nlai multe. I{ai lnfii, lntr-adev{r, aceastd capacitatel.!_,Jqyttafie" Iiricd, _apoi llleenirea asocialiei celei -ai libere;I.P:.,J. de"ritm,_oglfidjrile capricioase ln cele mai neagtep_t"t%*t^YP"rt.tg, *. rdsfrtngere, arborescenlele stupefiintie.^-, "^1r, Leonid Dimov este un narator, d6 cele mil multe:i: ::_L-*stegte ceva, .despro sine sau despre allii, unul::.""^,3T...1e_textului eptaoadelor,fiind- tocmai capricioasa tnl{h,tuire ar{sturndrile derutante de ilanuri, ,p"i".,i """"-liunii t cele mai neagteptate puncte de pe parcurs. O pldcereirepresibild de a inventa 1gi taptut cd adesia inventia'. nr"-tuitr poate trece neobservat), de a numi lucruri. sthri. f8nomeneIexicul-acestui poet este de o intind""e irr.edibita.sensurile unei poeme stnt gi nu srnt cele la care trimit ,u"rurile.Pare c[ Dimov ar yrea, cu fiecare ,,suprizd.,, pe carene--o p.rovo-acd,_ sd. ne.- p-revind despre pluraiitatea infinitda lumii qi Iumilor posibile.ce se ivesc ln naratiu_.-niie Pers.onajele lirice ale -acestui sd Ie poet zicem amintesc aga - izbitoruelo-e""iiil"onirice din filmele lui Fellini (din opt si junidiate ori eiuliettadegli spiriti); cu o deosebire: la Dimov ele nu sint dispusedoar in planuri egalonate ale clmpului vizual, ci par a seafla ln mai multe dimensiuni dintr-o datd, c{ bralul sau capul(gi in aceasta const{, tn bun[ m[sur{, corespondenfa extraor_dinar5. cu arta lui PucI) rdzbat in alte lumi.Introducindu-ne in visul s5u ,,ca de-adevdratelea,,, Dimovgtie cI noi nu vedem gi nu auzim decit ce *u* .i. Astfelincit fdcindu-ne aten[i cu frecvente Uite, Iatd, el gtie c6apelul sdu e doar o floare de stil, c[ noi sintem orbi gi surziin acel teritoriu, iar el se cuvine sL ne descrie totul:ln noaptea decolorat[ qi pustieSe-aud trompetele de hirtitQump{rate de la mogiPriueSte cit slntem de frumosiAcolo-n vitrina fotografului de cartier,Aldturi de mdcelar, ?e fata popii, de 'biiutiu.,li :tt de ].ine ne-n[elegem, degi sintem tertaliSub becul de I 000'de-wafiDin d,reapta .sa.sUlIe ne-au-adus,De la gcoaltr, feteleSd Ie iscdlim carneteleUite-o gi pe ba.ba din AvrieCare-a murit asttr iarn{ de-fris.(Neavind la tndemlnd alte fiinie,Fotograful a pozat-o vinzind slminfe),y_i.te-l- l\ pe copilul acela cu balon,Uite-l gi pe neigustorul scip{tat, Liilion,Parcd se lasd o boit{ de vite plin{l^t'P-Pti-.ji .' ru-"r" rauir;t'i" virrind,ln costumalii cadrilate cu nasturi d; ;iA;l _gl_rnl rnvoose a pogribanie gi a chef.Am subliniat la acest po-em cuvintele de(care,atrageretn fapr, a atentieinareaz{.giete tlfi prqi;;ii;spafiale (,,din dreapta...r.,,),' oti".iirrJ "rait?;;(;r:;d,L;:Exemplele se por 1,,gi-_i miroase,,i.rnmur[i t, ,iJrri"iitlil"trrmijloace forosestede acestvariategen pentru a de'dL ifrri""pr.tirip*;.i;!9]lr.riln" .sa,.ajuiginA ta fo;;;1"-ii..rte,auzd? in precumsineala:noppii a ciripit o pitrii." ,,Aiapa Ia deal" etc. t,A,i r:;;;;i;,;;;IO asemenea nara[iune _ tipicd despre strdbunicul ln felul ei _ fimplar este ceaAi'niri* poeziile nu poartd.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

titluri, iar paginile nu sint numerotate) care a lucrat din,.qapte duzirii de qipci proaspdt t{iate" nigte castele tn.Spanianfntru copiii din'cuitea comund, vegheat de privirile, lainceout oriile. ale gosDodinelor. Ulterior, acestea ii urmeazS'pe dopii in atlmiritria fafd de gralioasele ,,castele date cuiuco"l ,,Tocind saiate de vinete, gospodinele / Se pleacipeste paiiere. S[ nu caz[ I Jine-Ie." La revenirea de la ]ucruI berb"trilo. (cIci totul se iniimplase ,,in a,bse-n[a stdpin-ilor"),surprizd': nu'mai pot intra in-case-; copii, femei, strS-bunicii refuzS. parc{. ,,foate lncercdrile bdrbalilor cu struguri.inplasd / Dela pdtrunde pind la noi, de-a veni acas5." sintinutile. E o eiegie a candorii ca refugiu inexpugnabil.Naraliunea"are, adesea, doar aparente gEgalnice, .fondulsiu poate fi tragic.'Aga, piesa ce lncepe cu versul ,,Purtauo fe'ricire flocoq"ii fdli'tie nea", ln care-cineva (poe.tul?),singur ln odaie'qi stdfiinit de un,,dgh barbar-", s.e d.A jos..depeianapea gi, dupd ie se Iasd pe vine, sare deodat6,.plnfl-niavan ! ,Ctnd am coborit de-acolo eram un cormoran / Neglu;i lacom, linind ln cioc o mreantr", deasupra unui lac. Cuprada zb{ttndu-se in plisc:' Voi incerca marele riscS[ m[ cufund in apd necontenitPln[ la formele abisului de pegmatit,$i mai departe ln apele de dedesupt.Aga m[ cufund, de altfel, nelntrerupt$i simt o fericire r{sfrlnt[ in mdrgeanCum m[-nvelegte, rece, cu fiecare mililCare-o strdbat ln jos linlnd tn dinli un ban,In unica, livida, ptutiie nautil{.Este evident cd poetul are in vedere aici extinctia, cdl[-toria spre infern, ou banul pregfltit pentru funestul luntrag.Poezia lui Leonid Dimov presupune ln lector o starealectivd, trebuie ca acesta ,sil intre ln rezonan!6". Ba nupoate fi gustat{ Ia rece, c[ci unei priviri lncruntate ii.pare(p nu este efclus sil fie aga), pe lntinse porliuni, cu tendinlemanieristo. In ceea ce ne privegte, lncercdm s[ lnlelegemfiecare tip liric dinspre el lnsugi, s[ fim, pe rlnd, un fel dopartizani ai fieclrui autor valoros. Ne e cu atit mai uqor s[aderdm la personeJa qi fermecLtoarea modalitate poeticldimovial[, cu clt lnlelegem c[ ea l[rgegte, in perimetrul ei,spaliul poeziei romAnegti tradifionale. Ctt de profund esuroetul slu, clt de durabil cu adevlrat, o va stabili judecatatimpului (ca pentru toatfi lumea). Deocamdat[ s[ constatlmrealitatea constituit{ gi aparte a acestei poezii cuceritoare9i generoasePentru Emil Brumaru, lumea, rarefiatd Iaatlii de abstracfiuni, are consistenlti, guat, nducegte cumirosuri, poa-te fi pipditd, decorticatd, eiploratl ca o magaziede provizii alimentarei visatd ln zumzetirl unor oale puie lafoc. Asistlm Ia o adevtrratd parad{ de lucruri gi arome:Ienibahar, piper prljit pe plitd,Pegti gragi ce-au adormit in sos cu lapte,Curcani pdstrafi ln zeama lor o noapt-eSpre o delicatele infinitd,Ciuperci ci[ caiapeaua in dantele,Icre cu bob bllos ce ochiu-gi cascd,Aluaturi tapisate, crescind greleIntr-o dobitocie ingereascd.-Moi miezuri de mugtar in butoiage... etc.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

wln alt[ parte, Brumaru spune despre sine: ,,Tr5'iam. lnbulion. trdiam in fructe", celebreazd suavele dupa-amlezlcind ,,tocdtoarele de carne toae[ lin", sufer[ o agresrune oet"-f.,. q f,r;t^h,;,M:,r. ni irttt'tc.fN *X.r'{''i11", '*-n' M V-'r.n,*''.l.- ",2^nt*"rt,a * ii,?*1.*^"r': J*.'+ ,!lL )i^ *.'tlir.r' J,' !-t^a "'9r.j^ tl/.., -^-n"r; 1 nlw, X ^[\to,L *rf .Umorul bllnd, autorronra corecteaz{ permanent supunereapoetului la obiecte, ridiclnduJ dintre ele. Congtient de1*t^ 4 ,l;krin*o nn, Br'*.^ar,* M , /u^e n "nM*'L f*r,L 4*J c-x,tn ,-\,u;tx*t;L t" *ti" 'il^L ,rht,l"-ai t^(. #Nor.o/ """"t l^ .Lr+;l [n.^ir.o, ,nln -n ".lr]f.fr,{.r^ ^vffi.r^dfi, Nvy*rar*U'I'uuc-1o, talurOtei'lnt"-o bucdt{rte, spre a atinge lnaltul, e de offduiogatoare autoironie, dar gi lndeajuns de o-rgolioas[, deur.*"'., afirm[ un mod poetic propriu' ce ridic[ umilhlalumii domestice spre ,,cerul pur"..---lubirea nu e mai pu1irylomesiic[, aleasa inimii (conjugal,* *LF) " Try^Ar,.n,F, M,;^er*c lno^t; au*"h'*,Bl.^^i ' h 'o-*, 'Yf*" f#*4" ',f r-* t^r+!;, t"J-&, ft^L u-J-'"X'0, hn-; nni,ra k*,-rntWr'^' ,t^*,iZ^ ,*drJ^t tlr[e t.t Cr!* u" tnv- ,"])*senzuale, extraconiugale (ln vis):Fecioarele se incurcau in gene'Motanii se frecau de damigenefrN1i..n'i t*[^{^tli,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Si ne era Ia toti atit de lene'iorrrou femei di angora in pat ( l) (s'n'),melancofica, unde ,plecarea ln vis" a sufle-"ri*,ir "qdapiutui;i-- p;;i. ," Jt" decii stirea'de gralie a poeziei:Vorbili lncet, sau poate chiar ln goapt['Azi stht nePutincios ca o mdtasflDoar sufletirt tmi lunecfl Prin caslPe marile coYoare 9i aqteaPt{'Intrarea lui ln vis e'ng[duit[.De mult. S-a pregfltit cu sirguin,td'llainele mele fragede PalPit[S[-i lnflgoare lirica fiinfd'Cdci va pleca. $i'n alba.lncdpere .-O sd rfuitnd cu fala mai frumoas["'Si fiecare lucru imi Ya cereSa ti surtd. Azi slnt ca o mltas['Aceasta e poezia lui Emil Brumaru: un suris bltnd'.i";.., ;J;t"t ir..o.itor. $i,.lnacest sens, arta lui are ele'valia necontenitei generozitdtiAr trebui, poate, ,u .. despre"l*'ascd 'y?'\!-??:'!ial acestui poet, a clrui aparilio-i-a. surprins.ql i"gt-nl1^!:multi. Detectiuul Arthur, volum apdrut dezavantalos.de repeoeduoi l/ersurr, ca o comet[ ivindu-se din coada altela' coIId[?;;;;[J*iniu.. *-au rostit despre.debut' Credem chiar;';;; ;;rte ii este superioarr celei .dintti,mai mar-'^princata propensiune spre gravitate (gravitatea lund 9l ea uDa"i""ifl"ef ei printr-6 ma.i clarl unitate stilisticl'"""i;;6Ji "";il;,-fiil B.r*"o scrie.o poezie- a civilizatieisi sentimentelor casnice in pllcut[ qi senzuall dertztune'5;;;;f;F"';;il;iil. sale nu- depaqeete ograda case-i (cu-.o*fiae "h.o.*.,tn grddina de l6gume), iar ln afarS' el nunriveste declt cu dtt?,;d.;l n.tnui spre a-qi not.a i-n jurnalulioti.i ,,cele mai blinde qi tandre plecdri gi sosiri ale lunguorDin ciclul de elegii ale detectivului, remarc[m pe o patr!.:"erJ" i-"- aa tuniiifrlt etegia pudorii' urmltoarea ar tt:elesia terorii "*ur"oiJ'qi;-i*'i, unde femeia iubitfl esteil-r;rffi';ir;:;;;i;fpoetht' ce gesturi inedite fac perso'o"i.i. lui Brumarui- jotierr ospitaiierul,ilu#l,r3il1?ifill*i:t*q:*##,'t*mfl:ffi E'i*--]t$sii;#[t;i['iri,Ji;{ "*l p"i"iil""s aL manott"' E o copilflrie Peilne'3'i.'l;n"#;,Hl*t:xl,,ll,Il,ill'.'"';l;"i,';,1-;'"i"il,'ff [ide umor:Iti caut cu migald ceafa-n Pdrullir care-agrafe ard gi mor panglice,Rostogoleic din biblii groase mdrulwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Spre tine ca vegmintele s[-!i pice.liou. i.ublm bezmetici, albi de puclrd,Elas-tici, fumegogi, crud sfiqia!i 'De fluturi ce scot lipete gi' zburddImengi prin hdul cegtilor bu za1.,Tinere cepe scdldat-am in lacrima-mi purd,,, spune Emilpr_umqr.u prin gura lui Julien Ospitalierul,'qi tlincoio de zimbetnoi intreztrrim adevdrata sa tiistete ce'dd aclevdr Iacrimeiinsegi. Dincolo de joaiq- pisicilor, cu ingerii indrdgostili defire r{t{cite. $.e qt{ gi fluturi, de legurie rdsfdfatE, -bbitucapricioase, bile, funde, tumbe etc.. Emil Brumaru constattrlf'*-;o*tr? *w.nirP{. a ^u"rt;l*;'.'Xg^*\-*uUtu ,^1" 7*t.\-e-'Ix .!-t, h"'^r';"-";(4114 - /rH )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

PERSONAJUL.OCIIEAN*Proza sinzianei Pop, adunati.pin6 acum in numai doud c5rliominusculi placheti: ,,Nu te l5sa niciodat5g, qi ceea ce unii au numif,,serenadr la trompetds prezint6roman nu insd qi prudenta -autoarepentru cunoscdtorii genului bune repere - de certitudine. Lumea acestorcirfieste ugor identificabilS qi faptul cE prozatoarea nu incearcd s6 iasidin hotarele unui teritoriu de viati pe care iI cunoagte cu unicitate, eun semn de inteligentd artistici. Numai veleitarii privesc realitatea dinspregeneral spre amdnunt, adevaratii prozatori se fixeazi la un sectorochean.cazul care ne vine pe loc in minte, in aceastd privinll, este ceL alfaimoasei regiuni ,,geografices din cdrlile lui iviiliam Faulkner, a c6reiharti romancierul Ei-o desenase mindru, ca pe o feud5 posedatd in exclusivitate.sinziana Pop qi-a anexat un burg transilvan, cu tradilii gi fizionomie.aparte (care ar putea fi un amestec de Braqov, sibiu, sighiqoara); pe strdzilegr prin timpul localitifii sale imaginare ea cutreierd in voie, iatacincfird lintd sau in chip de fatd eu p6rul rogu, cilare pe un cal dotat cutot ce trebuie pentru zbor.Dar nu numai locul este determinat, ci gi personajul reeeptor. E otinird fatd, oscilind prin virste, de la pragul adolescengei la femeia congtient5de eeea ce reprezintS. Prin ochii personajului receptor, vedemlocuri gi oameni, el ne nareazi, sau doai sugereazd, intimpldri. Fataaceasta nu este in nici un caz detagatE, immsibil5, ea mijioceqte viziunea.prin necontenite Ei derutante strri de spirit, ea este inireagd atitudine.\u vom putea niciodatd spune cE lucrurile, fiinfele, relaliile etc. sint agacum le pru-Slgtng, $i,.ay_ste n-e.s(q1o z e i re 1r}Fs pe c [ive=. E e e-31**g.trae!ieSi-mffi ] eiEadf ra - u n i cts - pi ifr-t a i E-Se-pd ete--vedea dintr-o incdpere in afard ar fi pradi, la nesfirEit, tuturor intemperiilor,aburindu-se, plinsi de ploi tandre, ori acoperitd de stelele scinteie-:oare ale iernii. Arareori poti avea senzatia cr nimic nu modificd pano--rarna ce se zdregte dincolo de fereastrd; dar nu e tot o iluzie?Despre acest interesant personaj se poate discuta indeiung, noud elne pare unul dintre cei mai vii qi mai personal strueturq{i eroi dinproza ultimilor ani. $i, trebuie spus, de o superioarE feminitatti,\tt-.*'€rr[i, s-a ajuns poate prea departe cu sublinierea ei -mai cu seamd Iaprima plachetd -,important ni se pare cd literatura Sinzianei Pop in,-bini rigoarea, continuitatea gi temeinicia prozei ,,maseuline(, eu binecunoscuteleatribute aie epicii, scrise de sexul slab. Mai iimpede .spus:aceastd autoare scrie ca femeie, dar.'nu aspiri s6 se inserieze faiangeide prozatoare, ci, cu o delicatd nostalgie, doregte intrecerea cu prozatorii,epica scris6 de birbati e modelul siu; Ei, fireEte, rdminind inconditia sa, feminitatea ce rdzbate apare oarecum modificatS, cu bunerezultate sti l.i stice.Proclamindu-qi vibrant bucuria de a fi, un fel de ,,eroism( ee |inede autoimpunere, eroina-receptoare determinl o viziune deformati, celmai adesea prin caricaturS, a lumii din jur, mai ales a oamenilor cu earevine in eontact. Nici nu conteazd dac[ aceste personaje ii sint dragi saudetestabile, caricatura e un mod stiUstic, ea apare fdr5 discriminiri afective.E poate un mod de a ni se ,,ugura( realizarea mental[ a oamenilorortir,$i.,* Sinziana Pop:. Nu te ldsa rieiodatd, Ed. Tineretului, 1966, In colectiawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro,,Luceafirul";Serenodd la trompetd. E.P.L., f969.

-. uita Ia mine curioastr, eu capul ei de cal cu oehelari. Cu

@J^1, wt -,,,;?'Aspectuoasa carte a lui Marin Sorescu, Unde fugim de'acasd?, ne-a produs o adev[rat{ lnclntare. -Exist{ln Franlaua Dremiu p'entru originalitate' pe care 1l cuceresc cfulileeele'mai perional organlzate. Undi fugim de-acasd? ar meritafir5. doai qi poate un premiu similar romAnesc. Este unadin sf1x1flile'cele mai ile soi aduse ln deceniul al gapteleape altarul vioiciunii literare. Citind acest ciudat volum deversuri (transcriqe oa pagini de prozd), dou{ calificative lfirevin mereu pe buze: derutant qi fermecdtor.Ce fel de carte e aceasta ?Judeclnd dupfl tirajul imens, dup[ comentariul de imagini,la prima vedere infantil, al lui Sabin Bilaga, ne afl{m lnfafa unei lucrdri pentru copii. La o a doua l6ctur[, accesibi-Iitatea mai mult decit parliald a versurilor nu mai poatefi pusfl la lndoial[: da, e vorba de o excursie ln Iumea lnconjurdtoare,organizatfl de Marin Sorescu pentru copii, excursietn cadrul c[reia el le va revela pe un ton amuzant o mul]imede minun[lii.De unde lns[ senzalia, la prima lectur5, c[ poetul levorbegte cititorilor maturi, ca intr-un joc prelung cu convenliide ochiade ? Desigur, tn primul rind din foarte multeversuri adresate deliberat nou[. E cu putinld ca unii copiisd infeleag[ binigor sensul unor fraze, precum: ,,Globul p[mintescvdzut din interior tli d[ un alt fior decit vilzut din exterior",sau ,rVulturul care prin virful cerului zboar{ are subpdmint m5.car o ghiard. M[car umbra care-l line e pdmlnteascd,ea-l face printre stele s[ nu se risipeasc[": dar nuputem crede cd. micii lectori se vor opri mai mult decit tnglum{ asupra unor asemenea sugestii dure: ,,Pe oameni vacreste barba qi dup[ aceea iarba", sau ,,e de-a dreptul revol=td,tor ce lncet lnvie cei care mor".l-?"Ji.-.,o&.. )okl..'. **" ufr'l*'* -'hXn':;, iol"'ltl4 t6f cursie tn imperiul mirtrrii: ,,Oriunde ne-am oprit, ne-ammirat de ne-am topit 1". Sftrgitul copilfuiei lncepe in ziua clnd,,ne ldsd.m de mirat". $i e pflcat, mirarea fiind o componenttr ----r"--"----fundamentald. a cunoagterii omenegti: ,,$i, ln continuare, ces[ faci fdr5. mirare ?".{ auggmplicat{simplitate. E ca 9i cum arunctnd-b pratr[ pe fafacalmi a unui lac undele s-ar orlndui altfel decit tn cercuricoacentrice, pe trasee nealteptate, sinuoase. Primul capitol,l,.umea- format rnrc, vorbeqfe cu umor despre micii pictoriai trotuarelor, care, treptai, trec de la arta figurativ{ laabstracfionism: ,, ln fiecare zi, pe un kilometru de trotuar,stric-dm un kilogram de var. lncepem cu portrete de mlle9r alte animale pin[ ajungem la triunghiuri ryi linii goale."Acest prim capifol sugLreiz[ 9i formuli c{rtiiier\{ltlbile desene infantile caie ar prinde ,,de-o probd," via[a.Deoarece lntregul volum urmeazf, a fi dezi,aluirea unorIucruri uimitoare,lartea incepe, dup{ preambulul Lumea-. Marh Sorescu: UNDE FUGIM DE-ACASL?, Edltura Tlneretulul,1967;TU$ITI, Edltura Emlnescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\t:)Iformat mic, cu o vizit{ la circ, cu gcamatori 9i dresori deiiare, ,,la circul cel mai tnalt-sd vd imbogdfili cunoqtinlele.lnasalti'.' ,,Aici e ca la teatru. Inlelegi totul,- dac[ egti cu ochiitn patru. Cintl muzica, spectatorii au lnlemnit: programule nemaipomenit..." Simpaticul ghid al copiilor rezistd tuturortntrebdrilor gdsind ,,explicalii"- la toate: ,,Acrobalii .aceqtiL,care se dau ieste cap tn aer, pot sdri- aga fiindcd sorb multfleafea. Eu, lis' cd-s- qi mai ugor dacd beau-doul cafele,zbor I M[ line atmosiera ca pe un aeroplal 9i scriu Po91iipe tavan...i'; ,,Leul l-ar minci pe omul acela intr-o clipit5,har e dresoril iui qi nu poate s{-[ tnghit5. $i-apoi l-au invdlatp[rintii dac[ m{nlnc5.- prea mulli oameni i se strepezesoilin1ii." ln continuare, la grddina zoologici, li se explicdcelor mici, pe un ton egal slrios, cd--,,aceste cuqti.-de. fier"slnt ca nigtb bunicuie a-ie fiarelor s{lbatice, au grij[ de ele,sI nu fac5. prostii"." Dar nu numai animalele sdlbatice trebuiesc cunoscute.Iat[-le pe cele ,,civilizate": oaia, porcul, vaca, pdsdrile deogradd.'Pentru fiecare poetul gdseqle clte-o caracterizare dedih: ,,Este un animal ioarte folositor vaca, qi ce suflet bunare, s{raca" ; ,$i oile lucreaz[ lapte, brlnz[. 9i smintln[" etc.' Ar fi de' piisos sd ne oprim asuPra fiecdrei secliuni- ac{r!ii. Ajunge s[ amintim cfteva din -.punctele itinerariuluiparbu"s he -gniaut-poet 9i de g[ldgioqii sfli ascult[tori. Maiintii, ,,Marei - . 6 ap['folosiioar6" '(unde ,,rechinji umbl[la ei cir nigte fer{strai'e gi, dacd te prind, te taie. Unde. esteapa mai adinc[ lnoatd nigte pegti uii1i, attt de-ur1!i,..c[ nicititre ei nu se mdnlnc{");-apoi muntele, Delta Dunirii (,,N-os5. ne rS.mini nici o insuli necunoscut[, nici una, nici o barzlneardtat[ cu mina"); tdrimul subpdmintesc, luna- (,Lunaeste un pdmint neisprivit. A-ncercat ea niqte plduri gi niqteape dar'nu i-au ielit. Asta-i situafia, n-ai ce-i face... Deaseme.rea, e-adevdral, nu este aer de respirat"); p-olul nord,basmele, lumea numerelor, piala, bdtrlnelea, ,Sahara, 9antiereleindustriale, filmul (capitol exceplional), vegetatia,Oragul copiilor. B o cdldtorie-lung[,. cu primejdii lngeniosndscocite gi ingenios lnfrlnte. Un pericol greu de evitat eramonotonia (care pe alocuri se face sim!it[) qi o anumitlpicotire a inventivitltii. Interesant ctr p{rlile mai slabe aleacestei cdrli stnt cele dare +"rateazd. despre domenii ,generoase"ta inspiralie gi umor prin tradilie: polul nord, fotbalul,parlial capitolul Intr-o poaestire, lumea basmelor, piala tumultuoasd,Oragul copiilor. Slnt qi unele poante mai boante:,,lupul nu-l vom aduce (pe Lun[), c[ e... mdgarl".Und.e fugimd,e-acasd? este o carte care te invit[ s-or[sfoiegti adesea gi s[-]i lnveselegti prietenii cu scurte lecturi(,,Vine leul, lipa-lipa, mai fioros declt gripa..."; ,,Aga cd,aflali: num[r5.m gi sintem numdra!i..."; ,$i tot aga, venindqi plecind, tnvdlind gi uittnd gi iar tnv[find, o sd. vd pomenilic{ gti,ti po dinafard gcoai[ dupd gcoal{... Cind nu ve,ti maivedea nici o pozfl ln nici o carte, sd qtili c[ ali ajuns cu invdtatulgi cu uitatul foarte departe" l ,,Din lac am cizut directin pui. Hm I $i in puf a fost foarte dr[gu]"). In destinulliterar dl lui Marin Sorescu, and.e fugirn de-acasd? inseamn{un pas lnainte, dac[ ne inclpdttndm in aceastfl imagine aunei pante pe care autorul trebuio s-o escaladeze liniar.Dar, pentru c[ ne afl[m lnaintea unei crealii ce se caracterizeazd,prin vioiciune, putem spune mai degrabl c[ poetula realizat ce a intenfionat, ln cadrul unei evolulii literarepe care gi-o organizeazi, ln mod salutar, dupfl cum 1ltaie capul.*Marin Sorescu este un autor indrdgit de public, clr,tilesale cunosc o desfacere invidiabili, asemdn5.toare cu cea awww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tr*r.,a,,*lnp )o f,*o!iz . G^ c;;t\L t;lfri,^7 o/___:__r_ ,^r""t; ,^^E(gldd din phrtea crtrtorilor gregesc, cel pulrn tot atib clt ceicare o iau drept un etalon."A'fi-iecepiat, au-roril*p"."ritmediati nu e ineomprtil, ioiota.irl" cu agteptarea confirmd.riisevere a timpului. -Placheta Tusi.qii .o iu.. Marin Sorescu gi_a fugdrit iaradmiratorii prin'iltrarii,-;;;^r,i'iJtrii tn nora !a, lu repreztntdnici un urcury-, ,iri io-cono"d;ert, puryr srmplu o cartein sirul c{rfitor .dr;:--$i ;; ffi;il.,ila, cu ocazia prachereicu pricina, se verificl imposibilitatea de.a vorbi despre poelialtfel dec* tn mod indii.id;A;-;;;il ,;iiil"H'i"""i""retern aI Iirismului constituie ab* *iro"tri d,;;f;iiin, anu este un ochean prin care s{ scrutil.rrecare oper[ gi autorln parte. Nimeni lictr. au "d;t; a.filrp, general acceptatda lirismului, el e protei. gi uli.rr,ffiu unde nu te agtepli,se las{.agieptat th texte'de ;;r;isi,Lryla_rrn uorescu .face.parte dinire autorii care, cum sespune, +u ay ,,nimic.sflnt,,, ln aparenfd. Obs.."a-te-ilio*iiL"J ,,!il mai dezinvorli,, ei',,rr*'etir -;i;d ;;i;dt*.lu", tl.lMoartea lg.. pu scen{ e atit de natural{Incit, pe tt"ga p..f.ctiri.ii ei,uer cle prin cimitire-Llo.rlii adevdragi,9rimati !ragic,' odat{ pentru totdeauna,parc{ migc[ IE vorba aici doar {9spre actori gi ne-actori ? Sorescu sufer{*.x#iiii'i,?f ix';t','lti"ff *;fr :xt1;.,"1f tLTt[i;$:i,'",it;:" ",9;nI a in d oi ar d' a' i*l t'ji ;'4;;. ;;1 1";;irei. 1acrg,ii, ;"4;\;iiJn'4'"i mdcar'pxia "-o eti*De altfel. aceast{ confuzie lntre existent gi inexistent.F__l:!'*"" rilHjieer;, expnmat{,Gil;.ffii.r""rr6 dede tucruri esteSorescu la un mod' migcei;" l; ';l;a ';#;,Dac{ privesc mult un coDacParc{ aud un gtas din f.;;;;,,Se fdcea c[ eia ,n .oor.i;.Dacd v{d polul nord pi hartd:,,Se fdcea cd era potui no.i.,,r'ili:rlHlll{i#,"ll"';,l:i:fl{1fl{^li-.,*,1*e.-*h/"ru,,,o JL,.lnz..Aor^r* k* txtj,, *,5r, ^dNesigur pe.receptarea lucrurilor din afard, orice posesiune- condilie a fiinfei- ri apare arto.urri friml;iirriei ni"."iJde tot ce avem se poate afla un a-ltul dare revendicl nosc-Brunea, o stare de nrovizorat se lnscduneazl, i"" p;rfJ;transcrie cu tristul idu umor.Lumea Iui Marin Sorescu este ln mod manifest cea awww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Enui om mediu, ordgean desprins de farmecele tradi{ionaleaJe naturii, pentru care: ,,clnt{ cocogii ln bibliotec{'i gi lnfiecare zi trebuie sd. arunce, gospod{rilgte, cdrfilor, ,,grd.un!emari de cafea". Sufletul lnsugi se lnstrdineaz{ de [oet, ii-scapd", dar cum?: ,,ca o bucat[ de sdpun /ln baie". Extinciiae rdzutS. ca un accident ridicol, evitabil * ln linii mari'je rreme ce se petreee ln troleibuz, unde un mog-scapd. o:'iZrtra in cap cdldtorilor, scuzindu-se gi rdrindu-le rindririle.Cazmaua e o halebard{, iar moartea un ,,oriminal ramolit,,,care numai din neatenl,ia goferului tgi face de cap.Poezia lui Marin Sorescu, lnainte de a fi negatd., trebuie,ea orice alt[ poezie, lnfeleasd. Ea existd, are lontinuitate,configureazd. o personalitate. Unora le poate p[rea sdlcie,celor dornici de rigori clasice-dezordonat[ giprozaic{, gia;a mai departe. Dar extremele alflturate teoieiic se dezarantajeazdsiste-matic, arta e longa qi felurit[, ea fine la sinu]ei consistent odrasle de toate conformafiile, cu-tng[duinld,suserand. Singurul (deocamdattr) reprog te i'se poaTe aduielui Sorescu line de lnsdgi structura poezi'ei sale, anieninfatl deieprinderea qlui mecanism manierist de multiplicare.Schema, simplificattr de naivii ce umplu redacliile cu imitaliilolesciene,- e- bogat5, totugi ea trebuie permanent retrlitl,l-uriatd. Altfel, rdmin doar scurte, paradoxale gi gralioaseoperalii intelectuale.Cu adevd.rat pentru lumea poeziei lui Sorescu este valabildsugestia din Ptnda:Exist{ atitea amorenteCare se ldflie necercetate,Exist{ nervurile frunzelorCare trebuie s[ duc[ undeva.Toate acestea ar putea, ln definitiv,Sd ne fac[ sd dejcoperimUn fir..-^,!tt_q .1 e.o, plndd a unor tr&see poetice, ea puneyaloa_r_e. lnrgnoratul, surprinzdtorul, derulantul.' tras'iculaspect hazhu drn Iumea fenomenald. A cduta o r.mE e tinta ""pindei yfe. $i apoi. a o urma, ori de cite ori .:", tirfirilca, Ia rascruce, s-o ia pe un drum gregit:Mergeam agaCtnd deodat[ ln fata meaS-au desfdcut doud' drumuri:Unul la dreapta,$i altul Ia stinga,Dup{ toate regulile simetriei.Am stat,Am fdcut ochii mici,Mi-am luguiat buzele,Am tuqit,fl-r- Iuat-o pe cel din dreapta(Exact cel caie nu trebuia.' Dupd cum s-a dovedit dup[ aceea).Fiecare. carte gi fiecare poem constituie pentru acest scriitorIT:yi._.r-.-l*ut qpucar.qreii! poare fi rodnic, 9i invers.Important este ca el s[ fie a]es lduntric Ai urmat piha la urmdtoarear5.scruce. Dar nu e, oare, ac'esta a.rrmrf ,"iae"riartist ?(196711970)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@}IATURITATE $I DBBUT IN CBITICA*In culeg^erile sare anterioare (Lecturi infid.ele, MetontorfozereTcei'ei, contradicfiia rui Maioriscu) N. Manote.., ,u strEduise€ lie ururar cu tot dinadinsul, selectind ain 'vastui sa" a"porit de comen_'-:'':. - si nu uitEm ci a sa cronicr riterarr ain ,,contempiranut* aadevdratstabirecordde longevitate!-doarr-:-Fetexte demonstratii. "u-rl"rrrumauuneiImpresionantS ne pare lmpie;u"a""a ca acest scop- :dentitatea criticd unitard -it atinfe autorul in cea mai compozit6-:e a sa, TemE. C6ci in Teme 1r tntirnim pe N. tlta"ot"se" intrig, cudin acest ju:nal critic en'miari"r'errlpri ;" ;; i+LSr"=:HLli.defecte,Deschiderea cirlii este amBl5*--=:g:,,i_Tl*L*1.Ttf:"u{!-aniaar $il"rm;;t* ti"T^:t"-. "lr!iI:ri;;? I--T,yl ^T.,X? "i " Ir. ll 3"i9 i" g1"..r,;-1,r )ili il;" ;;;; Hi ::#i:;i:i:or, dupi ce ia tur conqideralie opiniile F&;;;;;;?iti;J'i"1#= j: ::-r,".::'fl.,i ll::?jyii,-d" g3tlg rilozor,'socioffi" p:il;';i,t;7-de, elegant gi plauzibil.-f9""" :: ce nici psihanaristur, rieleg nici anchetatoruleste cd secretul-iiteraturii nu'este€ tr""..Ja""t,literatrrra,ci imanent;spre deosebire de minciunE, nu """-"r*iade ascuns dinaiaa ei' Minciuna e o formdgi -g-oar6,un travesti ea ascunde; 3r:m3iIrterarura,ascunde,. ea qi revell. uinciuna se definegte totdeauna prin-pcrt cu un exterior,- a .c5rui imagine infideli este;:=-c 'tite.atura se defi_in raport este" "1_:1_ipesirigisiegi fidetl--'irail;"i"'ain urma,se inchideminasupraun{i secret strdin; ii;;t";-irrp"" propriuruisec=et{.i:r articolul imediat urmdtor, precind de Ia pretextul:fabureror,scruteazd prin,fine. auto-disocieri, natura:7:a[iai"t"rig""iui--r-u.r",dintrevazutri"r:-li.g:"]g_practiciin(,,degtfptaciG"rii'"'iui r.op gi gindi_I;$?l:11',,:r;?:',:+#:;:i"il"x jl:*r::t*,il"T,f T,H:Httsxj:L-p are totdeauna un rdspuns bun pentru orice intreb6ri. pentru a fi cuai:i-irat inteiepi, Esop ar trebui sd cunoasc5, nelinigtea ;i iiuertatea-sp1_:--:;'j. Insd el e mai Lurind un profesor ae ini"iepc'iil,'"r vinde solufii--- -:c sr re cauteuphiar ,,victoriiles rui sistemllici-i.r-l-Jtr".""ea cu filo_=.:l -"":i.e suffi;se eiplicr, pt"a".+^ i,;[ si"&i"u ." mai pulin==i.*: Aflat in permanertd competitie a" 'i"i"-r"pii"rG, Lurte din intre_i{e lui Esop ,,sint pur formales.Artele plastice, teatrul, ofer5 qi ere teme suculente de comentariu-? Ht-f^^%1,, r,r*itli^ d N, ,1*l;; *" "',..1*r-{'.a;W-ca5: (,,Bdtrinul Ei cirfile(, o aItS piesA, ne pare chiar o bizard povestire,:--'.rtind de ,,contes philgsophiquess voltairiene). Iatd, de pildi, o capo_:cperi a ]ui BrincuEi,-inaintea ,,f,estoasa zburdtoareu:ll,Ne afldm unei-ui.simbolice; dar nu abstracte, cdci prifii6a noastrd deslugegte ins'-.bol forma. o pasire-batracian, o himerE, o fiinfi stranie, de bedtiariupo.Ic,.jrlg"arci si se tirasc5 qi sr zboare sfidind legite pdmintului 9i aleceruluit[]ar.ia p-agina 44, dim de o burprinzdtoare demonstratie de regie=odernd, criticul imaginindu=gi ademenitor o punere in sceni a unorpiese de G. Cdlinescu.E dificil si comenteli e6rti ca Teme, la fieeare pagini egti solieitats5-fi spui cuvlntul, str accepti sau si refuzi, oricum si-fi precizezi pozilia{al5 de aserfiunile autorului. vom amfurti.alte texte, care ne_au relinuta-'entia, de multe ori incintindu-1e prin eleganfE, iar aloi vom formulaciieva obiectii. Intre cele remarcabile inrerie,,"'""*a.i articolul ,,ultiiNicolae Manolescu: -Teme, editura cartea Romaneascd; Laurenfiu urici:Recurs, editura Cartea nomaneasc!, 6ii. 'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

=ei* l:e=e-. unde o m6rturisire a lui Blaga: ,,creez de preferint6 in rit-- - ;=-..-'::-. i.i ingdduie lui N. Manolescu un frumos comentariu;E,RitmutB--- Desigur, este un astlel de ritm in poeme, firesc qi5efiresc,:-:: - -:---: c::.d precipitat. Ritmul pasului este ritmul vietii: de-a lungul:.:...- :z:?:,'piie intre soare gi umbri, intre fiinlE qi nefiint5s.I' : -- -:icoldespre- Alecsandri, se bazeazi pe un incint6tor paradox:-u. -:--=a -::ici originard nu constl in contemplarea naturii, ci in refu-:- * -:-=--:- spafiu inchis gi protectorsJ-astfel incitJ,,natura iui Alecsan-= -:: -::er proiectia unei imagini cEre se simie-Ia addpostlRiscind.- -'-j.- ;rs:e cit poate indura cititorul, retranscriem demonslhlia lui.i::--:"- a peeziei recluziunii la Alecsandri/,,Insd odatd cu desdvirqirea:-:------ :=aginatia se poate redeschide sprE cenrl ei interior; dupi ce: i r'r--- ::a:;:a. care ii inspiri team5, poetul o reinventeazd sub o inf5-;s.:--: :::j:-abil5. ,,Prin fumul ligaretei ce zboard in spirales, el con-:r=:-! : ::.aturd care are aparenta celei reale, deqi nu este decit inchi-: :? -:- :are ploaia nu ud6, gerul nu muEc6, tunetul nr: Iovetie.(.}:-ea iui Sainte-Beuve in privinla lui Baudelaire este expiicatd in- --:-: s: poetuls, ca una nu exceptionald, ci ,,foarte comund(, ea::=-:- ::- :i:-ldui dificult6filor inerente criticii. Scris cu brio ne pare--:--+-::-q-.-::eghetikos(, unde Manolescu constatd ci farmecul clasicei Iu-=-!: :.:'.';e: ..din aventura Cirfii care se neagl pe m6sur5 ce se scrieg,= :-r- '- :::. este ,,o carte despre cum (Odobescu) ar scrie Cartea(.i:.:-a a doua, de,,Eseuris este, in intregime, remarcabild. Atit soli--,*-!. ;r=j::e .la antologiile Gib I. Mihdescu Ei Tudor---=-€=- c:: gi dou5, mai scurte interventii ,,Vocile lirice ale ,,Luceaf5-:- .j:raginarul sadovenian{ ne pun fat6 in fatd eu un eritic matur.--: r--.-=- ccazional ii di posibilitatea s5 aduc5 o interpretare personal[,.e=-'ii.::a.:e intr-un domeniu al eminescologiei foarte des abordat. AEa,c: := -ge identificarea poetului cu Hyperion. Toate personajele poemu-" ,r rr erp:imd aventura metafizicS: aspiralia Ei renuntarea, suferinta gi.:-.c -- -::sederea gi dezamigirea, ugurinla qi pasiunea, resemnarea qi4..,---:, i.:::tre caracteristiciie-intrucitva iritante ale actului critic al lui--:-escu este demonstrativul tic reparator. Pare cd el nu poate lua-* - :-- -- -:-- mind pind ce nu are de indreptat o eroare, mai mult sau::.-:- ; ---- g:avi, mai mult sau mai putin generalizat5. Frecvent intilneqti: -=:e genul: ,,ceea ce mi se pare cd nu s-a spus ldmurit.( (aceasta e-::.: - --;e cele mai u$oare acuze); ,,acest aspect... n-a fost luat in con-:.:?--: :: seriozitates; ,,gi se uitd c5...u; ,,ce curios apoi, cit de pufini; ----: -.-a acordat unei alte...u: ,,nu s-a stiruit niciodat6 indeajur.s asu-::-! ' .:escriere esenfialS gi peste care s-a trecut, in genere, cu ugu-- j:-.:'- :::... Am fi nedrep{i dacd n-am semnala faptul cE in acest tic-.2--z'.-: '.-:1umu1 Teme aduce o atenuare fatd de cele anterioare.:::. :e sus privit6, gi cam superficial, conditia cronicaru-Lui literar,-: : -:--e 72-74, unde, comparindu-l pe croniear ut eriticul, Manolescur'-:::: dcar primul termen, cel de al doilea rdminind misterios gi supe-:-:: .::::':: de moment, din puterea de a forma sau de a risipi o convini--?--a gi cea a tendinfei spre anonimat a cronicarului. Ca gi vechea:::j-.-:::a :eorie manolesciand a dominirii cdrfilor de c5tre critic (i se:-: =j: e::ar gi eronicarului acest drept); noi credem cd ideald nu este!:=----:.-a din nici o directie, ci dialogul critie -operd.l-:'-a ciecizie, unnare a unei indelungi exercit6ri critice Ei a unor=,::-:-:-iespre munca sa, devine la"Mano1escu, des, aser$iune perempto--d. r'- au mai ardtat Ei alti comentatori ai s6i. Nu e chiar atit de sigur-'-J-::-oaia superioritate a lui Eminescu fal6 de poelii care l-au pie-=!.-- =::-

ti,:---: :ceu creator (!), gi mi plee in fata existentei iuiffnchinarea finaltr,:::::: cie adincd, nu mai inseamni nimic, citd vrem$o operi (. ..) nues:e iecit un astfel de apel, o himerS, ce ne tulburdlflbacd ni se paie de-:-eriul evidenlei ca existenla unui critic s5 fie corffilionatd de opera in:=:e s5 se poatd proiecta, n-am putea nicicind admite ci ,,opera nu'..r'

]Iai ales de la al doilea volum lncoace (Cdlciiul, oulne''rli/, 1966), spaliul poeziei scrise de Ana Blandiana este,=!roape tn'ex6lulivitite, unul moral. Visul candorii (hiper--iriizai prin acei ,,mun!i ai candorii"), sarcasmul la adresa:rudengei lage, profitabiie, a acomodirii cu orie-e pre|, macuiatea,ilieire'a' dulorilor' ,,lntregi" prin nuan!fi':iffiFiepoet,tocmai- acoio unde mitrFe[n g[sea pierderea gi pieirea, lncdlciiul oalnerabil a lui Achile. Punctul acesta pare a s^9mn1.ii." prr.""en!a soteriologicd a nevinovdliei: a putea fi inc5.rinit tn singurul loc neacoperit de culrasa renunlaruori.ntt2o. n; n l-; tr.d'ti'L-u *k,^l !-r"ft.i*L a .eM^Ji};f ^0"'*'l;%*&^ ,rrlr-$,u , tn ant-e.t^ . Co.rt*^ cxpoeta a ldsat de-o parte tocmai acele piese exterior-moraliiatoare,acel sarcasm de foileton gazetlresc pe care i l-aureproqat unii critici, gi, de asemenea, unele poeme ce se,aflauin-va! dezacord cu tezele principale.Ddoarece ne afllm tn fala unei reeditdri, ne permitem s5-reproducem o importanttr poezie a Anei Blandiana, dintrer.iu ,. reprezint['un poet.'E vorba de multcita.La Elegie ,ied,imineapd.) ln care poita prefigureat (cu un optimism rarIa ea) izbinda viit-,oare, inevitabil[ a Purit[lii:La inceput fdgdduisem s6 tac, dar apoi, dimineala,V-am v5.zut apdrind cu cenuqd ln porli,Semdnind cum se seamdn[ griul, cenuqa,$i n-am mai putut, gi-am stiigat: Ce facefi? Ce facelilPentru voi am nins toat[ noaptea deasupra oraqului,Pentru voi am albit toat[ noapteal o, daciAli pricepe ce greu e s[ ningi IAiear[ de cum v-a!i culcat am ieqit ln vdzduh.Era lntuneric acolo gi frig. TrebuiaS[ zbor pln[-n punctul unic ln careVidul rotiqte ln jurul lui sorii qi-i stinge$i eu trebuia s[ mai ptlpii o clipd tn unghiul acelaCa'sd mi-ntorc ningind printre voi.Orice fulg l-am gtndit, clnt{rit, lncercat,Modelat, lustruit cu privirea,$i acum cad de somn gi de oboseald am febr[.V[ privesc sem{nlnd praful focului mortI Ana Blandiana: CINCIZECI DE POEME, Editura Eminescu, 1_9?0.Gabriela Mellnescu: B0M DE^ oRIGINEAlbatros, DIVINA, 1920.EdituraIleana Mllitnctotu : PASAIEA]4.IATA, Editura Ttaerttulul, 1967 ;cArRE rrnoNln,'raiui-er"t*r, riizb.--'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ltPeste alba mea oper[ gi ztmbind v{ dest{inuiOr-sd vin[ ninsori mult mai mari dupfl mine$i tot albul din lume va ninge pe voi,Incercali sd pricepeli legea lui de pe-acuma,Or s[ vin[ uriage ninsori dup[ noi,$i nu vefi avea destuld, cenugd,$i copiii de mici inv[ta-vor sd ning{,$i-o sd-acopere albul slaba voastr[ tdgadtr,$i intra-va pdmtntul ln rotirea de steleCa un astru arzlnd de z{padd.Acest poetic gi pasionat discurs moral cuprinde sugestiicu totul interesante, cum ar fi acel ,,praf al focului mort"cenufla,-nu altceva declt reziduurile falsei lnlelepoiuni aacomoddrii, albul puritdlii este, totuqi, cel care reprezintdOmul (degi creatorul trebuie s5. urce ln c{utarea lui ,,pln[-npunctul unic in care / Vidul roteqte ln jurul lui sorii qi-iitinge") de vreme ce, clndva, mari ninsori, din ce in ce maimarf, vor copleqi cenuga. In acest poem, Blandiana celebreazS.o uriaqS. coborlre mesianic[ ,,cu alb pe cenuqd cfllclnd".Ii reprogdm autoarei clteva versuri inutile, cum acea suitld'e participii excesive: ,,Orice fulg l-am glndit, cint[rit,lacercat / Modelat, Iustruit cu privirea".In Umilinla, Blandiana deplinge ca pe o adevdratdvinovdlie (de unde ruga de iertare) faptul de a exista fdrdputerea intervenfig!-ln rosturile grandioase ale lumii. Comentatapoem[ HotaruD'6-r*-rotabil5, dar minat[ de explicativ, cadestule alte piese. Iat[ o splendid[ exasperare narcisiac[,Legdturi, pe care linem s-o parcurgem lnc{ o dat[:FTotul este eu lnsdmi.Dali-mi o frunz{ care sd nu-mi semene,Ajutali-m{ s[ g[sesc un animalCare s[ nu geamd. cu glasul meu.Pe unde calo plmlntul se despic[fli morlii care poart{ chipul meuIi v{d tmbr[[igafi gi procrelnd alli morli.De ce atltea legdturi cu lumea,Plrinfi atllia gi urmagi silifi$i toatd-aceast[ nebuneascd.-asemHnaro ?M[ hdituiegto universul cu mii de fele a]e mele$i nu pot s5. md, ap[r decit lovind ln mine.Continuind s{ rdsfoim cela Cincizeci de poeme ne oprimadesea la texte revelatoare. ln, Nehotdrire, poeta vede omultrdind ln dimensiuni plurale, adicfl tn vie[i paralele, cu incidenleruin[toare. O Carantind rezumd ln numai citeva stihurisensul unic, ireversibil al fiinfei:SintasemeneanisipuJui clepsidreicarepoate. fi timp- numalHr.ru...(o bun{ scandare ungarettian{)f" Dorinld. toatd, la subjonctivl-tnttlnim o rar5. staib de-seninS.tate, cind totulpare c[ mai poate fi luat de la cap5.t. Doar inteligent[ qinu prea original{ este o Alternatiud. pe sugestie blagian[ ciraiul ,,il lumineazd iadul cu fldclrile lui". La Blandiana,o uiziune hilard: Dumnezeu $i Satana pe o scindurd de balans,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,aeutatea mai mare fiind cea negativd. Multldudata TorquatoTasso ne place aproximativ (ea-urme-a-zd, ln construclie, peSaronaroli a lui'Nichita Stdnescu). Mai ales, nu putem fiie acord cu aprecierea c[ Tasso este ,,poetul de spaimd ratat"'Doamne sfinie, cui nu i-ar fi drag si se ,,rateze" ca Tasso Irlazul sdu, marea crizfl misticl ce l-a impins la refacereapoemului in tens habotnic, nu e atit de simplu cum li..apare'Bla-ndianei. Sint de luat ln seam5. atit starea sdndtilii poe-:':lui in acea perioadfl (o teribili nevrozd), cit reala sa fer-:-oare religioatd, cat* nu se poate explica in intregime-Pl"presiunea"bisericii. Nici chiar'aqa: ,,M5. rdscumpS.r astfel / De-rpsa-adevdrului din poemele mele". N{arilo personalii[li potfi'i-nterpretate, dar nu cu atita uqur[tate.I; ba.rul- criza limbaiului intr-o parafrazS, la mibul lui]Iidas (,,regele mort de blistemul / Ca mina.lui s[ prefacl!n aur oiice-"- explici poeta). $i aceasta o piesfl cam nepo'{ 1^ B*& I" a Lc..j, A4 ..^*,J ,1-, l;fr*" i.'f lL U tuQ tI r/ lc\r.!^ 4*;td., d !c/\rrJ^"i GJI';J'';'Ita' 6 ln-ba. mai lntii, de meditafia plind de suavitate,in veiliri aburoase, respinglnd muchiile dure, fixarea. obiecl.to.si fiinfelor in spilirl, totul fiind intrepS'trundere Ianesfirsit. ca in obsesia cercurilor concentrice; a doua dlreclteli.ira'.ttt cea ludic[, tendinla tinereascS' spre jbc aflindu-'iimplinire - ln poeme doar aparent gratutte.'ln Cereionie de iarnti predomind prima direcfie,- c-eameditativa (poemele pldtesc,- firegte, un mare tribut stiluluii-."..Jirrt e'xterior si declarativ- din acea vreme, cele maiilrli; fiind scrise- dupl cit se poate deduce -inainte de4964i. iocul se lntrevehe do-ar fiagmentar (ca ln MotanuliiriUon: la fel, ln Fiintele abstracte, volum in care Gabrielant.nnlr* e, cei mai adesea, crispatd,-dqr unde realizeazd,toto d atr, cit-cya-lsartg- lgrnsagc-JB.apaiJtrsii, preta apare in toaix puterea si maturi'A;Tiiffi*tf,ffi4, *ry**" ,"1r.Structura noii oirl,i, Boala d.e origine diuind,, e ceva maicomplicat{. lt Interiolrul legii, cele dou[ direclii poetice erau,soid. izolat (firegte, nu tiebuie sd inlelegem c[ ele ar rupeiJ doue identii,atei liric[, sint doar laturi ale ei): poemeleirair. au fost adunate toate ln ciclul final gaisprezeceaniochinegri. ln Boala de origine diuind., ,,jocttrilc" sini strinseln ciclul Istoria animalelor ucise, tiupd care mai urmeaz5'o secliune, Yid, primejdie, iniliere, sub selnul .meditalieiicare.'o datd cu noua carte, a ciqtigat ln gravitate)'' doala de origine diuind era, intr-o poezie din cel de-aldoilea volum, iu6irea in brusc[ izbucnire, cind ,,peste pasdreacu dinli izbucnesc penele" 9i ,,Se aude doar cum calc[ pestewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

mine /boala de origine divinfi" (Dintr-o datd.). Acum, neincetlnds[-gi plstreze intelesul de iubire, cuvintele ce formeaz{titlul recentului volum par a sugera cI Poezia lnsdqi esteboala de origine divind. Nefiind reflectare obiectivd, ci deformaresubiectivd, poezia poate fi, cu adevdrat, pus{ sub egidaincontrolabilului (chiar genetic l), doar anumite persoane auin alcdtuirea fiinlei lor acea ,,eroare" de apreciere a distanfelor,perspectivelor, dimensiunilor, ordinii, succesiunii etc.,atlt de rodnic[ pentru formarea imaginii artistice. Cu oricenume am chema-o, excep{,ia aceasta exist[, gi Gabriela Melinescuo numeqte sugestiv.O sensibilitate aparte, suferind de mullimea semnalelordin jur, aga se prezint[ (fdrd sd rdmin[ numai attt l) poetul.gi aqa apare el in Auzuri se mi.gcd prin aer, poezie pe careo considerdm definitorie:Spaliul se curbeazS. incet ca schiurile.Fac ln aer piscuri qoimi de vin[toare.Se line un v{zduh deasupra-cum are aer de rezonan,t[ o vioard.. Sunetul rlmlne ca o vietate.P5sdri trec in sunete treptat.Norii migc[tori gi astreleslnt sunetele care-au tnghetat.Auzuri se migc[ prin aerlntr-o culoare fraged[ a zdrii..Zbur{m subfiindu-ne departe, intrlmln curate spaliile dep{rtlrii.Aceste simturi exasperate de semnale se arat[, totu$i,insuficiente in fala imensitdlilor spafiale rivnite, 'tn aliepoezie Gabriela Melinesou dLpltngd aceastd. stare intr-unyt ^J.rt l*ih/^'trZ;uu o* v-t^t;L **kt:";L','ffipffi*.{R"y &t )d,+c ',^^ f 1y*lc p,,n -luri revine frecvent ca motiv de medita,tie in cartea GabrieleiMelinescu, increderea gi nelncrederea in puterea lor alternind:Tu erai auzul de la ora cinci, sublim,febril[ rupt[-n colluri qi erai vederea,el pipditul, sensul anonimqi ea mirosul care-adulmecase mierea.$i ordinea crud5., coloratd.tu, ea, eu, gi el. cu spaim{ inchegali ca singelepe muchiile lamei de o[el. -Interesant{ este atitudinea poetei fa![ de cuvinte. Ea sealfltur[ uneori celor (atit de numerogi) ce le pun la indoia]d.Darar fi o ingratitudinedin partea unei autoare cS.reia vorbele i se supun cu atitadevotament s{ se dezic[ de ele. De aceea consider[m (degipoezia e frumoasd.) doar trqcdtoare atitudinea din, Aducern.0,.qu^f.;,r rr-.!.r"-*/{.,J.r,u-lu,"TWc-^r- lhl-c.r.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

7$ i*,i^rtM,ra- Ma,i-.oi',rat;u,i: btlt f^,r''X[f ]4t+a^fi^^4 -Al,*A^."r"n /rrc!rr* (^* )a'.{|e srne ins[gr poeta. ge vede, In arta poezre, drept,coprlul bolnav [care scriel / cuvinte. si va nroiesLa nind lasfirgi[", protestul fiind adiesat, credem, tiecerii tihrpuluiprin fiinla umand, gr{bite qi nepdsdtoare. Viala se crivinea.fi asumatd, hotdriro po care Gabriela Melinescu gi-o exprimdrilkean ryi emolionant:Oricine egti, opregte-te, va veni vara IR[mti aici unde toato Ie gti.M[ voi scdlda, voi scrie, voi alerga,cu lndirjire voi tr[i.Cu o poezie nemaipomenit de frumoasi (nunumai la modul tradilional, ci pur 9i simplu frumoasd, depe orice pozitie literard ai privi-o) s-a impus in ochii nogtri,in urmd cu doi-trei ani, Ileana [Idl[ncioiu. E vorba de piesa,care d{ 9i titlul plachetei sale de debut, Pasdrea tdiatd,:M-au ascuns bdtrinii dupl obiceiS[ nu uit de frica p{s[rii tdiate$i ascult prin uqa incuiatdCum se ttrvdlegte gi se zbate.Strtmb zd.vorul gubrezit de vremeCa s{ uit ce-am auzit, s{ scapDe aceasti zbatero ln careTrupul mai alearg6 dupd cap.$i tresar ctnd ochii lmpietrili de groazdI se-ntorc pe dos ca s{ albeasc[$i p[rlnd c[-s boabe de porumbAlte p[s[ri vin s[-i ciuguleascd.Iau c-o mln[ capul, cu cealalt[ restul$i le schimb, clnd mi se pare greu,Pln[ nu slnt moarte sd mai stea legateCel pufin aga, prin trupul meu.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ins{ capul moane mai deyremeCa gi cum n-a fost tfliatd bine,$i, sd nu Be zbatfl trupul singur,Stau s[ treac{ moarte-n el piin mine.(p. 52-53)Doud .sugestii fin aici de abisal, doul miqciri pe carenumai o inspiralie de exceplie le putea percepe: intila, estecea din strofa penultimd, unde trupul fetei serveqte dreptteritoriu de permanen![ qi transmitere a viefii, capul pdsdiii;i -restul" expresie-nimeritd pentru a denumi masa decapitat[-tgi mai comunicd. viala, mai stau legatp; a douamigcare este cea din finalul poeziei, trupul viu al fetei indur{trecerea morlii dinspre capul ,,care moare mai devreme"inspre ,,rest". Nimic macabru, lntreag[ aceast[ experien![existenliali de-la virsta copillriei este rememorat[ inlumind,salm, cu inglndurare.Pasdrea tdiatd. este piesa ce marcheaz5, punctul de maximialtitudine a liricii tinerei poete. $i chiar ln ea se fac simtitesclderi insemnate ln plan artistic, lnt[rind impresia c5. neaflem in fala unui ,frumos imperfect" (de pirc[ puterilenoastre ne-ar putea oferi qi altfel de frumos l). Prin aceastdafirmalie nu scS.dem din meritele autcarei, nici nu o socotiminfedoald altora. E gi aceasta o modalitate poetic[ lntrealheler_)( lg poezia citat[, strofele finale slnt strdlucitoare de sensgi Sine tdiate ln cuvinte. La fel distihul ce vorbegte desprezbaterea ln care ,,trupul mai aleargl dup5. cap". Ih schimb,primele versuri ale bucdlii slnt prozaice, strict informafirinaJe,greoaie (,,cum se tflv[legte gi se zbate"...), iar strofa atreia e cu adevd.rat nefericitd, do un naturalism crispant.Despdrlind astfel defectele de reuqite, riscdm sd. decapitdmqi noi poezia. In realitate, ea este un ansamblu unitar,bine artioulat, toate elementele (chiar gi ,,petele", lntr-om[suri) servind la lmplinirea ei. Doar ilin necesit[lide demonstralie se pot tngddui asemenea vivisecfii. Uncritic repezit, dornic s{-i impuntr autoarei propria sa viziune,i-ar cere sd renunle la toate catrenele explicative de la inceput,Idsind doar ultimele dou[ strofe, exceplionale. Ar fi bine,ar fi rIu ? Mai degrabd r[u, fiindcl virsurile acelea tqi arijustificarea lor, ln construcfie dac[ nu artisticeste. si. atenlie!,.nici.gu g.as,eTenea eiiminare frumosul n_ai. iegi perfect-purificat",,fiindcfl .pin5. gi ln .aceste opt versuri'sdrd]ucitoaree unul care pilpiie:.,,ca gi.cyn n-i fost tliatd bine,,,oarecum lateral de drrrmul sugestiei poetrce.Ne-am permis aceastd. demonstritie pentru a iustificatocmai dreptul la.viafI al unei moddildli^poetice. S'e_i ,prnempe nume, mai de-a dreptul: e vorba de intonarea ooet'i.lnepretenlioasil, (relativ) simpltr, ln care un fel de t6nsluneideaticd.o..!ine pe autoare incordat[ gi teafdr[ de-a luns;itraseului liric; poeta lasd in urm6 o ca,le constrriia Ei"materiale- diferite,-din diamalte prestrrate printre pi.tru a,riu gi tensiunea de care aminteim este aceea care Ieagiltotul, oblinlndu-se aliaje mai dura-bile decit structr.i i"p"*-rent) omogene.Cercetarea asupra poeziei Pasdrea td,iatd, poate fi aolicatdoriclreia din celelalte poezii ale plachetei, cu aceleagi'rezul-!"tq: Jqp".aproape peimang.Tt{ a. poemelor, tntruchipinau-sein diferite forme, este .una filozofi6[ (pentru c{, lntrle altele,doar aspectele din naturd. investigati sht traditional ,"rolpestre, atitudinea este diferit{, elevat{; Ileana'Melencioiuse servegte de amintirea visceral{ a lumii satului ro." n-.iexprima concepJii filozofice, bogat hrdnite de lecturi fi .traiiLa acest domeniu l), tema grav{ de dincolo de toate poemeleacester autoare este via[a ln contact cu minera]ul, cd nemiq_www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

carca, viala lnvinglnd moartea qi folosindu-se de ea, sd.n[-tetea fundamental[ a naturii in tot ceea ce face, superbardaptare la naturfl a strdvechii civiliza!,ii ][rlnegti. Cel mairieseq aga cum remarc[ $t. Aug. Doinag ln prefatl, poetarurprinde ,,migc[rile elementare ale unor fiinfe de o puteraL{vitalitate (sturionii, broagtele, berbecii, cioica, boii etc.)€'!t un sim! rece al detaliului, dar qi cu o ritmicfl ascuns5.e faptelor descrise, care fac din aceste scene jocuri ale destiaa.lui,hieroglife ale oxistentei simple".Ileana Mil[ncioiu se dseamln{ dintro poetele noastre?c una din cele mai importante: Alice Cilugflru- ln cele-ei_. bune poeme de acilleia, care nu slnt multe. AceeagiYrejltoreasctr, receptare a realului ln ceea ce are el mai sena"al- gi pregnant, icelagi interes pentru vieluitoarele de mare/!2- wlr lftn, h.tv,- .ta;-- v& *"' J"i"!- U["rut d ,*ilz-) - ,,qJ f,',r^X I^ tilLNc. 1u..tr,iat trV",o-nL ld^ d-"C^tr1.^.,,# ti.lfuo..o."rkhani*u, oar cu un verb YefD mai mar scurt, Eourtr, modern, mouerll, congtatfl cumEcagii -asemdnd,toaie,-dir adorm ,,gi gugterii le treo prin rflsuflare". Miqcareacste cit de mulf s-a concentrat expresiapoeticd I- Talent dintre cele importante in generalia sa, IleanallilIncioiu se afl[ abia ia lnceputul drumului. Congtiinlasa artisticl o conduce conseovent spre ,romogenizarea structurii",ceea ce nu lnseamnil c[ intonarea simplfl e abandonat{,ci doar cd neglijenlele stilistice slnt mai bine pliviteinc{ din fagd.*Specific acestei poete ne pare a fi un fel de naraliuneIirici. I{ai de fiecare dati ea povestegte ceva, o intlmplare,un episod lncdrcat cu semnificafii, conjgnclii detecta-bile (pi,d,it, dat insd. etc.) leas[ leagd strofele lntre lntie -ln ele. In acest dcest sens. sens, putemsp.un-e cil poeziaIlenei M5ltrncioiu are o naivitate formaldmiqcdtoare gi o afirmdm cu pl[cere-cu atit mai eficientltntr-un peisaj de poe{i ,,complicafi".lo Ursul (din volumul Cdtre leronim), autoarea viseazd,la modul subjonctiv,- cu senzualitate, sd fie strivit{ sublabele fiarei-rege din Carpali, personificare a vitalitdfii ced[ s5ndtate. Sensuri multiple, bogate se degajd din aceastdeompunere aparent stlngace, excelentl dup[ opinia noastrd,gi tn stare s[ fac[ de rugine nenumdrate volume sofisticatmoderne.S[ ascult[m acest clntec simplu. qi cuceritor:In iarba-nalt{ de pe munte, cu trupu-ncoldcit ca qerpiiGnd ies de se-ncllzesc Ia soare gi lnlemnit{ de durereA*ept s[ vind iardgi ursul, sd se aplece peste mino$i s{ rdmind-aga o vreme, sd md miroasd in t{cere.S{ vad[ c[ sint lnc[ vie qi c[ ag vrea s[ m[ fac bineSI-nceap{ ed md calce-alene din umeri plnd la picioareS[-l simt alunecind pe coaste qi-ngenunchind fdri s5. vrea$i sd coboare iar pe iarb{ atunci ctnd gtie cd m[ doare.S{ ur.ce-apoi din nou pe gira spin[rii-ncet pind la git$aud vertebrele trosnindi-mi iub dreapt{ ia}a lui ie fiar[$i sd nu pot l,ipa de teamd cd-n timp ce treceHnCa sd m[ vindece, striglndu-I, el ar putea s[ scoat -ogheard.5a-mi lep{d forma femeiase[ de garpe-ncollcit Ia soarewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

S,i afle ursul cd se migc{ p[mtntul pe care md-ndreptlacet sub greutatea lui qi tremurlnd sd se-ncovoaieii sd md-ncoldcesc din nou s[ gem ttrcut[ 9i s-aqtept.-{ooi s[ vin5. vindecarea, s[ ies din iarba tlvdlit{ii sd-mi mai simt o vreme trupul infierblntat de palii .Iar ursul s[ se-ndepdrteze c{lcind lncet peste pxminf,liiDe parcS-ar merge-mai departe po umerii unei femei.Dup[ un asemenea poem te glndegti, ftrr{ voie, cit deutil i-ai fi unei mari pdili din poezia publicat[ ln reviste girolume un contact sdndtos cu ursul insdn{togitor al realitdlii,io urma c[ruia gi saltul spre transcendent este mai organicsi mai justificat. Cdci aga cum d{ de ln[eles Ileana il{dldncioiu(in Crimhil.da), frunza caducd las{ semn uman in lesutulnemuritor, un ,,loc omenesc" ce se cere r5,zbunat ln idealitate;ua Siegfried cu desdvlrqire invulnerabil iesc din sfera artei,eloria Iui (gi a poeziei inseqi) st[ in ,,insemnul frunzei dinumdrul nemuritor", strdpuns de duqman.. E o naivitate s[ ciedem c[ poelii pentru care lumeafenomenal[ e mai mult decit important[ igi vld interzissaltul spre transcendent. Nou6, dimpotrivd, ni se pare c5. eeu atit mai convingdtoare visarea stelar{ cu cit, spre a subliniaperspectiva abisal[ (lege elementard a picturii), ln prim-planflutur{ o creangd de rialitate, adev6rat rameau d'or. IleanalldlSncioiu (atrisd, deopotrivd, de cercetarea filozoficd) cutreieriidimensiunile realului cu emofie, ln toate direcliile fructuoaseliric. Ea st{ de veghe la naqterea animald, clureroasd. ryiemotionantd comunicare i feminitigii universale , vede ln Bouljupuit (aici citeva accente do naturilism dur) c[i 'J,r^ L a....r\ t4lrL l*tu n Jo; ,a-n 0,*,i^;);H Ia ^ru, lfu t-" f'' tt o.l,E ut..triDiIInn"6 i^.^nNei|,fi;/"ftr^^ [.ot^,Q.** an^^$^e"rJ" X #f)d, x-&Lirica eroticd Pentru leronirn debuteazfl. de faot. ln noemulRiclmrd inimd. de leu, Iungd elegie despre ,^ecuo.ri.*unei.fiinfe masculine obsedante,-stranii, fdr{ merncriel Toatepoeziile ln care este rostit numele lui'Ieronim impun nrinpasiune_qi originalitate: deocamdat{, dupil ,u* ," p'o"tudeduce din'uexteie similare, ulterioare clrlii, aptrrute in frese,sintarea Iui Ieronim e abia la rnceput. Agleptiim cu inciederegi emolie implinirea acestui clnt de iubire.( ltct - lt;,{ )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

f*lt" r'dfirriaPentru autorul cSrfilor Erercifii Ei Frig, visul nu constiuie un:r--.:r--:: de fug6, ci de nostalige a realului. Un real pe care 9i-1. struc-===""a singurl deci modelabii, unde intenfia este fireascfl.-subiectiv6pr6rei tradilionale, relativ- Iesne de deprins, este abandonatl--.::eab' h-oarea imaginii cu ir:c6rcdtur5 aJectivS.Daci vom compara, de pildf, imaginea de teatru cu cea a ecranuluifo --ernatograf, vom realiza mai bine deosebirea dintre prozatorul trat:malgi cel de tipul clruia aparline Dumitru fepeneag: din sa15 spec--=r---:.1, vede pe scen6, s5 spunem, un actor ce se miqC6. ACeeagi SitUatieF €=ar: tuhnica decupajului are posibilit5fi, a ceror intindere nu"r-bca epuizate, vom vedea qi vom auzl, ln alternlri rapide, nenum6--+ : .ucruri; ecranul va fi acoperit de chipul interpretului, imediat duptrG!{e s€ rattr coroana unui copac, un bulevard copleEit de trafic, 1map'Cezordonate sau gradate afectiv ale amintirii. In privinfa benziiE:r--. de asemenea, posibilit5file deeuplajului sint prodigioase.Carecr.m similar se petrec lucrurile qi cu proza: realismul tradifionald:=i stitorului imaginea aproape fix6 a unei sc€ne pe care se intimpll:*.rrr nodul adoptai de f,epeneag, dimpotrivS, se bazeaA pe decupaJ..F-', d reverla slnt sttrrile cele mai propice acestui gen de ptoz6,ln ele:uri g' ireal se intrepdtrund qi se sustin in mod natural.iaerio, form6 mal simpl6, lngdduie o deplasare spatialf, redusS,*-d ln r:is ins5qi fiin{a receptoare se afl6 in permanent5 goanf,,- o.c=U" la lecturE'amintind deClanqarea automatS a unei camere de-e- r-ecieri ln adincul m6ril. Iati un exemplu de reverie in schilapiesd ce deschide prima carte: un mogneag ciudat potriveEtet -r-=tires, unui copil, spre marea emofie a acestuia-cplatiiEi a altora din jur,r Fg1e'de aripi ,,verzl, Iucioase Ei subtiri ca de tiplS(. CIipS de mira-3[- .f.g se pot dislinge perfect planurile imaginii: in faf6 concretulffl:'rt c$pitul, aripiie -- juc6rii), spre fundal inexistentul, imaginatul-- E f^rme evanescente (animale fantastice, scheletul unui monstru!-Ititr :Llfos.rt iar nu ne mai privea pusese-aripile verzi la loc, unaU-c e-:a--Pe iarb6, animalele cu trupuri feline se avintau ln salturi geo-E!=ice, lente, flrd efort. Departe, in spatele pajigtii, sclipea seheletul!ft-r peste uria.$u.iet-erie este qi tr6irea personajului din ,,Intr-o dimineatds povestirer-rcs[g-tandrd despre o pensionard ieEiti la plimbare cu c5telu]sr.*arl ln pare. Jepeneag foloseste aici un procedeu ext-rern de eficace:irb ndaurie. B6trina are nostalgia mdrii. !i pare cI vede ,,aieveas o:rcie veche gi impun6toare, smuls5 din mediul ei natural de deplasare qi-r.:5 lntr-o lent5 qi maiestuoasd plutire, in oraq. Pentru a da impresiar=:dicitate, autorul transfer6 ciinelui (bizuindu-se pe increderea pe=r! o avem cu totli ln perfecfiunea simturilor animale) rolul de a deseocil*Uaia, ,'.Jerti "hplqa, na,.roil?{. I"'^a^a- It'ud.. cz", o "n;, r\""X.lrafi), -rr** pl,rti*" inceat6 a unei-a.r:o: pinze care tocmai ap5ruse, lmpinsE lin de vint, in capdtuls*=:- C5tetul lncremeni lntre flori. Corabia se apropie ineet, veche giGt1reA pinzele ridieate ln semn de salut. Pe punte, marinarii manevrauan@rare. Aneora, enorml ruginita, se infipse ling5 un castan.s'.*rEd se sperie qi letr5 ascutit. Tantt Luiza abia atunci o vdzu (...)-.:'Dum.ttru TepeneaS: Euei.citil, E.P.L., 1966, in colectta .Iaeal6rul"; Ftlg,EP.L., 196-I.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

SJ0-J- De a4JYA-. h'nn*c c^L o@+r; [;[/dt"^i.{ fi^J^[ r,*'tuwai ,rt" *r*N * rxU-'$t{, Gr*,[ ik l*Ub-: *'unrv' t,---I;;t,^,rfrt q^''*;'*t t A"#*' L*P t'*"xt;' uTisul este introdus de Dumitru fepeneag in multe chipuri, lntrealtele prin Jalsa trezire. In povestirea ,,Icar(, un erou adoarme qi se trezeEtede eiteva ori la rind, dar ln reaiitate eI doarme neintrerupt +i viseaz6,falsele trezirl servindu-i autorului ca element de veridicitate. Contururiimprecise, nesiguranta in miqclrile lntrezdrite parcd printr-o perdeade aptr ugor agitatS. astfel nr"ttr lumea visului:0 lu i^&ehthlimbar al str5zii. Trebula sI fiu aterit, 'fiindcd era alunecos qi,cauza reflectlrii haotiee a caselor de pe margine gi a verdelui atots6-pinitor care-i mingiia suprafala, ingela ochiul qi mintea piciorullsc-a. scriiturtr, Dumitru +'epeneag este un autor din seriapecabili,strligtiirlrflaubertieni,im-fiecare frazd,"a sa pare cu nepu,tinfr de lnloeuit saude modifieat, cuvintele au fermitatea situirii opti*". -"---'-Efectul imediat aI acestei strdluciri stilistice se simte in rigoareastranie cu care autorul igi stdpineqte cele *ri auroraoLt"nesupus migclri ale spiritului _9i mal devisele.(1s70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ADINCIMEA SUPRAFETELOR,I.is"r-r" W 4-M)fua-*:e poet acheuC, nu in sensui de ,,sfirgit", dep_arte de noie:-t sind, cit de: ajuns la eXBrifqareq*d.eplipj)r1+;4, A e-arf6l; Iirus;E;til ;;IG-t-i,iiiir, fiindcr]1. IvS.nescu nu este doar autorul acestei plachete- niciel are in spate cantit[li de poezie proprie de:i su-blire:::i:ul zecilor-, \[:-ea de mii de versuri. Petru Popescu afirmd cd:- lvS.nescu scrie firesc cum altii vorbesc, qi, ln spaliul;:ri ri indeterminabil al poeziei lui, hici nu progreseazi, nicitr"*ce inapoi". S[ ne oprim pulin asupra acestui.=i: - Intr-adev5.r, pentru criticii dornici s[ distingd etape gi::.::::ri ralorice in destinele literare, NI. Ivdneascu nu-pre-=---:iinteres, la el tonul liric fiind nefiresc de egal. Ai sen-:i::a c5. toatd carteq-tqfutost scrisd lntr-o singur[ zi, de nu- '-ra asisti.m tncfl ia scrierea ei, uimitor. Cercul- :-:rsurile lui poate- obsesi&- fi emblema profilului s5.u liric: ln::-:: Bunct !i-ai opri ochiul intilnegti aceeagi siare de spirit,::-r:i lrrme, aceeagi inflllime ideatici, aceleaqi personaje- ::eleasi locuri. Actul insugi al Iecturii e diferit ln cazul lui::, :: :i'.i poemele ln ordinea inversd. celei din sumar, poli lntre-:::: atenlia pe mari porliuni flri a pie_rde mult-gi nu.::::e nici un reprof pentru asta-reg[sindu-te la cap[tul'--rlei parcl in acelaqi loc, parc5. in altul.Pentru iubitorii de poezie, reali, aceastd. calitate de-:-.lendare" in spafiu gi timp a liricii lui M. Iv[nescu se:::-rt5, altfel decit pentru criticii amintili: o asemeoea: i--e tilde- m5.car lu acest sens - s[ intre in rindul ace-: - re care le poli deschide, Ia intlmplare, la o pagind sauL-.a- eu bucuria de a tntilni pretutindeni suflul unic qi miste--.:_{ :e anim{ intregul.'}:ngtiin!a artisticd a lui Mircea IvS.nescu este neobiq-:-: ie clard., acest poet fiind, totodat[, unul dintre excelenfii::::i eseigti cu o cultur{ lntins{, profundil, gi toomai der:-a lipsit{ de snobism: nu credem c[ au dreptate cei care.i: i-o versurile sale o anume oboseali de literaturd, satu--;::. neincredere ln comunicarea jg_grylir1* titSSD .'r{ vine in:.:+=: nu intimiddt de ,,tirania prestigioaselor antecedente,,.:-: :,rn;tient de ele. Fiiird un dutor Zare .."fiflt."re;;"";:: :.ia.rafa(d, 4rp1 ati,tia executind adesea- cu mijloace-.:i:rient.e-foraje.ambi!-ioase, ne pare firesc sd nu-l iperie- :.:=ieie ilustre: Mircea IvS.nescu nu sapd in lucruri: el-:.. ,:um spunea Dan Laurenliu, ,,un spiril analitic orientat:.i:.-: suprafe!ele lucrurilor", un ,,devbt al nuantei,,. O..':'-ieie sint infinite, comparativ cu esenlele.i i-.isur, pare o acuzalie gravl sI afirini despre cineva' ]L IvAnescu: VERSURI, E.P.L., 1968;POEME, Editura Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:: :ste orientat sDre supraJe[e..Aceasta este o veche reactie.: ---'l de automatirmri gi.tii.ii,^a".ffi de schematice, attj--:-teri nimic nu ne lnlrepttiL$;;:1" afara unei vpnhi: : : ;en t ii- sd. credem ci, intitiu-iuno'-i i li' Z, ri'r," i rrirZiirr-: :;-:imea, ,,inima,, Iucrurilor ,rt" ,rp".ior.A,rp."f.t, ;. ;L;:::-- a ne exprima gindul mai precis, ,i, itl".i_ ir;;;;];g:;;'i- rare cade de Ia mare lndigi_u i"i._u, rac, sl nu reu;este... S_i o. pozi[ie.perfectd de ;;,.dp;;;.;, nsca sd fie srrivir:::':nrata[a apei care, s.e poate consiata ugor, are, cu acest: ::-=j. consistenfa unei' plddi d;1;;;;l-"-+E aproape necuviincios pentru u-n cititor-:::eiatd.gicu instrucliasufletul limpede'sd nu ii. .r...it a, ,.i."r"fi_;_rrir-ur 1-_a ]_irica, atlt de original_constituitd, alui M;;; f#".rr" ffoileton, Matei Cdlinescu pdtrundea::zie .r-o."_;i discrelie in.lumea a. ."""ur.."i; ;i;;;r#::=ne. aprecierileireI"rsaleinscriindu_se imedial:? p.l"tr;;;;.fare nici unoli"iicercetdt-or al operei:::iitor,...tlri--rrri"."ri1i#artnu le va putea,.fdrd pieiaere, ;;;;;-;;;;;J;":':.'U"y"o-"r.ivy eitui, ri, Lr .1i". pr.ii*'i.',ii,a,;::,--:lf:l!ll1:-rl^^i-.lr.9ra;utur- ::nlesrunii sdu, al mdgtii (mopete); ie ,rnde-n-o-i_ulsau al falsei confesiuni 1'no;i'r"rrfi..r-pf"i" f,:ranescen![ a eului); de unde notatia.epic[. qi digresiunea,r.:mentariul dimesiv,'_.de tipul paiantezei ln parantezd _;eod de a deciinga o ciudar-a. irg.Jtirrs^rrit#T#1,ii,1g",a]in{r,6sr.s, instauirnd r" ""ei-'j"Eiiiri;.,;;' llJ;l':iH .il* - ;"- ;ili" "i"'uitdrii (pu aceasttr f;l1i; ir""lflt'rX$#.t:u este ul proustian invers,-'ln coordonate liice,-c; v*.vo^cdutare, ci.o..fugd-de timpul pi.rarit.-Z ;;;;" vvuPu!pentru un cititor obignuit-c, Ii.ica - rdsundtoare,'- inutile t af oricd, versuril e. voit' prozai;.ru vorJ; lri- I;i;;;aveaI;#il.atraclia speiiald, aproape unicd ln ,."r;rf:j:',,J',j1t1it pe caie o gari* ;"i'i;-;r;. C;;.i,; f.1;",i":yala rmportan{d, poemele acestea cuprind gi o ""u_J'joieJe sfidare, ele foitreaz{ cu detGtet; ,qf-tLiudii'grr"rl.;r.:omod al lectorului. O_e o f"rci"rnik- orscursrvrtate, aceste-raraliuni ale intefc.tului,,6"r- 1u ormegte O* i"i..riirliac..parte din ace4 . crea{ii geloase, .".."iii *riitririTl#_torii (cu un rris firesc dd .;;iili;ii"t.) ;a"it-p;;;; ;;;-deauna.Ne place.sS ne oprim.pentru citeva clipe asupra unuiaspect,.de obicei ignoiaq al poeziei frill. Ir#;.;,;i;r;il"sd medirdm ta tocit ei. poegii t.aaigionJi ,. ;li;il i; ;;;:rea mdrii, .ln -inima unei ' nebul;il;;i;_;;;;;lr;:::srstematic in locuri, de exceplie, a-'cd"or simpl{';;in;;;;presupune o stare de recepgG'deosebitd. M. i;r;.r*'il;:ril_19 situat.spaliar, el se'afre ;;ii;;;:r" arz-fnri, j"-t.#sererea curentd. a autorului,) cu ochii pe scariie -cl;;;l_11.: - iar sus, intr-o came"e ,areinfrlgr.air, ,.ar purea cobori vreodat{termita este de denarte cel-lmai 'oa."- lrfrt / spune mopeteori dffi'iffttlfXllLlieind vine -rorba...a), a, ,rJ, 'p"i"ritr, lntr_o compli6atl3i+: rT, :l'11 $:fl:l **',r.',;"Hilt ;a,ttm#Hnpretextul surizlior rf rnrl.ai"ariilJil.-.rr!q ,,","}":1o.,--actul ,e poeti;-;";;t lir;;'7;,,secrer,,.esf,e rntentiaDermanent ,secomunicatl,c_onstituie ln jurulo nostrubibriotectr i;;r;;;-;;;;;;d,Hegel, darce addposresre pesi rornar" potiJirt..'b."t"r, ;i;etdlalr decor (buf,elul)este tot o bibtiot'..aimop.?te, "tjr-.f.Iijria gatav.consumateinnopteanu, dei. ".go.r.; ii--..rJr"iil J"ilUrr, ltri:I'eztt mdqti de oersonajg...qg ;ri;;; f; ,d;, pdrdsegri o ctipdspatiul,,qoareciror"a.'iluri.t..ili"t.iti,ii sd sim!i adev{ratawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

eliberare spirituaii pe care !i-o ofer[ cultura. Doar sperialiide litere au putut acredita opinia- atit de r{spindit[, dinpdcate- c[ teritoriul populat de tomuri este incompatihjlcu poezia; M. Ivdnescu reabiliteazfl convingdtor virtutileIirice, insfiratoare, ale vecindt[fii rafturilor de c5.r!i.Reproducem cu desftrtare un poem, La aniuersard., ctincredinlarea c[ el cuprinde aproape toate elementele definitoriiale modului poetic ivdnescian:Si ne inchipuim cd ea s-a dus la culcare devreme-noi ne plimb[m ginditori prin camerele pustiide jos. Rar, cind ne apropiem de scar5, mingiiem lncetrampar..qi ne gindim s[ lmbricS.m un tricou,foarte -bine mulat pe trup,- lnclt s[ ne facem inalligi sd urcdm tiptil treptele, atlta de lncetiacit pin[ gi tieapta care scirliie s-ar face o luminipalidd, ca a lunii, gi raza aceea de-o clipd ar fica o umbri arzind cu flac5r6. rece.Pind cind am deschide cu infinitd rdbdareu$a camerei ei de culcare, gi opriliI a marginea patului ei, s-o privim prin deschiz[turalngustda mdgtii care ne-acoper[ fa!a, qi ln care sufldm zgomotos.Plecind apoi cu ea ln brale, s{ ocolim treaptacare trosnegte, de frici sI nu se agafe zgomotul in pdrul ei,revdrsat ca ln pozele cu stafii. Pe urm[, prin bibliotecd,;i ea, reald. trecem prin cercurile de lumin{ de lampdspre rafturi- str[in[ gi grea,- nici nu vrem s-o privim.fi mergem lncet, pe covorul gros, plnfl clndne regS.sim tot jos, cu mina pe rampd, cu ochii urcind 9.apalanJenr'treaptd cu treaptd, spre palierul de sus,;i-n mina cealalt[ cu paharul lnaJt.Dac5. vrem, putem s[ ridicdm gi din umericiud ne intoarcem cu spatele spre scara de lemn gi intr[mln bibliotecd, s5. punem paharul pe mlsula rotundi;isX facem cercuri pe tlblia ei aburiti cu degetul,ca s5. nu ne ducem chiar de-ndatd la fereastra din curtede team[ cd. ne-am vedea, lunecd.tori, gi cu ea-n bra]e,trecind prin cercuri de ninsoare, tot mai departe.flcrea generozitate a autoirorrrei poate cea mai pregnaat[trds[tur[ a modului poetic triit -de M. Ivlnescu,ielicatelea simfirii, comparabil[-,cu suprafa{a:-eei aripi de fluture, aluzia viu intelectual{, umorul attt debiind, tntrepdtrunderea sfigietoare a planurilor (real qi proi:cfie de vis ln lmbrdligare), iatl ,,argumentele" acestui-eobignuit poet. Pentru Mircea Ivdnescu a scrie versuri e:n gest atlt de firesc, do ln firea sa, lncit se lntlmpl5. uneori:a ei s5. nu-gi dea seama cind a iegit din suprafala liric{,i: acceplia ei curent5.. Noi trebuie, totodatd, s[ lnlelegem:i la dimensiunile impresionante ale gestuhri siu poeticrremenea scdderi sint de presupus, ele au chiar rostul lor,-provocindu-ne", propunladu-ne altceua. Important este s[-l5lelegem in intentia pi realizarea sa, s5.-l vedem cu adevdrat,:& r,*4. * f*J ",^^{ c,...r1t"f;rtlJ*' r'L )ffYJ"-ae+ LI\z" L,^,t^ b*fJ ftf ,rr+, )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e9\,*!- rr^l,'l;" e,*i I^ 4 raaeh ,b;u ca' t1/.r1\6"'*&- f,'ncJ*na )a'q"ici';.'-itrra. hrr*i''*'+;nL;-ffiDx;u x U r ^*v*t ,.rb"{;, k';L t,b[nff-r,.,"&U tk.v-{.L ryr+rr; rSt4*'.'*' t,**:- -*-:-j panoplia stilisticS. Nicdieri in cartea sa nu egti solicitat sl fii':::-==a:oi cu o stingdcie grav[ de construclie, cu un- dialog silnic, cu;-_. =;oi"riceinutili. Dinipotrivd, pagini de pagind,Minciuna dovedeqte-: :::-rE s6pinire a mijloacelor'epiie, o sCriiturd adecvatd materiei=:-::. :n toate multd siglrantS, c" Ei nu ne-am afia in fata unui"rrm=*='.rr..a ci a unui pror"tl" eu'multe'volume in spate 9i cu o ,,meseriea-:r::-::-€ Pind Ia caPit.l-:ea "rePtat, iui Mircea Coiocaru e!t9-*qnjeritorir:--ep.ip"*tfnde-;"19'e-rfafo3#.=r1nEA[6E-cnfieolnfil i.it innginarul. Cu muill grijd autorrtl:.:::":E-s:e toate c6ndifiile acestui joc, configurind psihologia complicati'i =._-io"lstuluidin nenum6rate date gi amlnunte, pind la cele m6runtincd din anii copilariei Arhip se indrerpld inexorabil spre''-;-;i;. --;.;-;;"rt" a" identitili plurale, incercate pe rind. Viciul singur6tEtiir:-::e ioamea continul de dialog gi prezenle strdine: fiinfa- intimit .--..:.., se divide in dou5, trei, mai multe identit[li, rolul fiec[ruiai*:_: s,:si:nut cu toatd sirguinla. Copilul lnsingurat (,,pentru c5 nu i s-a:;i:::: prietenia cu ceililli copii de.seama Iui, mai tirziu s-a deprins:- -:-

(D--: -1.:nip'cu domniEoara Ruth. condifiite acestei reverii de tip speciala e:cuiui sint. aici, alcoolul, iritorea resimlitd in fafas- a ,,domnului romassotiei acestuia, qi, factor aparent neinsemnat, dai' de faft, p.il;;*--=-=entele cele mai importante -el. va reveni permanent.=:--:: d;-; i""gui-senzafia de.frig gi umezeald, lpu-nem ca trigut i"d;;;,-'p"-::e-e naturi spirituale,-pilaa,Ia' -reverie, gindindu-.", au t" taimoasa--:arte albds a exploratorilor polaricare (dupd cum"reiese din insem_unor supraviefuitori) par a simli, atunci ci"a }r1!ut ii rnving;;-;=:: '::a-€ dorin{i de a visa,- impletitd cu somnul ueigaE. ciji1:-:...:ii mai temperat hibernale, n-am sirniit, i" i.,im-rbre aintre un ""'i,'i" addpost,' - lndepdrtat, dorinta de a considera---=:cd ,,visdms, cE in curind neniompatui caid? etc._ -\a dar, dintr-o banald petrecere de familie, in casa prietenului-=-::-lc:, situatiilor, lrrcrdrilor, pedepsind, explicind,' iro.riri"a. t" prr""r1i idar este el ,,."{.u cu aclevdrat?, nu cumva petrecerea gi iogodna:---: :ardgi imaginare?), ne afl6m intr-o camerd neincilzitd, 'unal mai---:e persoane Arhip, -intre ele, agezat intr-un fotoliu -t"au qi dis-:-- Domnul Toma, care mereu iI iritd pe erou cu siguranla sa gi pricelc'-:aardtat5 in diverse domenii, vorbegte intr-una, irdtindu_se'instruit:- s -ric_ient. Arhip,- de la locul sdu, iI'ascultd cu' o i"i.ric6 enervare:_:.-ic1 sE se gindeascl undeva, aiurea, la orice, numai sd nu_l mai._il.Scriitorul, odatd ajuns aici, incepe un paragrat€ p.ecase gi pe intuneric se lovise de un obiect iare "o";Eii-;1;;igi, Eild';;;;r:-s-uii acum cu bezna,.vEzu Ia pieioarele }ui un ciine uriag, cu firelec: :E: in smocuri inghetate.(.i o cursd stilisticd, pentru a u$ura desprinderea de real: Arhip a;-"=r deja in reverie, nu e vorba iqum ar p5rea;-:::. din formurr.u"ci plecases) de pornirea ,,iEldin aItE parte rpr"t- :e iesirea imaginard in stradd a lui Aihip. Dupa ""i"-prietenuiui'L.,ao"a vorbe:-:.:-=ult-ca-perfect:la,,plecase( qi ,,se loviseu, urmeazd "utu aite doue la per-::-':- simpiu (adic6 un prezeni abia consumaq:,,se riiau gi, mai aies--L:-- In continuare, pehtru a fixa cit mai birl;;;i;;"fiu (oniric)i=--ins-a plasat eroul, Mircea cojocaru insistE in descrierea ciinelui'in-:-:-:- precizeazi cd 4rhip aprinde bele de chibrit, unul aupa altul,c,:-:ci, stins de aici, pind "-l*:.Dgla- preocuparea de_a ingropa ciinele: - : crum lungdciinele ar irebui luat de^ aici gi-ingropat chiar in-:.--z asta. Privi iitr-o ,:-::a::- atirnau crengi greie parte de gi. intr-aita a chieiurd gi pdreau strdzii, infipti str-aaa in "ra movile pustie,dea.=a=i ridicate cu lopefile peste straturiie'de flori. Feresirele raspindeau- -:ni alb6, in aerul r-ece plutea miros de carne prdjitr gi ium Je:.--: .:de{Suyatil de real-estl coplegitoare Ei, totuti,-ne"lari* i;;ft"--:i::.ar. Expiica[ia poate fi aceea cd acest imaginar e alcEtuit dinrnu_- = @ slc-usqrle-al gu^an1ei& sril7-}pa citeva pagini, cititorul este sedus din nou cu iluzia terenului:::= ce_sub picioare{.Toma vorbea-Arhip nu mai infelegea-a":--: Cu'intele erafi*acum -"ris-imple sunete, cire urcau, coboriu dup5 un1:-:. :are-i s95pa. In camera iui-L. era cald. Arhip gtia cd nu se fdcuse: :.:'-- 5: ci, de fapt,,.ep frig, vedea ea prin cea6 taia 'ini,inetitn der-::-riq_oareifrigRuth(fmaginarul revine lesne tocmai dupd referinla-:.--'ii..ciinele trebrle ingropat...u In situalia aceasta se poate vorbi':--- cie o anume tenacitate a reveriei. Din nou senzafia -de real -1::::d. eroul ,,acfioneazS'$se aplecd, ridic6 iabele din spate a1e duldu--- =:-i tiri cu greutate $-re partea cealait6 a drumului. . .iftiota"i.",;* =:eacum si oblige pe cineva, vreun trecrtor -el gtie fr de fapt,' "s--eapti pe sotii roma -si ingroape ciinele, sapind cu miinile in1=;-a5' $i iatd cE Toma se_apropie, este abordat, dar reacfioneazd prompt:es--e c noud irupfie a realului in imaginar;[,se trezeqte cu o iovituri.: -calele capului. Jigara i-a_ cdzut j9s,-oliaica privind in jurul siu;:-=5'1i n-a observat c6 era s5 se aprindS covorul -toli urmaresc ini=- ciiscursul lui Tomas.f:gara -faeeaici Iegdtura intre planul imaginar gi cei real, ea cade.- - =zapadatin -reverie, ci pe covorul din camerd. $i, din nou, tenaci-==a.vrariil[a,Nu!,]Yuii bine asal,pepi -strada e pustie; Arhip se trage:==-= 'rteriortil gardului, agteaptd, din cind in cind rdzbat pinl Ia eI frintu"ri- -'rzicz de dans. Tisara a aiuns sd-I ardd la degete. Ataturt d.escoperd.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(o: sciumieral (pin nou contact cu realitatea, dar e slab qi, de acum=-a:::e imagiharul nu mai vrea si mai tind cont de ea; trecerea e directS,pca sfjdeioaru,f-Se aqeazi apoi pe vine, simte botu] inghelat aI eiine-.{}tai deparle Arhip ii va pune, justitiar, pe Toma Ei Guna, so$iaa:.=fra\ sd ingroape Ei apoi si desgroape ciinele: in teritoriul imaginar'=:es:e. poate actiona cum vrea, cu puteri diserefionare'hpresia de ireal, de imaginat te tnsolegte de-a lungul intregii c6rti-.::rs: ;oc al realuiui cu imagrnarul este total. Rdmin doar simbolurile,-::::1el cdrlii. Toate acestea trebuiesc luate in consideralie cu multi;;2. rermenul insugi de ,,fictiune literard( fiind pus in- discutie. Ade-.--a: Si neadevSrat, iat6 nofiuni foarte aproximative, cind sint raportate-= -a:eriaunor fictiuni epice ca romanele.Dcrim sd mai semnalSm cE in Mineiuna nu vorbeEte eu adevdrat:::: eroul, toli ceilalli sint, practic, muti, sau vorbesc conventional.-Da". rdspunse Toma), ori folosesc exprimdrile lui Arhip - de parc6a:es.a ar juca rolul fiec6ruia. Aceastd absentd,fantasticd a leplicii parte-- e::-or intiregte gi mai mult impresia de pulverizare a realului 9i rec:-

QqlELEVATIE *Un poet lipsit de debut, aga ne pare DanLaurenliu. C[ci, pe cind cei mai mulli se grdbesc Ia aniidouizeci si stringd intre coperli friabile de plachete pulinulabia incropit, Dan Laurenliu a continuat si arytepte, meditild,nepds{tor la succese. abia cind a ajuns lnp.eajma'acelui hotar- ,alia,bit - dgntesc, ,,tn mijlocul drumuluivielii noastre", * a acceptat sd dea laiveald o carte, agteptatd indelungS. vreme de cunoscfltorii rea-liai poeziei. I\{ai e vorba de un debut b Pozilia astrilor? Da,in cazul c5. vom limita lnlelesul acestui cuvint strict la acelade prim prilej editorial de a-l cunoaqte pe un autor. CIrlileeare configureazd un destin literar de excepfie, fie ele celedintii ln girul celor semnate de un autor, nu mai pot fi pede-a-ntregul ,,debuturi" (cu mullimea de tngdduin,te solicitatediscret), cum n-a fost aqa ceva Plumb, in 1916, Poemelel.uminii ln 1919, negregit Cuainte potriuite, ln 7927, gi, dinfericire, em mai putea continua cu exemple.Fuga de frivolitate ln gindire, respectul profund fatil decititor gi de arta scrisuiui -dau gesbului li.ic il lui Dan'Lauren!,iuqn ae.r de exorcism, cum spunea cineva-, o necontenitddemnitate a intondrii. Pre?r mulli poeli igi opresczborul la altitudinea mini65[ a simplei c6municeri'de st[ri,adesea difuze, la mici observafii pietenfioase despre lumeade lucruri.Nerenun[tnd s[ constati.m a]senfa debutului tradifional.la acest poet, vom obserya lns[ dou{ faze, relativ distincte,nu numai p-rozodic, ln scrisul sdu de pin[ acum. Din intiia,Yom exemplifica cu poezia Eroul: -$i cind va fi o p&ce cum alta nu mai este$i-a treia oar5. vor cinta cocogiiSd-i sPrlneli Ia ureche o poveiteDin zilele pierdute ale Scufifei-rogii.Cdci el va termina sL trayersezeRiuI bogat de spaime in inot,$i-ajuns pe malul unei noi gemezeVa ride-ncet ctr n-a murit de tot,G i-a r5.mas curajul sd umble intre maluriAsemeli unui paznic bitrin cu ochii rogii,Sfidind eternitatea acestui somn de valirriIn care se lneacd gi-albatrogii.. (Din Poziyia astrilor)ln aceastil frumoas5. poezie despre extincfie, degi gtndirea' Dao Lauren[iu:POZIf,IA ASTRILOR, E.P.L., 1967;CALATORIA DE SEARA, E.P.L., 1969;IMNURI CATRE AMURG, Editura Cartea RomA.neasctr, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

i@are. grayitatea .specific[ lui Dan Laurenfiu, personalitateapoetului este, furtrucitva, alta decit cea bare'va urma: inplan prozodic, unitatea glndului nu va mai fi, ca aici, strofaln succesiune, adesea nici versul, ci frintura de vers. InE-roql, Dan T,aurenliu lnc[ mai expiic4, ulterior el va implioaia,luzia,.exprimarea, trecerea lrul6f,'*d6'la un glnd la aTiiffiunde gi o punctuafie proprie, simplificat[), icestea pi altblevor face sd creascS. densitatea poetic[ gi ideatic{, printnduJtrlrltr-c/^-rn t^ Ufi'r"lt ;[o /"e l"trtu^!- ."-"J .IJan Laurenliu ard darul do a se exprima fericit-oracular,cite un rrers se detaqeaz{ ame}itor din ansamblu, urm5-rindu-ne lndelung; nici nu qtii ce sd admiri, mai lntii: adlncimeaideatic[ sau nobila rostire (unde metalore str5lucitoaresint incastrate ca nigte diamante). Iatd- de pild{, unstih de o extraordinar[ pregnan!{ poeticfl:E*1" * /,,*1"qfu^h; i., .'^foru^ )d a;-.U '**, *" A tt.ii,.,n rrirr-c- i^o,i;fe4,ta a unui abis. M{r[urisim cL, uneori, coplegifi de asemeneatriumfuri, nu mai -facem altceva decit s'e repet[m, de maipulte ori, cuvintele de aur: ,,Firul cu plumb coboar[ lninfern"- Despre acest vers se pot scrie zeci de pagini decomentariu.S-au poezia Sunt lacrimae rerurn, excepfionald, care debuteazd.cu dou5. versuri (despre care li l[s8dr pe cititorii tnsigii- 4t (*, , ,Xn"n"1rK,"'%tr#-NLr-p{ ,r Fe iJ'-n, o* "1h"! f- '{,*o^ 6,fM^ t"rv-tit"- "JJ t - 9.^r^* l*,*'rk.{ 1^ 1^*{:r'c }^i {- ,^{;trb M-Ak*;,,^-.-L66.l- c-Lnn;r"ii..+vL*a -r+ fe*b

e'9va fi pentru i,ia1f gi moarte un impecabil extaz'Treptele de care se vorbeqte aici nu sint altele decit celeaie cuvintelor." #l**d-J;ax l* ,J"*[ p* o'l- *;^r.J,^-jliici o exultare frivold tn fata actului poetic I cel care afirmfl4 -tio" d;;p; ,,8,, vin cu ar'eq-tyl la un clnt universal" qtiecd acesta este maximul saciificiu, de aceea: ,ln genunchii"tmJ-"..ri printre laffimi".- Poelii sint- iatfl una dinacceptii _ .,attetii (care) prin lentili durerii /Arunc[ suli!1pe l,iirea cealalte". Tragism.ul-crealiei este pe p1su1a ltl'.1'"'pecare-lareinainte,,posibilitatea.catrecutulsedeYlnaiiit.r;, a ajuta continuitatea Omului in univers, fie 9i luindm t.r*e gindul c[ ,,poate ci omul nu e mdsura tuturorlucrurilor".-J!$at*k k*t*Dfrre un sunet inconfundabil gi seducdtor-au giinceput sdipard epigoni, de altfel I ;, Iumea vislrii qle iii:--",_Y- -:-:.FulL nt iese niciodati din teritoriul propriu: semn nu numai de--talent iegit din comun, ci qi de o el6vatd conqtiinld artisticd.Tot ceea ee poetul lnfdptuieqte, simte, regretd, viala saintreag5, se tntimpld in veghea marelui ochi, ce se deschidetn haos, sub specie aeternitatis.Niciodat5, poezia sa nu va da impresia de exercitare cuvirtuozitate in spalii inguste, in oddi lnchise. Dan Laurenliuare permanent ochii ii steiele nemigcdtoare, la picioarelesale se intinde marea vegnic prezentd; in min{, ca o lumin5,[ine crinul solitudinii, gi inima sa inecat6 in iubire celestd secutremurS. simlind in abisuri infernul condiliei pieritoare.AceastS. deschidere grandioasd a viziunii (ce aminte,ste cuvintelelui Immanuel -Kant: ,,Cerul instelat deasupra mea 9ilegea morald in mine") confer6 generozitate poemelor. DanLaurenliu qopte;te mereu cuvinte rr:g5'ooare gi mihnite, voceapoeziei sale seamdni cr: a vintului erodind rdbddtor stlncile;iorbind necontenit qi in exclusivitate, cu orgoliul de a fio exceplie a exprimiirii, despre sine, poetul lnal!5 imnurraparline cu,c5.tre Om, condiliei sale muritoare gi, totodat{, nemuritoare,larinei ce lncearc[ ascensiunea spre Paradis. El e un Narnisprivind ln fluviul de stele.:W""TL#ffi*"W,ffi*ffiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

a9{ F ,r-. t< yba[av\n ?.> J *&"1"; t-rr !*,*-et .J..)* l r! *",a- WL ;/rt t F *M,l;:*'o* f. lo"^""f;I'o *f ;"tL,n *.,*nokl., d'0fr,'o,** ,tl-a fu^;.'il' 4 f"r;"t4" .^(**O .,'\ *'Pi 'bf;fi*r.L ',t)tenla unor poeme, mica lor ,,greutate specificS." in comparaliecu densitatea de idee gi sentiment a textelor reprezertative.Vrem si spunem, mai limpede, cd. ln prelunga saelegie (tot ce scrie in versuri Dan Lauren,tiu- un maremonocord se poate aduna-lntr-un unic poem, lmpdrlireape mici piese independente fiind aproape convenfionall),'autorul este adesea foarte inspirat, arareori-mai pufin.Astfel incit, p[rind Ia fel de profund si grav, intoneazfl qicintece in care identitatea sa artistic{ devine devlne difuz6} aiiuze)F*'--:"'":'"**+:-"I;0 oi,1\l,c4lr.9, &JL\Li ry{-L. too,,J- lnD{rJ[.,r-'m,#:Y* b M*; ,'\4bx,Di*..aJo- ..^ t qrt.'iA'*ff ut;,&-^iui'^a,,,^u L#;I-,.; *yLr.. ,r;|"*n t'.. *r^ln*L,";l;;t[**,,-Q* rc-/ A.^.){. r& ,,f^,F,i&'i U 4"!'&^#L.Ii^,lo (rr,;C',tMelancolia gi pacea cu tinepacea gi melancolia cu tineIoranthus europaeus filiusmeus unicus optimus maximuspacea 9i melancolia cu tine...;In destule locuri, glasul pur a! poet,rui rngiruie prozaisme_iq$iSpileiS,aici a tlceput viajaSici a'-u"it'iuUi.uu 7t'pyT.e-3,iir.qsr,TXffifiit"#.J$*-ft,",fi ,11rtulil..:.,..:9Hffi1,4{rX1ffi'de suferinf[ uman[*, ,,obiect suprem .arcontemp-lafiei ur.nane", ,,c6rul- umpn,, ,rsplendoare" ,il"o[,,1 ;,,Amant[..intuilia mi-a fost / gi concepiul slug[ ar"oirted i,o nrozolre. despre- care nu se poate / spune alsolut nimiinou"_; ,,ea li-a spus cd nimeni nu are I priid Ia real si aceasta_io nebunie" ; ,,ochiul intim al interdiiliei paradisiace / retfcegteazi_lntr-o befie universa]d,,. NbeIje,nt scrisd boeziaAscultii il-,,lPilo. cti pdrul- de aurl@sc"utle cum ptir;;-;":':1.';f -., i;ii#l'1, fii::l T: :: ll i,'"k H.' c o a s t a din n o un1n La-yr.en1iu face parte dintre acei alegi poeli pentrucare actul liric este c{utarea obstinat[ a uoor mdrturii a]ewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

vi+ , U t ;tJt a., 6^o-q*. Ib a^ Lff*J .,*&t^^L""i o d^,f"^la &"r*; *.r'[tc L^u;l* to(sale, ,eId[ imagrnea uuuta care lgi lntoarce spre lume chipulgt 9.ro-cql,.ucigdtor pentru cei obignui{i, din t{rimurileNev{zutului. In ocnii rIir.".* parc{ nu ne v{d, se intrev{dc[i,astra]e,;!1ymul- ne care l-q parcurs pln{ a ajunge s[ ne,_I".1:::{&Pieptul meu respir[ cu.dureiea ptini de"gralie /Ll#:xili;T,ilx#Tiix;lI':#*,H1",,::,:L'"il'J*'J:gtiere lntre oamenii gtndind la moarte (el, care"trei.qt, ,amai acutt):ln mormtntul acesta albastruclt de puternicgi liaigtit pot merge pe cdrdri uitate. o clt{ pace gi bucurie aduc ln lume.toriar. aici meditalia tmbrhligha destinul creatlrului:Iubitule iar{gi tnghea[[efera luminii tale simholice!.pasdre a bdtut cu_aripa ln geamulbine-ainogtruvenit prin! aI .- 'tntuneric'ul,risori negri ifi mingiie frunteaculcat{ pe brafele meleo9 Jr.**U.mea unui geniurltdcit lingi o fiinf["muritoareva opri timp-ul va opri timpulde-acum va fi ceea ie a fodtin..amurgul adus de zepeiilimiinilortale obignuite ^cu suferinlauit{..cdderea eu slnt pacea somnuluiqi:iiticenuia mea insteilnJu_ii---'pleoapele de mdtaslifi va lumina calea prin moartea puternicd.Ar trebui scris[ o interpretare aparte a ]iricii erotice a IuiD^ Lo..r,p,ti.". f;*-:-\p_:-_t..lrqgoste este Ia acest autor un imn grav, reluat cututermrtenle,^ a_I. asumdrii destinului-;'*;."".^:ysr. :r. qouual'I.r utsuulIIulur tragic, IragIC, su-peribr. SUpenOf. Iu.btfe& IulireeIgi impreun[ umbre]e?]^_"_t_[],ottl"tn mthnitefe, sflgietoareleversurr dtn, Ilegretul:Desigur,_ desigur acea noapteculcattr Ia picioarele tale iuriicind timpul prin mine iqi anuntd.destinul cu o gurd. indiferent{o desigur acea noaptecle rarn{ cind abia se ndscuseun copil sacru din respiraliamea agonic{ acea noapte i:u buze albewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@de lntristare gi de suspinacea noapte clnd furiaz[pezilor-se mai revela ca un nimbaI gloriei mele funeraredesigur a fost pentru mineo noapte linigtitd o noapte sfhtlcelfericitd m-ai s[rutat pe gurdce*regret aI morfii incoruptibile.(1970-1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.roI

frLo-:rre-J :i4..-!r^^- G*nay.i:-]ff.--*!,&!x? ,,-J/"4,*"q\n offi YtuNJ-r =--=-,t dicii (ne referiin Ia proiectele exprimate in piesi de cdtre)1,,: :-: determind sd credem ci indeiunga sa r6minere in anonimat: -::: -::::ci: girul crealiilor sale, in criticd Ei proz6, gata scrise sau:::-:-_: -editate incit redactarea va fi relativ lesnicioasS, poate fi eva--i: r- :-ploare. A-i reteza din merite intr-o zoni, sub pretextul cl i Iei:-r:-- -a superlativ in cealaltS, cum sint inclinati unii, ne pare un:::,:?::- :eavenit. Noi recunoaEtem in Alexandru George o realfl peri:::-:e literard $i inteiectualS. Mai consider6m ci, iudecindu-I in anii-:--"demersul sdu literar e unul foarte unitar. S-ar zice chiar ci:::::-: s1e sint, in bunS mEsur6, o ilustrare a unora dintre ideile sale= --:': :eai e izbitor in cele doud carti de proza, Sint'ple intimpldri ouE -:- -: urmd. $ Clepsidro cu uenin aerul de crestomnf,ie bizatd, am-:; : ia: nu mai Putin viabilS.-:^1"E-* :; b'+ * :#: **:MPFi'.---"a;6gte adecvaiea. Atunci cind scrie eseuri eritice, el respecti- :-::=Z care a cuffGffii"in acest secol serioase infrunt5ri mai cu.;t-1 de Ia suslindtorii ,,criticii creatoare(( --Ei anume adecvarea Ia.:.:i. ;l stie,,una Ei bun6(, c5, anume,,,obiectul criticii e in afara ei(,i:e:a qi frecventele atacuri Ia adresa ereziei creatoare. Criticul nu: --=-crea' operele trecute gi prezente, care trdiesc ai fdrd ell,,trebuie- :=.::'.':nd, dac6 vrea sE fie ceva, o conqtiintd a pubiiculuil o- forml:-::- =:--E. specializatd gi activd a luiuo[-Refinem ideea de specializare,::::----.-3.e a unei teze aparlinind lui Cirfiil Petrescu pe care A1exan--=_ 3:::ge o citeazd: ,,criticul este un expert superior sau nu e nimic((.l-a ce "'asurprinde, poate, este ci adecvarea se constatd 9i in:::- .':: -{lexandru George! Textele sale furtunos narative sint livregti,:-: s: .s. E adevirat, dai trebuie subliniat cl in aceastl proz6, adec--Ei nu se face fa!6 de modele mai anevoie sau mai lesnicios repe-:i: :. Autorul nu ,,parodiazdu, fie 9i cu ambiguitate, pe un autor saut_: ' ci moduri, *oti'f". cu discret orgoliu, prozatorul il avertizeazd;,: :-:::cr ci va descoperi: ,,cd., pe Lingd Timp, oceste pouestiri au tosl:.--:. iotusi de cineua", iar acest- cineva are "unfel propriu de a prlvl: a spune ce s-a mai spuss. In aceasta afldm qi originalitatea lgj.--::a:rdru George el reface ,,din reminiscente, Iecturi, sau chiar 9i din---:---p';jre,o harli a tdrimtrlui poveqtilor pe care toatS lumea le-a citits:- ;:;5 sd nu strice ceea ce au fdcut altii (iatd adecvarea!), dar-,,e9lo--:-i altfel continentele, trigind mai groase sau mai subtiri firele flu--.--:: sau idslnd alb cite un munte in spafiu6.i:::r-una din povestirile din Clepsidra cu uenin s v6p$x de - ,,Jocul==elcr gi eapcana mortiis autorul se situeazd intr-un spatiu penin-:--::. ce ne pdre cunoscut - dintr-o intreag6 recoltl romanticd, retopind:::i motive, douS pretexte epice: cel aI ticSlosului de acfiune, singeros::-ccttierul) care-gi ucide stdpinii Ei se instaleaz6 in locul 1or, cu in-:.:-'-:a, ulterioari masacrului, de a se cEsdtori eu fiica supraviefuitoarea-as'.a- spre potenlarea dramatismului indr6gostiti, cu implinitd-;,-::.rf,e, de un fldc6u); al doilea motiv important este faimosul ,,inqe--1=:-intelat( tiranul atotputernic sfirgind ca victiml a oropriei stratai::e.Acestea sint doud dintre reperele de mnemotehnici ale respecti--.-:-;: mod epic, in fapt se pot detecta mai multe: scutierul (siujnica)=ecncioas6, prrmnxlul 9i mai ales, otrauo, darnic risipite prin paginilet Alexandru George: Clepsilra ctt r:enin, ed. Eminescu, 1971; Semne gi repere,ed. Cartea Rom6neascS, 1971.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

wu-nor asemenea naratiuni.Impasibil, intr-un stil impecabil, Alexandru George repovestegte cevace ne sund vag cunoscut, dar unde inldntuirea faptelor, tipuriie, solufiilei: aparlin. $i pe alocuri, descoperim cd adecaareo autorului Ia un modepic presupune gi o reactie de delimitare, c6 ironia se ivegte unde tea-

(il/7:-;2 anapoda. De aeest lueru trebuiesc convinEi interlocutorii-cititori,'- :-r':g'i:-l cu ei, cErre e actul critic, propunindu-le propriile convingeri.I- unele dintre vederile lui Alexandru George lin de surprizi,i--.'-'::.:e. paladox. Aga, ln mult discutatii crai de eurtea ueche el rds--:e--; vechi prejudecdti, demonstrind cu str6lucire ci nu Gore pirgu:st' ::puJ. parvenitului ci ... Pagadia! citate perfecte, analiza r5bdErz--:? datelor, argumentare strinsd; ia sfirgitul acestui scurt eseu !i-ai-i< -a:- o noud gi seducdtoare viziune despre un mare scriitor. La fel,:'=;r" Lrmuz (,,O legendds!), ba chiar G. C5linescu, in cazul cdruia:- ::l j:e pare, totugi, exagerat. contributii consistente aduce Alexandruc+:=e gi in discutia despre camil petrescu, autor pe care-I admlrii= :- care seamin6!), dar Ei aceastd admiratie e imprnatd cu observafli=--:-_c:-:-'-cr de opinie gi, in general, a cititorilor, ca identitate artistic6:--i=a- constituit5.-, Iora actuald, acest deosebit critic ai prozator meritd toatd atenlia(te72)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

s"*J.r'!* UContinuitatea artisticd, exrstenti totuqi,pune probleme aparent insolubile ln cazul unor poefi, numu.lgi Ia numdr, care par a o contrazice total. Cine urmdregtecreaiia liric{ a lui Constantin Ab[lu]tr, adunat[ ln treirolume: Lumina pdmintului, ln coleclia ,,Luceafd.rul", cuo prefa![ de Nina Cassian, Piatra qi Psalmi, lncearcS. -se1-zaiia cI lntre prima gi cea de a dopa carte a avut loc o substituire-de persdan[ -j a autorului./ Pur gi simplu e vorba deo a-1t5. poezie.Diferenla fundamentald lntre cele doufl faze a]e crealieilui Constantin Ab[lu!il (Psalmi sint, ca ton, o continuaref erml qi adincit[ a Pietrei) consttr in comunicativitate:rersul s6.rac ln sensuri din placheta de debut se desf5goarllarg, cu explicalii inutile, prozaice. Am putea spune cd, lnaceastS. etap[, autorul comitea un exces de comunicare,peste indreptdlirea celor ce avea de spus; gi iattrJ, azi, torturatde obscurit[fi anevoie de p6.truns, dar de obscuriti]ireale, fiecare din ele o rd,scruce de sensuri. Acum poetul numai este un facil, ci un dificil, totul justificlndu-se prin rafiunide fond poetic.Pentru c[ nutrim convingerea c5. nu este vorba de opliuniformale, Abdluf[ nu se lncifreaz[ pentru a le da bdtaie decap cititorilor, ci el nu poate s[ spun[ ln versuri de genulcelor lndrdgite de lectorii superfioiali, apucate din zbor, bog[-lia de simfire qi idei ce-l populeazl. Veleitarii sht relativugor de recunoscut prin faptul c[ slnt solicitafi de traseediferite, lncearcd. maniere qi formule una dupl alta, nu auo lume artistic[ a lor, pe care s5. o triiasc{ qi s-o sufere, pesuprafala neted[ de ta]ent a fruntii lor nu s-au lnscris, cufierul rogu aI suferinfei, literele unei identit{fi. Constantin.-\-bdlu![ dovedegte ln Piatra gi Psalmi c[ pagii s[i au ajunslntr-un teritoriu superior personal, pe care nu-l imparte cunimeni gi unde s-a stabilit pentru totdeauna (evolufia nura mai fi de acum cd.utarea unui loc, ci exploatarea prinadincire a bogiliilor de acolo).,,{Jn anume lirism intelectual, aprcape programatic, ildeosebegte ln aceastd. etap[ de ai[i colegi de generafie. Folosireaprediieci;fl a noliunilor abstracte, caligrafierea ideilornude, f5.r5. ornamentafie qi culoare, menline, totugi, acesterersuri in zona poeziei, datoritd subtilit{lii multor observalii,a organizdrii lor ln viziuni sugestive gi a vibraliei lor emo-{ionale." Am citit o caracterizare reugitd din prefafa tnttieiplachete, prefaf[ unde Nina Cassian, pe ling[ alte observatiide subtilitate, avansa qi rezerva c[ Abilu,ta nu-gi lncilzegteIa rogu comunicd.rile, are un contact lncfl prea cerebral curealitatea.Tihdt, pulin pretenlios, poetul (de atunci) scria:Searl de mai. Trec prin noul cartierde la marginea oraqului, gi paqii meiparctr-l gtiu, ochii de mult l-au memorizat...,se lansa to imperative generale, extrem de prozaice:'Constautin Abiluftr: LUMINA PAMINTULUI, E.p.L., 1964;PIATRA, E.P.L., 1968;PSALMI, Edltura Tlneretulul, 1969.Ovldiu Genaru: UN $IR DE ZILE, E.p.L., 1966;NUDURI, E.P.L., 1967;Ia*n Lui tf, FJ'rt^^l:^4't"f"'i tltc''www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Deschideli toate ferestrele,toate ugile,s[ bat{ vintul,s[ intre in casd lumina, soarele,s5. agtearnd. pe PerefiIimpezimi, tiansparente (.:.)-Se vin[ mai apioape'uruitul excavatoarelor qibetonierelor,s[ simlifi in niri mirosul de var -qivopselede scddur[ proasp[t dat[ la rlndeagi de fier hCins la sudurfl, -il vine ptnfl la voi Praful de ciments[ v[ mlnjeasc[ obrajii ryi mtinile-o, nu v6. fie team[, v[ veli splla mai tlrziutn geamurile lnalte ale noilor blocuri.Asemenea citate pot fi lnzecite. S[ tragem concluzia c[e vorba de un debut lnconsistent, la care Ab5.lu![ ar fi f[cutnai bine sd renunle ? Probabil, dar ln acest c-az mulli dintre:alesii sli ar fi bticurogi s[ se poatd qi ei debarasa' cumva,ie ilachetele lor de debut, ln care defectele lin qi de acea.-ta[a a scrisu]ui lor. [Iai potrivit este s[ nu acorddm o,-iort"rta exagerat[ acelof cdr[i, ci sd c[ut[m ln elereinele latente 1le realiztrrilor de mai tirziu.Ajungem astfel Ia problema continuit5lii: se poate.afirmaa peirtrl un lector avizat existd ln Lumina pdmtntului citevase-ne neindoielnice ale unei evolulii importante, intrecuteeu mult de c{tre poet. Aceste semno se lntrev[d in poemelntregr sau, mai adesea, ln versuri disparate:linigtea mdregte camera, o alungeqte,gi poli auzi lntre cei patru perelirigo-ari lunecare a stelelor prin somnul copiilor... (...);boabele toate se coc ai prin aerse-aud ca o fugf, de note-ar[mii... (...)S[ mergi aga, lmpr[gtiat ln toate,atit de fdrd tine ca gi cumai fi un nor, un-arbor, o luminlgi ele-ar merge-n locul t{u pe drum.In aceast[ modestfl plachet[ de debut exist[ cel pulincinci-gase piese pe care Abdlu![ Ie poate refine:t(nr- r-numdrul celortn colec,tia,,Albatros'otinerisimilaredin unele volume apdrutegi semnato de cei mai buni poetiDar de la toate aceste ,,semne" pln6. la poetul completdin pia17s e un drum lung. Credem chiar degi nu cunoagtem-opinia autorului- c[ e vorba de mai mult de patru am,cit aratd. datelo de editare a clr{ilor, 9i c[ lnc[ de la aparilie;I,t^;-l"t"r- .*'U;a,C t--*i,; *,*,F*k,If"l,'f,r,l, .5pn v6 i',,nili l,.rfiIi ,,X ,rX rt*J'^Ji-" nr.J^*-" 0'J,otwhx &'*"tu("x ,o, LP-Gl&*^ A(kLU - .-L Jnr {'"- t-yh*,ubrv*ffi*""*-;,f|*s::,*ghefii,.-gir de ouvinte marcatel cum slnt marcateile, eir nd fac altceva declt s[ atrag tngrijorat atenliaasripra lui, colegial gi admirativ, cdci m-aq simli stlnjenit defap[ul c[ un adev[rat poet, cum e Constantin Abdlu]{ ar puteawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l'i fecut cu vederea de oa-raenii cinstili, cind eu, om cinstit,'':-i trec cu vederea".Ya pdrea ciudat, dar noi rlo -vomopri aici, r.enua!'lnd.sd-ai dovedim (lucru lesne de fdcut, altmjnteri) deosebita=aloare a poeziei actuale semnatd de Abdluf{- dorinfa::astrd este ca astfel s[-l exhortdm pe cititor a parcurge el,&q'Lelfrf; "'^;t u; -$;bry b y'ott6;e 'tct1.,,x tE)-..':*]?i" ooo p J*Ni.hiia, - ca tntr-adev[r,,,Constantin A-bd'-.:i5 se inscrie p^.iotre aleflii poeziei noi".La debut, bdcloanul Ovidiu Genaru seardta a fi unul din acele talente nefixate, gata s[ ilustrezecu aplicalie orice ,,teml,'.. Vom conveni c[ starea mai general[a ]iteraturii noastre tn anii c€ au precedat aparifia (incoleclia ,,Luceafd.rul") a plachetei Un Sir d,e zile favoriza oalrrme despersonalizare liricd, lnceplnd chiar de la motivelede inspiralie: zeci de autori lgi lnstruneau condeiele sideplingd moartea lui Hemingway-Iulnd atitudine fa![ deprizumtiva sinucidere-lntre ei Genaru neindividurlizin-

L9:::cu!ie I-se mai pot cuiege cu lndestulare din plachetaj: debut: fabula Pui de uulpe, lipait[ de surprize, ciclulexplicativ pe motive de Ion CreangS. etc.$i iat[-cd, numai un an mai tirziu, ln 1967, Ovidiu Ge--aru se prezint5. total schimbat, cu o carte de o rar5. unitate-.'-iiisticd, matur[ gi, lucru asupra cdruia dorim s[ insistdm,nonocordS. ln sens superior. ln Un gir de zile, Genaru puteaii asemuit unui om c{ruia o mullime de cunogtinle ti fac:avitalii de a-l urma lntr-o direclie gi ln alta, el acceptindcu insuflelire ryi mergind, fdr[ a sta mult pe glnduri, cufieeare. ln Nuduri, poetul a devenit o congtiin!5. artisticfllr adevdratul lnleles al cuvlntului; el qi-a formulat obsesiaIiricd fundamental[, cu mijloace personale, gi &cum iqit:rmeazd. consecvent propria cale. Din nou slntem ln situaliaca qi ln cazultie a trage concluzia c[ placheta de debutlui AlIlu![ - -este mulf mai distanlatfl ln timp de ceaurmltoare, declt o arat[ durata calendaristic[ de un an-Pentru c[ am amintit de Abtrlu][, vom preciza c[ ocomparalie tntre evolufia sa gi cea a lui Ovidiu Genaru esteposiiilA,-cu specificarea cd. la acesta din urm5.-nu se poateiustine existenta unei fracturi a identit[lii poetice. Trecereae, in cazul bde[oanului, mai lin{, mai organicd. Practic,Genaru nu a descoperit altceva (apa cum i s-a lntlmplat luiAbdlut{ ln intervalul dintre Lumina pdmintului qi Piatra),ci a executat o impresionantS. migcare de restringere aputerilor creatoare ln- raza de laser a unei preooupdri uniceTvaste ca dimensiuni .Obsesia poetic[ de identificare a lui Ovidiu'Genaru este,de la .Ifzduri tncoace (adic[ $i ln volumul fara luitY),cea a pubert{[ii universatffiterii prehimenale. El celebreazd,cu o nesflrgitd delicatefe, fecioria vegetal[ gi animal{, tmplinireacare ie afl{ ln preajma stdrii de a rodi, dar nu a fdcuttncd pasul spre rod. -ln gtnaut poetului, lncetarea virginitd[iicoincide cu lnceperea drumului spre moarte: floarea suav5,fecundat[ de al6ind, se va scutura pentru c[ 9i-a lmplinitdestinul. Or, ca Faust, poetul strigd clipei s[ stea, ln splendoareatmplinirii ei virgine; se lnfelege c[, indirect, ln aceststrig[t estb cuprins[ 9i-tn[elegerea necesitdfii rodirii' De aicioinX Ia ..acuzatia" de senzualism ce i-a fost adusd lui GenaruI iore rrl. torge. Amploarea gi noblelea viziunii sale o vomaprecia la simpla lecturd a unei poezii din Nud,uri:Nud de vigin IPrin lujeri exult[ fetia anu]uigi vietdfile din nou afl[ co sintbdrbdtug ori femeie.Apeiron, Apeiron, cu totii strig[m,unde e viitorul ? Mereu se ascundece se lnmullegte. $i aetrul rflsare din oul de cuo.Cil{torul trece gi pierde.lndreptali-l Bpre ce& care-agteaptl,puline slnt, ah, prea pulinezece zile de pubertate.Toat{ cartea (Nuduri) este lnchinatd, cum spuneam'meditaliei asupra sttrrii de pre-rodire, ochiul poetului lnre'gistreaifl aceart{ preg5tire c'osmicd a'continuitdlii vielii, de{fuZaL ez.,X^ tofro, in eal\{- na- ^rr1..s*nt , *r*L' )o -qa^g -[-'---,-*t*fnnu* \" "^c/,D'^( 1oil"n [^nae.r-J ftezia nu difuzeazfl, nu cade ln eseism hiberbolizant,'ilmine necontenit ln specifioai gdu estetic:clwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\('Y-,|Undo sufletul atinge marii bulbi de tainlal IumII,unde mai presus de cuvlnt e fericirea cdilor,omul arunc6. un clntecdespre proliferarea celulelor tinere.Exjstd in placheta de debut o poezie ce anun[6. evolutia--:.:are a Iui Ovidiu Genaru spre tipul de lirism c6l-a impus:: a:toritate ulterior: e vorba de Fatd puberd,, unde Geniru- :lreazd. simbolica retezare a coamei lungi. ce leasd ne:::::ard de copildrie, de c[tre nigte foarfeci aEtrale:----o- r-Din grtrdin{ fata vrea vlntul,J". p'dilr"i i;;s ;;:;";;;{-it ramuri,capdtul pdrului ei e ln urmlpind la ugd, pind ln odaie,tinut prizonier ln palmele mameigi faunii dorm, iarba doarmemama fine fata aproape.. Dar iat{ r:I sus, foarte ln cer,doud stele cad piezig, ale nop{ii,lnchipuind un foarfece de aui,gi fata ia foarfecele pllngind,de mama ei bun[ se eliEereaz[qi sinii ndv{lesc sub c[maqa sub]ire.ji in versurile ce pot fi considerate schifele unei ars::,-:rc,r, Genaru e consbcvent acestei obsesii tirlce lairt ae:--:"liti!r. Ia,el). ,,Nedeflorat[ e lumea ln calea pi.t"tri;:::re el in Nuduri, afirmlnd astfel c{ tr{sdtura distinctiv[ a:-::i.:ir{. poetic este tocmai aceast[ capacitate de inedit a:-=!n, poetice. Iar ln ultimul_ volum, creatorul literar este-rr\ r,;'-Ii* ,J- );;.*rrtt t t*,t ,Tffiffiea?^*,ir? rB),r 0tqcggjugetfuii --#sale despre actul poetio realizeaz{ versul; ,.t{cerea.tAcerea-i hymenul cuvlntului,, ( T dcerea, acelagi voltid r.Din toate acestea se reliefeaz[ organicitaiea noufui modpoetic- al lui ovidiu Genaru. Aflat rnir-un teritoriu o.ooir".p+etul e din ce ln co mai sigur pe uneltele artei sale.la acea..accepliuno ruperidard' a naturalelef,- semn "i;;ile ;iilr"-e;personalitate poetic[ original constituitl.(ro70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@}- j-:.:scu este, structural, atras de problematica operei.. -.. :-::re obsesiile eriticului este raportul dintre scriitor Ei viald.-.--:::, generalizind, o sc6dere a multor prozatori romini: e vorba:- :::-'re pe care mul1i dintre ei o ignor6- ,,ideologia continuti'- :': :--::e creatie, sistemul s5u unic de a reprezenta viata(. Din cite" :::- ::::, C. Stdnescu constatl la,,prozatorul romiirns preocuparea- -z'.,:? a trece existenta in fictiune, ajungind pin6 ia a,,crede. :'.::-.:...-iata, nu mai e o problemd in sine, ci una de transpunere,--..:--:-:ares. De aici, epuizarea lntregii energii creatoare intr-un- -. . :, acela de a,,incifra(', in diverse moduri, reaLul spre a de-. : ,::. ldeci literatur6), pe cit6 vreme scopui ultim al creatiei'-:':- altul gi anume de a releva,,sistemul sdu unic de a sim-,. .:.-.::l!a, caracterul particular al meditafiei despre lume(.", -z:e 'jn autor lipsit de un sistem propriu, de utopia sa -re--:--i :, p:opriiior meditatii asupra vietii? El denunfd doar nigte-'..=..--rate cu nesocotinfd din realitates, in scrieri minor biografice.-.1: a:esi autor vine eu miinile goale in acest dialog cu existenfa,- - .-:1si-r dea acesteia o ideologie proprie. In aceste disocieri C. St6-- :=:'.':-:a o mai veche sugestie c6linesciand (pe care o citeazd): :: -::.isrnul Jundamental.pentru C. Stdnescu autoruli nLitnir ii din pdmintu},rr--'*L ,i+&."3?" n e^ U }.zhon^i,.^. ..& ,*'*l 0r,* 1l ",;, :::: :ag.:ti din cartea de acum). Marin Preda -repetd eriticul -o- -'.--.:i a:tistic6 elevatd, un exempiu de scriitor care se impune vielii,--: r -riria cie a o seruta in orice ipostaz6 a ei ,,cu idei qi obsesii propriie.-- ::= a3este obsesii, probindu-le, viata devine ,,mociui sdu de a se- :: -'1 Scriitorul nu se lasd trEit de viatE, gi o transformi in istorie,-. :=::ezint5, are deci conqtiinta eis.:-:_-::-.i cE am vorbit despre ,,realismul fundamental(. vom semnalar-- - - -.;- dedicat realismului, din cea de a treia secliune a cdrfii. E un::,.- s:culent in care ideile se ingiruie cu claritate, in strinsr consen:: s.nsuri. FErd si spunS lueruri absolut noi (lucru extrem de-dificil_---:. ::meniu atit de dezb6tut!), C. Stdnescu limpezegte citeva ne_-- '-,.. ::iaturind prejudecdti curente;f,lnainte ae a fi doctrind literard,-.'.'=i sau o gcoald, realismul este Eh simbol al tuturor posibilitdlilor. .-: ::;ce mare imaginatie creatoare nlzuiegte(![iatd o prernizi de: , ---. :::crtantd. criticul se opreqte cu interes li pEiadoxul iealismului,.--i :::j:5 in limitarea (d9 o indelungatd duratr) a infinitelor posibilitdli:--=::.: qi construcfie a1e iiteraturii realiste de c6tre nigte termeni ce' :-::-=au impropriu, restrictiv. Reprodueereo vielii nu a fost niciodatd: -- ::a:iior scriitori, ci doar un mijloc. .Scriitori de excepfie nu au- ...: ::alismul ,,ea pe un efect al reproducerii, ci ca pe un mijloc de a::: :.::::r'it naturii organice a viziunii(. Realismul este, in ultimd in_: - ..-]: atitudine general6, o mentalitate ereatoare, capabild s6-qi subor-' : S',6nescu: Cronicl literare, editura Cartea RomtneascS, www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro1971.

(9TZz,E pnn asumare orice manierd ln mdsura in care aceasta nu aten_==-;. -a iibertatea interioarr a scriitorului, la autoritatea pe care viziunea= : :-tinde. Putem socoti realismul o atitudine fundamental deschisd- ---?:rt cu oriee alti- doctrind, cu multeie doctrine avangardiste in spe--:' aeestea hot5rit rigide, inchise, restrietive(3. Stinescu are pasiunea discutiei de idei, de ia analiza cutireiss-=-::. el se ridicr {qgeneralizdri eu seop de indrumare pentru ceilallia--;-.-- lde unde tnclinatia spre exp-rimaiea sentenlioasd).'Deliciul:--=:--sal;h abordarea romanelor, a volumelor de nuvele qf povestiri, este-"-'':?a personajululu.,.cg"g e j-ustlficarea problematicd a fiec5rui'uio",= -parturi s-au stabilit lntre el -gi ceielalte personaje, eu societatea (cu**js';i:ai remarcabllS este cronica la Moromefil, voluniui al doilea, in cire=:-;s:nistul este v6zut ca un creatorl fali de evolulia sa ,,ereatoare('-=tiiul tom, cel secund ,,este tocmai romanul coplegirii eroului de- -:a eeat5, de viafa real6 a acestel lumi create(). Adeiea, aceasti pa-:- -: analiticd duee la simpld cazuistied. E iritant sE nu fi citit, bunE--:;:?- o carte. despre care se exprlm[ c. stanescu, totul ti se pare obscur.-t-:=: citic (cu pufine exceptll, precum cea a lntrusului) pieace; ;::niza erd;ta;scrierea abordati ne este bine eunoscuti'tuturo" gi tot ce- :-a: poate faee este s-o lumineze din unghiuri noi. sint rare'cazurile--:- ::eavind parcurs un roman oarecare, po!'i afla din cronica lui stanescu::'; ::eriti sau nu sd-l citegti. Este, aeeaita, o obiectie de micE (r) impor-=:=pe care i-o aducem, mal ales c[ neobiqnuita decizie-=-*=:-e:izeazE,a tonului ce-Idd frecvent iluzia unor ,,diagnostices clare. De altfel, cele-' b':re comentarii ale sale sint cele in- care scruteazd creatria'unor:-=l: '-mportanti, gener.al acceptafi (sadoveanu,_slavici, camil petreicu,I ' ?:eda), ceea ce ar indica_- s-e parb disponibilitdfi pentru pagina de--:--::-e literard.-,,intimpinare(Pentru-critica de - el pare'mai pulii dotat.-1,:: remarcat qi reludm slaba apetenfd a lui c.- stinescu pentru dis-:---:::a operelor gi scriitorilor in planul ,,miiestriei(, citindu-i, ai uneori-::a::a cE se discutd nu creatii artistice, ci ,,cazurid proc"rrri". I" c"e":t ;:r'egte propria sa redactare, stilul sdu, acest criiie de impresia Jes:-i-'r':e gi cump5tare. Fraza lui nu e prolixr, degi pulin greoaie, se.-::*egte dac6 nu cu desfitare, in orice -caz cu'utiliiate. Lip.'it ae siri-- -:-:e. stilul s5u respiri fermitate, sobrietate, pasiune a ideilor.(1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9, [J*; ,(d r, ];In aceste lnsemn[ri ale noastre despre diferiliautori, lncercd.m s[ nu subliniem mai mult decit se cuvinepmpriile preferinfe. Ne repetdm adesea c[ nu doar o moda-Jtate, un tip de liric[ lgi meritil locul sub soare, ci c{, dinfericire, arta nu este numai lungd ci gi nelnchipuit de cuprin-:Itoare, variat{. Acele vorbe, mai des citate alt{dat{, alelui llaiakovski, despre necesitatea existenlei unor poeli-mulfi, buni gi diferifi" ne par cuminfi gi permanent actuale.L{udlnd un poet care scrie lntr-un anumit fel, lncercind s[lnlelegem arta lui, nu uit[m deloc c[ ,,se poate aga, darse poate gi altfel". La unul, pretuim exprimarea lapidarl,dar nu trseamn[ c[ refue[m valurile generoase gi inspiratede cuvinte folosite de altul.. Pentru c[, flr[ a risca h[figuri teoretice, ne conducemiupr{ vechea gi grava ,,prejudecat[" c[ Iiteratura este comueieare.Scriitorii sint oameni care au de spus lucruri deosebitelntr-un mod porsonal artistic. $i, astfel sttnd lucrurile,le putem orienta, lntr-o oarecare mdsur[, printre autori-mulfi gi diferifi", f[r[ p[reri preconceputo, strdduindu-nes{ detect{m, mai mult cu inima declt ou instrumento de:reeizie, cit qi ce are de BpuB un autor sau altul, ln felul luiaparte.Poetul Marcel Mihalag face parte dintreaceia care caut[ permanent drumul cel mai scur1, mai pu[inlmpodobit, de la^ gtnd la exprimare. Cum tryi dorea clirdvaJlontale: ,,aerei uoluto sentirmi scabro ed eisenziale" (ag firmt s{ m[ simt dur gi esenlial). Discursul liric al tindruluipoet e compus, afa cum observa Lucian Raicu, lntr-o cronicide o rar[ p{trundere la volumu] Nume, din ,,mesaje lapidare,ahrupte, sacadate". EIe pot trece, ln unele cazuri, flrh ecoula. o. .lecturd obignuit[ cu desf{t{ri metaforice. Insistentapnvrru asupra versurilor, mlcar cu o clip[ rnai mult ca decbicei, dezvdluie sensuri dac[ nu profunde, necontenit demnede atentie. Pcozia iui iriihatag dtr, mai mult decit multe altele,:enzafia acutfi de organism viu. $i aceasta, fiindcfl fiecarepcem e o. ,,operd. doschisd", o propunere zguduitoare iicutflcititorului de a medita asupra unui lucru, unei st[ri. Poetulnu oferd solu[ii, nu pretinde a gti mai mult decit noi: ne punedoar in fafa lntrebdrii (sau a constatdrii unor limite, eveniual)in euvinte pufine, dincolo do caro simlirea lgi pflstreaz[ toatiputerea.- - Un cuvlnt ce revine adesea ln vocabularul poetic al lui)'lihalag este ,,esen[ial". Dar nu numai acolo rinde aceastd.vocabulS. apare,. ci intreaga liricd a poetului e orientati sprede.gajarea esenl,ialului dii amtrnunt. Pe lume, ochiul ,osi.ues[e in prea mare m{slrrfl retinut de detaliu, de am5nuntele' Marcel ilIlhalagl NUME, E.p.L., 1962.Romulus Guga: ToTElI, Edltura Cartea Romaneasc{, 1g?0.ltihal Ursachlt INEL CU ENIGMA, Editura ,Junimea.,- Iagl,1970.Ylrgil Mazilescu: VERSURI, E.P.L., 1968, tn colecfla ,LuceaIlru!".www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@)c€ copielesc Ai fac aproape de nestr{bltut calea spre esenfial.uar..ce este uenlialul la concepfia autorului? Greu despus, Ittndcd,, aga cum Ee lntrez[regte printre versuri, abiane alldm ln c[utarea lui, nu-l putem defini plnd nu-l cunoagtemcum se cuvine-ln orice caz, o metod[ de cercetare aesenlialului nu avem gi se cuvine s[-l recunoagtem ici-colo,ln manifestlri pregnante. A c[uta esen!,ialul lnseamn{, maitntli, a recunoaqte solidaritatea de alc[tuire a lumii lnconjur[toare:Trebuie s[ fim fericifi c[ un copac este un copac,ctr aerul este aerul,sd le strig[m aceste numecu bucuria c6. ne recunoagtem.(Nume)Acestea slnt ansamble ale esentialului, ln stare s5. poarte unnume, ca nigte solide puncte do reper. Dar simpla lor recunoagterenu ajunge, putem c[dea ugor astfel ln nepS.sarearinovatd:$i pasul [sta mullumitc[ pietrele slnt pietre cI morlii au murit.(Diminealil de uani.)Nu ajunge sd umbli piintre lucruri numindu-le spre acunoagte esenlialul. Pasul lnsuqi al omului se lnttmpl{ s[ fie,o rand. ln esenfial", urmele l{sate- serii imense de ,m[-nunte:Nu vreau s[ Ias urme, nu vreau sd las.E-un sacrilegiu fiecare pas.Fiecare urm6. caro-o fac pe male-o rand, ln esenlial.Ah, mii gi mii de t[ieturi m[runte ITot am[nunte, numai amd.nunte.( Incantalie)Una din cdile importanto spre esenfial este cunoagtereade sine. Cum poli s[ afli ln afard clnd te ignori lduntric ?CLutarea de sine tncepe ehiar de la expansiunea spafialla fiintei umano:Dacd ag ayea un toritoriu bine delimitatptn[ Ia outare frunz[pln{ la outare glnd,plnd. la aflta cei, ptn{ la afita p[mtnt,s-ar putea Bpune c[ elnt un om- m{surat.Urne gtie plnd undo m[ lntindprin tunelurile pe cure le-am sdpat orbec[indca o clrti|[ ln aerul curat ?. Intrebarea e parcd un ecou Ia o lntreagd orientare a stiin-:?tor a0tuale ce studiaz[ dimensiunile realdale omului, nemaivizindln el clasicul biped cu miqc{ri .r"*lr"7Ar;;-;;;-ntctu); ci o. adev[rat[- sfer{ de iimgire, aspiraiii, ;r;;;;il.razd de acfiune. Omul e aut de bos.i fd asrieite. ;-Jfl;Letr-o neintrerupt[ cbntinuaro qi trlnsformaie "',iruioliFl.^.*4,^ t(*^d,s-^ LJL;L *- Hl-u."r,eo J*,p$Gt**o^+ t"."t. Lt"" I,.,^,.;k +\ t^1t!; r-l,;',q",'(-).,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{ u';'E *Jn *t'fi' a'-o'^r$e ltat*' i''.*U^t --{,b; ", t.,; *vt3,, ,J^.8., l*!rt" -vln

l:-rtd ca o &rentr hispanicd -,,planeta-narend. ln fat{ c-o-:s:: manta, / luptlnd cu taurul,- veqnicul taur de "u'".,_:: =arredezechilibrat[ gi. ,,amenajat{.i, autorul tngdduindu-gi: iolenf d c_g nu-i vine bind: ,,stelele *ffiir -.rri;U;a-:-le' (!). Neagteptat de gdldgios, finalul unei bune poeiiil-zrchuganld), din nou o vi?iuno cosmic{ .eu puitr in_;:"[,+t:'Hili jffi l'i"!ff'l:",illffi ff"J;;';l#*p'3i,a ireta poezle drn-arte, un exces de nume proprii:-Ulisse-__: --i=::.opa, Troia, Agamemnbn, A.chille, pat.o.f6, F'".is,,]-sandra, Ei;;;:in numai 20versuril Unjoc oarecare de inotive:-i:m crl slnt Ritual gi Taine. Alteori t."r" ii.ica;-il;i;::::i: -nu fac cu mlnglierea declt a te speria,,; sun{ binal- pretenfios: ,,se mis[uie tn uan (s.n.) misterul'unei lu-mi;.-: aitd'parte, multrdspinditur tic'ar cuvintero" p*ii"ut. .,itr;: g.em,oarte, nemort, nelume, nend.scute, gi iir nemoarteinall. Autumnald).{ ?.t.^( ,^r,ruti r.'/# to,r)[.; ,,:b^t.* **e,;Et-t4t l\rtiaJ,t J# - f.. 6r^cr.aj:-i.etul tn itari ancestral-mitice, ctfrd oamen:t puieau comu--':a privindu-gi chipurile ln oglinda enorm6. a unei credinle:::xune:Cuminte e totul cind ne nagtem cuminfi,sfinlii stau cuminfi, altarele-s cioplitecuminte.Cuminte culitul lntre dinfi,jertfele toate cuminti,in drum spre clipa iupremtr cuminte.vtno, tu, atunci zeu bllnd gi d[-necumintele promis,noutr muritorilor do rlndcd te-am deschis ln fala lumiicu spaima noaetr{ de bililtoricu werea de-a ne vindeca do moartevino, tl, gi ne iarttrpre noi cuminlii t{i, cum noiiertlm cuvinteior taie.(Totem)In adincul s{u, poetul simte un ,,viscol deapr.oqpei un moarte nepeisaj de zei inmemenitri,f"lb..-;;.iri5.s:atur..lrclrumuri p,stii ln victoria nimdnuijpamenii rl;;;;{timRi1nqi spaliu aoemenea acetor subffi f"lift.-;;t*lo:Puse pe LunI cae{ mdsoare vintul solar'de narticrrlo ,.o to: zb egt e .(A.diere ),. in orice obiect, in orice tnti-Jf -..' "ir?.".r"]orrstrnaf, trecerea ireversibild: ,,a nin', se vorbeste de tine-ilin!.a mea minerar[". ce anume au.elri a' ijo""i.""il"ir;ilimarilgy poe!i.:,,nu, to mihni, sortit e-pi";6-;l i6#';;'litare"; dar iat{ cd:statuia e-n mlinile mele. m{ doare sub tAlpi soclul vremelnicieis-a silrnit vlntmlinile nu B-au grdbit B-acopere inima.Iici vechile.adagii poprilare nu-l consoleazd definitiv. ..Aoatrece, pletrele rdmin,,, spune proverbul. Aga s{ fie ? E'ioirro victorie vremelnicd,'atoilrivins[toare rdmine curserea:www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{ f ,1.. .rL h^ rrr,,".i,D, ,rr.g ,^ S' c-otatnrrf "^o l"*;De Ia Iagi, lnc[ un poet I In ultimii ani,o pleiadd de tineri, originari sau formali ln capitala moldoveand,qi-au impus numele ln rlndu! celor de care trebuiesi se find seama: Dan Laurenliu, Cezar Ivdnescu, EmilBrumalu, acum iviihai Ursachi.Structural, autorul volumului Inel cu enigmd este unmelancolic ciudat, de o superioard ironie. Baladele salenareazS. lntimpldri derizorii, sub lumina unei luoidit[fi lipritede usclciune.E vizibild trecerea ln versuri a unei sindiri si simtiripersonale, ln stare sd. urmeze o cale p.op.'ir chiar pe tdritoriilecelo mai str[bdtute, cum este cdl al baladescului,modalitate atlt de frecvent, adoptatl la noi in uitimele decenii.ln Triplu poem pentru bdtiinut porcar Garibald,i.cunoastem.chipul unui locuitor din ,,mahalaua adincd Jiciu,, (sau..].[ahalau.a- celest{", cum i.se.'spune inaltloc), care trfliLgteintr-un. zid, unde are o chilie,^ ln companla unul ceas cuntstp gi e.Ynor mari mullimi de porci,.-Jlxp e rnip,_flUniirmengi, alfii mici, peste dinsul. pe stradaycdci usa dffizirl:.t^i-l." vegnic dgs.qhis{...,4pe fel'de porci sint aceqtifi,nera-::tr precum.celbii / $i imiEulali precum serafimii,,'? $i ceasut,:.T. P rostul lui ? $i pentru cb l,gapte megteri -a.'i,, zidescuqa de acces in ctrititil Bdtrinui'fusese avertizat oficial c{;Y,,glyre.-n marele zid nu se poate,,, dar ,,a inl,eles, n-a-n!e-:::';. 9,., gi-a continuat viafa bbiqn,.itf , pind Ia interveniiaztottortlor. ,,Pref{cut het'demuli,in ceiugd..,, lmpreun['cuporcii sdi, bltrlnul hdl[duiegte eu ei ,,prin toloacele vegniee,.,neobiqnuitE viziune a unui paradis, intre aiieieAcesb Triplu poem,.. nu-gi ascunde anevoios sensurile.Se nareaz[, credem, o aventurd de ordin moral. Povesteaporcarului ne_ aduce ln minte doud distihuri superbe, unuliparline lui Dan I_,aurentiu{Jat5. cum alearsfl'rprr' ,urriguvernat de rozq;flPorcii dinE-oeirla subcongtie-htului", l6ltu Ie luat dintr-o poezie a lui Virgil illazilescu: [Sredeam cffitreo sabig gi cealilt[ vor cregte "turme de pofiiflla tnllori cirelul"JQo$ndul Ia aceste versuri ale cdlegilffii[i, ne " *rilesnE-str deducem lensul moral al parabolei lui Ursachi. Nue vorba oare de fantasmele patimilbr, condamnafile ln ochiialtor semeni, ce-l ntr[bat pe un om, cu autenticitate, plenar?Toloacele edenice de dup{ extinclie, unde bdtrinul iqi tngrijegtepe vecie porcii imaculali ca serafimii, slnt un rdspunoIa acf,iunea celor ce-i zidiserd omului ula pe unde pdtrundeauin existenla sa patimile, mari gi mici. $i comentaiiul, fireqte,poate continua._ - ,,y4- distrez de minune cu mine", spune lntr-un versItlihai Ursachi, gi noi putem spune c{, Ia rtndu-ne, lI citimcu un amestec de seriozitate gi bun[ dispozilie, poezia sawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ADmelancolic[ invittnd permanent la un umor tngindurat. Cln-degti mai bine pregdt-it s[ receptezi cu gravitate un poem,ce incepuse sobiu, poetul te lmpinge cu delicatele spre zlmbet:Acum e tlrziu qi se face-ntuneric$i m[ scufund lntr-un ca]cul numeric... (...)$i cit de ciudatl mai fuse gi oraLa eare-a venit ca prin vis Minodora.Aceasta nu lnseamnl c[ Ursachi agreazd facila ]iricd-umoristic[", hazul lui e unul de tip speciaf:iL **"{ fly,-h,J{ Attq.or*tonul rronro e a.band,ohat gi poetul ne pune in tirfa unorr=ersuri su.r'r graye, gl.ave, ta la modul mooul pur, precum:,,Agtept o veste clar[ din'lrimile inverse,,{ s"*41)---..--E-*-*#(nostru e nemingiiat dacd nu afl[ despre orice lucru a-bsoluttotul,- ptnd Ia modestia orbitei ligc{rui electron ain "tr.riu n ei .fru nz_e_J.rS:g _!tglo.qi- g q d.e),]). t,_$! totugi,- spre ma_litjoasa. noastr[ satisfactie, exist{ citeva$gqryii, unde cercettrrile-reci nu pot (gi nu vo'r futea) irraiota.Nici fantasticele magini do_calcui nu'vor puted rdmu.i oarfipentru totdeauna ce este Poezia.Virgil Mazilescu este unul dintre autorii care ne lntdrescincrederea ln inefabilul poetic. -Versurile lui tli plac sau nu,e extrem de dificil s[ Ie ,,analizezi,, la rece, itiintific. Intojnarea liricd te cuceregte sau te respinge dindu-ti'o bucurietulbure gi melodioar-[, g..r, de explical. MijloacLle".tirti*sint atlt de perfect disimulate,- lnctt pare cE-Virgil Mazilescueste un spontan, un vizitat de zei. Impresie s oritl si deobscuritdtile textului, tie rostirea aproap6 pythic{.Cea mai ,,cl&rd," poezie din placheta apdrutd anul trecut,gi incununat{ cu premiul revistei ,,Luceaf[rul,,, este urmdtoarea:te rog beatrice sd ne lntllnimte rog gi n-ar trebui sI te rog,mline sear{ ln steaua vegalmbrdcat cu o hain[ alb[ simpl{ ugoar{,fdr[ cravatd, flr[ s{-mi amintesc. versuri sau alte lucruri frumoase,din nagteresimplu pe m[sura hainei melevoi coborl din tramvaiul 1709cu o flac[rd la butonier{cu un pdi de goptrl[ in palmds[ m[ pofi recunoagte imediatte rog beatrice te rog beatrice te rogla cs ord omeneascd vei vreamline sear{ ln steaua vega.Ne af]dm, credem, tn fata unei poezii ,,nlscute iar nufdcute". Sinceritatea rostirii (ne referim la ,,sinceritatea artistic{"gi nu la inocen}a exprimat{ veleitai) este obligatorieintr-un, asemenea mod poetic. FCr[ ea, nisipul .se sct:*e riinwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

eziduri, neputincios. Un semn cI Virgil Mazilescu isi agteapt[poemeie ptnf cmd acestea devin a"clevdr aI inspiraliei ettec'hiar faptul cd scrie atlt de pufin: e aproape sigur ci forflndu-gi.condeiul gi-ar maimu{dri (sau doaf tnghe}a) profriae reatre.S-ar- putea spune cd lirica acestui autor tr{ieqte ln afaracurrntelor ce se lngiruie ln versuri. S[ fie atunci doar..muzica lnainte de toate" ? Nu, nu depistdm o asemeneaintenlie- altminteri minord -la Mazileicu. Atunci abisurid_e idei,.sensuri profundo la fiecare pas? Nici asta, de ces{ identific[m realizdri strdine de intentia artisticd'funda-^fi",k ? i^ o*ff2 vrJl^,uhi tL' ne-l;A*,rt-i*.-mai propriu-liricii, ln genere, gi anume zborul in libertate gistnceritate al trdirilor. Poetul, in genere, nu este un cugetdtor':e-gi uimegte contemporanii'cu"idei, ci cu sentimeite deariDClme, cu idei siml,ite.Avem ln cartea ldi Virgil Mazilescu un exemplu de pro-.funzime prin simtire: versfirile"" pot fi ,,tradus'e,, ln fiaze^Fde comentariu, elo spun mai intotdeauna'mult mai mult:A:il!9.,1^ c{-.lntre o-sabiggi cealalt[ vor cregte turme deqorc(Q'a.jnflori ciregul"rfurpirne poetul, gi oricd interpretarede..prozd" e neputinbioaEfi poliiamUii'ee htre douh amenmldriimplacabile- sdbiile -vie{uiesc ln devdlm{gieabjectiunea-.turme de porci - gi puritatea -ciregul lnfiorit.Dar e pufin, verrurile spun mult peste aceast[ sau alt[interpretare. Slntem ispitifi str credem c[ acesta este genulde profunzime-ce lnrudeqte poezia cu filozofia, a spunelucruri- & Be observa ctr tot prin intermediul simlirii --caretrec de translafiile explicative. E ca ln basmul oriental,unde un erou vro& s[ alunge un duh zicindu-i pe diversenume: duhul rlmlne nemigcat, fiindc{ toate acele nume i sepotrivesc, dar el mai are lncd multe altele.Cit de anevoios se vor fi adunlnd tn sufletul poetului,din indelungi tdceri, asemengg versuri pe cari el leexpulzeaz{ cu violenf{ gi singd,,spre dimineafd [cind] lucrurilecele mai dragi o cele mg!'d-propiatqfau un fel de gurflun fel de slnge iscoditor'ilfodnicd m-rifenie artistic{ deacumulare, la capdtul cdreid- V. Mazilescu poate constatacI ,,t5.cerea care a fost a ta a fost agadar a lacrimei".Poezia lui Virgil Mazilescq are unele puncte de contactcu cea a lui Marcel Mihalaq. Ii apropie, lntre altele, reiuzuimetaforei doar frumoase, cu earo se impodobesc pin{ lasufocare confrafi de-ei lor. S{azilescu arunc[ undeva o iompara'1iede maestru:,,anotimp incisiv ca un ldtrat". E ln ea ofine{e aparte, de vreme ee Ei asoeialiile aparent involuntareau fost premeditate:ln loc de,,incisiv", poetul ar fi pututopta pentru alt adjectiv cu un sens asem5.n5,tor, dar prinincisio el forfeazd asociafia involuntard cu incisivii puteiniciai unui ciine care latrd, dlnd palpabilitate metaforei. lnsistdmasupra acestui amdnunt pentru a artrta cd nu e vorba lael (ca gi Ia Mihalaq) de o neputinld metaforicd, ci de o grav{op{iune a conqtiin[ei artistice.Pentru a fi apreciat{, poezia lui Virgil Illazilescu aredestule justificdri artistice. Dar ea cat[ la mai mult, sesrea dorit[, iubittr, de acest lucru sint ln stare mai;rlesanume cititori, la fel de gravi in tendinta simtirii lor.2l4A.recineva dintre dumneavoastrd un stnge ?[[intreabd, paicE inglum[, poetul gi acesta, e cine gtie ?, af6lul lui spre cei cese atageaz[ Iiricii sale.Existd un alt vers care poate fi luat cq_g definifie a poeziei,nu doar a celei scrise de Mazilescu;l,,eu de sus de podeal nu gtiu cum privii pentru totdeaunt--I? priuire pentrutotdcauna este actul poetic (cum de nu i-d' spus nimeni lncla;a, pin[ acum ?), gi aceast[ prlYrre se intlmpla de pe o platf:,rmi,de sus, ,,nu gtiu cum". Cuvintele acestea, scrise alt[-CatI de Eminescu cu oarecare galanterie, capdtd aici un sanswww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\:y3i'iF:#iif #ffiS;1T#i,1L""11\'i1"":*"'"#;il:cr n"pirtiirtil, de exPlicat'1 ,{363 - 43}', )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

TEBEASTNA MNARULUT PBOZATOR*Proza tinerllor debutanti, mal mult decit debuturile in poezie+ lnspiralia ferlciti poate duce tot greul, oferl Ia leeturl satisfaefilin vt'pteie. E ca gi cum cineva asezat 1a o fereastrl cu o deschideregaaioa-re ar heebe str povesteasci altora ce vede, deqi nu se afl6 acoloExft a" putine cli'pe, deil oehii opresc din prlveliqte secvenie de hazard,usr,nifigaiive alituri de repere importante. Fereastra tinirului prozaffi.cst€ desctriderea lul spre lume: cu clt trece timpul el vede tot mal@rft, 'nai $ins (qi arareorl destul!).Talentul d5 semne despre exlstenta sa ln multe chipuri 9i, eum amlmrr sfu6g!, e greu sl spui CI o modalitate sau alta este eea mai bun6E[., rnei grar, littgura buni. In faza lneeputurilor, a scrie bine despremine, p-fi-alege subiectele din medii foarte dlferlte, tratlndu-]e ln ,,mamrelielurite-,nu e, in principiu, o greqeald ql nu se poate spune ctr facehiinc a163i acel care lgl opregte privirea doar asupra unui seetor existenffid,crmoscgt bine, lnslstind excluslv spre configurarea lui. E adevlrat.q-n oe ne priveqte, cattrm ctl mal mult[ sperantd spre aceqtia dinufu S cI ne produce oarecare ingrijorare talentul reee' apfcabil cut rrfar,e Ia orlce obiect.L^r"l-. Grn czv,lqhc,,'UStot'.^ffiureEtean,nu pbriferic, dar modest, undetu ffi;E;n i"iii"u, s-au a$ezat, priri anii trei1eci,.Ti"i. fl*li?lTl;ffiffiffi*";'iip ;I;;'r"co"turia"ui6, etu, de modil.icat in timp. Autor-ul^ * d;t"$"rra, itot ic, de ridieolul 'uior alP":t" din viata :,":it?l-l3ilffr;"-;;-;;;ar ;;biectivn, cl li tnfelege 9i-i iubegte pe aceEti intirziatiilu timp- ,- Eg*tea filial6, acest adinc.respect peqtr.u timpul trdit in oameni EiLartierului, r9ryem9r9t, imbritiEeaz6Ibrrrl ;- ;*tin.t" tlste marginlle --ori f"L"g. Mituiltorti, molegti lucrdtori ai salubrititii Capitalei, sintffiti cu simpatie,-""io""t remarcind cE printre eijLsint exagerat .deffiil'f;;i;'i";;ial" "."t." neinchtpuit -de graselbe slabe, eu Ealorepe care le vezl de obicet -tr6gtnd din tigarl pe la colturiE tilf "tu"tre, de. trlii pe-itnge ele qt tti spun buni seara, multe dintre ele se-@fui"d eu mameie noaitre: tot atlt de bltrine('am insistat atlt asupra lumil din care vine $tefan stoian, toemai pen-Uutu i arata ce modul. in care acesta se vede in proza sa constituie unmt6,iu ferm, prop.iu, p" care evolulia sa viitoare se poate sprijini cu6adg1.e. par care eiii iefsaiut sufletesc predominant in- povestirile salee trDI;",r-? Ciea"m &-e iorba de stlrile unui tinir, i1!i,^Lld1:tl,I.@tt**"t!, carea avut deja prlleJurt de dezamigire;el se cautfl, explo-6d ln jur punete de reper, ttnJegte duptr echllibrul rodnlciei. Nu esteruo dczrddicinat, ci pur gi slmplu un tlnir aflat ln starea de indecizieWata sarl reall a celul ce doregte s[ se cunoasc6 la slirqitul maturitifiip,d oeatiei.Dezordinea aparentl a memoriei ln eonfesiune este un mijloc artistlcffi'fl'nfit eu sueees, mai ales ln plesa centraltr ce lmprumuti volumululilffied- Ia o primd lectur[, frecventa numlrii prietenilor, nostalgia gesturinL@k :ninunate ne lndeamntr s6-1 considerim pe Stoian un ,,autor aIilffiieis. Recitind cartea ne-am dat seama c6, ln realitate, acest prorSldaD Stcian: Pe malul lluolulul, dcparte, ln colectia ,,Luceaf{rul" E.P.L.,- ltti George cdmpea-nu: -Mugedturode 'garpe,-edltura cartea Romanease&;Mr PEldurarrr: Jurytl ile ghld, ed. Emlnescu; Mlhai Neagu Basarab: Frtnghti,rftdb t lanlll,el, ed. Cartea Rorn0aeosc6, toatc apArute In l97f.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-:'.:: es:e la fel de,,egoist( in artd- qi aga e sAndtos! ca toat6 lumea.= nigcdtoare in plan uman, gi eficace in eel artistic, - obstinatia de a::-::.e copil, deteetabil6 in naratiunile lui $tefan Stoian. Intreaga carte sti:-: a-i semn imposibil, reaiizindu-se o gravd incircdtur6 nostalgicd: der:--:ai cI prozatorul urm6reEte deliberat aeeasta, e o intenfie artistic6::=:-sa qi nu doar o emanatie sentimentalS.i::egte, nu toate piesele plachetei dau satisfacfii Ia Iectur6; s-ar: -:€a sDune chiar: putine din ele sint revelatoare. ,,Un prieten gi restul:,-=-::-. de pildd. dE dovada unei iscusinte gorkiene de a detecta operalii. '-::ei'.i de amploare la fiinfe simple, derutante, dar e minatd de ,,Iite--:::1-, ca Ei ,,In a$teptarea zlpezilor'(, unde Trandafir il iritd pe cititor:'- =a:::festdrilesale de susfinuti demnitate. O schi[5 f5cut6 ,,din nimic(.-.:: s- La retedere cu ambele miini, care exploateazl cu meserie zbuciu-- ' eispal erotic al locotenentului Dumitriu, singur in compartiment cu. ::lr:r.oscutd atrdgitoare.l;: r'reo dou5 rinduri $tefan Stoian vorbegte in cartea sa despre:,-.:---::ci:a unor personaje. Mina lui este foarte sigurd (gi ingenioas6) de---?.r,:e datd. Soldatul Dragomir traverseazS un teren aflat in bitaia:-:,=:elor inamice; cu inclpdtinare se tirSgte inainte Ei crede cE a sc6pat,:- f iqese atins;fEra pe malul riului gi, deod'atd, simfi mirosul casei,:' e z.:,itul acela nebdnuit" .Aeeasti bruscl n[va16 a mlrosulul casei marcheazl momentul des-;::derii. Am putea spune cE la fel se lntimplS Ei cu cartea lul $tefanS:::an: din cind ln cind, din textul lntotdeauna ingrijit Ei serios, cititorul-:.e luat pe sus de o boare care-l poart6 pe deasupra lumii, desprinzin-::-- cie sol; e puterea dlruitd seriitorilor adevdrafi gi $tefan Stoian ne::- si intuim in acele clipe evolutia sau ulterioard, deschiderea pe care: ::rio gravi a destinului siu artistic.Mugcltura de qarpe acuzattr, direct sau indirect, de cei mai-:-;: dintre eroii lui Titi George CAmpeanu este una ugor de determinat::- experienla extraordinard qi banali tctodat6 a unei vlrste sensi-:--e: =diescpost-adotescenla. Trupul tinir, tulburat mai inainte qi smuls din co-:--ar:L.de febra confuza gi induioEdtoare a adolescentei, trdieg+"e- ac-uq:.:--:iunea teribild cu identitatea stabil5, cea care se va aqeza la sfirqitul:.:":s:ei perioade. La virsta proi;agoniqtilor lui T. G. Cdmpeanu, bEiatui-::eie car-e apar ln povestiiile din Mzgcdtura de forpe nu sint altceva:e:.: proiecfii ale eroilor; trdieqte dramatic, hot6ritor; cind subiectul este,-' ::r cazul celor ce apar in prozele acestea, deosebit de sensibil sau chiarpsihic, intr-un fel sau altul, toate faptele de viat6 se petrec=a-:=atizat----=-un adevirat ,,vacarms al virstelor. Scincetul copilSriei se intretaie cu:::;n{a carnald, t6ioasi., a barbatuiui, intr-o incertitudine uriaE6'Pentru a vorbi despre vlrsta .aceasta, relatarea obigctivS se poatei:-.-edi ineficace (depinde, firegte, Ei de intinderea talentului seriitoricesc!),=-ai sigurd este modalitatea poematic5 a lui Titi George Cimpeanu. Fyaza- ' arJ incdrcdturi afectivfi, e melodioas6, sintagme intregi sint reluate:=edant, ln lncercarea de a reda glndirea pasionatd a personajelor'. O-.i31e stirigdcie a nar6rii, voit6, ne -parede asemenea sugestivS, ca qi*;*""t"rJa frazelor in scurte propozitii eliptice, gifiitoare.- = pri-" povestire din volum, care di .gi titlul jetlr.i, cuprinde in ea-a:e notele caracteristicq modului epic aI lui T. G. Cdmpeanu. Crimele-=.=i""r" ale unui post-adolescent infirm, bintuit de nevroze pind in;;.i,.ri .i""ciderii, sint narate cu acuitate gi superioard inlelegere, autorul;;-d sd depdqeasci datele particulare ale p-ersonajrlrl pentru a realiza-r;1-"irrt.. aI^sensibilit[[ii eiasperate. David e impiedieat in e]anurile,=-"-n,1 doar de infirmitate, ci gi (de fapt: in primul rind) de o- chin-ui-::re delicatele a simlirii, o intiovertire ce stabileEte un aI doilea pian::-sien!ial, tr6it in vise-cogmaruri, ln tot mai insistente reverii diurne;-::ina'zllei coboar6 intr-un real aparent monqtrii clin vis, ac[iunilescele-==,", "*".rtate exclusiv mental, par a se petrece -aig-vea.o suferinfS r-ar6r-i"J"cretii modeleaz6, torturind-o, fiinla sensibilS, nemaiingSduindu-iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

QDt' n's::ng6 exlstentul de imaginat. -Dar.ls se aliazd in ,,r5z6un6riles sale cu qarpele casei. Natrix, cu-=:..!i pi-i"t"f"i --Sp"i"" 9i liliaeul Vespertilio, materializdri iluzorii:: .tr::cr reminiscenrcJ" Uas.n ori de lecturi romantice. Cele trei aju-=--" ;;r;ane, bine individualizate, salisfac setea de dominare, coordo-=;-. ;;t1;; a'baia-tu'1'ui. "t" if secondeazl ln pedepsirea iubitei, mamei'::-::e::.ului. Cdci Ia rascrucea dramatic[ a citorva din;,=;:"^;-i;;;"1;;;;;ui"iiiitiui","r""iJiai".t"-"f,ir" criza dragostei, criza prieteniei' lzolat= :-crdrile celor ii" :r, tig"orSri reale sau doar aparente) David actio-;;'il;;"1"-;te il;i prof,.tiilor mamei, prietenului, iubitei; dar fdcinda:ras'a, eI loveEte, de fapt, ln sine lnsuqi'-{utoru} u." pot"r", de a face plauzibile trairile personajulu-i, apro-:--:::u-ne de eI Ei, t"i"a"ta, o discretd posibilitate de detaqare':.-.:-; p*I"""ti'i*"ei"u a "ierindu-ne eroului- infirm care inainteazd printr-un;-:-..r a;irj;, insotii'E-i"n.ttli1f,r**i.pe drumul care duce spre casi sea::e djn nou bastonullovind in-fiamint- poe' poc' poc! Earpele cum-,-=.tgi .a1"iut pamintutui cu vocea-i metalici, hiriitoare. $i mult6 vremespatele 1or nu se mai aude decit mersul tropait aI ploii. Mersul troptrlt;-cii. Ploaia cu mersul ei troplit(.-'Cea de-a doua povestire din volum, ,,Eco7tri", este o reluare exotica:. --ei dintii, autorul transformd in spaliu nordic, polar, sinuozitdtile sin^uozitdtile sen-: -=-=l ulllLllr quvvr ur rr^ vrqYrtA r -'--- , ---':-::-e:::ale ale untti adolescent frustrat de iubire familiald' (In leg6tur6 cu:.::s:.uI boreal, semnalEm bizara preferin![ onomastici.a lui Titi Georgel-=:peanu, -:-h^^hrr onnii eroii ci qi arninolp eroinele qnle sale nnnrti poart6, nei cei mai mrrlti. Ce T-".lti.: nume ce amin-:-: B- Bjcirndson, etc.: Kjell, Sigvard,_Karinde e. e3c;rndson, Ibsen, Knui Hamsun etc': K-jell, Sigvard,,Karini=.rr. doetorul Peterson, 'Siebu.t, Golfin, Iorma, Ivar, Ingrid, Hedda'I:::rick, Herma; ,,Biettrl Johansson, murmurS Hendriks, citegte' 9i- dind==:rr--riincolo ae. . . Niculina, de Zina ete., rdmii nedumerit, mai ales:: :-endrik vinde... seminle ,,ca s5-i ias[ biqtari(; fiecare prozatoriqi;,:a:e alege nume de eroi dupa plac, dar T. G. cdmpeanu irit6 prin osten--::e septentrionald! ).ecnitibrata 5i bine scrisa este qi lunga povestire ,,Impotrivirea( .---- fJo!-rl-'oi"it"to" peste timp. Ai'ci e iiterlsant cd subiectul de melo--.=ra i.%fo"elul este iat6i b6iatultti, de aceea il ajuta cu atita dragoste!):-: ierinjeazl, sinuoasa relalie de apropiere Ei deqirtare dintre cei dol:=::::e mereu atenlia, ca qi rravigarea-eroului pe apele de eroare ale tineri,,,:,r.ipi"nte. In schimb ,,Tabichera de argint( estg u3 exerciliu liter-ar,j=:,"rirtlc, ca qi ,,Povara'ioru o gibmitrdiesciand obsesie a incestului-- c:i ,,presimlirea(, demonstralie stilistic6 1a persoana a doua singular.in fine, ,,La modul conjuctivs.este cea de a treia proza important5=-...no*i" culegerii. In ea-muqc6tura de larpe a virstei se compliel cu.=*.i"f ratdrii, 'intr-o existentS agitatS- $i aici notele melodramatice.:.r':Ct(eroul e copil infiat de pdrin_ti be-tivi,-mama reald fiindu-i na$il..^:e;;;'lnl,-*tir" ie e inferioaid celorlalte doud prin redactarea neglilnzestratulprozator T. G. CAmpeanu sint,-::i. freneticS.Primejdiile ce-l Pindesc Pe:a s: pentru alti autori tineri, multiple. Arn retine, mai ales, o inclinare:.i:Scioasd cdtre manierism, gl, ln al doilea rind, altitudinea, miniml- a neditaliei. Deranjeaztr, astfel, ln prlma povestire, interpretarea rnot'=--ot a teoriei freudiene;[Bratele acelea nu erau ilrsl ale ei. Erau bra-,=:" *u*"i. $i sdrutdrileiSt ale mamei eraus etq{$alvindu-l pe David,:e ia sinupidere, prietenul lqi face prompt. . . autobritica:f,Cit de cit,::- eI, am pus qi eu um[rul, ea s[ ajungi alci. Iartl-md, iartS-m6, prie---e:e'..lUn autor lnzestrat, st6plnind o lume a sa (neobiqnuit de originalds.- iicru important - de unitard) igi ingdduie prea frecvent ,,analize"s-;I-etegti precire, fraze -de gazet6rie inferioarr J ,,$i ir, .Ivan a inceput--:=:a cu sine insugis;l,,Unchiul, artistul pla^stic, eare stdpineqte cu_ emottes: b,deminare atit'cu6area, cit qi daltau;{,$i aga baiatul ficu zi de zi (!)-: crai multe progrese(;,!,.Cr:rlnd ar deveni eunoscut, prin operele sale:': numai in tar5, ci gi Peste hotare(.Credem cd aceste sc[deri pot fi puse pe seama inexperienlei literare.'-portant este cd foarte tin6rul prozator se situeazd intr-un teritoriu;e-cna], indubitabil, cu mijloace artistice bine st[pinite. Credem cd nu:-: inqelSm vdzind in debutantul Titi George CAmpeanu, autentic chiar:- r defecte, un prozator de perspectivS.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ln Jurnal de ghld, Nicolae Plduraru (afiat Ia a doua carte) tnsdafle firescul Intr-o zontr s6racd: cea a relafiiior dintre un ghid:::slc =--.e Ai clienfii s6i str6ini. El reugegte ln foarte micd m5surl acest--::. persistentl fiind senzatia de ostentatie a naturalefii. Naraliunea=a nai iritantd, in aeest sens, este chiar aceea care imprumut5 titlul:-egerii, pies6 de o voioEie siciitoare; aicl sprintenul ghid, in colaborare-: crlega Tanfa, face tot felul de piruete pentru a impdca doud echipe:e creaqti americani, intlrltatl sE filmeze Delta Dunirii in exciusivitate.lca=ne, ce de ciocniri intre Walker gi Morgan, gi ce osteneal5 din partear-::iui s5-i impace pe ndrlvagli turigti, gi cum totul se termind cu bine,=: coneluzib moralizatoarel-.t AJhh:1,-*[ [,trr""r" Io,-.,i".i t.^tr* laffftrfi. d.-i: S- Piduraru. E amuzant, ca simplu caz, neobignuit in sine, dl.}-:ppits. louer (amant) de meserie, venit la noi in odihria eroticd,.tlilexem-;-- aiit de bizar de mascul, cu ochii apropiafi, nasul cotit la?ieapta,:E-=s gi mindru gi eu tocurile de la pantofi inalte. purta o fantasiictr-E-a. care refinea atenfia, care emana parfum, care nu-gi avea pereehe- -"''.,ea asta, croitd cu un rever mai lat Ei altul mai ingust, dai croitil'- a-qa fel incit sd nu fii sigur, sd ti se pard numai, dar ia te fascineze= si-ti pui mereu intrebarea: reverul dla e intr-adevrr mai iat decit=-i3ts?- Se urm5re_ste cu plSeere qi ,,Ghidul cetd.tii Rupea!(eare e un motan!)-:e personajul are ideea de a mulge niqte capre;L,Nu mai mulsesem-:::dati capre, dar mare lucru nu putea sd fie. Zimbindu-le amabil,: --scare de groazd din partea lor, de parcd mai fuseser6 mulse de nepri--7:ii. apo_i s6rir5 lmprejur gi se mistuird printr-o spdrturd, afard din. .=='-e.X$i s-ar mai puiea cita pasaje bine scrise, creioniri de portrete-.5::e. eum cel al turistulul posesirr, ,,consumind( exponatele.11--I. poli afirma cd ajungi sI eunoqti oamenii in patru zile, eind ai cu ei---a::! protocolares, autorul pare a r:ita mereu acest lucru, oferindu-ne o=-::5familiaritate cu turiqtii, intt-un stil ce pastiqeazl oralitatea unuiS.a--::er (cu traversdri de vulgaritate: ,,cred cd i-am spus-o clar din;rr-i-::i unde mE gterg eu cu gluma luis). Alteori, uitind cE nu le vorbeqte-:: turi$ti uituci (Ei ee pldcere are ghidul sE ne dea de inteles ci st5-;'-+:e dezinvolt engleza Ei germana, ci se migcl in largul lui printrer;:-eli qi monumente, lncercat, ici-colo, Ce cite-o ingindurare ln genul:='J-€ gi cu strdinii nEtia!) N. Piduraru ingiruie modeste reluiri der'-'ard notorii;l_rrca Avram, cdrula I s-a cerut ln vis s6-gi sacrifice fiul.--:: ]lanole nElntrebat de ce. A urcat_pe schele a doua zi dimineafi.:: ::iac-ii -l_u-i, ;j-a privit- in deplrtare. Se z6rea o {emeie grdbind. Dar==:":seri 1500 de ani qi Manole s-a rugat aceluiagi Dumnezeu sd nu fie::..-.s'€, lui femeia aceea, gi toti ortacii se rugau sd nu fie nevestele-< at^:=i-:.Ei=i=Din cele p-atru -incercdri dramatice adunate de alihai Neagulase:ab in Fringhia de ruJe a tamiliei, una singurd merit6 a fi remarcai'a.r -.::ba cie monologul .,,Profesorul gi restul l-umii(, solid construit, unr'-:':::c tur de fort6 al bavardajului senil. Eroul e deosebit de viu, mobil: =:rhil.asa stagnare intelectuald. M. N. Basarab incearcd o vizibila pla---I ,,divulges pe decrepitui qi totugi migcitorul stilp de cafenea'ar-:s-;d,. = cult ca un ,.,Larousse( (adicd r6mas ia limita informaliei neasi-- 3--e prin :neditafie proprie), eu pretenlii de autoritate in comen-=-a artei. Ce jalnice banalitEfr_$i asocialii gratuite sint debitate, clrnecontenitS, de Profesor;[,Bdiefete.-.:s:e daci vrei sr ajurrgi scriiior-,=--:'-ie sr citeqti foarte mult. $f nu-i suficient atit. rJite, eu, care ampentru=:: tot Bucureqtir:I. nu mb-neumet si m-apuc de scris. E foarter:t...:, -{iri airzit cd ai fi talentat. Nu gtiu dar cred cd e posibil, fiindcd-:: :i:at eutiinciossI Ilscarea dramatic6 (aici redustr la minimum, -corespunzdtor qewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

uuui). Ihrenfa replicii iatl calitltl clare, ale textelor lui I\{. N. Basarab.He"'' de altfel, cd -,,Profesorul qi restul lumii'( ar putea fi cuprinsdhtr-un spectacol-coupd. Nemultumeqte, in cele dou6 piese mai intinse-hdesorul Fausts gi ,,Fringhia de rufe a famil.ieis, aerul de rece exercitaea inteligentei, de ,,fdeuts livresc. In ,,Profesorul Fausts, faimosulffiiy este ridiculizat cu ocheade groase Ia spectatorul prezumtiv, treiErbati se aratd care mai de care mai deqtept qi paradoxa.l (Faust, Wagner,}Iafi

Ita-l-a-vJnt r?^lna/U.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

i nlfimPi"rAnifrile se transrnit coerent :Cirtegte vraciu-n pr:ilbere, citeqte-$i-n viruhrl putred vede oa-n oglindi :Curn toate vin in lume, se PerindiCa fierul dur, in focul lui de cleqte.Std steanra-n lo'e, la rnina lui s-o prindS,$i veacurl qters din colb se dezlipe;te$i 1a opait vine de-i vorbeqteCum i-ar vorbi un greiere din tind6,Te-mbraci in zale, zalele curg apd,Durerea de sub ele Ie topeEte ;Te"ascunzi sub piatrS, piatra nu te scapd :Durerea ta-i acolo, afipegte.$i ca un ciine cred,inci,os te-aqteaptd,Pe scara-n urnbrd, u,ltima ei treaptS.Efectul de distanlare pe oare il presupune oricescnet se face simlit gi ln cele scrise de Ma,tei Alexan-Cftscu. Mereu intre autor gi operd se ridicd daclau un zid, cel puitin un vil _ care nu. e oel alenofiei. Munh din piese par oprafii intelectuate inr-ersuri, dezvoltarea unei comparalii. In sonetulKVIII Doarnna Fericire e scrutatii in oetri, cum se'.::tE un bolnav ,,fuotr-o refeti scrisd-n latineqtes gi:u o inf.elege. Aceasta e materia iid,eartic6 a intregiipoezii, la cqpdtul c6reia spunsn gi noi, o datE cupoerul (dar referind,u-ne la lucn_rri diferite), ci ,,isco_C-rea mea nu poate trece / De limpezimea ochilor ei,:ece*. In poezia lui M. A. cititorul nu are undebainta, ,v5lul rece gi lirnpede il refine necontenit.Nnahi Alexandrescu, Donnanescu, 1970.Sictino, Ed. Emiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(95e mai constat6 gi o mare comodita,te a ginciirii,poehri ce-gi stdp,inegte mqtegugttrl nu ezitd sdddruie hir,tiei,Jilomfiic descurajante;[snit6-i viafa,-apd care furd, /ope ia cu totul, de nu pfnzi d'e vestea,de g&irl;]rr!e tmde-i largrd drum aI tinereiii?;/ Unde-i cdrarea-ntliului s6rut ?(Ee motive{nnatitaUautorul brodeazd f5rd infiorff tacticos,minimei rezistente :livregti,ia liniaCifiva prieteni de puteai s6-i nurneriPe degete, gi credinrciosui ciineT6cufi cdlcau, cu ploaia grea pe umeri,Noroiul c5tre cel din urmd miineAl tinirut'ui Mozart componisiul.Ploua peste Viena in negtire etc.Atunci cind in-cearce nu doar sd spun5, ci si transfigureze,Matei Alexandresou e mai demn de atenlie.Sonetul XXIII ne pare un exemplu de rea'lizare liric61a indemfna arestui atrtor :Md joc cu rroi, iu,bitelor iuhite, 'C,urn Orbul, ,printre orbii lui se joacd,Nurnai cu stele-n viap lui opacd,Un joc de taind gi pe ne,vorbite.(i\v,,L5saii, nu e nevoie si fiu consoletc, ne previneIon Andreifi intr-o Bahici, unde m,ai irutilnim Ei stragnicelestihuri :Azi arn si beanr gi pingeiele vintului$i oureaua aceea absurdi a pdrnintuluiSocotiti in cartea de geografie eeuator. ( ! )Noi il rrom consola tottqi ,pe autorul acestei frumtrgeleplachete Minunea de o trdi, amenajatl inedih:ra crrntra cost ,,Literra(. Se vede treaba ci indemnulce i se adresa lui Ion Andreifd in mpilirie:$i niier mi-ai zis sE fin,tot in frunte sd mi fiu,nu ii este acestuia la indemin5. Din culegerea sa dedebut nu pofi reline docit o notafie, ici-colo (Lapescuit) gi, ipentru u,nele accente, wt Blestem de fimttbdrbotul aldturi. In rest, prozd cu inflexiuni gazetdre;ti:Procesiunea murrciiCddea grav gi monotonIon Andreif5, Minunea de a trdi, Ed.t970.Litera,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

DeasuPra dimine!ilor cilrruite :P6mfntul' r5surfla greuCu rtrnile navindeoate ;FetifeleNm-gi mai putuseri alinta pfuuqileCu dragostm lor grijulie 9i afectattr,N'rr sirnfiser6 niciodat6CoPilsreasca PIScare de a fi mamS'Lipsa de personalitate proprie ingddu'ie con'fuziide influente diverse, voinicii etnirce inglnindu-se cuambifia strrbtilitS$ilor d la Sorescu :Poate a adormit cinevaIntr-o casiCu ferestrele dinsPre stdletDesrhise.Teribilisrnele s0nt irezistibile :In seara acaa.sta va muri un Du,rnnezeu ! ;C5deau in huruit filosodii$i arborii-nclinatu pereri de rEu... q.a.md.@Pasionantii de.a binelea devine detectarea poetiloral cdrm epigon este Valeriu Armeanu in veleitarasa placheti, cu titlu imperativ, Sd uisdrn I...Iati citeva egantioane, eu indiearea modelului :Polul SixCel tinlr 9i fix (Ion Barbu) ;to 'rrr"riortrrl acel,uiagi osAl unei p5seri mai mari (Adrian Piunescu :A fi intr'o Pasdre);E de-ajuns sI m^6 gindmc la A$i A de,vine montal (...)E de ajrms sE pronunf ,,Alc?, ,, fi *-; i^*htc 1 nlr,/-t",cel mai 'orheierat U6' tatsele rnemorii alem€am{u. O dovedesc $ s,lt€ rprelu6ri :Se visErn, irni zise eaPotrivindnrqi inirna cu gura;Stf,^ro*.Iui Ar-Se ne iurbim, imi zise ea ;Si ne intoanoernIn Ithaca, iubi,to).Spasmul existential transrpare ln forme verbale regionale:mi-e foamede osurl lui is (s.n., de Ia a fi).Valeriu Armeanu, Sd tsisdm, Ed. Eminescu, i970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ff)$i incn o dati obsesia vooalelor, facil mimatS:Mi-a c5uutun zeu din O.Valeriu Arrnearru dI frecvent iam:a prin hazardulliric :Nirci nu gtii pind unde poate ajungeLitena O daci mi roade'Eieoare cuv('nt are o cr{uceFluturind dinsPre oase'Pe care sti in rdstignireVooala E cu rlni lltoase'Ddm gi de parafnaze la verst't'ri cla'sice' gratuitcarnrblate :De din valeDe strsPineUrn'blu, doarnnd,duPi tine'Nimicffiete vreun semn deinidptuire\Efiiistici. In faaa arttmlS eI nu se deose-Gt" frotatitor de obi;nn'rirbul compunitor de tex'tepasabil epigonice din reviste, pe care il aneanti-,"arA, de obicei, trecerea pragului editorial'fuglls-'.hileru il deJinestep0 Astalog dr'ept menestrell. Trds[turi]e tipulut"riiir"ai"*ilil;'a,rioitonia,' sJai*ii"t& "uh..,,distan1ar9* 1l'11t1:umorul tandru"pt-care',se.impletescIn prefatd,;;t.';, i ;;;i ."".1 a. neconf und at al autenticitfllii"'H#ffirrw,ffi,Hft"iu'lsaml deoa gregi: ,,Iegii['din discreliei criei, o exprt-*ru pno"Jit"{t'3;q fraze'dominate de eliziune'Drin scurte, evanescente trAs[turi de qi delica-t-a-penel' -justa'";;;;-;useste .i;;;; o atmosf6rl difuz[' dar pentru;;;t'i" - nu m'ai pulin Pregnantfl'"i;;;;;-mpririt".apreierileB,s cu elesia Ne uom-d-:-I."i:ntoarce. Dunct *oi#l ph5' acum-al liricii fui Astalog'#'i'.r*dr" il#T;tpre'reintoarcereavielii ln elementulacvatic, ce i-a fost leag[n:Ne vom intoarce in Peqtistiu si loculH-;"h ." "*uimi P[mintul6a ochii unui om b[trinva cregte un mal mai aProaPesi din elirn al+- mal vom uitacu aPdGh. Astalog: $ODRON, Etlltura Eminescu, 1970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@.rror r[mlne lntre noi doar lnoturid.ragoetea va.fi. ap[ gi eagi ne vom privi sireni qi sirenee adevlrat[ povesteanu -tesperia iubito cind plouflne legftrilm intr-o frescf, de ap[cu glndurile coadfl de peqtedespicate ln doud..lecorul.general al poemelor lui Astalog (gi nu doar dinciclul Pegtir) e unul exotic. Vom spune chihr"ce maioritateapieselor din ciclul inilial slnt nigie simple ,,reporialL,. cumetafore despre lumea pescarilor, metaiora"fiina mai aelrecare dat{ ugor pptenfio.as[$o-steg de la nord s_a ascuns /fl nu le mat spune.Jllpescan.lor apele l/gi e o rdtlcire suprem{ /ln care- b.roasca..lestoasdrl[i-a piefilut nisipul,,.f,\Iutte airierpnmarile yort lrterare pot il traduse ln altele ( Teamd ueche,)'uru.d de pescari)Textele din celelalte dou[ cicluri slnt mai inesa]e. lnn':J!e, discursul gfuziv-gra[,ios coborlnd la plqz[ ffu? zbor:-:i Je-ag da log$elor care pleac[ singuri 1fotte o frigtur[c:r rnrma me9 +ce mr-gJoarte in lume {gdunind in ea ltoate.: : t ee el e de draloste".fUndeva, Astalog*ilevine hazliu-Iffi esc :-hemere.{_mr-e gregs[ m5.-ntorc{llptr-un Cain fdrd de A-bel /p. nu.pd pot.gti"{!p alt loc sarcasmul e de replic[: ,,Sint fuia.l '.reilea cer / egtj I-n aI treilea cer / (...) ce depirte-i ai patruleaeer". La fel Colind, de la pagini 4b, e o'simpll,,vorbd.,,:::enioas[.bm^ cqrtioA ,lt,*r)rc.l^ .r. L.r' #G,1&;), ,rlrl,^; "*'*"'fr f* frt fr:i:e din erotica ,de idei( qi din foarte rarele coni=iunireale. In Echitibru, foana Bantag ingini o:eclarafie de dragoste, o promisiune de stagnarejeiciti Ei salvatoare in tirnp :Eu aS putea venioa ploaiasi te vindee in somnde instrdinare,de zborqi de oapcana dulcea lu,minii.Eu aq putea venica aeru,l s[-fi scotdin singe chealgulde indoialdgi sd-!i alung durerealntreblrii,- Ioarra Barrta$,1970.Vertebm lui Yorick, Ed. Emjnescu,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

a mers,uflr]i cta umbranegtiutd de mal.$i ai rimine tin5rvegnic la hotaruldintre ziud gi negurinectrnoscutt de lurrurinearnosout de tine,nea,pteptat de lipsd,nelocuit de fiafi.llaxima confesiune din prrzia Ioanei Bantalpoate ti eonsideratd elegia ptirc aegeti tt ,Inima mea, casa mea de spaimE,cobaiul meu cdrungirt de r5,bdare..Unul ne altul ne pindim rurpindbtrc5fi din noigi nici-un semn de cerni,ci o aripdnu-mi d6r,uie iluzia dulcea trupurlui virr.r.Inchisi in carne mE sufoc incetgi ianba urctr libern pe urnert.AMJcr.r^*;Sgestei autoare ne pare tendinfa spre impersonalitate.Ea vrea, parcE, str nu-qi simtl fiin,fa intirn6 implicatdln poem. Mai limpede: fieoare poet incearci s6 nespund cerfla numai al sIu, lucruri ce ru.I pot fi pusepe seama oricui altouirui])Ioana Bantas, r" *r"g;:;:tffJ:::,X;:"i;de insuficienfd a exprirndrii ldurr,trice. E straniu sEauzi un glas emis de o fiinld ce refuzE parc5 sE searate, sau o face fuJgurant. Curn ins5gi spune, aceas,tiautoare nu-gi dezvdl,uie inime, ci :. ...md-nflgorin a sinelui plastrexi,lare aleastr.ciudet, Ioana Bantag folosegte in permanenfd'.onul confesiunii, dar nm se marturiseqte eu adevdratdeeit foarte r:ar. Ce afllm desrpre hmea- spiritului sdudintr-o Ispd.Sire ? :Locuiesc Ia margine logic5gi un sornn interzisimi s,uge meningea.De bunivoie tmi mumific p5n-rlwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

gi llas sd-mi, orrgd-n hum,emddutna albastrl a spinirii.Imi picura-n ureehe alergltura lurniigi ln zadhr pun funiis5-i culm alunecarea.Acestera sintt, dacd ni se dngldtrie form,ularea, nigtecrcrrfesirnni glaciale. 7n Blom,qi ln atrte fro€une, ea cadetn n:,1gorna Lp*"rlrnJlExistenfa patetici este o fugtrcontinul prin lrueuri,prin firi de sine.PlScerile gi durerilesint fugi repetate.F,ugirn de noi inqine rnere,nqi cind ne vr:eincind ni se ,pare ed sintem prega=titiori demnie prea rtlrziu.Sintem din nou gi tn ultirna elipila.5i.Preferim absenfa unei linigtilucide qi pustiitoare ca gresia.Lrdnerr1ui L "wt.,.^i.:In Urica maternE foana Banta+ lnceteazd de a maifi impersonal5, textu,I tnansmite ernofie adev5ratd,melancolia i,mplinirii :Merg rdsuriti ca iedera pe-un braf nevlzutcu toli copiii lnmii agepfide firele pdru,lnri meu,gi tot mai apro€rpe & *g,tot mai gr5bitE,gi-n locul urnrbrei negrepe care-o poarti truipulimi cre.gteo trrnbrE albdmai vie decit mine.Nici de data aceasta Teofil BEIaj nu reugegtesi dea relief poemelor sale. Ele rdmin qi in Schdrnbaryla fatd, ca gi cele din tntiia piachetd, Frttctttloprit, lgGB, alcErtuiri cEr,hrriregti friabile. Circe dd opildS de mototolire a unui motiv liwesc notoriu :Ademenegte-m6 cEtre stincisI inv,5! dacd-r tanefdrd ceard+r urechiLe sr:rfletuJ,uigi f5ri fringhii la picioare.Ad,emenqfe-m6, Circ.e,sd-nvefi qi tu odhtltEria lemnutui acestaspdlat de Dun5rea CerpatE.Teofil B6laj, Schimborea la7970.Jafd, Dd. Eminescu,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t9DedublSri stingace :Coborisem pufin lingd mineqi tocrnai priveam inapoi eu minie,personificdri naive :La moarrtea copilului verii, orrratau plins n:urnai silciile cu adevdrat :Gr5dinile (...)au fi:git la botezcit le-au linut pieioarele.Undeva, este interpelatIon Creangl :-cu destuli asprime !Hei, tu Nici-al,lui $befan al petrii,IasE glurna !Scoate juc6ria eu CiuJut !ca si i se dea o idee despre evolufia hurnulegtenilor:Pup5za ?Lurnea a-nvdNat sI se trezeascdDe mai multi vrsme fEr6.ea.Dezamdgitoare este gi inrlinarea spre moralitdlibanale :.,Si-n'ratd peniru pa5ii tdiDoar mersul apdsat.Cdririle cu paqi furiginu-s bune de urnblat (!!).@f J*rr*L *{*^ J k rl[^^".. Ban-.o, C.l,.r* .JTLQucurat de aterufia l,ui Eugen <strong>Lovinescu</strong> gi a aceluinecon,tenit och,ean de referinli in epocd pompiliuConstantinescu. Acest din u,rmi cronicar a qi carac_terizat cu o forrnuld fbarte potrivirtd modu,l liric allui Vlaicu BArna drept ,,,nostadgie in qoapti,,.Conetatdrn Ecum, o dati cu aeeastd Editie cu as_peot ,,definitivs, ci in destinu,l poetului a arn:rt loco gravd ,frarcrturl, c.e poate fi localizartl arproximativla jumltatea arutnlogiei. Nu vom ezita sd deelarimcd toatd crea{ia poeticd publicati de Vlaicu B6rna,ne referim la c.ea relinruti in Cupa ile aur, dupi vo_lumul Turnuri (1945) mici exceplii _ esteY,lairu BAr:na: Cupa de aur, Ed. M.inenra, lg70 ;www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Lrr"tx L L*e,\a , , ^r*,r!"!'*r^'r;"*"'l';ltrAl.t ,r). ""* *^,* f,l ^r^^^-twrrd .,'oo-nfa/li,rd.,culorile pdlesc lntruritva, fArA s55i piarddinto"g" frdgezirne, cuvintele au sonuri litrnpezi, darse a'ud s,tins,ca i,ntr-odiminea!5 la inceput'ul toarnnei pe o pajtqte asupracdreia soarele e doa'r o aqteptare, o prevestire' Simluriles,uferi db o uryoard amorfire' caJ:e e pl5cutd,ni,mie nu e acut, asuuitor, dureros ; bruma esrtom-I .pxzA gi rningtie lumea din jur, apropiindu-ti-o cu k*'+tTreci pe cdriri, in ,Putregei de PfurPagii ugor de plarnti [i se-ngroap5'T5cerea cregte limrPezi'mi de aPiSa-nece in refradii m'ersu,l lin.Vezi ,oum bur4i Ei bozii strijuiesc,Pe ,rnargini, cim,pu'l vi'u care aav(r1e,Si,gea,t6, clomfila de qcrPirleSingurdttdfi'lor ce-n va'l'uri cresc.Auzi de'li,nrgd brazi cum gheonoiFeres,c arirpile de zada clStin'afi..'Prin crengi, singtrrita'tea ta bru'mat5Se leagdn6 cu toamnra in rurginirte foi' -i . r{r7a" )?,.r-L*, *lbruo'r'eIttu,-Efa6.-In acest sens, considerim cI anrtologia e vinovatde generoasS. Vindtoare lo 1907 (povestit"ii demoE.Mitru) e o lungl naraliune, arareori agitati devreo metaforE, pli,nd de poneif,e; lungut poerl Hofuld.e our, elqgiat in prefafi, ne pare un text foarteslab gi e de mirare ci aurtorul l-a antologat. Ce aprecierees'teticn poti aivsa degpre versuri ca acestea ? :Dar duminici in zori au nivilit peste sate'Ca ni.qte haite turbate,Ja.ndarii cu baionetele pe a,rrn5 'Din casi de ,murer in casd de m,iner,Cu liste-ntocmitewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@Ciutaru c5rpeteniile gretrei ;Se ldudau ci le v'or face qi ci le vor drege... etc.Vlaisu Bdrna prirneqte in antol.ogie sa strule deun fabulpq prozaism d,,zumeaza din colgli furnale(!)21$urtinul iqi claiinE codrii agale ; #C-ti yuiermetalicaE-eamds s.a.rn.d.ftnei statui antice de zei!5i se ntrtificd :G-Dormitai in noaptea plmintului somn de mileniiCa si fii treziti de miinile de vrd'jitori ale arheologilorIn larma stenicd a gantierelor ce pldmddesc noi frrurnuse!iC-Lriar gi poezia eroticd e minati de exterioritate,un optimism genenalizator o ducn in anonimat. Iarcea de inspiralie livrescd dezamdgeqte prin ticurinestEpinite. A$a, pdsirii lui BrAncu:Ei i se g5sescexplicalii ,,nois :Acr,rm sprijinit pe coloanele f'urna'lelorCerul te-rnbracS-n zale noi de scinttei.In sl6'vi1e I'ui, sfiqiate de ciderea lui Icar,De unde rtofi ingerii Ei-au cerut transferulin muzee (!?!),Penele ta'le ard in resfirarePol de arc volttai,e sPre zenit.CintireSul brumelor e, aici gi in muite-m,u0te altelocuri,, de nere,qr,noercut !N-are rost sd citegti pind la oapit atita carte(circa cincizeci de sonete) citi qi-a adunat, surbintitulind-oVarialiuni pentru speranfd, tenaaele versificatorAdrian Beldeanu ! Pentru e5, vai, noi ne-artinc6p6ffnat sd verificd,m ac.easta-prirnele eitevasin,t su,ficiente, absolut nimic in pltts sau in minusnu sunvine ull.erior. O fioroas5 glerialitate troneaz5in paginile lui Beldeanu, jocuri bitrinicioase derime, potriviri de sonuri pretenfioe.se (,,Madridu-git5vdle.n arnbitii ona().Singurele afrcid€rrte in aceasti trnase, tiritd prinp€ini de nobilul mgtronorrn aI sonetuhri, sint frecventEleabsurditt5fi :Se macini in srcf,nd'uri Piunii;Adrian Beldeanu, Sonete (Variafiuni pentru spe'ranfi), Ed. Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q,9Preapietroaie rolii otirnend etope (s.n', ?. !) ;iar rnina, smochlrtd d'e panoplie elc'adeseori trebuie sd constali cE dintr-un soneteou oJfrnl- ra* t>t- ;lvvie. ** b!$Sereazanimie, totu{ e.vfin5 a capriiilor haegratuit 9i fdrdf,rdutui, cu surPort de rime' Toiulsperan!5, oa in acest catren :Vid curn vr-dcani porniti in bejenii'revarsi cascade spre lei lingi sohit ;gi gheare-n fanfare juPoaie feritsoarele ocru urnflI vedenii'Teribil : ,,gheare-n fanfare( !"'r*#**,ffi*qffi*T^ll- ..J)unaJr^':S5rut cel mai trindr rp6rnf,ntce inc5 se .naqteddn soane, din mare, din vfntt,din sfintele ecoicilor moa+te.$r;ff' '$i unde,lumi,nd te-orornicu veidea fognire db tr€stii,din d,ulcii qi-amarii rizorniai destr,rn6rii aces,UiiDin oohii rnirifici ce-apu'nla prag,ul de lut aI rninuniisuLr zdri cu uirni,ri dle pdunrotind ,peste farcerra lurnii.O att5 scurt{ i,nranta{ie, ludy copil, d5 rn6surxadezinvolturii prozodice la cane Ion Brad poate\"^tr'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

aggu[e,,Jfrm.*e$"-detj"- [ P.^' )Zlele ia-mi-llg d5-rni-Ie, 'spange-Ie l,i"nigtea srffirn't5,coaja de olirpe gi v&rnile.{ti\r*Dif, \r-^,rt A'd t^71i}^^& *"f"M+'L qnmulte alte cwnpozitli Ia oare rezeilvele critice sintnumeroad6)'i_Fgrrnru'lErea acelur obseclva{ii mai poate incd intirzia,dorinla noastrri fiind, deocarndatd, si relev5mciti,loru'lui 6i a,l,te izbinzi ale poe'tului. O bund ,poeziepoate fi cunsiderart5, de pildE, Rdsdrit izrierio,r, unde,,1'oi,nicias exieri'oa,rd (care pare a fi defectufl cel ,rnaiqPa^r4 *L[^i !) a. &n*ri. s tr",i. f"J-.2""L i.. flur- }^ ^rnit^Xi,it",Lt,n ceas al rdsdriturlui dre soarei,n care ochiri ni-i sp5rl6tm gi fa!a,ca-n arpa cerurl,ui mn rnmrrte oilbde fulgere j,ucat ,in hrora lor...Prin ee se cararlterizeaz5, iin fijbra in:i iniim.A,modul poeihie a[ lui .t]on Bnad ? i{oui ni se pare cincy.dI- r.enifrofu flrar*W o ^afJ+;c(,\^."; e{LNo _itate in abo,rdla,rea oibiedbului: ai mereu senzaflacd el pune inrtre obieot gi anl creator tr,n adJectivCemonstrativ. Simplificind, Ion Brad nu va simtiIuna, spre exernpilu, ei aceastd. tuni. E aproape cu:epnftint5 sE ti-l i,rnaginezi, asemEni lui Li-Tai-Pe,c5lcind, infiorat pe supradarfa ogiirrditoare a laeuluipentru a se face una cu asknrl obsedant...Discrursiviitatea insole.Ste mutte din poemele l.uiIon Brad, mari strialiuni de prozi intretaie u,ntext de obicei ingrijirt qi mrebaforic. Adreseori, c5utindsd ,,innorbilezea pirfile neinspirate, poetuil cadein abstraciiuni prerten{i,oase, dmcu,rajarrrte!Bratele ideflo.rle-ai adincit in a,streqi r5d6ei,nile in pir,mferdil,urninirnd ou aripile vastede fulger literele nroadtreintr-un statornic inceput de er€.Incuvoiat pe c5r[i,c-,un pl,r.rg de platin6... etc.De4i materia ,prim6 trad',itronale rpoerticn este folos:5abundent (ashe, aripi, ftllger, plug g.a), lipea;:spiratiei nu ,poarte fi asaunsS. Irn poern'ul urrnitor,Hetenii, Ion Brad ne oferd dsud veusruri de un exosurprinzAtnr,=ar minind intregul text ce urrneazS :i5ra 'yoi aq _Ii Saher:a,3$rf[et de rpiatri - cimi,tir-r..s.:trraT ipxterimi,batE se exprirne aici prin cdnr-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\.."ytarea elem6ntelor lirice Ia mrari depirtdri, ff,rd folos...CtrtA prozi qi discursiviitatre in poema Cort-s'tructorii:Am petrecr.rt toatS noaptea cu ctintec qi gl.rmepe ruinele hotel'uiru,i,,Ttartsdrts,hotelu{ tristefii, a'l ,trecerii grilbit'e prin l'ume'Erarn noi 9i l,una rpind-arn trirnis-o-ca pe-un coPil la ,ou'laare.$-am linmrt-o a+a' ci,nrtin'd, d6rim{nd, plni-n zori,cind arn i,nodraat prirnete beltoniere ou soar€qi construcbocii le-au turnat in noi temdliicroite de rnf;irnile lor.O zurprizl oderi un veohi poem al acestui autor.:otiorlat Mcmci gi datat 1953 ! E un text c:r,ne oon-:razice su€w o i,rutreagd orientare de exterimi0ate aixii saIe. Tcvtul e aibi dtirmt, sd[qietor gi, cu runeler€zerve -totuqi -la anecdotica strofl a doua,],lsrtei ne par€ o poezie definijtorie. Finalul se flr-'.:re neapirat transcris :TdcutS-i lacrima flr care spuqrcr-lrdnrtul ce-mi rirrnase,leg5rn{nt,azi, cind piriu( glasului fl5lu ,bunqi-sounde limpuirnea sutb p5rnint.E de mirare cnrn, 14 ani mai lirziu, Ion Bradpoate=aida asemenea gagS{nibii false:!'ai, vai, goruTr b6trin, te-ai inrtsitca,Lm adolescent indrfutctit.A trecut pe lingi tirne o boarede fii,n{5 palidE, bremurStoare,cu Das ame{it, cu r5suflet brumat.Iar tu, po.et romantirc, te-ai gi inviforat... etc.Cbsesia fundamentalS din OrgTo de m.esteceai este-=a a locului de ponnire, originea ooncretizati geog=ie(,,finut 'al surilefultrli") in Transilvania, lara:::trcag5, in strirrnogii de sulb glie, ln fii,nfa i,nvocabir: emolie a mamei. Cuvintul insu,qi, adici ma,teriarspimflei, e l,uat de Ia rp5rinrfi :Din nearn'ul meu iiltins ait o p5dureCu Jirea tui dn lerpi qi piehre duneTu mamei i-ai luot ou'vlidtu[ blf,ndS5nu rpiard 9i el cu ea-n monmf,'nt,L-ai pus aicn de strajd la inltrareSta,tornic peste cliPele atnar€,Preverribor cfrnd zilele-s prea 'buneTSout ci,nd sidt rprea mmlte a ne sipllne'C\flintul rnai riwti't ca un si,rut.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tl- J",LF""'d'gtarnpila aplicati rpe un vas de cult, deeco-lscriplie,E.it in trmni cu rnai rbine de doud dx'enii, la Sarmizegetusa-evenir-nent arheologic de mare rdsu-Po€bul ir:'terpreteazE cunel in lnrrnea istoricilor-mijloane proprii s€nsu[ : ,,Deceibal fiul (per- 'latinessulpuer) ltti Srcoritrbs'. Pe actul de nagter,e-Fbarnea de fiinfS, aprig6 sete,a,Decdbal fi]url soo{bor{torDin Smrilo rnunteile,Scorilo ffiurea,Scori,lo regelE qo,r,Dec€ibal fiml,Decebal ,ultirnu'I,Decdba,l soarele r6zvrdttitor.vie peoetaa,Nu ,te mira, sinrgele ,rneru !Din retezatele vine.Riul rogu s-a-ntors indpoiPini la tine.Nu te su,trernura, creryteburL meu$i-o tine s-a-nrtoa:sDecapitatulSpaima Rornei de marmn:r5Capd lui pE;duros.N-auzi sum dntgUn fluier de f,ag,Un fluitr de piatr6,Un flruier de oe ?Supdri gi in Orgo de mesteceni un rnai vechi ticpodtic, qi anume, acela de a personi'fica l'ucruri 9ilocuri, eare stau de vsr{ri despre mrto (qi cu ei),intrebind,u-te gi .intrebndu-l de ce le-a uirtat ? A.qain.piesa in toate :C[,rnrpul pdrintiior mi-ntredbi unde s0nt,De ce nm-l mai mfngii c-o ad'iere de cuvtnt ?Ziduri'le, ou cr,arresf,uri de tencuieli irrcl tlde,$crptesc noi'lor stipdni : nici pe noi nu'n'e-aude.Alteori, intonarea lirici aurge modest, fluenrtS,'perime locale;fN-arntrbrirt ta$a degeaba;pi,nd sus IaGrlibaba ! {Oarneniig ohemali de vremi .[pe submunli din Iacubeniqldryrninaffi de rime parci ,,datesete qi Secol, iar paiilnea din Peisa j intim rimfinewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e,indepdntart abstractdl poetul vrea sd musteJku foamealacomi. de prunc,4sin'ul Ei dtrtrce Si amar;flcertiludini,lor ce le-a'l,unga.J Cr.*;6r;[,r. ta^, 1 trtL wlru"'t l-' T , | . . ,.,LJ,\tf-L$a^ Bx*^,nT{k'-L.,i...-nn^nJ,i,-Xr r-"*ff(r- t^ 'i4^ cXp^i*-mari gi refuzu,l or:icdror Sanse. Vom prefui poeziade la paginile 17-78, unde toarnna e vdzurti caultimd cl'arifiaare :Ochii nu mrai au ce feri,ln spatele fiecirei gene se scorojegteo fmnzd,un milion de fn:nze ne inmoaietrupul sc6.pat de ori,ce taind.-_hr N''se impune gi o bine condusi elegie a prafuluiatotst5pinitor (pig'ubos expli:cati in final) :Din spatele geemului n-auzi culoareacurn adun6 praful ?De asemenea. vom remarea $erpii, qi, mai ales,catrenul lorba:Am gters firul ierbircurn lustruieqte mama icoanam'ormintului, ln crare zac fiiinveliti ln tinerefea ei.Vieiul grav al poeziei scrise de Liliana Brateg nepare mmplicarea in abstractiuni lipsite de prizd lareal, complicare ce atinge adesea limiteie noncomunicdrii:Au lurat mimetismul in care neinvelim impotriva mi,Pirii ;Cu dinfii bal,am,alei, spinz,riiori libere' pentr'.r or'lre pieere, rnli-ern grebtratpdru'l nryinit;Bolta cu ochii stinqi tine in brafe putereaghearelor tocite, leii mei au ln giurd aerulpref5cut al ameninldrii ;Cu undifele ternperaturii amtEiat ur ochi ,in sfera miEcdrii,{i de acest tip s-ar putea produce in serii nralr.i."*"-pleieLiliana Brateq, Coojd pentru aer, Ed,. Eminescu,1970 www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q9O decentd poezie intelectuai6 scrie Liviu Cdlin:]Ii simt agdtat de coltii elefantu'lui'rlr fiecare zi f5rfnd, aceleaqi miqcdri,sint c.olfii din fiJdeg ai timpuluiintorgi ca primul arc de luni pe m6ri' ("')Sint o pasdre, un cintec de aripd deschis5,c frunzl cu soarele in ea,sau poate rotirea coPilul,ui cu vise.are s-a ndscut intr-o stea.$i fiecare migcare Pot s-o incercliber, ag6[a,t de fildequl tareca qi cind visul ar fi un cerc;i steaua aluneci vie pe funduri de mare'(Cintec in titnP)icnuri estomrPate,=d-aneolie, tdieturd a sobrietate, o anume delicati=.-shri autor. Im,presia ct ne-o di este cI el insqi:. c'.rnefte attrurile qi insuficien$ele, de rrrtrne ce nu'-o-azd trasee (€ nu-i sinrt proprii ; iar abunci cind: 3ce, +A destul de rar, fr efectul e cel previzibil.---: )Iemento, de exemplu, graviteazd spre tipullta:in Sorescu:De vreo treizeci de anirimin agetd de ultimrul vagon,iiindce n-am vrrut sd curnpdrca altiibiletul pe care scrie ora qi loculurrde se va termine cil5toria.Tot spre arelaqi model ,trimite gi?srcmber:tonul energic dinUita-ti-vd cit de inalt sint,punefi-v5 daci vrefi ochelarii de soare,de pu{ine ori mi putefi rvedea in lumindtinind pe genunchi Cum ud. Placegi pe Shakespeare scriind pe genunnhi,i meisonetele cu fiinla efemer[, androgin5.tSecerindu-i ceea c€ nu Ei-a proptts 9i n-ar puteaa" rrc,ena aceasta de o distins5 paloare, cu aerul eile solihrdine orgolioasd, nar intreruptl de imboldul:'rnr:nicirii, ili lmrpune o idenrtitate lirici dernnd deaeelie- Nu e varalrurl vreunui talent globian, ciLiviu Cdtin, Identitate. E.P.L., 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e9o $@pte, pe care o po[i pierde drarcl auzu'l ti-a fostvEtimat de algiuriile anrrerute. Ling6 trn agitat c€ gesticrrleazS,miqcdrile misu,rate gi rare ale unui astfelb r,r& fird DX bu.d Nhgr"rrfr, 2 *etd e l" -Iture inai calm^d pentrm a real,iza, de pi1d5, o cutnparatieca aceea din Mutnfii, unde o veveri(5 leglnin-Cu-se pe o creangd e asernuiti rurei lacrimi'pe cale dea c5dea in ticere:$e leagfurl muti, ca oriceh L-Iacrimd(.Presiunea instr'urctiei asupra versurilor e una desubstanfS, rar se intimrpli oa ea sE fie fastidioasd.'In)Iitologie de fiecore n, Liviu Cilin faee acest pdcatneoprind poezi.ua- unde trebuie, vd,tlrnind-o cu o aluzieoarecare de culturi:Taie incet, ifi sptm, mdsunat, cqpacul tindr,ca seva sd creascS,nu-!i fie team5, mpacul rrra cEdea La tirnp,rersuri ce ar fi putut marca sugestiv finalul, urm'atede inutila precizare :dar urnbra lui 'rearlminepentru trecd,tori, perutru tine,ca amintirea lui Oedip.Este interesant pentnr unele tendinfpdin litenatura interbelicd drumul poeziei lui VirgilCarianopol, care a inceput cu exercifii de suprareaiism,pentru ca, ulterior-qi nu dupi mu[td vreme dela debut ! -sA se orienteze spre un cintec al nostal-7-'t; \X oX,.E uqor de constatat la autorul acestui volunt 'rocatiacintecului pa'triotic-nalional. Arcest tip de poezieigi are specificul siu qi el se cuvine a fi infeies eaatare. Poezia patriotici a l,ui Carianopol are- lucrulnu trebuie si ne mire prea mult -un pronunfatcaracter didactic, unul din scopurile ei m6rturisitefiind dcela de o educo in -spirit na[ional-politie.-InJCUrrni c^^JtDift\')l'jgetul cintd (gi verbul e cel potrivit, aici) durateleromAnegti, chipul optimist al tdrii, propria comuniung\@eniilui, igi indreapGnecontenit privirea spre strdbunii ce stau la tenrelii l.ln Trepte intenfia didactici transpare : ros-:ul fiecdruia din noi este acel de a trdi exem-Virgil Carianopol t Cinteee1970, in coleefia ,,Columna'romdnegtl, Ed. Mllitard,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

plar, asffel incit s5 devenim qi noi ,,strlbuni(- a-died trepte de nidejde -pentru cei din viitor:$i oriunde pasu-mi punTreaptd-mi este un stribun.Sui inalt ca origicineTrepte care-au fost ca mine$i trudese, ieqind dln veac,$i eu treaPti sI mtr fac.lntre poet gi Fre existi leglturl indestructlbile, rispicatdeclarate :Eu nu-s cuc si stau in tlneDoar atunci clnd ml-este bine (...)Cum ar fi viata s5-mi milMi-egti qi veac qi c5p5tti.Ai fost leagSnul meu sfint,Mi-oi fi miine gi mormint.Autorul preamdreqte, in versuri lnsuflefite, aerisite,parci ficute spre a fi recitate, semnele liintpinalionale descifrrate 6n obiecte Ei vesfuninte : iia,oala de lut, qtergarul, e6maEa cu riuri, scoarfa, fluienrl.Umilul instrument muzical apare intr-o lu'mini de mit:Paiat al doinei, flurit din ramuri,Cu ,.ase caturi, toate tot frirnint,Ciobanii-i bat cu degetele-n geamuriAtunci cind cheamd cintul pe p6mint.PreferS,m poeziilor de adresare generali citre in-4 l^^,fu ^tir.i; qjor*ll- Ie i*AruJi L ,,\q...-[*rtiptJ.' ?", 'AJn, {"T"#t*; PX^o.cetate invincirbil^d (dtliar dactr spulberatd adesea) aEinlei nafionale. Pe tdranul romAn nu l-a invinS cuadevirat nici-o n[vdlire de prin veacuri, el ducindprin datini gi statornicie greul permanentei noastrepe acest teritoriu. Acum poetul se poate situa in spa-;iu or claritate (chiar daed versurile sintpalide,-lj*^l-.ry"u strine finindu-mE ae SUe,4&u altade prezent Ei de strdmo$iu...E o ipoerizie (gi o abdicare !) din partea criricuiriisi laude wr autor doar pentnu generozi,tatea ideilo"lui. Virgil Carianopol are in acest volum destule poeziireeilizate artisfic (gi ele sirut cele care ne intere-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

seaze), dar credem c6, ln ansamblu, niveiul literarnemullumeEte. Cursivitatea marcheazi prea adesealinia minimei rezistenle stilistice, declaratia infocatAdevine verbiaj comod. Prozaismul, exprimarea precardartistic abundi : ,,caldul unui pic de liicers',Japteie-nflorescs, ,,Spre ce-i lrumos sl mE' ridic''.,do*l *"a, fierbintes, ,,visul arzitor(, "Aufostrremuri aspre, de durere, / Cind am fost in lttptengenuncheats,,,dind farmece simfiriis, ,,I1i dorescmai multe fabrici 9i goseles, ,,Din ce in ce mai caICqi luminos( etc. acestea sint pasaje de gazetdrie-inferioari cu sintagme imprumutate, nu alese rc'stiripoetice r. Ottenio este o foarte slabi compunerca poetului originar din Caracal, cu personiflcdri:Oltul ,,ii face curte zl de zls (!), frumoasei regiuni-Iecioare, ,dar Jiul carei c'tnti / S-ar mlnia'pe dinsa&c-ar gti !( In Incercare, Cintec dttpd oni 9i Tdrie,Carianopol arghezianizeazd pin6 la ticuri !Mai sint de semnalat firnpiediberile de 'resrpira[ie9ictriar u,nele violernr$e grarn'aticarle : ,,Atrn ooiindat dargi-am do,ri't (!) rneleaguri / Am dat ce'a fost darqi-am voit (!) s5-mi dai* ; ,,Mai se-ntrevede-n trupulei...' ; ,,Egti surfbninf5', ,insd 9i i'tlbiore, / Da-s ferici/t,in mine, cd te ams (siilrnic, abstract; nm pofi fi fericitdecit in tine !) ; ,,di'n tot ce scri'u Ei voi mai serinaidtesg.a.@Reci manevrdri de vocabule, conform unei dificilde inteles arte poetice, astfel rsanmatd :Steruiginduiui ii oautstraiul seneului firavdrumulculpa forrnei luciicit din dt rtrrnas trufaq.Unde e lirisnul in asemenea nlstruqnicii versificate: ,,Cuprins necuprins / curprinzind(, ori din obscuraop€ratie de mai jos :s-ar zice c5-mPdrlimo pante din Parte unorqi mie o pante din Partmiar parte din Partea a,ltorgi mie o Parte din Parteapirtii rdmasecurine-s€ partea rimasiplrfii din Partearilinduror o parte,Ioan Chelsoi,neascd, 1970.Inthnpinare, F,d. Cartea RomSwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ori in simplul joc leximl:bl,estemblesternablesbernat ?...Ion Chelsoi, autorml volurnu,lttri Intimpinore, eatras r;i de liris de idei, hunducind conceptele prinstihuri eliPtice :In ordinea densit5lilorideile marteria;iII{IIilanmestee irnPursearneetec6 irwers 9r PursPre un mai oakn nedecissPre un mai'Pur nedecissPre un rnai nslt nederis ;9i azile miinile (s.n.)- devin nurnai ieri.Aceste operalii exterioare poeziei pot fi caracterizatectr lnsegi vonbele aurt'orului :dmnicl mintm ctrgetlfluturd vonbele

t5lilor lor diferite. ,E, ,mai fintii acel o (Olririac) pecare ii are 0n plus poetul din laqi ; 6n corrtinuare,eonstat5m gi rnari deosdbi'r,i stilistiee.Ion Chiriac intoneaz5, de preferinfE, un cintec alvechimii, fi,nttr-u,n rnod deBtr:l de personal. Pentr,u el.dacii, voiervozii, Miiron Costin, Moldovra istoricd sint,,.^ Jrort , ,^J^rh', d i u.lat;{; f.,yNX-".. tra e vizutd la modul folclorig cu senindtate :Deci ia romAni celui rrnort i se face morrnint in aerSd nu-l gdseascd nirneni ; crengi de steleIn jum-i i se pun, ou l,acrirna I'ui Dumnezeu pe ele...Tabloul e ,nraiv gi rniqcitor, ca in icoanele pe stide,l5rdnegti ; in drrum spo:e ederl cel pieri't se intimplici mei qi :...Intirzie cd-i drumul greu gi m'ai gi ningeIn calea sa cu-aripi de 0,ngeriCe sub oopita cailor se lbatInciit ,lumina stelelor m stinge.Iar sus, la capS,tul d,mrrnu'Iui.abisal, se vede;[,guraraiului rpe care plinrge plopulj/ ,Cu frunzele rrificatede respirra$ia lui Dumnezeulpoldorvei i se inchinicele mrai rnulte din liricele lui-Otririac, el se desfatlvizind, cu ochi aburit de istorie, cum :rf,LeUaaatrece rpe Marea Marmana &3aic cu rnoldoveff deghizati"rfcumop6ru{elede Tbr5ila legdnate / se ctatindcind pe-un butuc, cind pe celdlalt UuTtc !...9itrec c[,nu(,ele pe Pr,tlt [n sus".q-. '1,. uoJ* &oLL ^/J.*[, ?^ C/"il"^, t'...I#ot;,-lnf*rn$nn,.ir,-,k,Clrci'umarul vin adruceIn ulcior cu lutul dulce. (...)'Struguri duJcj am rnurit qi-au inviat$i-n pahar cind eurge vi,mrlParrc-ar cuqge fins5qi urnbrra lor crreasc5Rdoorind ce nu-i rdeoarePind c{nd ln l,ume pareHanul oa o cupd rist'urnat.i.=lar :n arf[a pame :Cresc ulcioarele cu vin oa nigtePere cu seminfele in ele reei...Ion Chiriac e ,un minor, actul s6u poetic e lipsit-Ion Chiriac, RdsdritIa.;i, 1970.de latd mare, Ed. Junimeawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

de elevafie, lucrnu vizibil mai cu searni in precarelemeditafii dil Diuanul sau gilcanso Poetu1,1 clt rnoartea.uA.utorul vorbeqte la repezeald, do'rnic sd spundtotul dinrtr-o suflare, qi sintem de acord cu eI c{ndsocoteEte binevenitd o inrtrerupere a dis'cursului :6l ,,Aho, cnpii qi fra1i, !QRri!i-v6, md doare inima, /!v."ru si giniLesc (s.fr qi sI rdsuflu rutin[[""*despre aceasta e voriba, poezia sa fiind arrnminlatdsd ricnnn! !a ni.rreiui q5.g6lntciei.Pe Jingd titl'ul cu desdvfrrr9ire rid,i'col, in pladteialui Ion Otririac pot fi ugor depiBtate naivitd|i ce teindeamnd, in cel mai bun caz, Ia dmbet. Inttr-o Scrisoore,tindrul autor rosteqte urrndtoarea invocalie:Oh, Bogza B'ogza, lama sabadhtanni,-Pe sinul rnor'{ii c4md, uoi face nani (!)Arn se rnd duc prin vis cdtre,fi,nttni$i-arn sE mi rog de aPa vieSd vie sinrguri sd-nnrieVreo doiqPe scririrtori romdrxi.O apostrofE zorilor ne delecteazd :ftrn de nu ali invifat aeolo susLim;ba dacilor, cei rnai cinstili dintre latini,strdmoqi pe care-i clineazi : ,,Dacii, sirmanii, sdraciis'Pers,onidi,ciri 'pueril'e : ,,Ah spune lanul de griu-ov[zul suspiniB etc' Supdn6 gi unele for--/ Vai -mulSri vag agram'ate : ,,Voud ce si vI ur" (in locde urez), ,;inc6 mri mi stngdc' (se spune : rni naai"') ;,,md pribug*, ,,ja1ea lor j'alnicd", ,,Gtin (pentrucefuri).Se impune, in cazul i'ui Ion Ohiriac, o reeonside-4n L('h,a.nc- n at',uk ynhr.'V'^^^a4'va simli ,cu adevinat, oa in acest expresiv distih dinNoapte de 4ruil notl, oJrn:tdlPil'e mele taib Pdmtntulcd rnurulii md trag ca pe{rn pl,ug dupd ei.Poet aspirind sp,re gravitate, Ion Chiric vedeIurnea de la indlfimea genenalizatoare de unde sez5resc : fenomene, obiecte, lucruri, mi,$ca?etrZh-ica [nnoliuni de fi'lozofie. trl este ohsedat de genez5, apldrnddi, a plds-mui, siminfid,, iasor, aeestea sl.dt verbeleqi substantivele c,ele m,ai f,recvente fln anevoioaselesale vers'uri. Nu e o ditlicultate a flnilelegeriide sensuri, Ion Chirric ,rru tre{buie considerat u'n ernndtic,gindurile sale ne parvin'ou destuld uqurin!6 ;Ion Chiric, Ospd!.zl Pdmintului, Ed.1970.Albatros,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ie voIrb€ Ia el, rrnai dqgrahI, d'e o d{ticulta'te e exprimdrii,frua poetied e perrnanent inc'rtrntat2i, lipsitlde fannec, orboei,toare.Despre sine ea identitarte creatoare pobtul qpunetn poema Monasilabe.' ,,Sint o unealti pentru' z6-mislirea de lucrnrris, vel:i sugestiv, in eare remsr'cimaceeagi dorin!5 de a trece de cintec spre luclltl z5-Eislit, 'palpabil. Despre un poet se qpunes, cu urec50 de 'ani in urmd, ci e ,,un ongarr al poeziei", caun instrument dn'uzicai'ce ar intra in rezonantS' Chiricse doregie mai mult o unealrtl de fiurar. Verrsurilesale qu tendinta de a cdpbta 'rnaterialitate, relief,gi ne+ 'trecut prin minte cd acesrtui autor i s-arpotrivi satisfaclia soulptorului i:e atinge cu rniinilerodul chinului sd'u.\n Coneriuner. "una din ipieseie cele mai bune dincarte zdmislirea e v5zut5 in cea mai impresionan6to.n/a a ei, naEterea umanl :Cu aburul nediinlei inci-n privirevine pn:uncul (iPfinddd din m,iini, {ese'ui'miri ou uitrnire,se-rrfaql in legdrturilb noastre pl{ngind- (...)Legat de ttoate crcllurile lurnii ca un catarg de m'arepruncul cregte abr.rrind gearnul rece dinspre noaptegi se'bucurl pdrrn[ntul legdn]indu-1...Cind un .poet tinir ni se tnf5tfigeazl copleqit de oobsesie ce-i strucbureazi lntreaga @rte, sint semneci eI ane ,,ceva de spus( c[ se dlA 0n drurn spreexprimnarea de sine. Ion Chiritc triieqte ln perrnanen(dmilacolul lnceputului, aI ieqirii fiin$ei din nefiin(5prin gestul decisiv de creafie. Voluptot*o pld^*nuirtie, in aeeastl ord'ine de idei, un trung F€D, in douSsprezecepI{i, despre o genezd noui strrb un alts@re, identificat cu tnghelatul Saturn:Noua rnea fiinfd plimlditn trudrnicneqlefuiti i,ns5, gi fir6 ttrup 0n eas-a pr&vdJit o dati gu ealea ig,noratdredevenind sim(nfi de innqrlti stea.Poemul spune cu multl dificu'ltate, adesea nuavem inain;te versuri, ci si,rnple fraze eseistice, teoretice,.a ,c5ror valoare scade qi din cauza lexicul,uisdrae, imprecis:nici searna nu iti daicd printre altele infulecigi ade,vdruri srndlluite qi gingaqe erori ;simte pe gi,t adinoul cum in singe omulochii iubitei plantindu-;i sieEi sentimente ;{Pe rrte strdine, Ion Ctriric devine de-a dreptul copiltum:www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.cl e o temelie. B geme de semnul lui A gi a lui C.DacE trecem departe, la F, de e:cem'pluferitcirea ca F nu existtr.hr este ca R (nds) M (mugumire) ca S (satisfac[ii)/ lincintare) I (iu,bire) p (poezie).Gravitatea dernersul,ui poetic al lui Ctriric poatedweni cindva convingdtoa,re. El e capatbil si vadigtun :ln imperiul punctului rloate, oh, pind qi risulse coloreazd de la sine in DSBN,sd audi ,,in scoica din pldsele platinates cum ndvi,-leqALin golyl de nerwuri 4[ginauri de fiin{e, nefiinfacare muge*Jgi"t sernne, deci, cA nu prea tiniu obiec_tele in care-el se ascunde gi ciintl ,,prin gurile necu_rintdboare" desohise de el lnsuqi tn fiin{a lor vorputea sd capete glas.Din poezia extrem de inegali a lui Barbu Cioculeseu,demn de atenlie ne pare fiorull de autoironiece stribate in rnulte versuri : Luna park, ofer6,un prim contact eu arceas,ti inclina$ie autoironicd :In parc unde faunul naiu-si rnininci,Ii scuirpd semlnfele_n iarb6,Din coamd ciipegte...N,umai eu odtez dtr,pd detele seriiZvicnindu-gi, perechi,Sub fusteCoada de pegte.Imaginea fiin(ei naito,logice, tmebros vitaie _ fau_eul -care-qi rndnincl naiul este ineditl qi suges_iive. Aluzia din final, la sirene, discretd gi hazlie,di o mEsurd a ferrtitirtdtii teu:erru,lui de mritologie clasicipentru acest autnr (nume, i,uemri qi loeuri derrit revin cu mare freovenld in versurile sale). InIlion V Jluturii sint ahei oe stac5 Tnoi'a llmpi[, toediroruic ai inteligent, fdri sforfdri, eohilitbnu,l compozilieise ,refin. Fluturii apar :Sarind pe tlrm de aur cu lutul de prin gropi;\:orbi.nd fln rinduri strinse flr ,casca peste odri.Pe fiecare l-e lialut CIn poal6\-enera, Hera sau o nirnfd goalS9i i-a teslxt din pudri c5rniqile de zale,S5 zurtie de pofbe cind tropdie prin vale.Zborui z5nartie spre flaclrf, arre semnificatii maiBarbu Cioculescu, Media luna,1 970.Ed. Emineseu,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I lZo\\:,arnple d,ecit simrpla retratare a ,rnodesbului ased,iupapiilones.c in veqminte ahee :Ei vor si-mplinte capul in flacira egaliAmarnic sd-l intoarcd in bolborul'de smoalS$i pin'la briu sd intre in trupul de'trurnini-Si stringd gi sd lingd vdpaia ce suspin6.Cu spada groasd iute, cu eapul'inrainte,Izbesc Ei cad aldturi pe ciotuni de cuvinte.Registrul senza{iilor sale'e destul de bogat, BarbuCiogulescu reline gestul enorrn, casoada de hohote,nEvala ,tonurilor violente, dar gi migcarea delioatd,apr@pe insesizalbil6 J,,Mi "*agazd o frunzd pe umiris{-i, o putere fere grffarte"1fode ni.9te fabuloqi miriapozide paz5, intruchipiri ale inefa'bilului :/O mie de ooarne pr6tfoase-a'u;intins,Din rpicioare oa ,geana-€u b5tu't,Trem'urat, pierdut$i nu te-au vEzut.O vinovatd d,ezinvolturd pdrgtr,begte actul poetic alacrstui au,bor, el t i slobozeEte versurile in tikrnd, ginu o d,ati impresia ,unui arlbitnar da onat rifnelor :{,a* visat noapte a de.iunie.fi3rnaf,uf rndrii md trdgeavisul de fwie, Sa miros cen-d greu, de petunie.dihnaerrnisiei s? dsgraae az4 in,proz,aism ;[r,Atelefoiai Ana. A rfelefonat nana./lA trecut ana-a] atrecut Sandau;[ales in stradd, cofrdugul gi-a terminatpoeziile" q.a.m.d.rlnrudrlti cu prozaismul este €xagerarea tip Seicento{!Ai strins toate ,undele 'rndrii fin buclele pirului,(lrea,negri !i-s oehit, intuneci intunericu(fesinul tiu rotesc constela-tii{{versuri pe *.u i.I".privi cu interes un G.B. Marino sau G. Chiabrera).cf.AceeaSi tihnl a emisiei lirice lng5duie sofistic5ri ob--scure efD""a-rg fi steraua din cregtet, focul din unghilJilI-ary pedepsi ou o razE-n rlrunchi(.. /C, ,t"*"-n." p=frlui*i se intimrpld, ca sd reludm vSiEele autoruiui,cI n[nici cuvintul nu se dovedegte/ Ci ca uncui igi lasd floarea-n ele$fe...(rt-Existd oare un caz de injustilie literariIon Cringuleanu,- pe care acest autor l-ar trli, ala cumrezultd din titlul culegerii sale gi din declaralii mai eiplicite(in acest sens, auto-prezentarea de po ultima copert5. apiachetei Ritmuri romdnel ? Poetului li place s{ se tnfdligezeca un solitar neinteles: ,,mereu la de drtare de grupdrilede poeli gi de glorie lmi port, de unul singur, prin iume,rogtu.l".Ion Crtnguleanu: TRAVERSAREA NEDREPTATII, Eilitura Eminescu,1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

324Noi credem c[ vinovate de aceastfl situalie slnt amln-

6g(Ne-am tngdduit s[ subliniem formul[rile pe care le considerdmpretenfioase.)In sfirgit, s5. remarc[m gi nigte amuzante oralit[fi naivgifiitoare, unde dramat_ismul e sugerat prin lntreruperi ceTrlHlTliuf,,;ixBl4s'r:"H.',::prlrigureazdlfera-ir- Ion Cringuleanu este un poet de talent care a gregit falide propria inzestrare. In lo6 sd mediteze asupra "ar6i sale,sd inainteze tot mai conqtient spre maturitate, el a rdmascu. tindra sa penild pe hlrtie, f[r[ lntrerupere, agternindnoian de versuri gi carte dupfl carte. Nedrep{atea la-care sereferd, ameninf{ s[ continue, ln aceste condilii. E vorba deasumarea maturitflfii, de pdr[sirea, oricit de dragd i-ar fi,a acelei poze de tinerele stagnant{, care- de altfel : tiYenea, uneori, bine.Confuzii qi ,,copiltrrii...s Tnnira poet6 IoanaDiaconescu este atrasl de o mullirne de formuile carese poar,-t6, dind ecou cu destu,ld arplicalie unui rautorsau airtul. Strtnse tntr-o carte dezavantajoe de rna_siv5, oompuneri ce pot refine o cllpd atenrfia, printrranurne prospefime, se dfilesc. Arbitrariul irnaginafieinu are roeituri ar.tistice :Un fluture cu oohi albaqtri se uitl dr€,pt La mine.Da, cu ochi ,albagtri, qiDacE nu ipoate zbura se,uitd. Si afit.Sonor gi c-opil6ros, foana Diaconescu scrie :MEnuqile pe care le-am pEstrat ln amintireaS-au agdlat de colful,unsi stele-O, strigitul de groazl al pietreior diformeSau strigiturl diffiorrn al pietrelor de rugE !versuri pretenfi,orase, ca gi distihul :$i-mi ia ardt5torul foeDin palma dreaptd vooala sd mi-o spele.Ecouri din lvlarin Sorescu, Constanfa Buzea, AnaBlandiana, Adnian pEurrescu ameniruf5 tindra identitatea Ioranei Diaconescu, abia in sohifare]o]ti-efrici de versuri ca de mi,ne insimi 4$i nu iFdraz_nesc sd le spun cum rn5 otreamd"lpotrleva, autoareaafirrnd hazliu : ,,mi stringe o idee1lar, in realitate,ideile o string foarte rar, Lucru c€ sare in oehi lnobignuitteie reludni de mcrtive (pierrot, Ofelia)eel mult curioase.Aceastd radoiescentl lirici va ,putea vreodatE sdajungi la poezie, credem, ci,ufiind in propri,a simlire,meditind cu adevErat, rentrnrlind ,la expulzarea nestd-Ioana Diaconessu, Jum.dtate zeu,1970.Ed. Albatros,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

dpinite de versuri- N+o promit 'destulepasaje oita*bile :...pe-un abraz mi-arn te'tuat su{}eiul$i Pe celi'Ialt o Pati de cerneail ;C[nd pl'urteam gu marii n'elbuni pe apeCu ochiul inchis,gi citeva poezii r:crtr:nde : [in bdiot ctt torfia-n'mini'Baiai6., EcliPsd, Oru, Dubld rwstere'Cu adevdrart interesant6 este oriiginala I'arnentarea condi(iei da geom.dnd (,,ME doare, rni doane chipul;. J***4").-'L Dubld rwstere, cu exceplia a doudversuri finale, Ioana Diaconescu realizeazi 'un'poemce altesti Personalita'te :O, duibla mea nar;tere,Ai s5

mpresronat de noua sa situalre:Dar mie lmi plac vulturii' Nu-peltru c[ locuiescFe .trncile fumurii, ln vintul de g,hea!d'nDeolsind norii ca pe nigte gindurt amorle'Ci ^oehtru c5' ei lmi reprezintl puterea'ild""b[iilui r.iea de-a'anula tniunericul'Sfidinrl scorbura c[lduroas[, genuneainecatfl in mocirla umbrelor.( pdsdrile)'Undeva, ieqit din versul alb ce-l caracterizeaz[' ne deruteazdcu strofe de roman[5':O, atunci Pe ![rmr$ noP!'ii' mut'Se aud doar P[sdriie m5'nr'I{[tdcind cu vlntul linut'Ra..oti"du-*i d'orul' depdrtdrii {s'a')Valurile vin foqnind abiaRisiPind o lini{te ciudatd .$i a'i" ooo maltttteb: te-oi.mai vedeabep[rtar[_n veci, suav[6]*] marin).t, ". ?-..;ft- -*t"Ltdup5carte. Din cele doue vitume tip[rirte in 1971'unutr'eoanrtologiedeliricierotici,iarcelElalt,Fafostrdind o nopfiii, adund piese inedti,te'Poezia ar€s.bui aubor, de o rnflnr:rfioaE reg'i.e, triieqtedoar in fragment, pufine piese fiind in'tegml acceptabile.Ne vom t*u * plSlcere d'atoria semnallndrzugiitele :Sint sPatii flri somnCu p5siri iStovite zdrcind pe I'tlbu'l umed'Slnt ceruri an orbite goale' tdrrnuriUitatb de 1'urnin6;Nu mai e nimeni ol mine' se vddRfurri secete cu coribii negre pe albiiUmblEnd prin propriul meu lntuneric:niqte ,,nervis baeovieni :Pe sheiu'l unui fluviu ahent nunrrai vintulNeural de ootunbrie +t seara f[r[ spemnle;o lotrebare Privird rcsful Poeziei :Pentru cineSe tai un flaut nou din creanga plecdUt$i cui str-i dau steaua ingrspdte adfineln ochiul linttnii ;un drum sPne ocsanul fdri sPenanle :Curind vom ajungeLa marea pr:stie unde nu ne a;teapti nimie'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

a9.)Din tot ce vEzuri oohii prin neguri'Numai zbaterea goali a aPei, deruta,Plmintul firi corlbii, n'umai mctalicul ritrnAl nepisdrii 9i fa$a strEin6 a noptii'Aoestea, qi alte asemenea locuri, configureazl unautor justifica,t in demersul sdu' El pare instr a seignora, a nu-;i cunoaEte puteriie reale, solicitindu-seexagerat.Cror* c* tor,.e' i"' ok lffani se ienteffil l"g;at, pretenlios, paginaI .te;""**f "- macu'lrat5,'cu pete de ulei' dezeahifibfl'rletilistic, marnierismele de tot felul' A' Durnbr6veanue un ,,inc6rcat(, rarele sale intuitii poetice se pierdfur noianul de elemente eterogene aruncate pe hirtie'cu iluzia ,,srtilul'ui(. El are un oar€@re "seotirnent altimpului(, etslat cu afestare pe zeci $i,F*i de pagini :,,Pleaci mereu ceva din zilele mele sint *:YJ'L,,pimai singur prinrtre lucn:ris' alExprinr'ar'eapretenlioas5pl*a f" ridiml abtmde]Fentru aret autor:,tu f*" tirzi'u in iluzii( (!), vintul "loveqtecu-amintiriuscate in gearnr:ric, el sti 'fnouti'a de csati azileis (!), +lepuri aduc pe flu't/irtt ,,mi'nereu de frig"' E* p"*a.u folosit pind la exaspenare : vine"noapteacirrsrra Ei mi se uiti prin and( (!), ,pe'uit6 cu cea{6 inminec, ,,"i.r"r" alearg{ prin cfimpia memori'ei mele('lndoi6la are o marglne ,,de nord(, vlntui cu"sufl6uitar€(, ,,cin-eva disiribuie (i) ffirere ;i teamSa' "cinE1/aimi ftrri anii Ei-mi atrirbuie spaima(' "mingiierreamE doare blind cu timtp(, ,de-ag mrai puttia sdstrig din nou ctl soares, ,,de1in:l trist aI pulpeloraiprinse de cdnrtdric... abc., etc'Pentnr a$tor, t€rmeni importanfi ca intrebdri'cdutdri q.a.m-d. slnrt simple elemente de tehnica verzului: ,,t.rrpo,t femeii se trezeEte a:s de-ntrebdri6',,gi trupul mirat cu-ntrebiri eleartes'"cu qoldurile"t*ad,t" de-nb'reb6ri(, ,,Drurnul / Pe care venirimna"Uiti de-ntreblri, acele / Ciutiri din care"'( etc'In Spofiu intilnim : ,,ramr-rgul de Transilvanias' lap. zi ia*, in alt text, de ,'un atrfiurEl de Olteniaa'Celmsifrecvenrtnavigdmprindarurl,fermtllprozaism:$i e o foarne de soare in slngele meq$i+ sete de nernirginire qi-un dorDe zbor nesffrgit"'Ne-ar fi pldcut s[ ne ridiclm l-m.potrivaeventualelor exagerlri ntdtbpt' privind activitatea lui Eugenf^,.d.EugenPARTEA MEA DE LUME, Edltura Emlnelcu'1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

p"ilejul unei judecd[i pe ctt cu putinll obiective ni-l ofer5'o masivd culegere realizatd'chiar de cltre autor'Partea mea d,e lut'' ""to'li!ite, 5oii";L-;-!i"ersat cele 300 pagini(rlesi chiar o a zecea pate ertu prea am ajuns-suficiente)'il"t""iirri" ,e frg.i, Frunzd. este _o.lndelungatl eroareii.-rie. i,ii"eieitar r"a,e J*" li poate' Din intreaga r9vf1111e:i;;ihffi^."l.i"ta.in-carto i'o se po.ate retine mai nrmrc'sau d-oar dou[-trer ,'[t"ii"it'tit titiliit' la care s-ar adduga"LI;';dr; "f**d"-n-ci e:*;-,^_Prozaismul irepresiblf nivelul in^telectual precar' lmpropri#;ii;'Hi*r ii,i';'ific.area coPqdl. a unor locurt comune- iat[ o parte o'n t'eautile acestui"autor' Vom da un Iotde citate riu prea hfi:;, ;il fare-cititotul singur va in[elege;;.;';;; artistic'al versurilor:"iuitur*t tffi1$EH#ti{ i=am deschis ariPi de zbor 'verticalcltre cel mai uman rltual"';Am sufocat vegetalia oarb[si somnul ideiloriu indigeste droguriqi balonflri agresrve'Despre eroul necunoscut afllm.cd' are "frunteade cerbt r i c o I o r" n., s. tot'Ii[*^ i;t";; -'g;Ir4" ei ;'iancii-n-1 "^i'^*hse frdmintd" 1..tt.flp,ilt-d, ft,i"[, ceea ee este enorm'crici sulilele no r{ni'd, coc6, sau argild'; lui Btrlcescu r seadreseazd elogii de genullf,lmpresurat ciugu'il;ffi;!e -"Yltytl9fup-i;tr"&;PiometEir"ma"-41*'1.11^lur.',:?:"'' repovestlno,r-r,-r* i" P[92[ stihuitdrf;ll Y.[qJ"itlli j1il"' /n*m:ru:,'-""rTi#:fi i#'11,'i1i?Ti':#i;i;ti?.[:?;;;'ilffi'.n Frunze) si r,mind la simpla repovestire a unor;;;--.;;;, t*-ti*pi* versificare a unor concepte' vom- totoersonifica (in loc s$ transfigurdm)' cum ln acest Descintecorili.i,lir"ii"ii'i:.fi t"acr-i;i"pr"o"pele;Sele,pe.ochi,lFu-{ffi-;t 6;i;44 tF aeoct'i';iFm iot ffira epitete istorice ?:Vara ta e aur sci'iciarna-n vifore te-mbrac[ Idoarme Plaiul mioritictroienit in !'undrd dacd'Toamna-li joacfl gui din Pintec'si Pe creste' Pe gorganeitrinii focuri in descinteoard sub chivdre romane"' etc', etc'' etc'O nesfirqit[ sec]iune,' Jurnal ile romanle',1d'*,^lilT****t-*m+fmrffit*,"r{.X.Reportaje crispante, ln afara.poeziei' 9i alte improviza[iiln versuri"o-puTfi.il"ii. rii l;i4tu,'nii*intt (t-l) qi srolasteotat- acesta -din urmd are, ln'plus, citeva ar.!g poetice?;"d';' a. i"ii.idebia m-apuc.t-"$tu"tt un ve's;S *ii q:l*4*:';:'il**ry*,*[+ihri]i:#fiffi ]#i1:www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Olt, gi le vede: ,,Ce. zvelte I / Leg5nau ln dan! unelte"' CeaColocuiu intim, tnde'-'tiiiot"tui, E' Frunzlmai intrist5toare piesfl ne pare un.til;t-a; posibila caPotare ln Pragulrycl-a,-.i:A?r^4l'*X\rB L". t:*+)?...?.dk\?! (a'^')il tq{:tE's{JT1t IPegas nu l-a dus, m[ rog, -lnOlimp, lntre a]tele 9i pentru^x ppoas este un armlsar divin, cu aripi cit orbitele stelelor,ffi;; I-a vdzut niciodatl Eugen Frunz5'Griul, seminfele in generarl' rdsadnilele' polenuid6tdtor de via{6, creryterea plantelor' a recoltelor maicu seam6, iatd un ritm su'buman, insesizabil' pe careGhelmez il inregistreazS:Imi plac rdsadnilele-n timpul iernii'R6sadnilele-n care' Pe sub rame'Virindu-mi m'f,nq o cSldurd simt'Ca-n blSnuri de s5lbdticiuni dormind'Imi plac rdsadnilele-n care m5-nfioar6'Tulburdtor, din seve un colind'In tirnp ce geruri mari plesnesc pe-afar6$i toate lurnea vegetaliMai zace incS-n somnu-i de argint'lmi plac rdsadnifele-n timpul ierniiRdsadnifeie aburite-n careSimt singele PdmtntuluiCa-n blSnuri de sf,IbSticiuni zvicnind'(Colind)Aceas'te virbratie de reall finele la migclrile lu'miivegetale trczeqte ln lecbor o lnfiorare in fala msterielnrii in otganizarea ei neanimgla' Frunzele' semintele,florile, ,rbotii sint scari qi punte intre moarteasielare a pietrelor, apei, pdmint'ului 9i viafa freneticda fiinlelor anirna,le :Se-nmul'lesc nulerii,Lin'tila qi PegtiiPrin som,noroasa aPd,E o vreme de sevd Ei soareCind luerurile-;i iauAdevErata infSliqare-?rfi,t-In sinul cald al l5rineiCrapd coaja subfire-a seminlelor$i ies Ia lumin6Pui de stejar, de salcim,De zarzdr s5lbatic,Cu ariPi cit frunzele de albin6'.--@tl,Editr:rraTineretu.;tui, 1967.C@Awww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

O ispftd frecvenrt6 la Petre Ghelmez ne pa're a fi-.I t:oinicie gilfuioasi' E o oa'le deocheatS' trndru,meag vicinal, cal€ a mai ficut viabirne :Vin flicdi Pe drumruri de baladlDin veaaurile sabelor- Pe ;antier ;Md strigi v5zdufiurl'Piartra qi foculSteaua mi-ntreabiG#rocug[eia,intrebarea .steleipune lnevidenli un tip *.ilt de rnegalomanie liric5 !)Araul izyoarelorVifa de vie'lmi diruie agerirnea lor- mie ! ;Ghelmez rnai esbe ispitit 5i de repontajul tihnit(Soore, Scrisori d.e pritnirsard). Erotioa nu se inrpuneprin versuri deosebite, pindirt6 fiind de certtubudinisenine. Dar semnu,l de intrebare relrartiv gra-'v Ce riinoolode pqginile acestei cdrti este cel aI pregnanfei'Poeziile rrn:. sdnt putemr,ie ancorate cu metefore 9i,mai ales, cu idei trecute prin personali'tatea proprie'Si,rut, negregif, surpdrirtoatg falsele memorii dinArghrrzi, Blaga, Niahilta Sttrnesru. La aicesta din urrndtrirnite scara urnani din poezia ce deschide volurrniGertninatii:Tot apa se urmeazd,Om durp[ om qi dincolo, spre amiaz6'Pe creEtetul meu-tilpile fiului meu'DupE fiu nepoturl, strdnerpohrl"'-E srhema dintr-o ctlnoscuti vizirme st5nesciani ,( n^a-i,17,id - ,,".t, - o Nr-vninvi,a%Ii )t^ sf+J^Lt*,r[,-;+': &r^b"t *.-tr+ f i'-art'uvnclu *ftjql " )'E un tnrrP de coPil ce line in bmleun trup de adolescent,e un'adolescent ce ridici pe urneriun tntp de bdrbat.E-un trup de birbart ce tine pe fruntetdrlpile scorojite ale unui bitrin."JCu a..rt" Tdgaitg,Alexandru Grigore impune inc{unul din ffiri ir^. prenume a Ion Gheorghe'ffi@"a 'i;8ill#;it q'i'-'o o Prezenll atitAlexandru Grigore: TAGADE' Edltura Eminescu' 19?0'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

de fecund{ in lirica ultimului deceniu. Glasul noulur poet nueste unul dintre cele cu emisie forfat[: auzul nostru se ascutepentru a-i prinde rostirea calmd, aproape ln goapt{. Despreai^e tnt",n.r AQ+Jn ^f*"* y*fr-* f**,, i, ru4ilor..t^ J.trt^l l^*-; a ut'..fl-]",it',*r"t*a,Dintr-un fond de cuvinte tradilional poetice, autorulTrieadelor lsi alese lexicul sdu, lncfl mai restrlns,. cu abun-;#td ;; 'a'opotul gn.are, cea[[, prieten, iarb[, ploi ; cq toatdtntiirderea mic[ a"limbajului, acesta se dovedeqte a'bsolutsuficient, importantd fiind emolia particulard a rosttnt'Alexandru Giigo". realizeaz[ acel efect de lectur[ asupra;ltiil;iri .e"rl" i t" p""t cd aude vechi (qi totodati noi'neqtiute) lucruri minunate. N{uzicalitatea, .difuz[,asemeneacetii, cld'un farmec ln plus acestor poezii, atenuind asprlmeaunor aglomerdri exPresioniste:Ploaie de clopot licdrind ln cenuqdsd ling[ tainib rana zidului,zidul ia-mi dezgroape singur femeia'$i vin cu picioirele goale pe argildelnd cumpdna trece ln zodia iezilor,dar lumina de sPini rdmine lumin{gi cuvlntul ruginegte 9i garPelecuibtrrit ln ceafa flntlnii.k& .EF;** :*:1 1|vts*E.f't:*#-E:=Multe, poate cele mai multe dit poeziile lui Alexandru,\^^ an ht0.^ ,i;url@i, f" "^p"*i,t" alta e simpll ca into-arcerea foii. Din pagin'tr;ifid; aceeaqi .. m,elancoli: ," .P1'111-"="t:illl Udxrrrqt;;ilr" Ihotarul'ierbii (care il vede crescind,.il-acoperd, il:;i, 'i' er ), l"l;i;tvi"ii'trJi"t u 9.o p otul._ prag ingroap-d-3qJin :,,^11._1.:J,}TI.l'llllt cind *: md T" cheamr ISt " 1/l;;i;'I.rt, r, tt$otefe cipri6o"ni'tui: Erbave-'nic5, martora-'impasibild a trecerilor-noastre, poate It griul insuil --t.etg3,#',J:Ii?'"1'ilihffi":'1,:'"Htff -#:;l'x,iis]#n:aliia pieritor.e prT.m=E ada prin zborul cunoalierii 9i al,iui. i.pasindu-'ne limitele, cici a$a cum spune- poetul-in aot,e ier'suri magnifice-' ,,gratiile cedeaz5' pind / la urmS'aripeii'. Aceastd lnc"redere face gi mai dramaticd presimlireastliigerii in ialLa rea a timpuluf,f,]'u poate dormi, d-ar golul.ui'*"pa.e;[a ochii qa$,elui-!'iin ihrba-reaJtr: ht: 1:,'mai rari, to[-mai joasg/in ghearele cimpiei umbra mea''Fa![ de un poet caa]exandru Grigore, -atit de egal qiinclinai spre graiitate, manifest{-m rezerve doar in.privinlascriiturii iprei multe neglijenie de versificafie, cu deosebirerime impeifecte : stinghutT-..r, birul-chinu-i, sterp-incert). IVIaipulin iirportante, uiele excese expresioniste, ce -sarln ochiie'fondui de echilibru al poeziei sale (Somnul-ldcustelor).|i, intr-un singur loc, o remiiriscenl[ vino.vat{: ,,MaIrele iqiadorm fiii nenfrscuti".'Drea apropiat de vwl distih aI luiNichita Stdnescu:'Iliristetea mea aude nendsculii ciini ifpenendscutii or*.rf,6rr* ii iatrd". 4- Din poetul Tdgadelor, scdldat de ,,ploaia bltndfl ca unochi de cerb", dorim s[ mai transcriem o poezie (vom prewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

eiza c[, ln general, cit&n attt de multe versuri din poe]iiprezentali ci gindul la tirajele precare, cititorii ce nu vorirutea sdjsi o*oZr"" oo "*"*i1""i[-i cunoascd de uisa mdcarilin rasfoirei "o"rirel.ntotiirt lui Gulliver, captiv al piticilor,capflt[ la A]exandru Grigore alte-eemnific.alii,.lntreagapoezie ni pare a vorbi despre tragismul comunicirii umane:Ne putem reculegeumerii ling[ umeriata cum gleierii vindecfl uneorirugina lucrurilor, spre seard.ctnd sufletul aproapeluidescreqte ln frunze.Apoi trece ln ranao5mintului si descintd-md.hh, cuvinteie tale albastre,ah. oiticii albastri m{ r5.stoarn5.in'idrba silbaticS. 9i md leagdgi e atit de uqor s[ trezescminia zeului, dar lepitiarmr-rra severd gi uitploaia ce lntunec[ ![rmulceldlalt gi poruncaorbului sau cintulcu ml[dieri de tdmiie.Tiniru,l aurtor aI 'plaetrctei Trestii d.e o*, este, nef,ndoios,un ungarettian ,,in toate cele6, de la dispr-urereagrdici a stihuril,or, pini Ia conceplia despre poezieea sugestie fragrn'errtari, deschisii. El surpri,nde fulguratiaformelor iute pieritoare, c,ontinuqte in ecuuristfletegti :Arpelelirnpezind prin pietreirnpletitura fnagedS,tlori de pltatindirrnbnele lipariloringhaafigi are imaginea unei toamne dominate de suprafe{emetalice:Reinrtocrnirtd !i-e nemiEeareain aceasti toamni etanld.Mina de cuprualun€cd din m'untein tulburea rlzlefirea pol'lrniqurilor.Noaptea-o pasire fird ochi- --.Alexandru $erban Ionescu,Eminewu, 1970.Trestii deaer, Ed..www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

innebuni,iiide metalele tinereale zoril,or.A'1. $erban Ionescu scrie o pouie intelectueli, firiexoes, sobri gi coneisd, rostit5 tn qeptd.Ca li alfi colegi, Gabriel Iuga folose;te procedeeexpresioniste, versurile forfotesc de cai, ciini, lupi,vutrpi, ape, ierburi, stinci, puse in relatii abrup'te, hazarddte,uneori de efect :nu dezvelegte curnPlna Pdca'tulla rdsdritul fragedelor aPemei aPleoat mai aPlecat Pe tregtesi recun@sc6-n vorbe nevorbireape care ochiul o rosteSte.(A treia instrdinare)Excesul, ourent, duce la artificios :d,ar m-a izbit un liPitpe oare mereu il tresar;urll lu,pnl cu gfnrdul le spaimiIaptele tEu a seoat otr5niiittin aartarg certlyul igi fringe pEdttrea g.a.m.d.Lui Gab,riel Iuga ii e, credsrn, nemard o anugnelimpezire, F,e @re nu oprirnirii poetice cdi mai pufinaocidentatg mai generoase.@ L_/. Sirnpl5 satiMacfie a unui diletant de a scoa,teo car.te, pe banii tui, aceasti Balqini de Jier a h:iAI. IvEnescu !... Satisfarc{ii poaihile : cqrerta giilustraliile lui C. Piliu&A ti, pe lingd aeestea, hazulinv,oluntar al autonrl,ui. Trebuie sd-ti fi drdrnuitDurrurezeu sirnful umorului oa si nu te amuzi dintoat5 inima de asemenea stihuri :$i fiindu-mi foarne am deschisCutia fll cpnsen'e.Dar arn privit qi arn inrtrisCuttia c'tr conserye.$i toat5 noaptea arn visatCrrtia desficutlGabriel l,uga, lnstrdindri, Erd. Erninescu, in colbcfia,,Luceaferurls.A1. Iv[neecu, Balerina de fier, Ed. Litera, 197U.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

5iL$i foarnea mea gi lurnea eiCu pesclrie rnuti(Nocturnd)Este inimitabil !...Inspiratia aurboml,uri este provocatii gi de cd,lltoriileprin O.N.T. (Pastel praghez, la Nisipurile de aur etc.)Pe m'alul mdrii Al. Ivdnesau saapdri o oompara[iesirnrpartici :Plaja, c5@ Is soare,Pe mea.,ginea lurnii dorrnea,Iar noi, citelandri de aur... etc..Obssuritdtea, $i ea freeverrt5, provriine doar dinins,uficienfa expresiei. Cel rnai adesea imaginagiaatrtorului line de retorivnul pretenlios :Furnegau in toannl dwiiCa provincii, vehi satrapreC-e-au trecutt prin srpada SuziiCind de Suza-au vrut sI scape(n.n. : vezi Xenofon).Cu totul neagteptate doui-trei sclipiri il,In roataoragelor {ME inec tregtart, ca rdsdnituH oodris.Este evidFn( in amsarnbl,rl ci Al. Ivinescu elcagettraz5,in ultima pies6 din pl€,clie[EIn inJinitut lui ApoloDomneqte sceptrul mzu regesc.t{LI:rI-Llne. art*lir.i[*t-' aA e +eursd lung{ Traian Jaco[[ (un inimos Cuaint inainte semneazd.alt.m_arinir, George Dan,'care l-a cunoscut pe nouJ autor,ln 1966, nu tn Gol"ful Bengal, dup[ un ciclon,- ci la lagi).Vom remarca la inceput, cu pld.cere, cd. ln aceast[ plachetd,plind de albastru, mare, nave etc., slnt relativ rarifastidiogii termeni de specialitate ce dau ,,culoare" tradilional5scrierilor genului. Limbajul e cel curent, poetul nu doreqtes5. ne descrie viala in larguri, ci doar s[-gi noteze simlirileproprii, bucurii qi insingurdri, gi mai ales teribiia visare erotic[a celui aflat departe de ldrmul cu femei, weme indelungat[.Sint zile clnd ,,albastrul mlrii pinfl-n adlnc e mort",cind au loc chefuri dure marind.regti (,,cumplit qi-albastru-iintre valuri, / un chef intre bdrbafi"); obsedantele prezenlefeminine par a clp{ta consisten![:fgi Ilngfl fiecare riin golulde-ntunericJfemeia se strecoard izoedric-tr3i doar in amintire-os5,ru[E qi-o dezmiarddffi buzeletrmulite prind s{ard5"..[rebuie s{ fii f[cut din [iatr[ (gi uitat in rafturi debiblioteci) ca sd nu te impresioneze o poemfl ca Jaloane,exprimare miqcltoare a unui erotism marin5.reso:Trdan Jacotl: FATA DIN GEANA1S70.MARII, Editura,Litera"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(r9FAm invdlat s-ascult in fiecare searfltainiceie qoapte care se adundrotunde ca [ubloul prin care se strecoariIuminind cabina, ochii reci de lund..*Am invfllat sd v[d ln fiecare sear[clte-o amintire pe drumul nevdzutrotund5., ca hubloul prin care iqi strecoarflsdrutul neuitat ce m-a durut.Am invfltat s-adorm ln fiecare searlcu visele fesute lntre generotunde ci hubloul prin care se strecoard,, . cu ginii goi gi-albaqtri, femei eterogene'S11+17,-*I}colnepare gi o obsesie in albastru (de la paginite23-24), scrisk la Las Palmas de Gran Canaria -p;;riii, toateau'ia sftrqit specificatd zona unde au fost-create:bathurst, Santa C.uz,' D;k;, Canada-Halif.y,^P,of Ifnf'Rotterdam, Nantucket, Copenhaga 9i, o dat[, Galafi'nu doar iubiteiTraian Jacotfl aduce- cu placheta.sa -t" i#"o -buchet de alge", ci qi poeziei' Amatorismul s5u'|i#rit*'p;in prospelim6, sb coirsfatd ln naive personificdriiir"*r-rndaiteianfl-e'o codand iubeald: ,,tu n-o po!! stmlt)-'u;;; ddruie / qi cu clt[ vigoare", oceanul e un "ciclop vt-}1,"-ri t[cut"' $.a.m.d.), prin prozaicgnaraliuni,'istorice" :fm*;5::iilS.,:itl'::,3"'l:ifi iffi fl :ll"f,"#;i,::,'Tiilr;$.?;{#J;;i:"k;:,;,T,}i,i!,'i",ir!,'##iI$:#ifuAioX .i-u fiind fortate, c5,ci Epunem. aurilere 9l pontrllcale:;;;;;i.:e 9i et greu de imaginat'".imetric"'Caracteristicd in scrisul lui Alexandru Lungu esteo anrume d"etn$ore. Poetu;l nu e di'ntre areia care-icer leetomlui adezi,unea totalS, versul sau e ceremoniosimpecabil. Ai crede cd, m5rrtu. isi'ndu-9i su{erinla,eI nu aeeerpt5 com'pdtirnirea sau antrenaroamartorilor in propria d'urere, ci qi-o revendici, cudetagat orgoliu, in intregime. Ohiar atunci cindspune noi, a'utorul se are in vedere pe sine (iubittafiind ugor de iurcl'us in eul atotprezent), precum inacest presagiu al extincliei su' ite, rosrtit cu ton egai :Hotan:i fir6 semn pustiut gi-l dl'latdgi s-ar ,putea la noapte avid sE ne cuprind5in veghea unor srpalii venind di,n ni'ciodatlEi-n somnul condensat cu bruma pe oglind6'(Hotani fdrd. semn ).tO[r*l*t e^tz &r-S''-.&4ititalii Tntocmirii nsastre conporale, al destinuluiiagaz.Tirnpul ce ninge negrru se inidirjeqte nirnieitorasu,pra in'cercdri',lor de permanen(i ; ln Naturd m'oor'td tenrta,tiva ,p,ermanentei, e9'uatd, esie constatatii inAt. Lungu : Nlnsoarea neagrd,. Ed. Cartea Rom6neas:d, 19?0www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@vior-ile create de maettrii l.u,tieri drin veasuri treo:te,irrstrumente atanate r:rcigS,ton de ,,licheni voraci( :In racla neagrE-a, vecilri{or cutiicu catifeaua pu.tred sdbliatimelancolia-gi na,gte puii viigestafi din nicdieri gi niciodartS. '.Spaima de stagnare e sporitE de gindul cI ii,r caioprili vremea m,lrqcd cu mai mare grab6 :Sperioase guri in lucruri se deschidqi oohi lduntrici afardpe 4ild arati greafa rimlui de vidcind orele mdncate de proprilrl oxitd'o pulbere de timp in unghii ne presari.O elegie a irnbdttrinirii conqtierute ne 'pare Supdtin oglind.d., unde sEmni{icafii'le tirtlului dht voltrmului- Ninsoorea ncagrd se lasi mai bine desluqite:-Se-,aud in os temutele ninsorice ttng'uios ameninfi sd vinipe sufletul ce-gi pierde*n zoricnmiqile de singe qi rruginS.Zoril gi am,urrgurile ingiduie rewlalia curgeriinemi,l,oase, gi aceasta are loc bnrsc;fulielea dintr-odatd ne minoasefiu o sudoare dinrtr-un alt destins.el lngerit cdldi, una dtn peziile cele ,rnai bune dinucar@/ ,infEfigeazi un ta,blou ci,udrat al'u'nei rposibiileelimindri a omului din existenfa 'lu'mii. Insecte,reptile, pdsdri ar 'lua as'uPra 'lor destinul pdrnflntului.Dar, cunclude indirect poetul, a$a ceva e au n€putin!5,insigi condifia solard gi ordinea vizd'uhuluiin:rpun omul, jerff5 nenruritnare a ingeriior cII5i.Un rnotiv frec'vent in lirica ilui Al. Lung'u gst.oglinda, adici poeirbilitatea nemijlocittd de a verifisaneeontenita trecere ruindtoare. Omul prirvegte inapele irnpasi,bile, obosit :Dar fugii tale apa-i doar un f,i.rmincremeni,t din ttirrypul ars demulrtgi dincolo de el nu-i niei-un dt'u,nla waja tristS-a scrumului ocult.(Ningind prelung)Tot o oglind6 sint plecdrile sorocirte, ale 'pds6rilormigratoare. In ele poetul vede analogii posirbile pentrudestinul uman, cu diferenla cd ornul ignord :...soroc'urile aspre prin virginalu,L 'inc5 amnios(ce) aduc in gugi vibrind de-o (nsetare oarb5obscurul sens roditt nostalgie qi stufospe care cumpina de dor sortitti e sd-l soarbd ;de aceea:noi nu sunosc'urd'm nici lebra din cor-rcriwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q,)ni,ei drumul ee ne*ajunge de mii de ani lneoace.efuostirea poetic[ a lui Alexandru Ltlng'u este egale,oareeum impersonalE, discretS. E de semn'alat inclinareaspre ebsiracfiune,, deeurgind firesc dinintreaga a,tirtudi.ne fafl de poezie patirniro$*d ingrorpatesurb,pecefi sub /fnucegdi'esc istbril temdtoa'res,groBate,,Ci mua spoima btffiegii din amrprenrte /[n amirn,,Cu mild. spoima 7[n amia -tiri aduce o cli,pn sau 'un gestfneori poetul esteexotic (Ce aer sd' ucid'), alteori se joacl (in monorimadin Mdgti), underna ne uimegte'l'uf,ndu-se 0'ndeaproapedupl Ion Gttreoqghe, cel din Zoosophio:cobe tinguie Octobre (.-.)Ptn5-n tristul lmi Nooembre ('.')ca un viscol @ un zi'mbruiaraqi regele Deambtu"'If,iri". Iui Alexandru Lungu, de o reee lurnind, estelermanent ,,eontrolatS" cu luciditat€, aj'ur'€indgf" Sila artificios ;.f,ln hotarul viC al orei r5stignite /lryinarnea r6.min,efr{nic sd se-nfoaien ;J]Merindele in guriiscd iascd*.elffin:flflEli.,t JnPuline poezii din carte slnt l'mplinite pe de-a-ntregul,in schi'mb mutrte fragmente justitici lncrederepentru viitor. Lru,pu ne oferl inci fulgur6ri lirice qinu piese oonnrpacte, lucru de eare nu trebuie sdbc rha$c 3frt. i" .Lt rr bt, ;*y;@ai^f.il5p.8lfo..r;,;-----r--.il*(tete p"-"care un anume rnimetism expresionist i le[une inainte. In eie gi in alte piese intilnim ,rriziuniproaspeterrevellri lirice ale lumii :Vai, nu mai plou6 de mult gi se zbateOchiul cel verde,lntr-o pa,Iidd paceDe arirpi, m,i-e tnupul fttlgerat jumitate.t t.J:^*"L x;oo21*-h. Lupu se arat5 a fi un autor ,,de modi vecheu,cu intonare melodioasl, e-gi pistreazi farmeeul,in eiuda aglornerdri.lor exprtsi,oniste, nestipinite,cu care tindr,ul autor igi agiti versurile.{ oi ^"rt, L,.i cfti,*^e1Ochi.i r5sar printre inalrtele flori,Linigte rdsunind in tdcere.RoatI de aripi, viscol de soriPeste munfi in fierbinte scidere-(Lumind)',Nieolae Gh. LurPu, DosPireot977.ploii, Eld. Eminescu,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Cazi-mi,tu, umbr6 verde, pe singeFird aripi mi-ntunec prin foc,Pe piept rdslnitul imi curge,Printre fragede urne md rog.(Imn.)trn plan forrnal, Lupu versifici fluent, dar anevoios,cu greoaie intorsituri metriroe gi rime descuraj,ante :hagiS - pgii (?1, lda.tst e-l actstr e, fi erblnt e' eucolipt e. lltr5deazd sistenrlatic 'rerbul, c€ea ce dtrce la exprimdnihazardate, pfini la ridicol : ,,bucdfi de lngeri beti4 ;,,fu,rie de balis ; ,,Osinda scirii negre pompind-o (?)pri,n oglinzic ; ,,garpe marrginal ouat fin vfnts ; femeiaeste un ,,ineiorchinat ecou in fald,ul pleoapei(. careingraqd cu jale ,,enabnionul apei" ; inttr-o gEligioasipies5, iubita este insistent invitat6 : ,,hai, urlS-mi !c,,,mai urli-m5 !6. Iati un ,,Bdr5,g,an de liganente noia,,,lumina gurii tunsd (?) de gtrasul vagabond( (lurninatunsd este o reminiscenfi din Ion Barbu : ,,Jos in lunrinatuns5, grea, de sobds Dioptrie rdin Joc seannd,a -1B-a poezie din ciclu) ; ,,doud tigEi de umbria,,,un nechez de dor(, ,/tocila genelor*, ,,oxizii ticeriinecesare(. Sint pasaje in care exprimarea devine ili:zibil pretenfioas5, involuntar caric€/tunali:Crunt blestemindu-te, arsd pe umeriDe gingiile soarelui, cretl $i tuic6,$i iar odihnindu-te in ndrile cailor,In tobe de sticlE, surb pleoape de muic6 (!)sa,u alte formuliri sirnrilare : ,,Mie mi-e dor de tinegi-n sfinc;i mi descompun((, ,,Hohotul tuns (!) alh:rnii se-aprinrde pe dulapuri(, sau : ,,Furnul ce-mitoaroe ochii tuqegte (!) verzi lumini(...In urrni cu 14-15 ani a apdrut un poem dramaticsemnat de Darie Dfagheru, cu titlul : Ez,mcAterul Manole. Nu avem acum la indemin6 aceastimai veehe plaohetS, dar ne amintim cI poernul erascris c"u vigoare gi cu t-m notabil sim! al echilibruluiformelor.'ln Caprichos, noul volurn, Darie Magheru, cel dedhrrci, este gi nu este de reeunossut. Sobrietdtii i-auluat locul tot lelutr de experienle de orddn forrrml,enervante la leetburd. Automl sffifiece versr:I mai tareca Maiakovski, pundnd ,,in sroar5( apmape fiecarecuvinrt. Tot felul de paranrteze, mai ales drepte, gisemne de punotua(ie agitd exterior stihurile" Iati ociudati comlpunere, Gelii nemuritori, pe care o transcriemgi noi curn pu,tem :Din ,virfu,l gtfneii,cu multii cd.ldurd :,,tuuu... !aDarie Magheru, Caprichos, Ed. Albatros, 1970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

33 {-CrJmmi prdbugesceu pdeptul spre ldnci,- nra[n sE uit, nu ! _trebe (sm.) si_i spun zeulujcd mE iu,be+ti...(paranrtezd)mlai spre dreapta urltim,a lance...a.}amai srpre tine... !(geamdt) 9ied nu poti- da! -treif5ri mine...(sirituri)?:+-0ctrir:t autorului e, cel mai adesea, irnpiienjenit deindercizie antistic5, atrus de direqii ce se arnuleazdreciproc. O dezinvolturd se-aed, sic,iitbare line mereusi fie remarcartiTioLrrta intreiedtuate ne pare discu,tdbiH in crisrpa_tele demitizfuii din al qaselea ci,clu, ea in Mitotogie(transcriem mai simplu) :O dat5 cu lapteleFreud a supt $i m$t€ ace de p5rcare ti-au iegit prin ochiin patul loaastei...in vreure cesfinxulpune-ntrebdri- timpite - (!!);Kmps- o, Keqx -in wemea as.ragrora\rte dur:eamintea... !(Jazz)_ In ah loc (piesa Mottol Darie lrlqgheru crede cETraian a vrut s5-i bdrbiereasci pe aali birboEi, dar,degeaba :ha!...de doui mii de ani-inforbarbalorcregtecoh.:,mni de piatrd.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

IEArnabil, automl ne exp[ce in fstorie, cumsitualia qi cu nornaniri, :eraffndeauprin Buigaria deazt.In fine, ni se oferE voinicii precare : ,,sdrutalipdrnintul cu urechea, md !(, sau ,,copildrii( :Sarmisegetuza cdz:u?...Nu, nu !Sonetele despre TepeE sint ilizibile de atita imitaliea Pajerelor lui Matei Caragiale, iar sarcasmulantir5zboinic din ciclul ,,delenda carthago(( nu e;uficient pentru a crea poeme. In bombardament uncal este aruncat pe o dugheani :ce-o fi, domnuJe,in capul lui ?$i pentru prima datd la ora aceeaSimfea cum se transformd femeia-nIn ochii sdiSirut tainice cdi;.tn orice oaz, c'orpul ei suPlu ca oDe cioc,irlieAmin,te.yte ci altta-n lume nu-iCare si-!i ducd gindui la flori gi latirziesimfonie ;melodiestatui ;E ceva putred in aqtepLarea ta, lVlihula,Umbra !i s-a decolorat de-artitea ploi,Lingd'tine nu mai rdsare prirndvara sau Nula iIli mai adrrci aminteDe seara-aceea tristl gi cuminte ?Eram la m'asa incdrcatd cu pdmint gi cerEu, tu, Bacovia gi Baudelaire (l!) ;Ag fi vmtSd modelez in iutImbujorata zi de miine,DitS'uoare cie bucurie Ei piine.In lemn de nuc ag fi sculptat copiii in vacan!5$i-n bronz ag fi turnat liniqte qi speranfd;Am fost frate de lupte gi viseCu Ulise$i ne-am zbdtut impreund un anPinS-am ajuns la Calu,l troian.Versuri (autor : Nichifor Mihu{a) cu multe vocttive,vinjos tradilionale (,,Hei, cri$m,are, dd-mi vinvechi( !), exprimind o rdzwdtire total lipsit6 deNichifor Mihu$a, Bitete pentru imnginafie,Albatros, 1970.rr)"+,Ed.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

In pofida unei ostentative maculiri lexicale(,,imboboqit.., d,es :bugeaus, ,drrum fopiirt4, ,jnirni im,bilogateu, ,,im-Uu,boqats,,,r{g$iirn(,,,str5figi(,,,fogg6litori.,,,,goandbleag5J, criticul Marin tUirr"o. *t" $i un poet.Ne-an format aceastii opinie,parnrrgindu-i volumele :Cumfind Ei Calea robilor. Daei ar trebui si-l situdmin peisajul poeziei tinere, arn spu,ne ci el are obsesiilelui George Alhoiu da,r firl -vigoa,rea gi conseeven{ain viziurne a ace}uia trad,use in rnetrica raria ftri Dan Lauren(iu --dar firl grra(ia de inger aelsvatului m'oldav. N-arn rdori si se infeleage, insa,ci lVla.rin Minsu nuni are un teritoriu al siu, eonditliea oricirei idertititi poertice reale.O Euod.are se revell ca un vis eirnbolie, tenebros,ca qi Hiprws -str6bEtuttr de s,onuri gi proieclii defii,nle fabuloase, in noaptea ::ealtr, gi, concomitent,oniric5. Urmeaz5 un cint al fecunditelii copleqitoare(Rapt), unde femei suave apar su,b lun6 dfur aripilede basrn a.le a,nnisarilor albi. O a,nurne vitalitate inforrne e:presinniste se fa,c.e simfiti ln Lut, iar piesade la pagini,le 2Bj-29'glorirfici drqgostea, momenttotuli --de teurut, cici implinirea ei educe presitn- .finea sffrqitutrui, :tiiitlhFI.fi.:,1:;,eu sirngur plani,nd fa,lnicinrtne ac,east5 frunzd gi aeestevinlbt:ri un s6rnioureorrgolim qi neatins vdce voi frace de am sd oadintr-o drag,oste precuminrba in lut peqtele-n'ap6privighetoarea-n cintec gitrupu-n putruire oh cevoi'faae rnE tnibreb vaiee voi face.Motivrul rapfului e r.m,trl tnnporburt lla Minou, pre_cu'm ln Xltrz, unde berbafu,l e cEurUat de iubitii, soril,mamd qi negEsirt nflci prin vraj6. Epitof e o vib,area c5,l6ttoriei proteice pcin rrgnuri, ou versuri melo_ainaselfRoat+ai sd ,mi fiaci pldure dulc*nplins, de vrerniF.ffhrrr.t cLNe+a stat i,n cale, murt6, obacurritatea proiJu:rarnartieia rn,ultor lloeme, ,mal siarcer spus : a oelorr rnai noul,te.Un plus de lurnin5 nu ar strica acestui poet, pe carefrivolitatea intonErii cvnlune i,l ,incearcl mai pulindecl,t p€ altii.@Adrian Munliusoris o poezie amuzicald, catr{,arin Minnr, Calea Robilor, Ed. Cartea RomAneascfu1970..Adrlan Munflu: plNA tA IOV, Edltrna Emlncecu, l9?0.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

s-o numim ia ieiul a-utorului. Un eseu ce lncheie cartea expliclam[nunlrt :'(greor) conceplia acestui poet despre poeziaamuzical[: ,,Eliminarea ornementelor, a epitetului tn primulrind gi a culorii, primatul zeificat aI metaforei, al lncheglriide metafore cu ritm abrupt dar dens, uluitor de dens, plnilla crispare, surescitarea permanentl a gindirii, trezirea dinpl[cuta letargie a parcurgerii exterior-muzicale, atlt prinforma aparent greoaie, clt gi prin substan!fl, respingereaIiricii bijuteregti, migala, m[iestria qlefuitorului, m[rturisindinteligen!fl qi rafinament, dar neaooperind prin ele lnselemai mult decit poate da cultura unui creator, ideea condensatflpinl la cremene, triumful unui echilibru lntre spirit gitrup, nu prin formul[, ci prin eliberarea de ea, iatl spre ceaspirfl poezia amuzicaltr".lntreaga teoretizare a lui Munfiu e orientat[ vizibil prodoma qi atestfl o bun[ cunoagtere a propriilor for[e gi sllbiciuni.Poezia sa este, lntr-adevlr, abrupt[, anevoioas[ laIectur[, versurile tind spre lungimea hexametrului, filrE s[aibl ins{ ritmul care str le ugureze parcurgeres., vocabularuls{rac, incert. Cu mijloacele stilistics precare ce-i slnt la lndemin{,trluntiu realizeazil piese lipsite de farmec, dar cu unanume patos greoi, adesea migcltor.xlmpresioneazl clntecul mineralizdrii treptate, ln timp, acErnii 1n Miorild,Iare, lnglnatil dup[ ritmul baladei, nuntastelar{ se continu{ ln nagterea fdrd sftrgit; ln Mit inuers(poetul are obsesia mitului mioritic), neputinla permanenl,eigi a revenirii ti inspir[ un bocet aspru, ce merit[ a fi ascultat.Poezii bune-raportate la tnsegi exigenlele teoretice aleautorului-mai slnt destule ln carte, versuri disparate re!inlndu-neprin neagteptata lnclinatie aforistic[ a lui Mun.tiu:,,Mdcar un ultim apus sil minglie o aripf, neteiminatd",,,Aud ln urmd golul pornit prin trunchi s[ cad{".,,Cuvlntul niciodatl nu m-a iubit eupus", recunoagtepoetul. Noi credem c{ e adev{rat gi c[ este totuqi exageratdtentativa lui (gi a multora) de a face din insuficienla exprimiriiun merit. Slntem de acord cu tratarea aritmic[, amuzicali- inJiilite rezonabile - a poeziei, dac[ fraza liriclastfel realizatd e purtat[ de pasiune gi idee, dar cind, cu toateaceste pierderi de armonie, ne pomenim lnaintea unor comentariide mituri, tenebroase gi nu de tot interesante, reprogurilese dubleaz{: ,,E timpul, }regfltifi-mi rd.ni", spune Iov al luiMunliu, gi noud, cu toat[ gravitatea autorului, invitalia nepare ridicold;[rCerul e sus, pdmintul jos;S astfel nu s-a maindscut ln mine un orglgi doar o statuielun zeu de jertf[, unmit de baladl'l$cesdfsht nu versuri, ci rinduri de prozd,gi aceea silnic{: ,,ulii scrlgzesc (l) tn aer", ,,,S-o-ncrustat (llun vlnt ln dor", ,,bivolii lipd" (l), impropriet[lile de limbajabundtr. Versurile lui Munliu au de suferit masiv de Ia nesupunereacuvintelor, nu numai limba tn gur{ la rostire, dargi ochii pe pagind se poticnesc parcurgind textul: ,,Cu echilibrultrecerii dinspre deasupra in dedesubt". Adesea amuzicalitateamerge pin[ Ia a ne da senzafia c[ auzim-sd ne ierte autorull: -[tn hiriit de tabld fibltut[ cu un cui Ia un colf destradd.'b c{-trFIllri::1:i:Ciudatii eoncep{ie despre confesiune are fonMurgeanu ! Mdrturisirea sa, in versuri lungi -mai:- Ion Murgeanu, Confesiunea, Ed. Oartea Romtneasei,1971.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lungi ca hexametrele, adesea ! -e de o i,ncoenentaabsolutd. Autorul ,realizeazi aoeast6 d,ificultate dea.fi urm5irit;f,Pace nifnic nu-o si-nfelegeti din idolatrarnea bolboroseali,4",artit mai bitre. N.arnuenit sd vA mirrt.lffinclin6il*str luim in seamd areastidec-Iaratie : ,,n-a(n venit si vd mint !',, Ion Murgeanuare ceva de spus (sensirbi,l rn,ai m,u'lt, in cormrpara,.tiecu neglijabilul sdu votrum de debut, apdrut acumciliva ani). Poemele sale sint ni,gte discursuri soletnne,dif,ici,le, din a cdror rnasd, aproape stagnantiin l'en,ta sa curgere, scinteiazi sensuri Ei metaforenemaroabile:Aceste h-r,cruri nu le gtiu inffmpl6tor, c6ci ele i,ntri inPovara C[,nteeurlui ;Acolo izvorisc finttrni adinci Ei nirneni ruu gtie de cind$i de urnde din c€lre rnorminte strdvectri sorginteaneamu,lui,meuf-B+& .,t{le*F'b.iF= .:11+q#EDe pdstori ourge qi plinge mereu,ca firu,I de berteall alMiresei in auzul genera{iilor...Se poate spune cd pentnu Ion Murgeanu confesiu_nea poetici lncepe abia o datE cu aceastd eulegere.Expresia sa, gi aqa anerrcrrioasi, va trebui sE_qi cauteun drum spre inteligijbi'l, srpre eoerent. Evitindu_se,fire,yte, ca,lm ahstraefiunflor pnozaice gi ,a exces,elorstilistice db diveree orierrrtiiri, cu grij6 la real4 exp:i_mare de sine. Asffiel li semnaldrn: ,,numai seeureaminlii ne / Poate salrla roadele ,obserrnaliei( ; ,,numa{cu puterea putinfei putem (!!)(; ,,|ii in brafele taledesivirgirea / Pe eare numai o clipl elanul o im,priqtieB; ,graiuri de wd,bii spun sfditoase...,,ra) \_7Autonrl plachetei fara bdtrinului fotogmf _rezident, se pare, in Focqani -Florin Muscalueste, probabil, foarte ftinir. In ardntu,I siu liric devinehazliu prin cornpaniile selecte pe ,care gi le revendib*Aseard rn-a cdutat poetul l\,Iihai Eminescu,Era alb-fumuri,u de ,frumos,("..) ;Imi spunea- Eminescu (s.n.) _ ceva tristPe care-o iubise in urnbra r*"ff;il1?"Pe cind se pregdtea sd treac5 in eternitate.In finalul aces,tei compuneri autorulcd luna insdqi e cairul lui Ernines,cu,pl,ete ,n'u rnai crescs !...ne ia marton,,pe care alteCeva asemdndtor se intimpl[ in Elegie pentru mine,unde eonvivul oaspete este adus de la mari distante :Florin Mtrseair.r, fara bdtii;tului fotograf, Ed.Dminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Despre-un oal cu tirnple de arginitChiar atunei Arthur Rimbaud imi povesitee...Vai, i-am spus..., etc.Uluitor este distitrul de incheiere, durpi a cdrui,lecturd. rn6rturisim, arn ris vreme de citeva minruie :Vom semna sub cea mai tristi elegie :F. I\luscalu gi Rimbaud A,rthur...sa'u, de ce nu: Arthur l\{uscalu qi F. Rim,baud tNe a:nuzdm si mai citim citEva versuri de tot ha_zul : ,,Cegtile s-au spart de nernurire,,, ,,carvaleru.ltristelor (!) figuris ; ,,Cearcdn'ul pantofului cu tocsubfire'(, ,,lratrE-n ,femei torli cocoriis.Totugi, am fi nedrerpli cu findrul autor dacd amtrece cu vederea prornisiunfle d.in aceasti oarte, oricitde indepdrtattr ne-ar pdrea (deocemdrati) reali_zarea lor. ln Prouincrald, po,etu,l de la Milcov pnnd,edestul de pregnant atrnosdera de stagnare a parcu_rilor ou pensionari, acestora li se ingdlbenesc bastoarnrelegi ,,parc5 se reazemi / pe un asti,ntit deIuminare." Carurul negru, cu toatd strofa ultim5nefericitd (,,Muta{i planeta asta rnai la dreaptaa) areo sugestie notabill : din colivia de piatrd a luniizboari un oanar, ,,zborul lui se.ntuneci a steagc gie pus la .porfi funebre, iar oameniii ,,il ocrotese eucrueile lor sfin:te,,. Mai remareim poezii,le Elegic.pentru melcl gi pe aceea care lmpnr,mnrt5 ti,ilurl vol,u-&ului.Dar e artit de pufin pentm a ne face speran{e...FIli.' Dan Mutagcu nu este in nici un caz un viscesernernarci necoartenlhlX efo,r.t de organizare. Altii iqied,und poemele d,in bolborweala bi,nectrrvirntatd avreuruui zeu, autorul elqgantului St^obsfroturn, dbgipractici tureori un d[nteu corutrolat, nu se aba,ndoneazitu'lhurei sHri de eprimiri oracrrlare.Cba rnai semniflcatlvl poezie din piacheti pare afi Vdzut intirziat in nctsdzttt, in care Dan Mutarycuaude curn :iedera merteriei tresaltedar m.r-i.un irnn, e gipit sau e foaone,' sau nebuloaea genelor qi vame,gi unde igi doregte si fie :Vdzu,'t intirziat in ne.rizut,bn'otai sd fiu; alhastru,l, sau unealti,ver'bul ,etectrr, verde eterr4 cizut,nisirpul incrustind tr,eu$ de sticltrDan.Mutaqcu, Substratwn, &1. Eminescu, lg70.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(39@r exprimare poetircd, debondnrazn de sifntire, e o irnpresionantiiconfesiurue despre diruirrea patern6. Unom aluns l,a maturitate, blrbat cdruia viala ira oferitpu$ine bucr.lrit (gi care spune, in a'lti Pante, despresin'e : ,,qi tac gi slnt'tm orn cirudat gi terndtbors), vor-begte despre o ,busurie a sa. E vorrba, din citese infelege, de un caz speciafl, tatl qi fiu s-au pomenitla un ,momEnt dlat sfu:guri, be{'batul qi-a inchinatin m,are m5surl virata educ5rii copilului, renulr{indla m,ulte, gi iaffi cA azi,,mir s-a flcut beiatul mane4.Satis{ac[ia neurgiitei e poten]ati de prezagiile bitrfnefii.pe nurnerele aptroate-.n ,r:ut.In poezie fi.nta sa ideeli se expriml prin indemnul:si nnergem acolo,unde cuviutulse desf,ace de proprira sa fiinliqi se eontempld pe sine ca un orag dedit pe nimolsolar,f "lohAr; tZ p ,-.;&A;" i.*.,r-, ,Jdb'L*""S;A f ny-'t 'Voi fi, rvoi fi visul de dinld,untr:ul visutluismelodia, dar rnai aies nurnSnrl, riknu'l',anirnalul oame vede pe vfurltor gi porate.sd fug5.Sint supirdtor de {recventre, deocarndate, furribiilisrnele,a'utorul nu gdsegte ugor d::urnul cirtre ,,cuvintulbine ascurlit gi cu minerul fomte greus. IatEciteva moetre de enormitdtii stifiistice :{kunde noarptea stelele seamind ou nigte ii b %oturidin unghi'i srnutlse;a sfi,ncilor ce-gi,recumosc pegteri'le ca pe niqte egeeuri,a liuntbrului, ou miros de somnul delfinilor;foamea roqind sub trirstelea genunehilor ;.un d,rog starcoji,u venindtprinurrrbrd spn:e chiria ierburilor;s€uu cum s5 decebesc ploa'ia de plrulpieptilnat stnib6tii.GgJ- Arproximativ@ - la jumdtatea plactretei Amforese fa'ce sirntiti o scddere pronunfat5 a ih'teresulluipentru versurile lui Nicolae Nasta, ce se degrak^4l[t.?]".t+ O lthl.^M/ftrt, r'*J*ihI).Nireolae Nasta, Amtore, Ed. Li'tera, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Scriibuna e rebanbativd : ,,E1, di.lr leagdn, / gungureaEi ridea cu poftd contorninatoore" (s;n.) ; brazii,,scriau pe azur'uri / cu cond,eire de smaralds;,,el nu qtia si priveasci in taitrioe locuri / panoramicadesfEgunare a sublirnul,uis, d,arpoemul com'Iunicinu mai putin emolia unui fapt existen{i,al.7n Pomii ingindurarea maturi [n fala tirnpului seexprimi sugestiv :Acum stau gi ginrdescgi mE cutremur:ce repede se al,ungi zilele viitoruluiqi cit de aProaPe sintde izvoareje siingel'uir meu,sentiment transmis gi de Ldliocul sau Acum. S-ar.zice chi,ar cE in poezia de aces't fel Nicolae Nastareu5egte si-gi afle filonul autentic, atit de alienatin compunerile faeile, lipsite de id'entitate antisticS(din care desfule au fost strinse {,n partea a doua acEr[ii).Amfore-vase urmptru,te au texte inegale. Lexisulpoetic e nesigur : ,pd ciipooesc 1umin66, noaptea,,tiinage" (t6inmitoare), dese,,Eq'chii( (plural muntenescpenrb:u a+ohi,i) ; exces'egurguii sinilor t5iinlepa,u zdrile at'it de adlnc. in,cit Pddr:rile oftaudin toate incheietus'ile ramurilor ;exotism rnin'or:Imi voi inflori, visr:rilepe,umerii Pogodelmqi cit de tnalti va fi liniStea cin'tecelordin scuanele inirnii rnele ;proz[ multi in metri'cE:unde vinMutfimi de c[l5tori dhx FreSd soarb5 vinhrl carPatin ;Vibreaztr-n mine un fior anu'me etc'Nicolae Nas'ta es'te un amator liric stirnabil'@o 0;lanrao. im,;;;F,l"u "'fl*&'*'f;'&\,.Totr't;':"f C-;f,*[-tF,l.Jf. ,,{^rr*,.e W )n-.|"^'*L drti: L L/'il'O abordlare atlt de irnpetuoasd a pouiei,nu constituiedoar o trds6turi temper:amerrrtal6, ci esie, d'upd citese pare, o Iarniliarizare atr certih-ldinile sau un im-- Damian Necula, Bdrbotii acestui pfunint' E'P'L''1967 tn'culecfia,,Lrrceaf6ruls'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

( 3Yf)pru/rnut livresc e,l eestei atitud,int. Verbele sinrteonj'ugate foarte adesera la irnpena'tiv, ctr virilitafue :,,Dwfi-mi pe urneri toate / Poveriles...; Di-mi lmapo.itoate poe'mele / Pe care nu le-ann scrisc (!) ,,Rostogolifi-v6cdlduri solare-n mine(; ,,Vino cu minesd ,bems... ; ,,Prof,itd a'notirnp geros / de rnine(.Am citat 'numaii,nceputuri de poezii, irmrperatirveledin texte fiind, desigur, rnai numeroase.Totugi, pdre,rea noastrd este cI acest ton lirie,foa,rte ribcant, nu-i avanrtajeazd decit pe putiinclinagi sI credem cd inoazul lui Damian Necul,a exacenbarea birb5{iei poetice,este o f,azA inifial^I in crearti,a stt,, ca lngmqareaexcesivi a voeii Ia adolescen{i. Poezi,iile scrise su,bacest sernn sfint declarartive, mai rpulin personale qicu scdderi'dre ordin artietic:Vreau sd-mi ciqtigDerpErtlrile nopfii arlbastrePini mline arn sd colind 7 astreDacd nu rn-o ade,meni,Logodniraa I'unI su ,$oapte.Pini rniine stnt 7 I'un[Sa,u o si,nguri noapte,-'[ i^ 9".Y,,,lriL * *;hv, PIn bo.turile 1or e+ffita seteCa in cuo:5bii dornrl de Pleca::e$i scot pe n6ri o sercst5 toli caiiPe oare i-atrt,ucis cu nep,5s,are.,*.!r{, } hte/u/"^br* li;Pulini ii mai iuhesc firi si-i gtie$i cresc in eulhrl cailor sdioqiIegind din viee qi ibetlnd Poteedln latul umerilor noqtri dureroqi.a.ImrpresioneazS gi rpatetism'u'l direct al unui distihoa acesta :Maoni,Patrin rnea cea ma'i adtwinat6 !iln 'r€Grbulpoeziei din care €un extras adres'area'Necula se mulfiunegte si bo:odeze, fIrE vlagd' petema moterntrtEfii.Actul poetic este v6zut c"a o spectaouloas5 cioplirecu dalta :' De agchiit; -Plini nai-s oattii$i am si pling cu PiabdCind m-oi' trezi cE arn s5PatMai muit decit imaginrea vis'afe.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*Se poate spune, eurnpdnind eu atehfie calitS{ilegi defecteie aces'tei c54ieE DamianNecula a cd'lcat bine prima ureapt[ ra destfurului sduuli,be,rar, nu atit de apisat vi,ril cum vor si dea deinleies unele verst-ni, dar cu seriozitaie gi apiflca{ie.Se pare c[ ambifia Iui Darie Novdceanu esd ajung[ a fi eonfrindat cu un poet hispanio sau hispanoamericanln traducere romAneasctr. Nu ne amintim in cemisurS. aluziile la lumea iberic{ gi sud-americanfl puteau Iiconstatate in placheta de debut (Autobiografie, l962li elercprau inc5. rezonabile in al doilea volum (Pasdri dg lut, L9661+- ur Carnet.spaniol cuprinzlnd gapte piese. In Tehnicaumbtel, nedumeregte oetentatia hispanismului ryi, ln general,poza do cdl[tor mondial. Darie Novlceanu are angoase IaBuenos Aires, e lnglndurat la Miraflores Lima, contempl{la falalocului ,,trei caracoli bltrini / Melci uriagi de Caraibi ",vede dou[ pisdri cdzind ,,deasupra apelor Antile", sufer[o confuzie eroticd, mai aproape de noi, Ia Verona q.a.m.d.ThiagoCu toate ambiliile sale interna[ionale, poezia lui DarieNovd.ceanu navigheazfl prin mediocritate, p[cate binecunoscuteo sufoc5, iar din lirica de limb[ spaniol[ a luat doaracel ton pretrios. aulic uscat. ce supdri ei ln poeme ale unor";t"r.l ,*torr,ri . A "q.4; f4& h..h,-*"r lriAoeiuo t". ,"9t^!-, rrlruX.z"..^- ,;at^;,A.2 ln cra -!."; .lv.ti)^.tr,4 y+!e,Am g[sit prin buzunare figdri qi scrisori de dragoste,Irttt-g zi uitat-gi-qbatista gi antinevralgicele,Alt[datd hainele miroseau a mare, alt{d-at[ a drum deDar nu gi-a uitat niciodatd numele, niciodatd. [ard'Am lmprumutat -atuncinigte haine de la un prieten[i le-am pus sd. Ie-mbrace, aga, din greqeald,'Uar el g-a. gregit, s-a-mbolndvit de triste[e,Iar medicii au dat neputinciogi din umeri.'Autorul nu se sliegte s[ lngiruie incredibile banalitdli decdltrtorie:.f,,Am cdldtbrit, da,' am traversat de patru ori_4tlanticul,trfDar n-am vdzut nimic, pentru c{ era qbapte (...)-IJa, 'nici vorbesctiteva limbi strline, dar, credeti-md, llNu gdsesco deosebire tntre pace, paix, paz, frieden sau*mirE /Caun copac)@efiniliile (unele hilare) abundd Ia acest autor afit{e sigur pe sine;j,Cuvlntul, se spune, nu-i nimic altceva]Decit echilibru sonor al tflqerii,fAtunci ctnd td.cerea nuDarle NovAceanu: TEHNICA UMBREI, Editura Eminescu, 1970www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

f,:**ffstfi**fis'ueW.".*'i,:,}'i";'lJ"xillofi1ii,"::ly;[,.T:"bf.T**'#uHffi?evoluind pe un iraseu'."i ["ip.i;::;;ri tn.picioare,tn ciudaunor explicalii inutile, , o^i"tt..rr"#'ilori* a umbrei nece_$i vefi afla clt de ugor c{l{toregte umbra.ce repede rfi.negre, .ii a.lilpr.i-iir;i,,ie.-,E duhul Iucrurilor umbra, sufletul lor.Scoas{_n afara, sinee..-;# -j'_T.ypta de ete, hir"i"e, ,1ia".vrceza ei egald. fiind cu a luminii,Cea care o nagte.. Ne-a produs bucurie Ia Iecturd Chiromanlie, po€m dintre;;t#ii lJ*.t,,fiail jilffili$iii,l,,iip.ioae pr{cut, ca sitri$|1t}i$t'hrrouricare se adrncesc in ogrinzide visele celor dispdrufi.ffi }:ifr*iliiilfJTlLl.:'.',:?,fl :,'{lfi ,t';,1i,,t#iffi1. ln vremelnic{ deruttr.Din cel,e aproape o mi,e pairu stite de versuricuprinse tn. Aici,geanu) se pot"or!,irffi*#H"!1i "H:i:: *jo poezie intreagd. pe o stripu,afafi fr* de pnazaisme,iti refin atentira une]e *r* *"i", ;;ro un eopagtoamna, se spune, ,,c**a.r. ,l*rJ""*"re-i soflbs,: "ffilT:t e chernatd ';qut"mu;;itn;., speriata pe, : Pe und,e vintul niciodataN_a colindat mai pur pa*int...iar in finalu,l poeziei mai intilrrim o strof5 ce trran_smi,te sirrfire :$i-arn stat arga, o stand_n vintCa dupd_o dragoste prierduti.Uirtind de timp, uittind ctr sint. gi ribipit5-n z5ri de ciurtd-Vercnisa Obogeanu, Aici, pe ramul mer!, Ed.Eminescr:, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

IDefinitorii sfurt arlte versuri, migunind de abstracfiunila vocatlv, de epitete vetus,t pr:evizibile :S,Iavd eroi ranomimi, ai rbearei P,ronaeiei,Cu singe neinf,ricat qi fruntea seninl de zeiSfrntecd qi fulger5 sesulau:ele et€m,eneSurb ochii lor aprinqi de v5pdi ou scflntei g€menre.Cllnteae vuiesc ,in s,inul €asuns ral pimintulu!Smulg, rdstoarnS, sfi,gie rrnE"r,untai,ele adincul'ui.S-a desprins oare fr@mdrtul pddruri,lor grga,nhDin imense ramuri, liane, s60batice plernte ?Au tnezit, au trezit somnul de veafi:ri din crrerneneq.a.rn.d.ffi11!i::itii,:Cuvintele pilesc sub tocul Veronic5i Obogearru,pagirna rnu e ,animrartii nici rnloar de versuri rizibile,totul e cuvii'ncios gi rlirpsirt de identitaie :Pace, sirnfonie a arm,onlilor limpezi,Rodegte-ne brazda gi iranba cimrpiilor;T,u, plug m6nos,ou 'fierul t5ru,fii omulul unea,lta lui de pret;pdminturile sE br5zdezepentru rodireculcug de l,anuri gi ogoane ;ctrpioarele meneu sd rurneneasc6blagosloviti piine...(Fiawri)Neajutratd de ,uoreltele specirfioe, autoarea se zbatein tot fdlul de di,rectii lirice, fd,ri a incropi o personalifurteprqpri,e.Un rnedi[eranean visind la fabulosul (prin austergi li,nearitate) Nord,, aqa dupi cum mu.l{i nordici aunostalgia luminilor grele, corpiegitor senzuale dinpartea potopiti de soare a globului ?... Cel putin inUltima Thule, aceasta e imag:inea sub eare ne apareGeorge Demetru Pan, la el fiind ,,statornic6 : seteade ger(.fintr-o interesantd poe,rnd, Porrund. de ta Nils. poe:este iden'tifica,t sutul -daci a,m infeles noi binemicul erou al Selmei Lagerldff,-copilul Nils Holgersson,care zboari deasupra Suediei cdla.re pe gtscanulMartin : cunoaqterea lumii e ln acest caz favorizatide doui irnprejurdri, rprin daplasarea spafialdliberd qi prin augmentarea dimensiuni,lor. Mie-George Demetru Pan: Ulttma Thule, Ed. E'minesou,www.<strong>arhivaexilului</strong>.rol-:,rlF

qonindu-se subieetul rece,ptor, ['urne,a drin jur se rniregte,putind fi mai bine finrf,elereE, fiurnicile, de pi,ldE,apirind ,,eu f6'1ci de l,up" gi zorind sE pnade. ilnNord, la capirt de drum, se regiseqte Ni,Is (,,cu colande fl5c6ri m,ute, gi / sus [n ger, in Nord, s-o regdsis) ;la fel ,poetul se relgdsegte ln lurnea rboreald, cea rnaipropice lirismul,ui s5u. Intr-o alti poezie, Nedurnerire,un vulpoi ii reveleazi autorului :...unde-i taina rntrtS, trnde eHcaqul n'ud al nudului mister-gi-mi elSmpdnea din dinti : i:-r ger ! in ger !e-n truda de-a ajunge-n miezul siu,ger dincolo de ngarpte, ger dinrcolo de r6u.$tiiIF'i!t{loezia se afl5, negregit, in ger, acolo unde se bInuiesclnrmii infricogdtori ai Ultimei Thule.Pentru realizarea atmosferei nordice, George DemetruPan numeqte frecvent rnorse, ghefari, urEialbi, reni, banchize, gulzi gi, totodatd, folosegte nenumdratereferinte la zei, ,per:ioane, locuri septentrionale,i,nsdqi grafia numelor acestora dorindu-seevocatoare: Frigga, Gygur, Gimli, Skuld, Vernadi,Urda, Yggdrasil, I(arlhender, Fiolnir, Niddooggur,Iailr, Mizar, Akka de la Kabnakajse, Sppir6, Hniker,Hofwarhnir, Iotunheim, Mandgarm, preafrumoasaAnoretok,Tarn,nruk,virtejul din Argaxd, Giinbjorn, beznatiroa SyginaGhinunggagap, Sunna, Snotra, Lyngrve, F6nrisbmtiazeu, Nras,trondt Hodur, Skinfaxi, Heimdall -gi lista ,nu e completi !...Cantitatea de abstracfiune depSgegte limitele lirismului,inghefind qi mai tare versurile;f"tifite"obitdde absolutwi lfqttoOmeice, nuniai lumini-nincepe cu ,,n-adinc, nadirul petrecinds ; intilninr,,ingherdrt de leu{(, ,,pl6minii sdrutuluis (!), ,,,n-aceea,$iclipEc, ,,pleoapa-i in4herogatdr, ,,Aruncd-mifunia,-s jos( etc.S-ar zice, alteori, e[ autorul nu deosebegte prozade poezie, mu.lte din platitudinile sale linind deoralitatea cronicii rimate;Lun drum alb al dragostei, urnane 6&r* a mers qi*Na"se, goim norveg tdneatins de,ambifiile vane..iJllragoste umand", Soimnorueg, ambifii, oane, acestea sfnt exprimdri de conversafie;"agiifulrins in vibratii {c,u gralii de jazz,{Si ris de -eonfralii- 4lce rni fac in necazn,;lori :ol,,deh ! rnai gii curnya ? / /$otu5i, intr-o dimfi-eafd-ne-a clzut {pe chelii, gi-a$'intrate la idei(.Interes,url pe @re lirica lui G. Demetru pan ilwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

poate prszenta fine de mdsura in care el igi transmitebizara sa sete de ger. Poula sa este, in cele. mai bune pirli ale ei {,numai carne 0nstelati /rece fulguirellifcru de agteptat din parteaunui autor pentru care : ,,tot ce-i viu sub nordicsemn se scrie(.Ultimele pagini ale volumului cu,prind interpret5ridin lirica l,ui Robert Froct. Neami,ntind,u-ne dec{to scurtd poezie a marelui arnerica,n (Fire and lce),in ,original, am compa,rat-o pe aceasta cu textul traducitorului.Versurile sobre, 'lapidare, ale lui FrostSnt ir:cdreate inutll : ,,Sone say the world will endin fire / Some say in ice( (,,Unii spun ci lumea vastirgi prin foe, / altii srpun : prin ghm{Is) suni laG. Demetru Pan : ,,Unii prezic focul gheenei / alliiavalanqele de gheatd". De u,nde gheetta, de undeaualan4ele ?f,Rrins6-n, ,{iir,E:$rem de agitate, in expresionismul lor, ver_surile din Planete olbastre ! platon pardiu nucunoagte linigtea, toate verbele lui sint violente, ovoinicie neobign,uiti le mtnd :Spar,ge csva eu cdlcfiuldn ctr purnrlr:l,dnjurd, elungi, crapi capulcuiva...Prirnivara il im,boldeqte vehement sp,re a4iun€:Un mi::oa de r5chi:fi inverziteseoali si,ngele din morti.Melit5 sd srpargi zidul cu frunteapflnd la cre'ier.Prin l,ume aurtorrl urdbl5 eeuti,nd ul loc de autrotorturd,de jerdtr :Hai, ,tobu,gi, cine rnI taiepind Ia str[moqi,cine-rni seoate pielea pesbe capl5sinrdru-mi ziditin gr6mada ciolanelorca o min[stire ?Linlba ,mi-a sS,rirt di,n gu,reca o ferytil5;lmpuqc[-mE cu a,l.ioe rnaripentru lupi.=^: Platon Pardiu, Plonete albastre,L970.Ed. Albatros,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\:)Fireqte, vereuril,e gcestea au alti valoane tn po*'ziiie din care le-am extras, tohryi, impresia noastrieste ci Platon Parrdlu abuzeazi de e,lemenfu ,,tororiste",care prfur repetare dresvedti i5i rpierd dinsurgestie.Alpropierea de maniera desointeelor populare(Deget, Animnl, Oasele) este rodnici :Sting odnbunili sting .ln tinete arrunc af,ar6 din miezulneod'ihnei lon.Te f'ac sA sdi,riite fac se inghifisufletul apei.I1i ara,t ochiul naiuluiSi ti-l inchid.Se pare cE acesta e un traseu dilr cele mai bunedin cite a arrm,at pin6 acurn poetul.Vers'uri'l,e-'1,'cnuidt'e(, prodlrlc{nd la lecturd o oalreoanecrispare, sint foerte indregite de 'unii po'efi ainogtri, intre ei de Platon Pard6'u. Da,r unde poi eleduce, prin ,proliferare incredibill ? Credem cd o dozdde seninitate rneditativE ar irnbogdti ;i nuanla aceast6crealie motroritS. 0 dovadd e, in acest se'ns, poeziaBouI, telurie calmd, proelam'i'nd vietoria geologicutuiasupra regnului anirnal :'\'Iun0el'e Pagte bould'e la coarn,e l,a fruntede la frunte Ia aeaf6'Pe tdigu,l sPinlriipin6 la coPiteunrde sinrt zidltetaine qi isPitte.Il Paqte hEtde I'a coarne Pintr la o'rndt,de la stear:a de rPe fruntePin6 la stean a de Pe ceril Pa,gte oa un Pamaclisiercu lim'bi str5inide lun5 5i d'e su'}fini.Bou,l tace,munte de 'Pace.(d UCele doui-trei .poezioare mai citefe din modestaplachetd a lui Vasile Fitru, Carele de bronz, suferlEi ele de ceva; deqi ingrijite 9i stirnabile, par ate invita si le uifi imediat. Profilul intreg al autorului,rdmlne rbiruit de ceati.Vasile Pdtrl,r, Carele debrow, Ed. Albatros, 1970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Sfu:g,urele ilrtneruperi dln somnol'earfa provocabd deleafur; siilt oele dertorralte asocirafiilo'r absurrde, arn'uzante.Ofmim cf,teva :Fl6'c6ii rbice finsi lu'ceau peste rp5dureaIn care c6rprioana se botezase strins;Sfirc de coPiti negru 9i nins ;Sus 'deele, P Panoram6' inehisiConsumi combustii ou foc circular ;$i masa se roteqte in lfu:'ie pnecar6"'@este un bon t'siueural poeziei, pentru el a scrie inseamnS. a nroducl-,1sr rvvs_-_, I ---Isimli desf5tare : ,,A scrie toatd noaptea te vls e-vna,eficatelea eim;?i-uloatea bine amesteeatE' iatS merite ale acestui autor.El e in stare sd simtd :Florin Mihai Et"t""Cum'bate noaptea-n florile acestea'.A,,tit de liniqtite, de visdtoare-aeum ;flori ,,plecate-n sine {pe'un !6rm abia--vdzuf,'' I"umeasunetelor, tonurilor, .forrnelsri se ddruie ctr $en'erozitate:Ca dintr-urn corn al abundrenlei cadCulori qi sunet'e ln lm'binareDe cT:rcutbeie dineolc de zareCa flEciri cint[toaire 'lntr-un brad'Visa,rea sa stelari are loc rtot sub semnul rrafionaltrrlui,cu ,in{iorare doar de ordin Cstetlci e a,bsent5teroar€e de astre, djrrnensin:rnera brinrtetigihilu]ui anetrrnannrl,ui. O calrnl 0rncredere in rrafiunre soarldd pnern€]edre sub stele, lilpsa'tortalS de ezitdrri' qi 0eroarree l6udlalbili, dar nu mai putim pdgubitoare linic'Intr-un DueI autorul are reve}alira ,,influen@lor( celes din astre, alcituind bao:aje 'rlesiupuse vEzurl'ui, dardupd anest inceput lnffiorat, continui cu plat6 hrrcredrere:Pe firul 1o,r [[rE de teme'ri du-teSI afli nebu'loasa clii noastre$i e plcat, fiindcE doar Prin fior :tJ"Vei retrqi s5-!i vezi dm'blufl etericO Pavdzn de raze'a umbrei ta}eSfin't scinrbeind ln goltrl de-nbuineric'debuteazide un dramatismpoate declanativ, drar autentic:lr Florin Mi,txai Petre*u, Intre pdmint gi stele, M.www.<strong>arhivaexilului</strong>.roIaSi, 1970.Junirnea-

Md oaut in ecouri n5scute din oiocniriDe stele spulberate-n vecii de zei lumini ;( versul aI doilea e remarrabi.l ca sugestie, cu acei,,zei-lurnrinic, drept unibate spaNialn !) * sE continuecu o mici poveste in genul nemrrniratelor confesiunitin du sibcle:S6-mi aflu lirui$tera-n trercutele il-lbiriCind nu gtiam din ele, ce calrn o str survin[.Ao,rn un lec de murrte ln suflet miem desCIhisSE se-oglindeascE-n el seninele arnante.Strs, tot mai sus, se+rude urn m,aiestuos andrante$tergind de pe-orice frurrte stirgmatul de proscris.O bund dires[ie -relstiv noui la acst poet _este cultivarea motivelor gi ah:ziilor de jazz. Soco_fon Si baterie pare texhrl naiv gi direct improvizatde o form,afie din Haarlem :Printrr.e block-hausuriLunecim le.ntlngeri in haosuriDe rai tnansparent.In prrovinciale ora^ie bogateInima sdragurluiImbntet5 bateDe parfumul veacului.Intr-o limuzin^i !Cu volan de lurnimiiEu gi 0uPrin Fifth Avenue.Fdri voie te ginCeqti la faimcsul cintec Whzn thesaints go machine in, mersul cu rnagina spre paradiseste inyocat Ei in alti parte :Ca-ntr-o eterni di,mineafiCu limuzinele spre rai...Miuzica, in generel, cea de jazz indeosebi, e inspinatoarearpoeturlui ieqean, ca in aceste reverii :Bombarrlafi cu muzicdSe-ar-rd fogninrd palmierii !,,$tir,r cu preciziune cE atn de-acurn a fatre(r, deelardcalm autorul la inceputul pledretei Intre pdmint Sistele, gi e adevdrat, ! Din picate, el gtie cu preciziunesE . fac5 versr:ri palide, eomode, impresia nlrasrtriwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

fiind cd piesele citrate de noi (Ia care s-ar mai puteaaddu,ga cirLeva) sc"ape acestei ,,preciziuni( tihnite.Sigur de sine, p,oetu,l calcd in terenul prozaic cutotald seninitarLe;l,Am toatl siguranfa cd nu-i ceyareal /{n temeriieTale,-n absurdele angoase",laistifraproape hilarlLpar tu pe toate-n corpul diam-. for5-ntruprezi. [Sintez5 radioasi de rrase, continente({liJ,Cina mi-ai deschis a sufletului podi ,/pir, rrou-sprE a itr,birii sfinti artSsJaeestea sint pt a p"o-- duse'Ie penei unui seminarist de pe la 1900 ! ,tatea achrlui poetic e vizibild mai ales in absenla(sau derizoriul) ideii. In Reterie aflam cd ,,acestedoarnne-n virsti au fost eind'ua fetife( -afirmaliegreu de crcn,trazisli(vreme de cinci catrene fl. IvI. Petrescu insistd peantiteza trecut-prezent ca in final si ddm fatE cuideea: privindu-Ie, autorul se im,batijl,rde-un preasubti"l parfurn {$i-atuneidurerea lu,rniiprcd nu mdmai doare...udjtpu" de vlag6 a sti,hului final fiindsubliniat6 gi de aaeruLele rdu distri'buite. La fel inRdmii, iubitei i se far:e r.rn cornplimenrt enorrn, prilejpentrru noi si remarcSrn ci arcest srxbttil degustEtor dejazz agreeazi Ei muzica ,,uSoari( orrenttr :1Ui5 uirt in ochii tlii qi nu+ni vine a credeCE punchrl ce-l visa, odatE, ArhirnedeEu l-,am a,fla>\tt,, Pentru foarte rtinira Monica Pillat poeziaeste, pare-se, un vis al pdsdrii adorrnite in zbor planat,irrdehrrg. De la indltirnile strrbiestului, ln pl'utitoarereverie pe meandreile vizdtlhu'lui, locurile, oimenii,Iucrurile se vid ,,in maretr, adunali in formulegenerale :Plutesc pdnointuri pe oceaneOceanele plutesc pe zdrl.Necunoscute trec limtaneSpre-nsomnurate dePirrtiiri.Identitatea liricl ce viseazE in i,nlltimi are rmeorisenzafia trnei depline solitudini in Univers, de undevrizi,uni de stingeri as&:ale :I-otita tdcere c5-nghealdPe mdri conrtinentele grele,$i surd se destraml in cealiBolnavele truPuni de stele'Fopnesc cu aripa lor oarbiPr:stiile cen:ri ce pleacd,$i suflEtuil cati sd sotrba' Monioa Pillat, Cordbil, Ed.1970.Cartea RomAneasci,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Din apele lunii ce seacd.Nu-i nimeni. N-a fost nieiodat6.Cuvintr:l se srpaqge. Mi-e sete.$i puer in neant fulgerat5Cu cele din urm^d planete.In strofele citate s-ar putea remarca buna stlpinirea mijloacelor prozodice, a uneltelor lirice. AcestItr,cru e doar parlial adevdrat, o lectur5 atentE aplachetei (Cordbii) ducindu-te cu gind,ul la un deburintn:cttva prern6,hrr. Se simrte ci rpoeta e mai inzestratideoirt neo prezirutd ipostaza sa, vremelnicl, deacum. At-rurnrite intruitii lirioe, unele, ,,sdiipiri(( deosebircepromit un ,posibil glas in afara seriilor, dar acestPrin noi trecurE pdslri arsea, spuneMonirca Pillat intr-un peisaj de toamn5, gi un asemeneavers nii se Frare a indica unde va putea a,jurngecindva poezia sa. Acum insi stihurile de calibru,lacestuia sint rare, fulgu,r:antte.Mai frecvent, pana trem,uri ln mfinile tinere giincE nesigure, pros'peti,rnea simfiriri e rtrdd,at6 de vetustefeaunor proc€dee gi tropi. Rima, in gene.rarl., epunotul sla,b al versificagiei sale (supdrdtor artunsicind folosegti ,yersul clasirc), ea se sprijind de fastidioaselegerunzii, substantive, venbe la indicatlv, oufacdlitate copi lSroasi : deli rinrd-vezi nd-a5 tEp tind-generind-visind-picu,ri'nd,dansau-se-n5,1tau, se rugau-sezvircolry)(Joci amestecate din decenii revolute se aud :gi pomii mi dre"aml plingindE toamna cu plete de furn. (...)$i aprig imd vine si zbor;PS.min,tul vuia de mister;pi a biturt la porh geinind$i ni,rneni uu i-a dat alin...E:aoesele juraenirle se aglorn€reaz5 in hiperbolerdsaante :$i ga,laxii ca bolovaniSe-ngrdrnddeau pe-aztuul meuCorptita aprigilor anilrorrea eu spairnd-n Durnnezeu.S,fnt loorri unde imaginafia auioarei e pur gi simplucopilSroasd :Piratu,I Soare vrea si pnadeFeeisara LturE gi n6r:riSi fugd-n ztrri dar la r5sorrci,I-aqteapt6 nopfile nomade.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Et€Illonica Pillat e o poetA pe care trebuie s-o aqt€ptimcu alte cdrli, aceqstta de acr:rn netrerind de nivelu,lunor gna{ioase prornisiuni. Ca linie mai genenarL5,eredem ci visarea de la inillimea conrtinenrtaldpoate fi abandonatd (ca lazd de adolescenf5 poeticl);mai in'teresant6 ne pare -qi nu doar in glunS -,,flu(d,a pisicd torcinds, intr-un Interior,trl., a" o rA;plastioitate.,4-\w$i-o lege noud pune in haosul de vociCe-qi rtnnegd. posnagii (!) su'b vechiul lurniiporn ;+ €::+,f;' Iepurii fnnoadd zi'ua ctrnpr:flui cu-alergdturi ;Sub cearcdrruil moscheii credin{a-gi trage barca ;...cu mersul lolvoi scrieCa dupi ihviere, dec-ar fi scris, Cristos (!!)...' Nicolae Breb Popescu crede, probabil, ca gialfii, cd a te exprima poeiie inseamnd a-!i complicateribil expresia ori a profera teribilisme. Efectul, cain citatele de rnai sus, poate fi cel nescontat.Debu,tutl autorului (Capcann Herminei) este r;nulcris,pat gi modest. Poezioarele sale ani o rigoare chinruitdgi rnonotonE, su o eterni riml unicd (numaiversr:rile doi gi patru) Si aceea rnlai mu}t deci,taproximativl)!(,&.n naai spus-o, gi o repetim pentrucei eare se vor mi,ra cd ddm atenfie acestei chestiuni :nimeni nu cere sE scriem in vers rimat, dar dacdo facem, intr-o limbd deloc zgirciti in rime ca anoastrd, ne asumdm oarecari responsabilit5ti ce nupot fi neglijrate !Niei sugestiile de ordin islori,c nu pot fi ficuteanapodd,sd nu uitim ci vinul acesta a mai orfrs /uffe-ntun-eoatacurpd a lui Bantolomeu( (EleOie[preBartol'orneu ? El avea o curpd ? Popescu se -referiprobabil la ,,noaptea sfiniu:l.ui Bantolomeu(, notoriuepisod al lupbelor religioase di'n Franfa, ceea ce ealtceva !Cu rnijloacele sale precare, tindruli autor spunetotuqi clte ceva gi se arat6 dornia de a spune Ei rnairnult. Frtmoasl ne pare Cu uitw toamnei, preamd,rindun festin auhrmnal in sartul plin de tirrnp acumulat.Aici, o exprimare de naare efltracitate :{,mire'asa-ntDrL;"-Lfi J.in virn-.o k,^;t rfr-r0@Aflat la cea de a patra oarte de versur:ri (dup5Intre nure F cer, 1964, Titlici, 1967, DinamicaNicolae Breb Popescu, Capcona Henninei, E,d'Erninesaq 1971.Dim. Rachici, A6soluo te, M' Albatros, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

secundd., i968), Dim. Rachici, poet de extrac[ie 6anifeand,pare a nu se fi hot6,rit incd asupra dru-. mului sdu fu,ndamental, el inceroindu-gi incd parrain modalit5ti feiurite. Credem, dar cel oare 'va liradecizia va fi, evident, au,torul, cd realizirile celemai temeinice R^achici Ie obfine in scurtele poemede notalie;Iepuresurprins de glongintr-un viscu lucernd-nf.lorit5,trece dintr-o lume intr-alta. la mijlocul unui saitdin care nicinu mai cade.(leptre)O parrafrazi la faimoasa poezie Cintecul cd.fetei alui Esenin suJerd de o prea mare presiune a modelului: gosp'odaru,l poetultr,i rus bagd intr-un sarpe toli cei qapte c5fei gi-i duce la riu sd-i inece,urnaat cu umi,linfd gi devortarnent matern de clfea(,,in urma lui, fugind, dupi desagd / Cdfeaua da-n ndmeliide pe drumc); la Dirn. Rachici d6m de o vulpeoare :Cind tu pleci Ia spi.nare ctr saculdoldora de citei, apoi easI te urrneze sctncind de d,urere, sperindsd-fi scape weun prni unu,l singtrr.-Supdritor e cd gi in privinfa iluziei canine (laEsenin : ,,deasurpra casei i-apdru pe rare I in loculIunii unn-rl din cd!ei.() Rachici ura-neazd indeappoapernodelul :gi vulpea neburd si fugi pe dealcrezind cd spinii usoarfi, duqi de vint,sint puii ei- riticifi.(Vina.)Dim. Rachici monteazd pc.ea aandnuntit elemen_te,le de lt.tise-en-scbne, uneori cu rtotml inutil, c,ite_odatE chiir spre paguba poeziei. Iat6 o evocatoarepies5, pe earecupdm dintr-un text mai lung :o de_Nume-ntrupat,prunci mor{i f5r-a se nagte,taine nempirti5ite ni,mdnui vreodatd...Lebede ireale duse de vintlu,necd lin pe gheap despica,ri.E, la acesrte dimepsiuni, o piesd roh-rndi, cu o suwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@geslie finald foar-te plin5, tuJburito'ane ' Dar autorula crezut cE e bine sd pun5 inain'tea acrestot' versurio strold inutil6, cu ex;rimdri pretenfi@se :Gheala s-a rtrptmi::easa s-a-necatl5utarii-s modi de s,Pa.irntr,n.unta stinsi,i,ar mirele a-nnebunit qi ridepe fatd c-un fragrrnent de-apocalips.(Lebede ireale)f, D^ R"Lrt^- '' -*^ h'Uy'"tt' enl,.if h o*e"'oaoa'ffi3ruI"*'.*fl* .,{ Lr-,.n t'-Pn & l'r''e,!- P*:G.1,' tiouri, ,,pn:,neri in pagirn6(, ca personalitateliricSdistidoEeltrebuieincdaStepbat.$ioedem-c6se va inf&p'tui pe linie din poeme preorn : Trddareaoglinzilor, Viziune interogatfud, Cintec de lebddd''undeversulsduprefios,,,f[cut4,desuet'depS5eEtesensurile cunoscute a'le aeestor cararcterizdri $i tran-;:::t"r"- "i:';fl; ,)V ; r;;^.'-Q-/*t Lf*n$^* lt4a.Lti tffi f-*i:i DL.*"L -" ''^'reruL'$; en^* f" Io,ru 7{*1J ^n'( f*Prima poezie din volurn cu o strofE a treia inutild,il arratd pe Rotaru in m5rime natu,rald : euvintele sintfird for!5, gterse, .drar din inEir',rrirea lor, din ingindunareace o degaji cele doud cetr,ene, poezia searatd palidd Ei vie :Bdtrine Torn, se vestejese clepsidre'le,nisipul lor vise'azl iar degertul.Din oamenii ce ne-au uitat, va trebuisd ne-adundm incetul cu incrgtu[...Ne-au jefuit cuvintele de infelesuri.Se iscd dinspre iniml un vint.ne spulberi qi rdmfinem doar umnape care-o lasd gindul pe Pdmtint.(Clepsidre in ndntire)Urma reald. a gindul'ui e doar mirnat6 in multeaite piese. Gushrl poantei fina'le facile (,,Cu toate cdi s.a burn'at o istorie in ochi, / Homer tot orb a r5-mas...(' ; la fel in corrlpunerea rizibil6, ,,Bans), exprimirifals-energice (,,Cinerna md plzea f scuipind soa-Dan Rotartr, Plinsd ogllnailor, M. Tminescu, www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro1971.

ele in pri,virile trnele*, ,,nop{ile ldceau coadd Iasornns ; ,,clepsidrS-n care 'l se m.tlg oceanele de ve9-nioie(, ,,md tai in senttimentele talea etc'), medita[iipr,ecare (,,1n carnea umbreit( 9i alte, multe, texrte)'toate aceste hibe ne determine sd afirmSm c5, in-asemenea rnomente, Dan Rotaru se inqall scriind :,,E liniqbe in mine. Se au'de &u*trece poezia prin' condeiils-ar ptltea spune cd-Plinsul oglinzilor esLe'pantial,Yn debut Premattur.Mthait Sabin face poezii- comentarii pe diverse-- rY^-a--i..-^s*rEFGI6i."i livreqti), de o mimatE ingindurare',ut r"/r L Jn^l)@ Paris race drag#cu .Elena' T*.i=i-.Y,Ti: 'l]01i." *"ra solufii, c5 fecioara vede inl5nluirea deorori ce va urrna, iattr cit6 risipd de incilceli cheltuieSabin :Oasandra jucindu-;i gtn'ditorii Eerpipe uli,,ta rnar€ a Troiei (!)ia ceasul cind fratele ei cel frumos rdsburnacomoara regelrui sub tnuPul siu'cdnd fratele ei oel viteaz se sfirqeape ptraja de singe sub caflril de- ltlpt6'cind un iz de parltlrn 9i dantele biteaodat5 cu vintul din suCui cetS[ii'in zitele acerlea zeii strivili'de mari ,Picate omeneqti reinviausub chipul prea vialeanului Ulysse'Casandra jucindu-gi ginditorii Eerpiprivea in viitor c-tur ocrhi asfinnso€ Se o;Pre€l la sPada intinatia Peleianului, la cal'ul blesterrnattrirnis dB zei la Po4i'Ie cehetii'vedea Pe AgaT nern'rurn ca un Pegtezbitindu-se in Plasa lui Egis't,gi moartea Oliliemnrestrei, cea rdptuside fiul ei adinc lmPov6rat.(Casandra)Ldlfr:Ii',,Textele rpoe'tului din Bacdu slnt permaneret lucnatede' o rrece isctrsinfi, care poa'te da, wentual, roade(Si acelea eam fdde, e adevdrdt), da" unde admiri'iravolunrUar, ldafiut, e in Trup bmtn intrat in amin'tire, Salt in odolescenfd, La Curteo'tteche Ei, maiailes, Maiiu de bastn. In aeeasti din urm6 pres5'Mihail Sabin vede tradifiona'la lupt5 din'tre erou qibalaLlr ctr pe o conibopire, ei sint una, c€ forrne alevi,talit5tii neinfrin'te :Amindoi trec de eroare' iEi unesc apoi fdptura'palide, mistificate, se deschid in singe podi,cin€-i tlnul, cine-i alttul, cilre Ei-a trimis arsurasE preschim,be ln miqcare sensul lor de aqtri morfi'Mihail Sabin, Ingerul gi mnscdriciul, Ed. JunimeaIa$i, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Predomind pr,oceOete discursului. Pe tema strdvEcrhea agteptirii bdrbatulrui, autorurL brodeazd metodic: ourn aryteapti ferneiie fidele, cele necredincicese,s'ierpele, fetele mari, bdtrinele :cele tdcutein veci credincioase sinutd intind leagi cefle vopsirte se zbat lntru spairnra nrfituluigi-n stufletul celor sterpe o mare n6de,jdeoompune icoane de prunc qi fetele marisirrnt ooribierii ca o nantr a singeluiEi cele b5trine... etc.( I ntoar c er e a bdrb atilar )Navigind printr-o proztr abia infioratd de cite unlmp, Mihail Sabin se mu,lfumegte cu intenpretdrieseiStiee ale unor personaje notorii, precum : Charlot.Peer Gynt, Horatio, Harnlet :Era pre,a tindr prinlul spre-a rosticelebrrul monolog (! !).Uneori, dar extrern de rar, are Ei haz :ca intr-o poveste cu cutitu-nfiptundeua in spate (s.n.), lagtile, de ce ?d ttail- ^ot*hi 2*,tclvtvni c.o,*tr,-az L fl,Jw''-'*+i0r,,-S;n;I Le\* ,'*t k ^dr".*LQL , rc'^"t'^"e ,k'*^1",r; i $,,,,^Y./t^h!.r ,-l&., Dseamene cu un truchet de flori mcytotolit Ia o aglomerafiein tnarruuai. ,,Sd ne proptirn o elipd in neinboarcerec,i+r propune autoarea, ezitind ,,intre o nedrumeriregi o piu:arnidd a Egipbul,lri(. Se tot scriEm !{ Incit sintem apn}ape deru@i c-rind ne pomenimin-}a{a unui'rers fnrnos, pr€ouqjtDa eenusa sufletultxitdu veghea gi te-ei tem'ut lj(tiitlu,l antuzant aJpiesei este Inapoi, in tine l). $i ;h sint vreo d,ou5asernenea stihwi n5tlei,toare, din oare nu ne las5inima sI nu cit2lm expnimaJggjfapele. tale treceaupesbe mi,ne de pantea ceaialE a Pdmintului(.... Debutul. ,* ,r9"*rceanu cu a sa Fuga dinhazard., este c,u totul insigrrifiant. Abs'brraclitrnile f5rdaflItoi peetlp sint cunrdiNia n^aturdl5 a acrstui autor.Harnlet (,,semenul print al Danemarcei( !) ii provoacimedrilbalii ,,A FI srau A NU FIq :Astfe,l traversirn furtunogi prin lu,cruri gi faptepipdind lumina din jur si visind,Mariana Filirp Sdr5|eanu, Gardul an gerpi, E,d.Liter:a, 1970.Ion Segirceanu, Fuga din hazord, Ed. Albatros,1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tnepti-apriarse de gtrrdurl urc6mmunti de n6dejdi gl nelintqtipin6 in piscul prop{€{ noashe.nfelegeri etc.Lucruri 5i fapte, trepts de gtruiur! *,rnfi de nidejdigi nelinigti, ptscul pro.prie'i ln(elegeri nu sintformule de poezie, cl de dfiscurs pretea]im. De altfel,capacitattea aryetlrll Seglrceanu gl-o dovede$e lnverrurile urmAtoare :*#s x*qil,+.'itl-lftl$f,l':,-li,,l::iili:E o minctun6 qi-o absurditatecd1X0-0pentru ci Ununu se-nmutrfegte niciodat6 or nimicqi mai ales penrtnr cIU,nu lnsearnnl Sinefle,Sinele or conStiin:fa sa de sinecare gtte si-'qi adle orictnd Sinele necesarcu care str se multipline.Un mimetism permja{nent il caracteizeazi pe Segdroeanu.Oa gi alfii, el lqi urnple rversrurile cu c'uvinteforrn'ate cu ajutoru'l particulei Ia modi ne.' neziud,necnget, nesuflet (Ztua de negru), nendoiald, nemintegi ctriar nepat (!) de la pat. Are qi false memorii.de werne ce vorbeqte despre :Cea mai dtrnabllE cugetarcB singElul meu lurnirnos,ulitirnul vers fllnd unul, de Bftim 10-11 ani. al luiCez,ar Baltag :O, slngele meu lurninos,O, trrupul meu lnflorit...Intr-un mod asem5n6tor, versurl: ,rAmln6-!i, o, tu,etea a rnea stuparea(, repat6- cu alte cuvinte -invocarea ltri Serghei Esenin : ,,Nu cddea hi, steauamea surbfire !s...Foarie anevoioasd se arati la acest atltor ieqireadin prozaisme, mul,te (cele mai nrlulte) piese necunoscindmirarctut. Bizorul circ, Flacdra pe nfilet, Destinde tinerl (pe care am cirlat-o la in'ceput), Zhn denegru.,-,Grir,a de tirnp, Strado, Solitudine, In luncaOltului -qi dte lnci ! -sint sirnple comptmeriv,eleittare cdrora Ie pofi apiica, flri pdrere de riu,aprecierea autonrlui de la pagina 51 :CuMrutul nagte dezolarednd ne'atinge v[duvit de.har.Notabile, un clntec aI zldlrntaiet 9i mthnirii (Duh!ugar), cu un vem final ci'te! : ,,'a1'uneeind'pe vadul desr:rb pleoape(, gi un descintec bine rostit (Femeie desctntind),Uneori mi;carea poettcl e surprinsi cu owww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

mlnd ;slgure, oa rEstunnorca unei du'turi pline petrup :...s6geti de noi sg rup$i-un riu ctr peqti frenetici de l'u'mindNe-aluneel v{iellos' Pe trurP.Aqa oum se prezint6 in aceastl carte, EenrietteYvonne Stahl este o poet[ in a elrei pagindprirneazd sentirnentul, prectlm culoarea i.n pinzeleunor- rnaegtri ce nu insisttr E.supra liniei' Linia arfi in Orizont, llnie seuerd scriitura tnsi;i, palid6, oarectuninfortnd, neglijabill. Suprafelele de culoareserrtimentte refin, toh4i, fIcfindu-te si treci cu vederealipsa de ,,miiestrie( a rrrersurilor. lt Ape moiite glnduri tlne (inc6 di'n titlu se poate vedea-sttngdciaalSturdrii a doul adjective cu seffl apropiat :mni qi line, destul de pmlin sugestive) autoarea reu-EeEte, parcE in pofida cuvintelor rebeile (prin inexpresivitate),gr€u suptlse, o notabiltr elegie ,a viefii r5-mase in urm6, cu amintiri-repere estompate'E firesc s{ trdtlnim mul'te poezii erotice intr-oculegere unde sentirnentul este st$ptn' Dedaralia dedragoste pare I nu contenl, de flecare dratl poeta seadreeeazl ?ublfu,]ui, ll oere s-o asrul,te' sint mai nare'textele unde ea s[ rlorbeasc5 dmpre iubire altcuivadedit idealel persoane invocate, sau sie inseqi' Sepi:esup,une deci o teoretici stare de atenfie, de receptarea mesajulut emtic de citre t'ubilt" de unde conjugareaverbelor la pa'soana a d'oua si'ngular' intrebarmce agteaptA rlspuns, cel mai adesm referireala acel tu, f5r[ de care declaratia nu s-ar putearealiza.Iu,bire,a se doregte a fl uneori oarnal6, ,,simpld qihotiritoare(, lir6 alte senrrrifioatii, conrtopire mtltiee refuzd zboru,l (cu sr:rgestia posibilI : cici este egal6zborn:ilui !) :Mirn$ierea buzelor sI nu cr:'pri'ndtrNic'i urmi de durereNici zvon de lntelee adflngSr.rspinurl r{rnintr al plicerii-I#tbratrele lnchise asupra meaSi nu imi pari aripi.Una din cele mai irnplinite poeme din culegereglorificl i,ublrea triumf[tor elevattr : inimile indr6-gostifilor se confunldl ln lnlltimi de ldeaiitate, inaccr4;hl.L.E ugor dc observatr outn spuneem 91 la lnrepu't, cipoezia actetcl autoare e alclculttr dln rostiri nepreten{ioaseale sufletrulu{. Nurneroase pilcete o mar-Henrlette Yronne SUEhl, Orizont, linie seuerd,Ed. Emlneeoq 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

cheaze.*eei- mai pr$ln grrvi tt estiliiarte-iiopriu :insuficienfa ternglunil conr'unlcate : "Vreausd fluad,ierer, de plld[, e o rlrnplA qt pattdl "lnfiorare*sub astre.Repetifiile de intens[fircare sint, iar[{i' mai de fiecaredat[, fdri folo's :Te iubeec cu rlstrribul soaretruiTe ir"rbe$c ou spaflul nenr6surot ("');...eu scllpirea stelelor ourat'e ("') ;...cu pu'terea raalurilor r*M8boare'gi aqa dn[ ls oaP6t, verbu'l r[s-spus nnr face dedt" sI pdlearcJ L ".,p#"il fiec6xrui velrs' An'i'ntele' ce1-"i "a"u*,poarrd ai pierderi i'nni'rcErhrm de emolie'mari pasiuni prezurr*lve se risirpesc pe tre'pte deexprimiri plate : ',ffflrrlce md mistuie(' "nestinsamea i,ubire*, 9.8--,A. (€2 1-'::ffiiffi ,'&'.';l*rfirsupune o pierdere de errcrgie originalt[' o insufihien{Ia surgestiei pnoaspete, ea irnnodnd spr'ijin ex'terior 'fiinlei sale iurrtime. S'U"ot selrrr se CEBef't'e Secretdrd*tflore, un qir de orgettrrl heradltiene' nu Prlea I'Ltorde urrnirit ; la fel tr.ilcrtplle pe ostalt' Desen' Scria'-Alchlmte.lt,de fapt, cele mai multe piese din volum'Sint texte o'norabi'1,e, scrise ,,18 lerceB' de pu{ine oriCorneliu Sturzu picltuieqte mai grav' ca ln acestesodistirste abstnacfiuni :'Cuiele ienbii md-nteape qi le rtrspurdC-un sentlment de itt'f'tt (ateorfle' aici' Ia modelularghezian, blnercutlosctt't : ,,iarba face oriec !) ;gi-mpiedicfindu

Cuvin0ele lui C"ornelitt th.trzu, ag'telrnute ou ingrijire'SibulxA-Stiinfi a versuflui, rdmfin mereu i'n primplan, in spatele lor ntl nilrresc vizluri. Surikc, pies5mai aorrbifioas5, pare a fi sc'ris6 lrutr* trensi rece,su r,xx ton ooacuflar, rdtirirrd prin motive fetrurite ;peste toate, un persistent parfurn de bibliotec5.Exist6, totugi, ln Duhul pletrelor pasaje 9i poeziiifltregi dem,ne de considerafia noastrl Ei in sta,re sEfaci leg8timd oariera ares'but poet de ,,al doilea rafit"'Cba mai fnrnoasE poemi din voh:rn este Scrisoareoa lui lort-uodd.loDe-ratirrtea vorbe striline rnri-i. gurta pli,nlDeraffirtea ehipr:ri shline octtti mt-s pliniA,tita ziuE-ncet se lngtriiniCtr gleznele-*ni s-au preficut ln rAd[cini.$i ploui grsu cu vorbe fntelepte de dsm'ultDe pI'r:u-rni c:re+te Npru oa iedera pe case$i printre umbre vehi mI migc qi-rascult$i piatri de moa:rrfint funi inlh6-n oese.I\7 53)/ Dissurs'u,I, ctr toate elemenrtele sa,le, il gu,veineazdpe Goorge Suru, o formidabit[ logoree ll ,,lnaripeaz[(.Versuri, vemuri cu nemil,rrita, stingace qigi,l5gioase. ln Baladd de mni mtilli autorul are omici idee poeticd : omul e un vin6tor oe folosegteoap@ure, cru sco,pttrl de a se fixa in real. Dar cit poates[ dJea ocol acestui gind, aproape cu inrcorugtien{d,zdro,bindu-ne sub tn;iruiri disc,u,:sive, jalnic previzibilel:Opoane peotnu p5mint, capcane de ndespd.rfit,DupE nurnirul bunicilor, al plrin$lor, al fralilor,Al surcrilor, al femeilor, a[ prietenilor,Capcune de dragoste, cepcane de uis...Banal, pla'f palawagiu, aqa-ne apare acest autor.lar u,nele cochetlrii inteleotuale sint an totul deplasatte:-*+lLa un inomenrt dat ftrge drin noiCu,@ltoarea stsfie a h-!iDon Qufljote I,'Cr.utremurati de spairntr, chemtrm lnspre sufletPe bllndttl Sarcho P*ra cIlare pe catir,It im,Urel6arn stni'ns,In dorinta de a ff rr*sr gi seubieri ebc.Swrcho Penza nu Il este, ctun crede Sttru, inferior_-_9*o"gu Sunr, Agteptorea coralllor, Ed. Albatros,1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lu,i Don Quijote, rraportwile drintre cei doi sint rnuJtrnai conaplircate valor{n, pi ln orioe oaz sub_semnuleohili,brul,r.ri. A sp.r,rre ci doregtl sI fii rnncsr?A*^brr^^^/ S^*ot- ?rn1* i^ttcar,tl , #*rL.rfr'^!,;.@Un demn de stim{ cercetdtor si editor alfolclorului (amintim Flori alese d.in ooezii iiiiilrli. cere doulvolume de basme ap[rute ln cofec]ia ,n'ttiotr'r* pentru. tofi", sau originala Antolagie a basmului cult, ti arrmflpul' cdrfilo-r e considerabil) lgi 1ng{duie capriciul de' a publica.un volum de versuri. Ca'gest-omeneso poate fi tnteibs. darnoi, pdstrln{u;ne plefrlirei pentru celelalte activit{{i intelectualeale Iui loan $erb, ne-vom lua lnc{duinta de a spunecu franchefe ce crodem despre produclii ea ln stihuri. 'Iat{ un sonet intitulat-Proineteu :Uartir gi mag aI omenegtii ginte,Din cer ne-ai smuls, ln fir de trestie, foculS-avem viafa bllndd gi sflnt locul...Aripd-avtntului ne egti, sorginte.Fiind lnilf[rii omului proorocul$ fur nernuritoarei vefre sfinte,Te-au r{stignit gi te-au bdtut ln tinte...Din suferinla ta ne-ai frlnt norocul.Sfidagi cu-al-tludispre! pe Zevs, titanii,lSpgli.ce-s deopotrii,a Viemii, Sbr!ii...$i biruiafa |i-ai- hr[nit din jete.Mogteni ei t[i, de moarte-urim tiranii tInving[tori pyin duh, minuni, ai morfii,Yis[m vecia- fooului din stele.. Aici nu exiat[ oii\ffita poeziei.. totul e uscat. olat.9r - 9u atlt mai lntristltor-trislqi medita[ia intelect'ualluu aduce altceva deolt banalitdii, d; t re*. ce se mlrcinestecu constat[ri la lndemlna oricilrui ocolar: prometeu ,'-".ii"::}ig,3l omenegtii.ginte, ol a adus, tn fir de t..rtir,-torutsmuls dln cor, devenind aetfel sorginto. aripd avlntului uman::re pe urma acostui rapt, -a avut-de iuferit, l-au rdstignit qi1;1"u ,|,{trl tn ^finte .(i),'hr{nfiir=_ii-ca'"tire biruint'a diii.l:'":,.1j1, 1T. .t! de impor[ant a fosr gestul sdu t V6rsuluiii,'i*;Uilt:lf :;"1,11i,''fi,#l;.t"'.,3'hl,',T'l*',ffi ,X;;"iTr,ru'ii:ffi j,i#f.r:[ifu T#i,,ffi ini{fl,*lisrYi /v"ezi^ i:T:, d::f-!lil* iniTi frlnte,,; ,,8 vesnic|ar{". _U" gi" tfe piesen!rya,t.P-an, Osiris,f:,x,'.d."ff :l$:,#lli:::,'"ff Apo-l.onr-Eiena, tllipg.. ff ,';ol:,:,"i#T;.#.i;ce urmeazd acestordutordr1111"*.i.i:j3{, _yre,rintirj_pniversd"; ^X*ll, r rp,i".;fcl*dhil;tq;;;;:;.:;;r#filfCe-adtncrnll gi simfiqifapte l"l,Dri#j',Hi#qi.6'i":f rare' / Revars{ vraia frumuselii-eterne", i:.m't$f fiI$;li;#ffi Minerveii;; u;p]i.;, ilIoan $erb: FLOAILf NOROCULUI, Edltura Emlnercu, 1g?0.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

IG'-.rEcu involuntar-iimor, originea: ,,flgniqi diri-a lui Joe sflnt[teast[", prin Pan: ',,$i-atinge Firea-a vie[ii-apoteozel", iarOsiris ,,cu ostrdie zeiaacf / Scandeazd viefii-nalt dactilul";nu se cade s[-l trecem qq vederea pe tnsugi zeul breslei noas'tre si aiutoarele sale: IFrumos egti, tlndr zeu, sclldat inro"16. #tu-mpodobesti E lumea gi- Olimpul, {lnvingi /ramselea'('sh.)singur qinfiunti Timpul,Sle-nvd[i ce-i fericireei'splendoarell?i ..Revorii din cei talente, Iire, arte.'. / Sluj...L-tinoudtieoiese, -'muze"etc. I'n fine, Elena e iasfaiat[cu un coinplimeni de Seicento.' ,,Cu focu-li poli topi lapoli - tot gorul".Nimic, dar absolut nimio, nu ee poato refine din aceast[carto; Ptn[ gi reaca lndomlnrire formal[ e amendabild, texteleabundlnd de attnglcii gi'cilnicii:,,stinse-aptoape ecouri",,,Fiinle-n stele, -n i6r1i", ,,ce taine-&scundo'oricine" ,,mlndrugi-apolin", ,,vtr8ta loair[", ,,dorinfi mi-nham l-al dragostelorcar'i, ori stupefiantul stih: ,,Adame,-o clip[-ai muncagi-a'devSrul !"Coperta cf,,rftt lui Al. gerban (tiilul, Rdniteormoniel,, sunA grozav de ademenitor l) aduce a ,,caietde poeziis, rnanuscris, caracterele tipografice constituindaproape o surprizd, ulterior. E o adevdratdantologie a scrierilor lirice. comise de autor de pri:rani. Am fi nesinceri dacd n-am rnlrturisi din capullocuft.Ii ci satisfacfiile lect,r.rrii sint rare qi de micd intensiiate.Obignuitele personific6ri (uara,,mai blonddca fata popii din sats, diminedta)ca o ferneie... /_[aupace-gi face{la",ll trece in satont vocative -g'nhr." ,4[,,etavanitoit $aa, pli,v"aniilor, ma... Xf ttai, fiule, ce-[ipiace fie, AIn viat5, ce iube;ti miLmult ?l{,Fitiheji, prieteui, lumea noue {eurd,nd o vonf GA*din zbors).&izitmea asu,pra poeziei insegi este gi eauna ostenit megtequgireascd :In era noastrd dupd cum se gtieSe pune-accentu-nail,t gi pe frumos;Nu, nu-i uqor, e mr"rnc6 gi purtere$i trebuie rlbdare gi elan.ln Rdnile armonlei se intrevede o dat5, de doudori, zimbetul fugar a,l poeziei, gters in gra,bd de pefata tern6 a paginilor. Iatd o inflor,ire a tiliaemtfrcu ecpu cosmic:_^*'r. \A tras d,fur el nurnai strdor!Mlntmdriurl harbote de flori.. $i mici, a$a $i le-a legatDe soarele lnd€pdrffi.In genere, salttuil spre vezduh de pe solul ctnuqiua,i d,fsousrutrui, extenior ;i prozaic, or inflexiuni birocratir€,e doar o qotrrt5, f,ul,gruraru[tr plt-utire.rsa.Modul favoritYpoeziei lui Coman $ova este;- Al. $enban, Rdnlle armoniel, Ed. Litera, 1970.Coman $ovra,' Asttttl niminul, Ed. Eminescu,1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

cel ql lu\looatltt el rugtl. Poetul cere mtotire, drragoste,lndurare, lhlgt€, cel lnvocaft ftind fem€ia, ,,\roi,oopiil meir, Zsul, fll, flrefle, Ia vmativul frecvenrtEi aproape lmpersonal al poefilor, Dumnezeu(Doamne, plrinte).Comian fuw nnr e prea sigur pe ndjloacele li::ice,tenaperatura lnaltl, e pare a insoti artul creafieisale, l,ngtrtdturie dese amidenb ln corpul poernelor,irmrproprtetlti de l[mbai, prefiozttAfi $.arn.d. ln Lehamitep*catele. Inqlrulte mai sus lqi dau mina :Nu rrabdl firea',aorbe ln d,oi peni,Insinu5rti gi punere la punct,Irufrigi nainqirnoas€ prelinse pe claioieie de uqi,Rig,iirh.t,I ptrei, tr:eea ce se poticneqte inventind,N{oi gestul profS,pit ce gterge fapte,$i nici bolborweals taudei oe sunlCa tinicheaua erunoat[ pe cristal...FIrE sE mai forrnrrlSrn despre c€ anurne rezervee rrorba, spicuim un nr:rnAr de versuri gi exprim5ri,in drepbu;l ctrora ,pume{n cel pu,[in semnul intrebirrii :,,D5-mI ln.paza unui sfint mofluz / Sd-mi caute rugain albu,l earrinilorB ; ,,mutenil cu d ng5,t de tr.lci( ; Hefedstosvonbe$e deerpre o sdrbdfoare cregtintr- ,,roo'da sintelor-m.drll"; ,,DI-mi din z6bavtr in febril /Fe-mA, Dotrnne, pentru-o noapte Wifils; ,,$i-amlndoine.adnm[rn fgar,t€ rd 0ntr.Un chistdt,' ,,i,ntertiturl chefl,n urnbrele di,n pliun ; ,,tip[ onomstopeirc tropiic i,,dini dtr,ngic; ,,japutr scurt(. Ctit;eva pocme sint joanriculonistice (Doom.na grl, Acolo util,eua) sau ir:mmr,orirnl (Rtrgd), arltul (Cind a nu fi) o,banaltr brrde_ri,e de subtili,titi in rnarginea lui Harnlet, ca a6teaal,tele la alti poeti.Astrul nlmdrui e*lite, ln sir.rda seri,oaselor rezerryEformula,te plnd acr.unr' cartea tmui poet Cudeme,bire, Coman $ova ranqeqte slni Bpropi€ poezijain elegille deepre obmoalre gt deeounaiaasa reaeqtieilSirnt pleoapele grele de-a urrub,relor silii$i camea snarE de sens conrtrazis-De zgonot, de furn, de oanbon, de aqgile,De fele pintate tn gri,uri, tnnhis.Ca faruri ln uroarptea de glod €firuteto,r-$i piere lumina.n perdele lesa,te$l vorbeie Epuse vreodatr ma dor.(Etegie IOboseala acunnulatl determinE o neincredererrremelnie[ tro prorpr{e mdberisilifiate ;l,pasdrea cadealbastrd de silE llg."ful sdoarme lipsit ae putere /(...U En lnzumiEd sirnt o rpdrereB (O pdrere)lnasem,ensa stUr{ de eph:tt e obsedffrt qgomotu,l, cileimpledol &oulcgeoeq omtelnplerea (,,poer[ii-e stinwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

gheritt de zgomotc, $pune $ova) :Zgomata, zgomote-OurieJ,e, spin'if, qt lernnfl.dPe oaure zace lin5ryteaCu bralele zdrobtte., Constontin $tefuriuc scrie o poezie tradilional6,nu lipsit6 de frdgezime, cu mari abuzuri delun6, stele, plopi, lupi g.a.m.d, luno fiind, cu deosebire,rdsfd(eta inspirafiei juvenile. C. $tefur,iruc esteincE foarte palid contaminat de expresi,a contorsionatda altor colegi. rzersul s6u are melodie gi insuflelire,din irutreaga plachet6 se ivegte un ,,bdiat(,parcl lncintat, parcA inciudat de farmecul siu gi alvirstei. Cea rnai fnunoasE- de departe - poeziedin culegere este Scherzo, dedicattr lui Geo Bogza,piesi cuceritoare In naivitatea ei :Trece Luna peste qurlRupind trandafiri in gurtr.Prinfr-o pasire de vdnrtCerul curge pe plmint.Zboard fetele prirr somnStngele &junge domn$l flntfna-n mlezul nopfllFare dr:agoste cu hofll.$tefuduc,Copil de cuc,NEscut sub'umbrrar de nuc-ME ard sinii unei apeCind les caii sE se-adapeLtngd fluiere de Lund.Clnttr pup{za ln pod$t mI crede volevod.Imboldul de a scrie pare a fi natural, poetu! !nsuSinu gtie gi trebruie sd afle : .,si ghic=ec de ceclnt, de ce efntc. $!, irrtr-adev5r, versurile sale sintcintate,cu cit mai nepretenfios, cu atif mai bine,tropi sugestivir dau relief paginii :-ma\Pdrul !i-l ridie in soareCa pe-o ap{ eurgitoare.Functul 'maxirn de ingindurare il aflim in Facerealumii, elegie a identitlfii simbolizind virtalitateace-gi simte pieirrea :Doarnne, aruncdrmi or albastm in ochiSi nu vld anirnalul crare mit inghdte dupd ce mIs5ru,td.In li,mpezlmea lunarl a tertulut, excesele, notelef@ltatlelllrlce stnt cu atit maiI Constantln '$tefuriuc, Pe o oirstd, ite bdht, M, www.<strong>arhivaexilului</strong>.roEminescu, 1970.

----;a-'.\-1llesne de constatat. $Lefuriuc vorbe;te, bundoard, despre,,crizele monetare ale frunzelorc, contempli cerr.rlcare ,,ii injuri cll stele pe diumneze,i(, niqte cai ,:l-cu copitele in stinci //,Loveau mun{ii-n conEtiintiu,I in alt loc poetui ne cere po)riticm ;dl,face,!i, vd rog,:utine uniqte in sentimente I Se vdd daci m-asemE,ncu Sisif(...d--"{- ?*,,.* '"iJ; ov ^*"{'Id C$''h^**i;'o; Jn :- ,'-- } Lo:*i E'P'{-' t|ltl t eih^a' H^e s@@'ne-'Wgn*ixt--€'I4ce malaxeazi indentitd|i poetice. In '''rersurii'nforrnalbe,Cristina Tacoi se muLlurnea cu asemenea comunicdri:Arn qi incePut sd ne desP5rfim,liedesluEit mina ta se indoaie,iurndtate sPre minejttmdtate instriinat6gest nelmPiinil ; irr gind numariz.iiele, eu le numdr pe cele plecate.Cu Ieruqi ne aflim in fai.a unei 'poete ce se rnigciinlr-o lu,rne a ei, Lttt teritcrriu rnJric-popuiar Ei iocaJ.-cltenesc, cu aspirafii spre ziri steiare ; ri'knul urrical tutruor buc5!ilor es{.e cel popula"r (cu rvuanfiri me*lrice), minuit cu ,il dezinvoiluri ce arainleqte de respiralie,Iim'lra e colorati cu siiscreLe regionalisme -lil1rd insuqt : ierugi, o ateste -,in tot no'ua mrtea Cristinei Tacoi ii apr{,ine *- pe de-a-ntregul, cuizbinzi qi eE*curi.Reprorlucem a I\rugd" la rnelc, spert*'d cd ea vada o idee cuprinzStoare de noua linut'd liric5 a autoas-ei:S5rac m,elc plecat La drumPe trornpeieie de fum.De suni i'arba pe ciungdCoarne bourepti al.ung5.Nu Etii sfe&ue de-i aProaPeDe ce treoe crean.ga-n noapte,Peireai singur qi pi'ti*Intru f,ric5 5i t^rirric.$i oloaga t* privireRaL4ceqte in netrt^ire.!i-am cinsat g{nd{nd oe sffntCresc copacii din pinnint...Dacd ar rtrebui sI gisinn un ,model pentru aceasti,,ierug5(, eL ar fi acea divin6 Fwrticd. argheziani, debitrinete (,,Unde mergi aga degrabl / Gindul meuCristina Tacoi, Ientgi, Ed. Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

mihLit o-ntreabe.."u) ; ]e apropie * mwtatis muterldrsI *- aceeaqi aplecare plin5 de ,tanclrele asuprafiinlelor mici, guvernate surb slele de legi proprii.Cristina Tacoi igi conduce melcuJ., e* minl sigurd,,,intru fricE Ei nimic{, printre intrebdrile mari aielurnii, ,,pe trornpetele de {urn( IRemarcahilS este unllalea voiumulrri, de o biindEgi asigurltoare rnonotonie, cr:rn mcnolond in noble-Sa ,{"ncantatiEi sale este ins6qi lirica populari dereferinfi. Amestecul de nsiiriitate gi sugeslie inteleotual5e, mai intotdeauna, f,ericit dozal, m, in a-ceastd lentgd. La lund nan"d. :Taie ceasul rdu in dr:udOu cornul de Luni ncyudSi r5rniie fird chi,pIntr-un,cearcdn de nisi,p.S-aud inspre dlminea'ldJumitSfile de c.ealdSunind in *ornrrl de gheatsSd v5d mindnt unicornPiscind sunatul de corn.n-,Foarto tinaripoetd Grete Tartle'/se joacddestui de ccmplicat in versuri. Lectura placheteisale de ruteazd oarecum. Sint piese de care ili eaproape cu nepulin!5 sa te arpropii, ele parci reiuzds5-!i div'utge .l,reo sugqstie liricA. Un Loc r,'echi il,uskeazimodul in rare se inscrie Grefe Tartlir inta"eseul agiomerat al expresir:nismuLui confuz ce binluiede o vreme inspiratiile :Printrrpul meu oald pietrele ingerilorriocnind cu napti noduroasebulboane de rxhi,peqiera fdrd intrarecu numai ndluri de piianjenidnmul spi'e sine oprind,lovi'te sint m,iinlle inge"rilor,arse inh-u c5deri,gr-rrile pr.inse cr: strigdtde go1 neernestecajt-unde spre sus se indreaptitrupul cu sine curgind,cetatea se surp5, piertreie se recheam5iar Vulturu,l Apelor Vii singur F€ ctrfrrrntea mi-o sfarmA ou prlfuiti ribdare.Tot ce putem spLrne despre aceste versuri este ciin ele migund o conJuzie energicS.Jocu-l e adesea direct, ccpil5ros j,,*** ndscutjumitaie om, jumdtate opt, /r"u fel f,e optaur (? l)"qi. in aceeeqi compunere (Stilpul):],,ne rotim in,tr-unGreie Tartler, Apa uie, E;d. Eminescu, 1920.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(,-'1)opt, seu cerc insl(tr&t4 (iurgenios l) ; rnai ciitim ,,ocheie de tei -(ubesc)((, even[ual amu.zanta.S& remarclm insi ,cI Grete Tartler Ei_a schitatun rnic univers propriar, sub s.eu-nnul frecvenbei,,ape vii(. E posiibll ca lumea acearsla a ,poeziei salesd se reye.Leee interesanti, odal6 cu linr,pez.irea qimraburizarea, dorinla de a epata -t"izibilA, aourn _sd se dovedeasci doar superficial5, wemelnic5. Invreo cileva locuri se intrezEresc direcfii rodnice.Semnal5m, in acest sens, piesa Jumdtate somn :Am pindit pind-n zori s6 audstrigdtr_rl de izbinddpe plaja cu kr-lpruri in somn,dar nu s*a.trezj.i ,tot pdm,inlul* buc.Afi din ei au r.irnasmigcindu-;i fruntea sau miiniLevorbind in somn sar.l tdcind.Jum5tate din l,r"rme ureaseTreeia Apelor Vii,alla*ncepuse o moarte _*lnorbeau in somn Si tic*auiar boai:ele drl nisipprinseserd forme ciudat* -*inldn bui td ciestinderea ceior greu *dorm,igi.E derutantd evolutia acestei poe|e,.gele din Cad.en_1963, cu cl,r.e V. .q.. feu$a;*r'JJ;;ri;;';l_.1i;,,Luceafd.rul", nu mai au nici un icl de ecourr recentdin crea[ia gi actualtr. saNici Culorite complemenra.re, d,in 1g66- n,,se mai armonizeazd cu tonuriie ,i, 'i;";;.ituvolum, Tduqan reusea, credem, o-lnil.r**nte "r-ri;;.mo{.ivei*gina.u-i;foiciorice -'amint,inci, mai a.les, Irecvent cvocataJar{ a Nlo}ilor -- in rostire" pir"*"*"fXl"ersurile ayeau nuarrleleaparte a_ie oeramicei din'Munfii Aprrsenidant ii ;""1";';;r;-de suprafe!e vrtroase:l1i voi arSta Inc{ o datdcum se citeqle pe sticli"Albastrul e 'ma.ea adevdratdce-n eurind o ux poariel;ifik.In partea cealatr{ *; ;;*;6 ^'lucei*rii, unul de aj|ui strdini.Aici distanla s_a f&cut verdegi-o adulmecd cerbi.Stolul in negru se pierdeb{tind cu aiipi cle ierbi.I'iemulfu.mita. parc-se, de ceea ce rearizase pintr atunci.poera r9r schrrnbd complet pielea s{,ilisticd. In iWetumorfoae'.1968, ea- abordeazd genul pbcmriri .irra*ld; ;;;ffi;;;i";;teme sutlcrcnt de generale pen[rtr a li se r.la'oco"l in verseieil"r;lli:.1. (,Muniete,. pasirea, Cri"i'1"- t *rigta se coniinudtn Lxtstente, 19tj9, unde versetul e abandonat, dar versurile,Victoria Ana Ttrugan: CATHARSIS, Editura Emineseu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

;r\-',.,-,1extrem de lungi si intonaie ca lntr-un amfiieabru' 0u so.lemnitate,nu sint urai pulin dificile. $i ln -Brr.stcnle, aateriacdrlii e constituitA de adevXrate eseuri filozofice (intrebSri'insistente se adreseaz{ eiernentelor gi oamenilor},descurajind pe cititorii care mai cor:sitier5. cA poezia nu, eioturyi un teit in ca,re se transmit, cu ariditate Ei raceal5,subtilii{{,i teoretice. Facem parte dintr0 ace$ti cititori qideciarSm inc{ o dat[ e{ pentru noi pcezia e doar un mijlocde a atinge idealitatea prin simfire, c5 dmrnul poetic treceprin sentitnen, spre idee, oricit de felurite ar fi aspecteleecest,ul traseu.ln Catharsis, tr:nul pare a se mai incilzi, zbuciumulabslract- care domin$, totuqi, r'clurnu] -este pe alocuri,in unele fragmante din ambilioasele ansarnble poematice,inlocuit de sufletul detectabil al poeziei. Iat[ un ta]iou aiadincului marin presind epave strdvechi:E Jupta mai cleasupra, acolo un

7t" IJde nlzdrivdnii. Itt Catharsis cea mai vorbdreald. se aratltrfigenia, care iqi expiic[ in muite versuri sensuriJe (contrazicindu-leiscusit, pe cele tradi!.ionaie) ryi ii tol atrage a[enliaElectrei sd aibi grij[ de Oresta: .,Ai grij[ de el, e prea tin5.r'(.Scriem ace$te ,,a$pre" rinduri pentru c[ Victoria AnaT{uqan este o poet5. de talent real (cum a dovedit-o h Culorileco mp lententor e, convingdior), dar r5t{ceqte p ri n b ibliot,eqirinstrdinatdde sine. O indemnXm sd se ind-1ept*e_ppte_lgUlqgUu,'bronrici salc inimiT('$i illihai Teclu se aratl ostii armnniilor traditionaie,tex,tele saie ambifioneazl spre suqestia o'oscurd; e sigur cii Ivllhai Teclu nu poate fi acr:zat civersurile sale, greoaie ostentativ, ,,din coadd au sisune*, el lo cr:rm5 involuntareLe armonii. Daci inlelryembinigor eiteva piese clin p)adreti (Bunicztl,Ilorrul, Foarne gi sornnJ, mie mai mult"e rezistd cute"naitate ia tsate i,ncelcdii-le de a ni le apropia,De pild5, prima compozilie :Cernea mdlaiul mamacind noaptea era albl9i albd inc} noapbea,alticale--alapteluiviearn in poala n:Bm€ilur:a, 1un,a, lu...,ne pare tm sirnjplu joc ru efecte )ripnoli.ce, aproap€ac'reptabil. Dar ce r:rea sI spunl ,,o elegie,('i :Spoi tingiri, spci tingiri.]loantea imi va fi o Lingirespinzru-affi de vergeaua covilrfiruluj,care si strige : spoi tingii, spoi tingiri.Fecicara care va spSia picioarele parinfilorEi va adorrai in dor-r5 sanclele de lernn cr: puibere,va li aceea, nu a lostcici eu spoi tingiri, spoi tingiri,Din aceste opt stihrrri noi realizim doar obsesiaautsmaltisrnelor runei r:nice preocupirli, a unui universinchis. $i daci au(orul b,a,te irnni depa-rte ? Nugtirn, privirea ne r&mine pe inlarmul cdritat al scri_iturii, pe incoeren{a gi precarfilatea exprimirii.Cind nu ir:{elegi ceva, € de prisos s5 *re prefaci cAai in,,teies. Iatd un cintec pe care ]-.am intonai dezece ori fdrl spor de sensuri :Lele, lele]Lihai Teclu, Cintecele, Yl'. E:t'lin&scu, 1970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

f_Dalbd lele.Lele, lele,nu fi, lele.Dorul dor Eiluna lun5.Lun[ lunaqi dor dorul.Nu fi leleiele lele,AlbA lele.$i acestea sint textepreeum lrelativ trimpezi falii de altele,Hruinele aveau si strigede florile faru-lui sfintei dum.iniciiar m6,tura din baciq.rl pen'tru casiitateintreha de slug6 : n*are si msi vien-are s& mai vie ? Oho, insule...ssn: ,,dorul de dor oa o flrre&*rt clar,*l Lrmanci1ryr...eIn Fosm.s pi sornr -_ o tezl : irrstinctele sint sAnStoase;i p*rfecle, ddm de prCIrrais?l'w clere;f,Ce Stimdespre suferinld, {oeme {$iso,mn, cit le cunoa.ltempentru pre{uirea l*ladevdrului sau & rnincinrrii virtuliisau a filszofiei ?"*\"i siruiem pe beren maisigur, dar oei mai adesea riscdrn s&-i nedreptElicn peeventualul poet, aie cdrui obscuritdli ne pr"rn,decc*rndat6, in incurcAtur6.{ r'Joti,^ :^ rLJ"** {*,. Jldb^T{b o {"***Icar€ il individuaiizeazaorigj.nale- inlre altele pe-acest aubor intre coiegii s5i" tr vorba de inleresantulmotiv, relurat in citeva p,oeeii, a,l fiarei singe*roase ciin Carpafi, unica felini de pradl la noi :jderul. El apare in pr:ezia Naapte de uinitoore, si.mbolal trecerii brubale din iubire in moarte :N'u qtiu dac5 ai v6zr"lt intr-unr"rl din jderiGlesrd rneu de 6cum, chipul m*r,Graa vin[toane.qi noapte de patimdErarn Ia gttul caJului t*u, ia gitul t6u.Se carbonizeazS, doannnd, salcirnii,Valentin Timo$t€, Noapte de uind'toare, E'P'L',19Q9, in mieciia ,,Lueee;f5r'uls. www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Este vara frurnoasA a truipului tAu,Eu aud o,alti formfr, de flardRupind gitul caluiui rneu, rujpind gitul meu.ValEnrin Timofte nu are o lluen4i a versulul,i,discr:rsul s{r"r liric e inh'et{iat, gifiit, intrucirtva dificll,dar, ca gi altor poefi, pini Ei aceasti trr:dd iexical6ii e favonabii[ arlislic. Actul

(l_,,)por+rileDe moarte scinteind.. In ultima poezie din carie (0, rtacd), Paul Tutungir.rimagineazd- cu oroare o-ipoierd geologic{ in genul science-fictian.'nu cumva atmosfera e doar un strat aJ scoarleiglobutui, qi sus slnt lumi care ne ignr:rf,? Un autor, engliz,a scris cindva o povesiire terifiantl, despre ieqirea dinadincuri a unei lumi teribile de fiinle cu a,1t5. structr-rr5 decitoarnenii, pentru care aceEtia aa:eau consisten!a vagd a urnbre-Ior; e splendidd ins{ 9i mai miqcfltoare-- cu sensriri rnaibogate- ,,ipoteza" lui Tutungiu:O, dac{ straniu peste noiUn ger:logic strat e atmosferaMilul garos ne-a lngropatfar sus resp)rd )ingA saareOameni qi lumi ce ne-au uitat$i eu, mileniu viu, ln subteran5.I'{d chinui qi rni z}:ur:ium qi rir{ zbat,.Penlm noi autorul unei asemenea poezii y*i, mai aies,al unei viziuni unitare,-personale-rste un serios poet, ac[rui evolu{,ie susci'tfl toat{ aten}ia.-. Deranjeaz[ natura]ismul crispant r]tn Lumina asa$$d1 ,,D;rr ochiul dc mi-ar smulge SS lurnina mai tare lSduan*)ui in singerare",,$i uneie inadvertenle dfu Scafandru, undesint luate personaje din linuturi xritice greu de aldturat:.,Ehei, sirend de pe Tibru (...) Pe scut mX poartd Enkidu,,.In linc, nctlumeresc primeic ycrsul'i dirr carte:-[Accst /erzeste uuLturul.[Pe. carc-l-am ]rrirril ffi5"-rni petieffiscl umaru1"(s.n.IPoeIul vorbeqte- pare-se -- despre apari!ia..&conrcornitentffi dor ,,inlini!i"- in reai (unul uman, aliul animal),dar pind. ce ajungem si. deducem acest iucru, i,extul nefiintiprea-clar, 'l,ersuriie citate sunfi. curios.Urn prrmaneni efort de complicare a exprcsrei(incl-rsiv ,prin adcprarea unei punctualii ,,zero()in:piedic6 acceslrl la poezia h:i Ion [ugui. Pare cipoerul iE{ freaci miiniie de mu){uunjre cind igi vedeciritorul dezori,entat. In Baladd. proiond., de pildd,e ciificil cie inteles ce anume nu-.i va fi dal sS facin^imlnui nu-i va fi datsd aan.irle cu geruri in clinulpielrei gi nirnin,"rl nu-i va fi caldincercind sd vini cu incor.,oiedDeste bareie timplei in c,r-rrn"upenele sufletu-lui..1 azr-irli cu gen:,ri in ciinul pieitrei, a incerca sE;'::. c: incsvoieri peste tar:ele timplai, toate vor fia'.-::d perutnu fugui semnifira_tili importante, d&r noi,::s:n pur qi simplu ttyl inconcind s&*i urrr:frrim--- .--t!F4rrlri!J.r.g!rrur.-:.ecn avem ispita tSlmIcirii, pe baza intreguluirtri--. 3 unor stihuri.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\ -, -]Venitul s5-r::i cear* umbrs zileia rupt li,mba rfinelui b6ffi*,spune poeful in Vorbe pentru intilnire; iat6 rezultatulaproxirnatlv al tradr.rcerii : m,

( t'l.)ciai, Lalerutul sdu rdspunde ls toat* apelurile. DacIne este ingd.drr"rita o comparafie, vom spune ci DamianUrecire cinta adEsea din cimpoi, surizind, ct-laerr.rl acumulat in burd,uf, gi mai nar din i.nstn:mentecare cer efortul epuiz,ant qi neintrerupt al pllrninik:r.Pur qi simph.l ifi vine si crezi c& autorul se fqregtesA adinceasc[ ideile, servinclu-ne in loc copileriigi pretiozit5{i :Ali vizul r.reodati copaciiCind lre cad frrrnzele sd se srapere ?$i ca sd nu rAnrind singuri,Unul spre alrtul dau niva}6.Pddurile sint grditor erernplu (s.n. !)De sclidaritate vegehai5...Feririrea.mi coase nasturi la c6maqi,Inima mi-i m,pe... Ei-s crr pioplul g.ol IViitorr.ri nu-i decit un prrzenl alungiitDe privirile noaslrePinA la ara de virf a ideii... etc.Lin distih din poezira Virsta prouerbului pca,teaplicat stad{uriui actual ai crea{iei lui Ureche :fiDin mii de parfi bana.lml dind buzna citre noiLasArn sd*i taie calea luceferi cumsecade.Cumsecade e carn pulin, poetul pare capabil decEva mai rnult diecit at[t. De el depinde dacd, vreodat5,intr-adet'ir :I-&sa-vom poeziile si batSCa ni+te inimi pline de p*mint.fPdatrri ;i emnfie)MuEc din fn'ctul ,ulnui timP,t{5 privesc c,r: ciudi merii,Siimt in gur6 mustul tin6rStors din geimia verii.l! ugc ca r"rn copil fldmind,Ci ;i crengilor li-e foame,Buzele irechid ar'zuraFocului topi,t i:r poame.Cind cu ploile de toalrrndCi,mpul de culori se spa16www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Slalagrnite-s, stalacti,te*sDinlii-n carnea .'-egeialA.Soare cref cdzut in Palme,CoLt grr:stos d'e adev&r',Spune, vari, te rn:ai doareMugcAlura dintr-un rnir ?Degi lolosegte muit interogaiia, poezia DornnileiV5duva poate fi pus6 in categoria ,calmd amicilor notagii neprercn,tioaqe. Cind se intreabl patetic:f-ce balansat deciin ffa rddlcina faptclor m-aruncd?'(, i-sau consfatd ambilios-abstract cd :r-LSev*rul echirlibru s-a riebunat sublim ;Ne*a5teaptd demn intiile lw:riniCu noua pri,bugire sd n€{nsemnaln popasul$i iar se-ntinde druimul, esenlialul drul'n(( etc.,cind se avintd in lungi compuneri poem'atice (fn ma'reu ntoartit) Domniqa V5duva cid greq. Mai pron'rilStcarene par infioririle noslurr e de la paginileoe rtn .UL-rcile-s f emei d,*caFiL0,te,CocoEi de intr:rneric se de:;fiacSub arlpl cu senln de virrcoiac __i;i lrec corola-n celilait t6rimNr:ian de rogu, putr*d fu:n de dn-rm.Pe sur:pitu.ra noptii m-atr toi duoeSpre luna descojiti pe uiuce.Domnita V5duva e tribr-rrtar[ Iecturi,].or maj. veciri;i mai noi, glasul propriu e surdinizat de ecoriri.Vasile Vlad trece, qi e conqtient de asta,printre ceilalli autori drept un originaJ. Se spune cd ar fipublicat in reviste o singurfi poezie- ryi aceea intimpidtor-,oricum e vizibil[ rezerva r:e o manifest{ fa!5 de pubiicafii.In 1969, a debutat editorial cuPed.ep-.ceie, Covedind cI gi-a folosit relativa izo.[are pentru a seorezenia in faga cititorilor ca o personalitate constituit{,impunltoare. Consider[m ctr al doilea voium, Omul fdrd, uoic,rnarcheazd, in mod paradoxal, iln progres ryi, concomitent,un regres fa!5 de intiiul. Progresul (iireqte, ca in toate artele,nc,tiunea aceasta trebuie folosii5 cu pruden!5 gi sub semnulre;atiyitilii suverane) line de fcndul poeziei lui Varile Vlad,pa:ii inapoi s* constarir1:j:Xllgl{$3l-ill"glpreci*ra c5 sporul mare a1 Omulai'iri uoie line de maturiza&a isuntricd a poetului' l'n Cintec)c=niia VEd,uva, Peisaje, Ed. Albatros, 1970.irsie \'!ad: OI1UL F.A.RA YOIE, Editura Cartea Romdnessc{'1 970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

( :tc\pentru apropierea maternildfii, Vlad convinge prin adincimeameditaliei, cS,reia o anume asprime a rostirii ii vine bine.Cum poetul scrie poeme neapdrat lungi, vom cita doar citevaversuri de la inceputul amintitei piese:Poate murdar[ de pdmint incd din nagtere,dar poate tot de atunci coicdind de lumin[.Tu nu ai ap[rut ln lume ca o min5. intins{,nici ca o tainl trecutd dintr-o palmE in alta,nici ca un sturz trecut prin roliie soarelui.AJbI qi teaf[ritu reprezinli o exceplie qovlitoare.Tu egti rin pumn de ap5.Tu eqti o continud asteptare.-{gteptarea: suflet cu o marginesuspendatS..;d,"t:;" *u iJ*Jr{.ti.i. Ei in alte poezii, iar in restul c{rtii- fragrnenta}y tvlllV.-z tx^^ttt-*{ nnqcalv- cZ lvL *W,a,^?,niVr.O.^ni:""- ;^^ kl ^^/"-*'l-t"& \,;l-t* )- Vn*"'*" ^l)*,^i^[ X^or;.* t- [**^i{vDiscutabila EcoaII poeticS, pe care considerdm cI o'::meazd acest autor, mineazi, din p[cate, extrem de multei )eme, cu o obstinalie demnd de mai bune cauze. Vasile'.lad are- e vizibil oroare-de cajofilie, dar duce prea,-reparte cochetS.ria cu uritul expresiv. Tocmai sperind c{:-rm inleles intenlia artisticS., ne exprimS.m dezacordul (par-:rai). Poetul declarS. cu superbd. truiie-aici salutara;ffi.m';:-optul de a veni4Ein propria mea depirtare". Aga-_este,ii:r'ntul sdu e autorifar si, daca nu ne-ar interesa cu adevdrai:a acest talent sI ajungi in cea mai favorabil5 lumin5., am:utea opri insemndrile noastre aici. Cum stima noastrS. se::ieste constructiyS., ii vom indica autoruiui unele din pri-:.e,l ,liile scrisului sf,u.Limbajul iri'i,d adesea prin o incredibil6 cultivare a vorbei-':li.e-", strimbe, de unde ostentafia iexicald., in care frec-.'':stele diminutive sint ruin5toare, ,,Golul nerlros, inghesuit:e taine,./^sta dumirit acum de sine"'j ,,Inutil imi fiutrir negii::t ,:apul [rrului de pdr" ; ,,dinliqorii beimetici,, ; ,,flusturateie'.ipe"; ,,Inchipuind I cauze pd,tmuite (s.n.) / poate cretieaiin.n':a_lescent,a capcanelor (s.n.). I Pfin catloanele fdrd" merit,,.;' ,L". pagina 41, da* tle: ,,spatele sfinjenitor'ai uiterii,,,-!,bocii febrelor',, ,,indEr{tul ritol,, qi de',,reveren}ele scinteilor".Alte reveren!.9, la pag. ?3: ,,somnul igi piseaz[ reverrn-tele"(?!). Lucrurile sint in dese rlndur; rJiaiahse. eolulil:.rebuie..contopit cu golul, argintul e ,,mai iena"t,,, iuitlr.J u-sueitd", iat{: pintecul, bo}olica, p6picq, a'cadorisi, piliguqi,atlt ica. gogoloa gele intim pldrii, ciob uie!ele, peqtiEorii,'bir:go';,iarmioara g.a.m.d. Tragisnr,i e compromis ai rizitrt, r:cnLi:ji=i taie picioare]eSSi curg pietroaiele din mine Ji-c?T'intr_un'r,rap''.foarte de\ Vasile Vlad igi complicd fela utitituteer presrai-, 'Cuiva (unei fiin{e feminine) i.se spune, gratios:,,srrflare!r crre". r'inovatd fiind cd : ,,li-ai degurubat curnpliirl,. ( l)O.t,#-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,- ..\.. ;s4)gi.astfel&sareriile nopliidfle-ai crezut mai gustoase//decitinima pulberuilS".q-'-'-Orientarea anti-calafild aj'unge, astfel, sd Ioveascl in?'€"8&" ;"d"Ae$eces;iitatea rnuzicii, pierclute de poezie pr.insecole, a dus, se gtie, la apat-ilia rimei, elEment nucioar cu frrnclie mnqmoteirnicl, cj qi de substitujg"ea melorjiei de aitidnili. Din teami de aservire falide mluical (melodin are tendinta sd preia toatd greu*l&tea, ceea ce duce la deprecierea textului), mullipoeli .;i-au aspril stilrur:i-ie-, voit, au cEulai cu obstinaliesonuri dure, anevoie d* logodit, mai cu seamidup6 apariiia gi rdsplndirea 'versului liber Ei a versuiuia.lb. -{st,Ezi cei ,atra.;i t{e rnuzicalitate, de cintec,sir"..t reiativ pu{ini, destui rornentatoi riciicd sprin_ceana in fala intonlrii rnelodioase.Bujor Voineaiqi mdrturiseqtein F,lementele plAcerea cinteculrui, aproape carnala4lr,$icint aga frurnos d.in frunza7,]pe care ga]es omininc"o[afl*1e mai br-rne piese djn pfichetii sc r.e{i.nlocmai prin simbiozasensui-ilor ,fl1 m6iodioasaintoni&re, suvinlele se slxplltl destinse, ritmulbate neirnipiedicat, yersuL trece pnin poarta rirnei{*d uf,J;,rrr'arr*+a;)Pr-rli:ere, pui"bere\iina e negni-d, rrdna e pr_rlbereTrr"r,pul e pulbere, stic.i6 Ei pulbere,Vintul z6pezilor, Lacrjmi tu.lbure. (?Poetul tinjeqte :Spre adinclrnrea unde palateieDorrn, unde dorm transparent l:eiuvi,mele$i unde puiberea se face mirigte$i unde steleie sint veghe moarti,.( ..)le acolo :Se vede bine linia sublirePe care ning in blindd rtvdgireSolstifii galbene de paradis.(Alte camori)^Specifici, in plen spiritual, ecte la aceet poet o=umitistare de nesigr:ranfE in exaotiltatea cu c?te:e:.epe realul (forn-ra cea mai curenti este mnfu--'a c:: iubir)Jocrrl nestdpinit bine:e s:r,:uri al reperelcr preciispune la joc, iar jocui--:einseninare. A5a in pcemrrl Bate din pahrw, in:::: s:aiea de nesigura,nla e admir-a.bii definiti de..e--:::ie;f,,\Linte mie-zul ochiului dni" femeia care\:oinea, Elementele, Ed. llm{,nescu, lg|0www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

( 3sz\'te-a;teapi5",Jde unde inrrpulsulaclinnii-ioc :J,,Seripeste jar qi ia cu tine{!u!ine flicdri pe picibEre".of,nin jocul accepoat se intrqvede, uneori, crr: 'inseni-\ssi$sNwN\sNpoet efj- c.-SN\N\NBujor Vojnea uitd adesea cd ,,vorba ,r E-un universde mai departe(. Cel mai vizibil defeot aI scnisuluisdu e ce1 al cuvintelor (versurilor, strofelor)de trecere, care ili oer parc} si nu Ie remarci, sicontinui in.tecni insofit doar de melodie. Iatd retorismul: ,,Van Cogll intirzia in pinzd / O veqniciede blesteme,, ; ,,$i eu plecasem de o noapte / }\{ultprea departe, in idei( ; iatE vetustelea crasl : ,,Seveleurc' atrase de mjsfere / cltre un tairric pltnsde meteor{ (s.n.); ,,Doamna mea de fldcdri, doamnarnea de jara ; iat[ obscuril.atea aproape gratuitl :' ,,}l5garuie, m6garirrle, urcI-mi iuleaua, {$ite-mi Eiopl'I,-r,rite-mi 1i,steau4 **"pe bfirnele craniului:u bidlneaua"{e sint ,,cuvioqeniile rls,popites ? cevrea sd s,pund sutom,l prin : ,Vm lingenunc,headelfinii( (absurd, delfinii n-au ctlm ingenunchea),idar prin ,,un zero pe lebede stinge.( ?PenLrlr Bujor Voinea speranla are ,,color delverde'(, el se_ afl[ la inceputul unui dn:rn c€ poetefi rodnic,$ata, futgul se topegie /fEostogotit inverdele pl5pind(. a-O versificatoare riguroasi este lJicoleta Voinescu,in a clrei piachet{, Zidul lumii, lipsa deidentitate artistici se ,miqci prln pagini cu o stingacedezinvolturi. Stingdcia e cea a rnateriei li,rice, dezinvoiturae a tiparelor prompt pr_rse la indernina sdrdcieide idei qi sentirnerut orginral.Sin,t preluate cu devotamenrt epigonic muiie pozedin,producgie poetici la modE :Acum e timrpul umbreiS-e,u dedublct (s.n.) salc{miiCu parru ,brate-n aerIfd string in echitibru (s.n.) ;Atunci cu mirne insdmi in grave opozifiitrId zbat...Obscurit&file intens cr.:ltivate duc ]a nonsens :,,Uite acegti copa.ci cu picioarele inainte.( (?).In ansarnblu, textele sernnate de Nicoleta Vo[nescuse limiteazd la impersonale gi uscate declaralii :Redrxi Ia fiinfi, iegind din obiectSchim,bind di.mensiunile cu rin:e. Fac tirg cr-r ,rnine insdmi Ei directlr{d-ntorc la libertatea de-a circu.la in mine.Nicoleta Voinescq Zidal19 70.Iunyii, Ed. Ali:atros,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

( _-rs3)artistic[ modesti:Eaupoetice diferitblle aceluiaEi auLon ' Unulseninlta[e ce derivS. dinl,r"o coRstlrn!'al{i-ar p6rea toli munfii mai lnalli' 9i vitS-ar roti-mprejurul dorurilor noastre'Am fi iardli veseli qi am fi coPiiHohotind la riui stelelor albastre"'( DeParte )Pleac5 irenurile iovind depdrtirile.i..".ti de zi qi rle noapte.pr.in viat,att1 tll-"-;".Cineva le tltiripind-n stafii 9i eu nu slnL acoloCineva le agtaapt{(Fiar)i{ota dominantd o df, ceh}ait, poet, p[r[sit rle senin6'-tat,e, agitat. dornic sd se smulgd din serja in care se pomeniseincolonat*lntrecele doui ipostaze nu exrstra punli, ruptura e violent[ Ei,nrobabil, doar nostalgia lnceputurilor I-a determinat peh. t. Zei.tuscu sd cupiinde in cartea sa pulinele produc!,iidatind dintr-o virstS iiricl din care s-a smuls.Actualul poet, lnvingdtorul ceiuilalt, abordeazS. materiacu o for!6 gi o pregnar!5 remarcabile. Dorinla de a intrain iucruri, setea de adlncime se maniiestd vehement, piad.la acceptarea exiincliei posibile ln procesul cunoaqterii:Ca intr-o arnforH -- acum trec de-a dreptul in inim5,In perelii ei groqi, iuigerindu-md parcd,Urme de pioaie mai sint, negru pdmint rd-bunindu-se,Coji de copac impietrite ln fi6c5ri, gi spice...(OchinL magic)i{oua atitudine liricd se eonstatd Ei in asculirea pestem[sur5 a sim,turiior, dintre care v{zul e-rceleazd : el opreqtelucrurile in c[dere, ca in pelicu]ele mu]t incetinite, dindu-leocol. Un mdr c{zind devine:Rug purtat dumnezeiesc ia valeDe cine nu qbiu, tulbr:re-un in5.r,Pe scurte-aici t{rimuriie saie,La marginile lumii ca ur adevar.( Un mdr cazi.nd)Prima atitudine iiric{ se caracteriza prin incol:narea intemele gi trat{riie ,,generaliei". Acum, tautariie personalemerg pin{ la orientarea polemicd. A. I. Zlinescu nu se sfieqtesd ataee o temfl de o - extremA s&rdcie liricd prezumtiv5.Poemul sdu .Sri uarbim. d,xpre &crry are un farmec ildiscutabil,aminfind de Balada tui Jihn-&ib d,e arz a lui Robert Burns.Tonul e just qi indrdzne!;$i grtu-gi plimb[ roqii lrunzeie cdzutene-o Iege to{,i cu griul sintern solidari,[esuturiJe noasl,re -sint clin griu fdcute$i-avem in miezul lui cite-un hotar.A. I. Zil.inescu: ZEII NEATENTI' E.P'L, 1S6?.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(rx v\-Adiugim la seria lun.gH de lXtIlfptUARI -un cimdat fi;ier, a cdrui explicalie ne-ar veni greus-o ddrn, dar oare ,penlru unii cititari 'poate, s,perdm,prezenta oarecare interes o scurii prezentarea unui debu&arrt. In tr:emna lui 196S, s(nd arn scris-o,autorul ce ne-o iRspirase, Mircea Dinescu, era inc6foarte pulin cunoscut; el publicace doar citeva cicluride poezii prin reviste, cei care l-au deseoperilgi ,promovat nurnindu-se : Ceaar Baltag, Ana Blandiana,$tefan Blnutescu.(Peste doi ani, volurnul dedebui a[. l,tri Mircea Dinescu, Inuoc:afiie nimd.nui (CarleaRomAneascd) era prerrrirat de llniunea Scri-itori/"4/ 1/PAMINT DE FLORIIlari aglorner5ri de texte in ve::uri nipddesc spaliiledin reviste gi cdrfi, branspcrturi uriage de scrisoriprcrplm }a nesfir;il noi qi noi nume.Sinlem, am mai declarat-o, cu totul in favoareaacestei formidabile avalan5e de ,rn-aterie poetic5.Acest clocot modest este o eondilie 'a existenlei qieclozir-rnii marilor talente. A nu rEspunde, fie gicritic, producliei sponrtane de versuri, oricit de d€scunanjatein planul imediat estetic, este o eroare :aceastd magmf, nair'5. ce intinde ,,bra{e de valurisorerer.iste si edituri nu e altceva decit ur rodnic $inecesar pdtnint de flori.Cei ce se preocupi de tine'rii scrii,fori (fie ei editori,critici, redactori Ia reviste) acord5,, in principalimdsuri, atenlie celor aflali in faza de constrmirea deslinul.ui lor literar, celor care ,,confirmfr( bunelepreviziuni a1e inceputurilor.Asemenea confinm5ri au un caracter conslruciiv,ele fixeazd Ei sporesc notorietdtile din genera{iiIe tinere.Alitltri de edificarea destinelor scriiitoriceqtidemne de ater{ie, rnai exisl5 Ei un alt !eI, nu xnaipulin important : revelarea noilor taiente. Cu grijd;i ribrdare agleptim ivi,rea din in(imsel"e suprafele alepdmintutui de flori a unor nurne. Iar acestor numeni se pare fir"esc si nu }i se acorde un regim ded6d5ceaLS, stima fa!6 de ei si ne*o aritim prin tratamentulegal cu cel a,plicat consacralilor, la reviste;i ediluri.Foate cI nurndrul d'ebr-rturilor irnportante nu esleprea mare dar, o repet5,m, inrportant este s5-i ridjcdrnpe deburanfi intre colegil lor mai vimtn:ci ginu si permanentizlm autorilor stati"rtul de debutanli...Pentru primr:i pa$i publicisbici existi aJte locuri :cenacluri, cercuri li,terare etc.La inceputul lurnjj octorni:rrie, am amlt br_icuriade a cirti versurile unui lalent ieqit diur comun, unciclu de ,poeme pubiicat de revisLa LuceaJd.n,J.ALitorul lor este elev in Bdrigan, se numegte qiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

semneazd MiRCBA DINESCU 9i, in ciuda virsteiUnere, dovedegte o m;aturitate artisticd impresionan(5.Arn pulea spune ci aparifia runui 'aserneneapoei j,ustificd prin ea insLgi ezitlrile qi dibuiriiea o mie de persoane din masa pdrnitt'tului de flori !Mircea Din'escu face ,parte din neamui ferircit aicelor nisculi poeli qi inflori!i prin instruc'lie' Onoble!e a intonlrii lirice ii distinge imediat, scrisu]Iui nu e sofisticat, ci are naturalele, puri'tate :Simt nevoia sI asci-rlt un s,inge--amfor,a sublire a femeiicind o rparte-a trrpului meu plingeia,r in alta odihnesc toti zei'i.MI vineazi somnul lingE pleoaPe].nc5te de iarbA sd imi urce,ca o pia[ri arttncatl-n ape;iiu mdsura lunecArii duloe.Dar se surpi ora qi nisiPulimi dezieag5 spairna de tlcere,o sA strig pind se-a,Prinde ohirPulsingeiui meu treaz care te cere.Talentr.ri, i-am spune g,rau, al lui lvlircea Dinescuili provoaci o stare de bucurie nemaipomenit5, inde,mnindrr-tesd-!i pui din nou, cu emolie, vechi intrebiri: de unde a apirut acesl copil ? in ce misurdeste el congtirnt artistic de ceea ce scrie ? ce vaface mai tkziu ?... Atit de categoric lnzestra{i nune*au pdru,t la debutul lor, dintre tinerii poelii romdnide astizi. decit Adrian l)6,unescu sau IcanAlexandru. Inima recunoaqte cu emotie in versuril:acestui eler'-poet sunetul pur al talentuiui.Sd nu ne Lemem de cuvinte : ne afiSm in caaullid N'Iircea Dinescu Ia inceputttl unui posibil maredestin iitrrar, pe ca-re il salutlm f6rf, ezitare.:=T:=::---**-"*t(rsoz-ioz:)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lrffttutr*J,;-vtY, *4e-Iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

FEMICI$, SAU NESFRE INSPIRATIEMulli comentatori de literatur{ sint lnclina{,i,manifest sau nu, se nesocoteascfl *au sd minimalizezerolul inxpiraliei ln mea$ia literar{. Do fiecare dat{ cind rrinevorba despre aceastfl important{ noliune $s recurge la clasicuiad*giu oonfornn c6ruia ln munea scriitorului proporliaideal{ este de nouflzeciginou[ la sutE transpiralie gi doarunu Ia suti inspiralie. Declardm de la lnceput c[ nu sintemde acord cu aceast[ viriune tropicalfi a actului do crea]ie;im*qinea ncriiiorului *csldst !n sudori si!:nioe ne faee s[ aknbim.'l'relure s5 deosebim, donigur, inspira!,ia romancierului decea a criticuiui ]iterar, Fs & criticuiui de inspira!,ia poetie6.Este de domeniul evidentei cI un romancier iucreaz[ a]tfelinspirat declt poeiul. Ca ie ne servim de proporliile procentualeeitate, e cu putin!5. ca un critic literar sd se mul,tumeascd(pe riscul lu! !) cu uau la suiS inspiralie qi restul sudoare, unprozator s6-qi facd. norma zilnic[ de pagini propulsai, s{ricem, de numai treizeci la sut[ inspiralie (de asemenea p*riscul lui), dar nu avem nici o eriiare in a declara cf,pentru poei este necesar6 cel pulin proparlia de 99,99/o inspiru{,ie,resiul minim fiind reprezentat de efortul transcrierii-E cazul acum s5 sputrem ce credem noi c{ este inspira}iapoetic6 * ne Yom referi numai Ia ea.[," ,*+ ,#"irre/.. .-n*L ]e ."i,"* ,i * f^-;i'; ;{";t*rvLai n*t **It". *olZa rt&.4, )I--f,Y::i l:-::r-.'c-*, |*'''Je{.n''A*(gtaga fn cea drntir poeere dm fsenele tumtru,t. Am puteaspune cA inspiralia pbeticd facc parie din aceastf, ,,corol5 deminuni a lumii", cd. sturiierea ei ests anevoioass qi delicaifi'cerind instrumente d* o finele deosebit{" Nu noi vom face,aici, acest studiu.In Odisee* treeeqte mult6 sirnpaiie clntdrelul Femios.El este singurul crul'at de Uiise. lai& ce sublirn{ ars poeticaeste a{irrnat6 de Femios, fa!{ cu moariea posibilS: ,,Tefiu rog,al lui Laerte, ai milS de mine, de-mi cru![ viaJ,a, cd. a-rs{ te c6iegti apoi dac-di ucide un clnt[re] ce cintfi pe zer 9lpe oarneni. Eu singur mi-am tnldlat me;ttSugul, dar un zeude sus lmi inspird cintecele qi e ln puterea mea s5 te ctnt tIpo dine ca pe un zeu" (traducereir lui Eugen <strong>Lovinescu</strong>i'E un text deosebit de important, nu numai pentru. cunoaqtereaconcep{,ii}or estetice'ale vechil*r greci ci pentru -9iadev5,rurile eierne cuprinse aici. Deci, ilntere!ul (poetut)ryi-a lnv[]at singur megtegugul. Prin asta nu so tn!eleg"8'hesigur, rioar me"echina t"at Jpiralie din faimosul ln-adagiu'.terdeni rnoderni, e vorba de-cunbaqterea vielii, deslvirgireawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

CY,roiiloacelor, formarea unei necesare conqtiin!-e artistice- aRedusd la ultimii termeni, aceastd' afirmafie a lui',nltului.i'.*ir. ge refer6. la contactul volitiv cu realitatea. Saltulerte tn partea urm[toare:,,dar un zeu de sus imi inspir6'e**a*da.'t e$l-* "Ptt{;(.;1, Irrt*;a *.- -{ tu .rot fipn tine ca Pe un zeu", e$teiii.m*rua constiin!ei artietice a clnt5relului, care-9i cunoaqtenulerile. verificate in atitea rinduri.' Dupa opinia noastr5., inspirafia poetic[ poate fi exp-iicatdprin punctul cuiminant, de rezoivare, aI unei obsesii. Poetul'esteun om ca toli oamenii' bineinleies, dar nu numai atit'Asa cum un vinS.tor pi-a format ochiul ager, cum degetelelungi ale unui pianist-alearg[ parcd singure pe clape, la felpoetul are ceva numai al sdu, sd-i spunem o capacitate inplur "sensibilitl[ii. Prin intermediui acesteia, poetul poateeeneraliza (artistic) ceva Ia care nimeni nu se gindea, ori[oate particulariza emolionan[ ]ucruri de ordin general.. Deiceast{ eapacitaie }ine, credem, inspiralia. E vortra de oaptituriine inra*cutd, -s; trebuie culti"iatfl'(,,eu singur noi-aminv&gat meqtegugul").Spuneam b5." inspiralia este (intr-una din formele ei)rezoliarea, punctul -maxim al unei obsesii poetice-..Multdyreme 1zile, ispt$mini, ani) pe poei 1l preocup5. surd o idee,un proiect vag, ii sund. in minte nilte versuri sau fragmente.flacd el se gr-abegte si scrie, poate obline gi un succes, darmai adeseori rS.mine aemullumit, ceva nu s-a ,,copi". Inspiragiareal{, af,unci clnd. va' veni (ryi el are ,,semne" limpezidespre ea), ii va dicta parc5. poemul. Cum se explic[ asta?Se poate g5si o strinsi explica,tie qtiin,tificfl acestui fenornen,dar'nu Etiin dacI unora ci.re aircultfl cintecui privighetorii leva da mare satisfaclie descrierea tehnicd a coardelor vocaleale pds5rii etc. Inteivine un sentlment nu de contemplaliem.istici, ci prir 9i simplu de pudoars in fala unui fenomennaLural., Si parua licet (cum ii pl[cea s5" repete lui Sainte-Beuve),uacd. ni se ingdduie sd, ne referim gi la neinsemnata noastr{trud{ poeticd.lne vine in minte rrn vers:,,trec iumi prin lumiqt.alte lumi prin lumi". Acest yers ne obseda, de mult5. lrreme,tttnd.poate un ecou la niqbe ginduri despre pluralitaiea dirnenstunilorin uniyers. Gindul"cS. nu exisi[ doar Iungime, in5.1-lime qi l[!ime, ci infinite a]te diraerrsiuni, cI existd ,,lumi maiapropiate de noi declt, slngele de inimh" (cum sputreaH. G. Weils) allate pe a"lte dimeusiuni decit celo trei, ne-aurm{rit, lndelung pln{ lntr-o zi cind ne-a dieiaL parc{ pener{suflate acea poezie. Nu qtim ce valoare are ryi nu aceastaintereseazfi ln argumentarea de fa!X- Se pot da qi alte ex*mple,in lnsemndrile unor poeli de searud. intilnim multe asemene&mtrriurisiri.Inrpiralia poetic5 exbtd. Ea este o eondi{,ie sine qua rwna aciului poetic. FSr{ ea, poezia &u s-ar rnai putea delimitaca enl,itate in ansamblui culiurii.I ,trcB www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(ICIND ANUI\,IE DtrBUTA]ViEste debutul treapta fundamentald aconsacririi unor scriitori ? lntr-un ar'licol din Lucesfdral,Nicolae Manoiescu avanseazd citeva opiniidemne de a fi luate in seam6' rostite crr neobignuit6decizie : ,,Debutantul n-a,re statut particu|ar ; dacdeste scriitol', se suqune teEilor genera,le ale scrdsu-Iui; dacd nu este, ddscufio de,*irte inutild"' A ti d'ebutante$t€ o obliga$ie, nu o scuzd." Criticul vedeactui debutului ca pe cea mai rnare gansi, ca pesingura, cel mai adesea, ocazie dln via{'a unui scriltorde a prinde deschisi ,,poarta ceo ntal'e a istariei literaturii#.Gindul uitirn ai lui Manolescu poate f ireeumat astfel : ,,?le cons&crdm de Ia tlebut sau nune cons

@Noi vedem lucrurile intrucitvc altfel: gxistd litera'burd". nu o istorie a Literahlrii' Istorii lite-.*rJ po, fi concepute qi redactate cu miile de unautor sau un colectiv (se constatl la noi, ac'Jm' opornire spre scrierea unor asemenea opuri generale)'Dar o singuri istorie a unei literaturi, in care autoriipigesc pentru totdeauna, cu conditia unui debutadeevat, nu poate fl conceputS- Fentru noi literaruraautorilor vii qi a celor din decenii qi secole trecutearati aidoma unor cercuri conce'ntri.ace (dar f6rd ideeade lirru-t5, de hotar ce iugr[deqte). Vii qi morli i;irdspund, vii qi morli au aceleaEi drepburi, in luminaunei eternitdli relative. Un scriitor nu intr6 definitivin miezul de aur al valorilor general aceeptate.Daci vom in{elege literatura, in totalitatea ei, cape un ansamblu de valori expresive in rnigcar'e (deunde gi posibi[,tatea scrierii atitor istorii literare l),atunci imaginea istoriei literare, ca o cetate feudalice*qi rlas& puntea peste qantul d* apirare, doar odat6 in destin, aceast6 imagine va ineeta sE ne rnaiopsedeze, debutanli sau ,,consacra{i". Nu intri dint!*oaren6 agitati (literatura curent6. in plini efer-'vdscen{i) intr-un spatiu ai liniqtii Ei certitudinii.Vii qi morti, scriitorii se afld intr-un prezent continuu,in eare ochiul criticului (al cititorilor) propuneopliuni, bolfi unificatoare. tot atitea hirli a1eunui finut ce nu poate fi eunoscut o dati pentrutotdeauna. Prin acest prezent continuu al literaturii,valorile cllitoresc continuu dupi legi ale 1or, marilepersonaliti{i din memoria unei culturi Ei a lumiifiind aidsma stelelor ,,nerniqc6loare(- desprecare se qtie prea bine c5. in realitate, se deplaseazigi ele, abisal.( rozr)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

[ 2,,.t n 'Printre alte etape diir evol,*fia unui scriitorlaloqre doud slnt uqor de numit: larxarea $ fiaarea. pluralizind,-referindu-nenu doar la un auto., .i ir'o p."*air,vorn observa ryi roa-i clar cib de importante sint aceste douflrro-mente. Raporturile dintre ele sini dest,uI rie complicate.8: lrmpede cd. nu p-o!,i slri peste etapa jansdrii ca sd,'incepidireet cu fixarea. -ln schimb, Ia*sarea e mai in,iup*.nJ.oili,manifestlnd tendinla de a se lipsi de urmarea ei. gi acestfenomen e normal: astfel se cern vaiorile. Dinire o iurtr detineri.autori, Iansafi lntr-un interval oar€care, numai o parteger].tI sI ajung{ Ia etapa fix{rii in con;tiinla receptirilorde iiteraturfl,Lansarea de scriitori e un gest natural, in ordinea firii,ryi, penlru un editor, o operaliJ cu minimum de riscuri. lsnum6.rul (sele*tia nu intr{ ln discu{,ie, ea asigurind un anumsbarem valoric care este o componelrt{ a lansirii) celor propuqiFo yor g$si, cu certitudin*, viitaarele confirm6ri. S-ai puteaface o aaalogi* cu admiterea la Conservator: dintre *itmltri(pentru cd.indeplinesc anumite conditii de select,ie), doar oparte rror Gevenr muzicieni notorii.' Firarea este lntrucitva diferitd. Ea se deosebeste prinfaptui esenfial cd este o operalie ,.te compeLrle ii al"";Iii.Compeien[a ediloruiui qi cca a criticului nu sLnt echiva]enle.Iar ar:t de voin|{. este fixarea, pentru cL ea reprezint6, s-arputea spune, o intervenfie competentd, de horticultor ingridina iiterelor. Aee*ta e un beritoriu unde flori gi buruienicresc liber, la intirnplare, confundlndu-se in ochii'celor neavizali..Criticul(critica)llcerceteazd gi aiege, propune direclii,grupdri, personalit&|i, fixindu-le prin intervenlia sa.O ,,repede ochire" &Eupra stdrilor de lucruri literare lanoi, acum, dezy{luie grava situa[ie, raportul nefiresc dintrelansare ryi fixare. Editurile noastre ianseazd. foar[e multitineri autori (nu .lmp[rt{qi"! p$rerea celor ce protesteaz{lmpot"riva mu)fimii del:uturilor, veleitarii, s.rn mai spus-o,constituie un tribut recesar, impastura scoate in rejief ialoarea,tocmai fiindc$ o maimu!f,regte: mai mult, aceie valoricare se-resimi.de pe urma imit{rii in avalangd nu sint valori:opera lui Eminescu se degajeazd iniactd din cele frei-patrudecenii de neferici!i ,,eminescieni"). Dar dupd ce au fostaduqi pe lumea literard, ce se intimpil cu deLutantii edito-It*+.[; ? C* ^,,.i,*^.(..f;' t*.^r-yt*fnn^t - \,t\ga.3f,r.r,n- y€ -it-^._ . _- _F__ ^sln-cr} * *- t*:-_r( o criticd a debuturilor eite neapirat necesard si ea se cuvinesd. lic practicalS. permanent, cu toa[ri grija.Astfcl inf.i.ru in domeniul fixarii..- il'drri voia noastrfr.,ajungem s& consiatfim. caracterul sporadic, intimpl6ior,rpilTql.tqfr.tivf.{Ja perspective. pe caie-l are'o marJ parrea cnhcu noastre literare. Efortul de a opera in g,rddiua liter,elyre1te, minim, piantele prefioase pi bur:uienile stau intr_olfi-c9. iml.inceal{, superiicial ;i peiiotiic atinse de bra[ulobosrt al competenter.poaie^--9 "biq.ll?'posi6it{:cd nu e momentui, nu sintcoapte va.lorile. Iat{ o rep.lic{ ugor de inlS.turat, pentru cEactivitatea de fixare a vaiorilor liierare se cere a ii"continu,A,Ll !e frilei.uri, in campanii gi, ln aJ doilea rind,tutnu de cbieclcercetft.ii ne ourem plinge- Aiitea qi aiitea cirli cie criticdalteaptd s{ fie strise: ,aa.iI nogrri- *.'rliio.i r, "illitj*-p"*sttuatia -istoriei lit,erare s-a ,*orbit qi incd nu i"a**jrir*irnerit&, daci nu ciLe o monog"*fi* fi**i.e, in orice caz lucrf,riwww.<strong>arhivaexilului</strong>.roIde

ln care munca lor de un destin s[ fie cercetat[ si iudecatl-Poelii, prozatorii, dramaturyii aflali ln piind 9i roinicd maturitateau ajuns Ia lmplinirea-de acum pircurgind trasee intores&nte,demne de luminai. Fenomerul }iteraturii celor tinerigi foarte tineri este, de asemenea, un cimp pasionant destudiu: cite direclii gi individualit{li precizaie. -- !q exceplii uqor de identilicat se face o mitic{ m{runt{,f5.r{ dorinla de a influenla migcarea literar5. Cronicarii daubuzna pes-le unul sau a-ltul din autori (de obicei la apariliaunei c[r!i),_ il aae,tesc cu comentarii qi apoi il uitlviitorui ftna'tavolum. Prea mulli cronicari 'pi iecenzenli, |ipulini critici- cu o visiune preade ansamblu. E nevoie de generozitateariscului ln unele cazuri.Literaturile mari europane ltiu s5-ryi fixeze din mers" 1.lF -#-* tL ye'*or* I-hI tn*.*.rnaa,""Irr*t". l^". caffa autorilor pentru a-i judec*, stingerea prin decenii a uneigrupdri literare pentru a o situa, aqe curn par a fi de p5rerernuiti mu}!,i mitici critici de-ai nostri. nogtri. Dac{ Dac[ Eusen Eugen <strong>Lovinescu</strong> ar fi nrocedat procedatala, nu Ia fel s-ar fi dezvo{tat scriitorii din jurul Sburdtorului.Exist[ gi impedimente de crdin editorial. Mai lntli, nuavem o gtiinlI a reedit5rilor, compoaent{ de baz{ a fix5riivalorilor. In ai doilea rlnd, se manifestS. oarecum rezerYdln edituri faf& de sectorul critic. $i aici e nevoie de competr.Ff *r""-i' ^atn*.{,*,i6,6e drlf,'.Ia "n*tr* '^^imulte, mar sup.le,-'ln eo.lec{,ii de intereslB "gi o dstorie fa!5 de cititori,Ei, Inprim.ul rind, resimt necesitatea aitului crrtic cu ajutorulcdruia s&. se orienteze printre c{r}i spre valorile fixate saupe cale de a se iixa.(1s69)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

RIGORILE AUTOSELECTIEICea mai mare (gi nici micar aceea definitivtrLrya ia lr toate rJuare carurile saur.lruel) l) exigen!fl extgenla tn m fa]a Iala operei op8ril qi $r desiiuelor desilllelorliterare o realizeazI autoritatea numitfl Timp.- $istematic,Ia scurtS. rrremo dup5^ trecerea dia viafd. a unui mare autor,urmeazd. o td,cere {e--digggggiiigl yqriflb$}G acdi-iE-sTfmf -(ffierit at ea imedi ar{,man precrs, expnmarea er prin critici autorizafi, pare a stape- ginduri -ln t{cere asupra intinderii rede pe Care o arevaloarea ceiui dispflrut. Credem cfi. e vorb* ie un fenomennatulal impotriva c[ruia nici nu ne putem ridica ;i nici nue util s-o iacem.Dar pinfl Ia aceaetfi exigen!5. ultimfi a vremii, care trebuissA fie cea dintli, exigenla poetului lnsugi ? E limpede cd"a,tomiz-arya exigenlei in chiar proeesul crealiei, insistenla peq]efuiri boln{vicioase a unor mici unit[fi din discursul'liric,deryi nu trebuie. sE fie inl&t,urati din capui locuiui, poate dueela fragmentarea in perfecliuui de ani{nunt, compromilladlnc{ din nagtere ansambiul.f * -r^ . Iir*'Lryi4p-t^i.t&f,.t,(ffiisie'i pJate fi numitd mai degrab6' rigaare- In mod obiqiirt,ne' gindim la exigen!{ ca Jeleclie. Unui poet- li mergenumele Ie exigeut, pintiu eS alega cu multS' st[p:n]l:i:i'i* ir*ri.ir*i-1"*iilliii;A; ii prelent in mod masii) dintrE"multe.piese lirice pe aeelea puline incredinlate revistelor giedituril*r.lar care slnl proporliiJ* justa ale acestei operalii?-U.nii lasfl tot greul pe ulerii ultimului judec{tor, Timpui.Public{ tot ce scriu aminind ,,pentru ani extremi" selecliiledinir-o lntinsd opertr pe care o vor fi agouisit. $i atrincinu Lr fi de mirare, ln acel viitor de aminare, ca- exigenlase. fis aruncal5 ln posteritate, autorul aduntndu-gi iar loatesmierile 1n edilii raasive. Dar gregeqte el mult ?Ne bate .giridul c[ ,I3gg&, este un raport al autoruluicu sine lnsuryi * cu o grlT[component5, mora]fl * o chestiunede congtiin!{ artistic{ individual5. Noi, cei din afar{, putemcomenta, lua atitudine qi critica mullirnea poemelor- slabedar, cum la aceste rlnduri ne referim ia autoi,i de o valoarereal5., accepta{,i lle pub}ic, m{sura in care ei iqi inleleg exigenlae a lor. De ei depiade s{ scoai{ trei volurire pe deieniu,unul singur *au, fie: cincisprezecel Jine de gradui constiinleilor art*tice sd. ne ofere piachete dense, subliri, sau tomurjcu sute de pagini.Clt5. weme tlu{rul poet se aJIL abia pe calea afirm{riiii. e tntru'cltva mai ugori opliunile lui tn mialia proprie fiindajutate de atmosfera criticfi exterioar{. Clnd scriiul lui adevenit demn de tncrederea publicuiui de critici gi cititori,lncepe.un fei de singur6tate: iiind un ,,nume", aproape totce d{ li este primit.:.t d.{ :i e,s!e pr.imit. ir"-i Nu-i vorb[ vo"la cI A Sfjp"* el lnsusi va h fi tintai, st-si""t[i,i.i -a-qifie judecdtor-qi propriu aatolog, opiniile ciiticii gi ale cunoJcu!ilorservindu-i numai ca aproximalii in evaluarea destinuluipropriu. El qtie mai bine-decit oricine ce are ln el. sprece tinde, ce lnseamnd o etapd sau alta din drumul aies.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.-G9Se poate spune, astfel, cd exigenta eete un fapt de con-+tiin![ artistic{ qi cd ea apare oarecum mai tlrziu, pe mdsuraformdrii acestei congtiinle. Nu este totuna cu congtiinlaartisticd, deqi face parte din ea, pentru c[ sfera de ouprinderea celeilalte noliuni este cu mult mai bogat6.(1s6C)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

i ?4\rlPR1VIREA IN URMAi\lr+o: ra-b-e-'j t*Probabil c5. stribaterea anului este o agcensiunolentd. De aoeea, ajunqi la cap5tul luniltlr, in praguldtui ciclu temporal, un gest reflex ne arune{. privirile lnapoi.!'iecare dintre uoi devine, in a.cest r6.gaz, un comandant deoqti ce-qi scruteaz6., de pe o lnA-llime, trupele. El judecl atenIdac{ au fost ocupate ceie mai bune pozilii, ce supra{el,e aur$.mas descoperite, posibilitE{,ilo ds maneyrd, puterea de fr:ea diferitelor subunit{fi, pierderile avuie sau virtuale etc.Aceastd pririre in urmd., de-a lungul intregului an, rlue caracterisiic{ doar iudiviuilor iua$i in pario, lumea intreagdo execui{ ca Ia un ssmn, c& gi cum ioat[ sufiarea de mi]iardea globului p6mlntesc ar privi inaprri, in sensul invers celei airotaliei pe orbit5, ca qi cum insuqi marels ochi al globuluiqiar privi prin spaliile btntuite de rarele rraterii interstelaredrumul parcurs.Ca qi in alte sectos.re sociaie, qi ln iiteratur5" obignuimacea op*rafie denumitd prozaic bilanl, cil grijI lns5. la nuanld.,Xa caracteristicile muncii noatre, de un tip specia-I. Revistelese umplu de anchete; cdr{ile anului in prr:z[, poezie, criticd,teatru, eele mai bune d,ebwturi g.a.m.d. Cum am repetat, cudiferite ocazii, semnatarul acestor rlnduri esie impotrivaizolf,rii unei cirti tlintr-un destin literar. Dac[ acest, io"r,, urelativ acceptallii ln proz5., uncle se pot enumera destuiautori de o singurd carte valoroas$. intre multe slabe (dar eoare chiar asa i. nutem noi trece cu vederea masa lucrdrilorlipsite de scinteia excepliei, care, toturyi' au coresponden{eiimpezi sau indirecte cir'ope"a etalon?i, 1* poezie^LucruriLestau, credem, altfel. Desigur, existd autori- de un yoiumunic (Whitman, de pild&),'qi autori a. numeroase piachete givolume, aeeqtin din urmd fiind acum Ia noi cei care dautonul. Cu toate astea nu e greu de in!,eles cind spunem etrin fapt nu existd decit poe!,i de un singnr uoluru (o singurdcuiegere unitar{), cea care se atrcdtuiegte dup5 trecerea dinvia!5. C5rui editor i-ar putea c5guna s{ tipdreascl numaicutare plachet6 a lui Bacovia lScinlei galbene, bun5.oar5),sau Piliat, o uinguri eriiegere din Arghezi ? E o adeviratdobligalie moral{ si edit{m in intregime crealia poetici aunor &semenea autori, singurele exceplii admisibile rdminindcolecliile speciale, de genul binecunoscutei ,,Ceie -mai irumo&sepoezii".Poetul are ceva de piant5 in cregterea si maturizareasa, destinul ]iterar in intregime e mai important, in oricecae, deeit cutare poem sau volum- De aceea ne e cu neputin![sd spnnem eare sint ,,cele mai bune" volume ale lui 1970.Putern spune ce poeli buni gi deosebi{,i au scos c{r}i in acestan; pentru unii, respectivele cdrli prezintd rnare importan!f,in cadrul destinului proprirr, pentru alfii sint doar cuiegeriintre alteie. Nu minirnalizAm rostul acestora din urmd.In 19?0- mai mult, parcd, decit in ai{i ani * ritmulapariliilor editoriale in .poezie a lost prodigios. Pe masanoastrd de lucru volumele Er plachetele se stivuiau ca dosareledin caricaturile cu birocra!i. Dornici s{ spunem un cuvint citmai decis, mai in cunoptinld de cauz5" incercim (ceea ce newww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

_----,_-.i jlL,\-__--tsincere, asemene& celor- co se dau Cespre autorii morli (inca_pabiii sr mai supravegheze convenabila receptare a'operei)-de ce sd i te impotrivegti ? Ce elogii n-au primit, _ nrinsupraveghere- autori dispdrufi azi lfizic sau'd'oar artlsti_ceryte) ? Desigur, o explicalie se poate da, ea priveqte cinsteap prrceperea comentatorului ryi nu poate fi trecut5 cu vederea.Ne teraem doar cs aceste tncioieli privind legirnitatea *rt"iuicrilic al cutflrui sau cutdrui comentator -sil nu maschezeincapacitatea funciard a. uuortr de a se scruta cu spirit a;l;*c.ritic, setea. de elogii cu orice pre{, qi, in cele din urmd, teamade a nrr fi incomoda!i... adrninistrat,ivl Dar aceasia estesitualia cea mai tristA pi, din fericire, cea mai pu{in important5.0 a doua chestiune pe care o propuuem atenliei geaeraleeste traiamentul rezervat reeditdrilor. Ele sint aproipe trecutecu vederea de cltre critic{. Aceastd. excesivfi grijX lalAde volumele inedite are conseciale serioase: e yorba Hri"-rllire.anemdsuratS. a piachetelor ipentru a fi prezent, poeiul eobiigat re.plgdg.ge mereu ei$li; Ia destui'autori'piovoacflo constatabil{ diluare a emisiei lirice, ceea ce ;-ar fi pututrosti cu_Jor!5. se susline cu aplornb qi (vai l, adesea) ,.itioA"Reedit5riie a.u un rost imporflan[ de firare a va]orilor,din mers. O altd receptare a ioTfff.T_-l4E.,!+!#(ar avea electe salutare.ilr't'41?1: prucri n *.*'; {'t*n;ciudat e sE izolezi un an literar din curgerea tuturorr (J tradilielpcate mai mult atit, poate chiar necesitatea resimfitr in oricearie culturalS de a se trece in revistd valorile in iixiref- umple de {ie_care datd revistele. din preajma Reveiionului cu ,,bil'anfuriu cei,e ntaibune cdrfii. ale anului in diferite genuri literare. e,"au-'iiu"*r. dat6, oincercare sortitd, deopotrivd, succesului qi insuccesutui- Intiiului, fiindca,ln linii ma.i, critica ,,vede( cresrr"ri de tine .cri".ii*-'a" calit*;e, ;"i;;din verdictele ei s-a* rrerificat a fi corecte ulterior. Irxuccesul iqi ;;Ei el partea lui in aceastd operalie j-ustificErile rrr" tii"a *ultiple:'ioculproportiilor -ceea ce pare mare de aproape, abia se mai zireqt* ,tir.,depbrtare ._ prestigiul dinainte ciEtigat-al unor n"iori innue*1ir.,a-arr_pra recentdfii critice a unor rrealii noi, d-iversele iagiiafi ale criticii infala uno' impetucase infaturri, nepriceperea limpede a altora etc, uJc.cel nrai ugor e, in scrierea unei asemenea lisle de c5rli aie "r.Ll,ri,si te bizui pe cunoscut-rrl adagiu care vede in culturd ,,ceea ce ili rrminedupi ce ai tritat tot(. In terrneni mat simpli: si pui p" nirtiu ce titluride volu're i{i vin in minte din producfia iui tsit. riegi pare ideard, oasemenea solrrlie nu e recotrtandalriid cuiva care scrie comentarii criticela zi. tr{emoria noastrE se sprijind pe prea rnul.te aceidente, e influenlat5cie alect. Ci,d trebuie si ingirui nlme duptr nume, "Jora de obiectivitateeste imp*rios necesar5, subiectivltatea fiind bine inleleasd. ca atare,vorfl presupune cr orice semnatar al unul asemenea revizuitbilan! informarealiterar editorialx qi c{ Ei-aomisiunile sa}ecinu sint doar scdpdri,hotarlte trecerii sub tacere. Noi, aqternindu-ne (; ;- zel minirnl taintocmirea acestui articol, am cbutal sa recapitulrm crrliie apdrute, cie_alungul, ca miine, decedatului 1911, prin rdsfoirea ""o,cle reviste."lii""liiAstfel lncit omisiunile ce se vor e*nstata--cu exceplii pe care omene$lele.va putea accepta oricine: ne referim t, perioiaa-Turlur" de 1a inceputulorica*ri an cind cronicarii vorbesc .iespre volume mai vechi gicind se poate intimpla sr crezi c{ o earte p.oaspata, abia ieqita din teascuri,e una recuperatd din luni trecute; e posibil, -de asemenea, s6 treeem cuvyde1e1, neintenfionat, lucriri prea de curind ap5rute, *",r*, in ultimeresEptdmini ale iui 1gz1 oiice alte absen{e, in--resi sint voiteicum n-am incetat sE repet&m, pentru noi ist.ria literaturii nu estewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*a- \'t'tf iun $ir de carli, ei procesiunea mlsterioasa, pe suport social-istoric, aunor identit[li creatoare; astiel ci nu vom spune ci 1971 este anulcutdrei 5i cutirei c[r]i (e atit de ademenitor tonul ferm de fapt, super*-ficial! * fr:losit de unii cu asemenea prilejuri), ci vom reaminti cititorilor,celor care incS se mai bizuie pe eventualul gust Ei pe pricepereanoastri. c€ autori au mai pui:licat voLume in acest an'Renunlind s5 ne referim la apariliile editoriale in dameniul generosal poeziei, s5 arnintim, mai intii, in prazd. o seam6 de necesare qi utilereeditari. un roman, scris cu mai bine de treizeci de ani in urrnd, JacurileDg,f,iei, cle Anton Holban, a fost tipdrit rie carrea-Romaneasci, altr'rl,de asemneea inedit, Venin de tnai; al lui Ion Vinea, de catre "Dacias --cluj. Dintr.e autorii de notorietate, sorin Titei a fost prezcnt ln iibrariicu "l-ur.tga cdtdtorie a prizanientiui; Nlcoiae fic cu doul cbt\i" Drurnulspinos al intaarcerii Ei Co.rnera' c1t.-oglinzi; Petru Popescu cu romanulDulce cu mierea e Et'anfiul p*triei; A1' George, Clepsidra ttenin" Debuturiremarcabile: frna CassiaR cu Atit de grazaztit 9i odio; A1' Papil'ian:-cuDihcrut; Dana I)umitriu: l4igrafii ql tiniml George C&mpeanu: hluscdturad.e gs.rqe.Din- dorneniul enig;nalic a1 clramaturgiei, l:ogat in reeditlri, retirrernexceplionalul volum de Teatru aI lui Teodor N'lazilu.Anul 1971 a fost {avorabil criticii qi istoriei literare (d;rr a-i nun-rianul crilicii, curl] probabi). vor face a]|ii, e la fel de aproximativ cu npe*lativele de an al romanului * 1968, de an a1 pcezie'i 1970 etc.)" Tezecie doctorat. qr"arre qi cu serioasA conlribufie in probiem6, - au serrinat:ov. s. crr:hmilniceanu: .Ldteratura rotn{Lnd. si erpresionisrnul, 1{. Balot6,Lupta ctt absurdul. Edgar Papu ne-a dal in inierpretare personal5, Poczialui Eminesctr,' Ilalei Cilinescu c vizjune g1oba16: C-'lasiclsrnul european;S. I)amian l-a scrutat pe G. Cdlinescw rontancier; tr. Slmion peE. Louinescu scepticul mintuit,' Llvir.r Petrescu - i-a cled|cat un concentraleseu lui - Dostoieuslci, iar \ialeriu Cristea, cu Tindrul DcstoiexskireaLizeaz5 una dlntre cele rnai pasionante cirli de criiici aie anLrlui.Demne cle toat6 atenlia s1.nt" 9i volumele cu conlinutr-iL variaL: \';rgiiNemoianu, Calt:rLtll L^alorilar: lon Negoifescu, Lo.nrpa LtLi Alndin; Viclo::Felea, Poezie Si cridicd; C. Star:esctt, Cratzici litera.re; Dan hlanuci, Scri*it ctr i juninti,st i; Florin \{anoles cu, P a e.zia cr iticil or .Specificl anului 197i ne pare gi resurectia pui:Iicisticii scriitoricegi.i..C salutard coleclie a editurii Carlea Romaneascd a ingiduit aparilia unorvolurne de mare inleres ;i ci"r prizd la publlc. ll vri.rba de culegerilc ciearticole isciiite de Z. Stancu'. Pentru aattzenii ocfsrtii pdnlint; G. l'i;rcovescu:Yirstele tin"tptLlui; G. Iva$cu: Jurnal iesean; C. Toiu: Destinulcuui*telar. 7n afara colecfiei, dar }a aceeaqi edltur5, au apirut dou6cirli care au acumulat un succes de stimd critici Ei un deosebit srrccesde librtrrie: l\,{arin Preda, lntposibi|a intaarcere. gi Adrian Piunescu, Sub. . . oricine gtie ci literatura priviti din perspectiva viitoruli:iialiii ne vor scruta a$a Cum ne uit&m nr:i in lungul trecutului) arate nudoar intr-r.rn {e}, ci in rnai rfluite. Doui din aceste mociuri pot ti numitepe icC: e, mai inlii, istoria Literari aSa Cum o vor redea ei, Cu strati{i-.i.iI",

(9AL TBEILEA M,q.RE },IO},IENT(Rispuns Ia o ancheti)1. Fiii, ve r0g, de acord sI cEut5m.impreund genul proxim gi diferen{a specificl pen_'lru poezie in general, ;i pentru poezia romani inspeciai I 2. Incercafi si circurnscrieli ponderea Eiexpresivitatea poeziei noastre iri raport cu prozanoastri I 3" Care sint principalele direcfii pe care sedesfEqoar5 poezia romAnd Ia 1gI1 ? 4. Cum vi separe poezia de astdzi, fa{d de cele mai inalte mo_mente aLe lirismr-rlui romAnesc ? i. Numi{i, r.i rog,rdul cel mare al acestui moment poetic. 6. Dacddurnneavoastri considerafi cd existi o poezie revo_lutionar5, vi invit s6 vd, referili la infelesul ei, laacei poefi revolulionari al ciror rol a fost determi_nant in dezvoltarea poeziei ,pi dupi care fizionomiainsiqi a lirismuiui se resimte. 7. Care este relafiadintre poezie qi filozofie ? B. Dacd prin poezie poli_ticd nu s-ar putea inferege decit * sau o arte carecelebreazd actur poritic-sau o artd care-r. comite,care este credinp dumneavoastr5 despre sfera poe_ziei politice ? Numili pe poetul poiitic cel mai sem_nificatiy I g. Ce comunicar.e mai existl intre poezianoastr{ populard gi lirica anuiui ,l.g71 ? 10. Ce ra_port exisH tntre istorie qi poezie ? 11. Transcriefi celmai frumos vers al anului lg7l-(Adrian PAUNESCU)1. Dac6 inteleg eu bine, a afla genul proxim qidiferenfa specificd pentru in cazui de fa{i :*pentru poezie in general Si pentru poezia romdni.in special,,-echivaleaza cu "geui ielinifia aceluilucru. Or, eu am rAmas, inci din aniileoiaritdfii, cuc . manifestd ostilitate fa{tr de definifii. Trliesc cuirnpresia c6 a defini un lucru, a_i da un ,,nume,,.inseamni a-l opri printr-o i.,rufo"tJil5 relafie deproprietate asupra lui. Am citit cincjva o nemaipo_rneniti povestire S.F. (de science*fiction) in care unordinator gigantic se ostene$te ani indelungali pen_tru a scrie, Fe imense suluri, toate numele posibileaie Dlvinitalii, in toate lim5ile pdmintului ;i cos_mice posibile. Finalul e zguduitor i ._r'0", tehnicieniwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

care urmeresc de alita vreme, conf in$i de inutilitateademersului, munca ordinatomlui inleleg. Ia 'unmoment dat, cd bilioanele de nume au fost scrise.$i atunci ei privesc spre cerul nocturn in care '- ,,stelelese stingeou una cite ttna !..."Din fericire, nimeni nu a reuEit qi nu va reuqi sddea o definilie perfecti Poeziei, stelele ei vor ardemereu deasupra tuturor spaliilor culturii, lird demoarte.2. Tati. o intrebre care p:ate provoca dihonie intrepoeli ;i prozatori ! Opinia mea este cA realizdriledintr-un domeniu qi celilalt sint anevoie decomparat. DacE le vr:m scruta, pe fiecare in raportcu propria istorie, vom constata cE ia poezie trd.imcel rle ul treilea mare Tnoment, dupd. ,,Junimea" pilirica interbelicd,' in cazul prozei situafia e maicomplicatd dar, in esenf6, miqcarea e similar6. Dealtfel aiunci cind o literaturd triieqte o perioadi deavint, de ,,fluxtt, rareori ea neglijeaz5 vreun gen infavoarea dcar a unuia dj.ntre ele, care s-ar dezvoltazdrobitor. Aitii t or face, probabil, disocieri subtilein mar[inea faimosului adagiu alecsandrian despreinzestrarea lirici a romanuiui. Mai cuminte mi separe sd compardm succesele prozei cu ceie ale poezieicit mai prudent posibil.3. La 1971 principala direcfie a poeziei rom6-negti rdmine una, binecunoscut6, dintotdeauna, ceaa interzorizririi. IeEitI din irnpasul. ilustrativist exlerior,de acum 15-20 de ani, poezia noastri apropiindu-setot mai mult de om, s-a apropiat de sine.Iar aceasti apropiere poate fi constatatS in cazulfiecin-ri destin liric important, luat in parte.4. Intentionez si scriu cildra ipesle un numd"r nuprea mare de ani) o ,,istorie a liricii romAneqti(. Inaceast5 intreprindere m5 bizui pe o buni cunoa$terea liricii contemporane, din perspectiva cireiavoi privi totul (cu intelegerea, fireEte, a fiecireiperioade islorice in parte). Noi, in genere privimpaezia romind cam de pe Ia iB50 incoace. ExplorEriin trecutul aparent mai sdrac (explor[ri nu de genul,,istoriei literare( tipicare, cu atentie mai multla i5toria culturii decit a faptelor de literaturtr specifice!) pol schirnba optica noastr5 curentd asupraevoluflei acestui gen. AEa cum arn spus in dese rinduri,cred ca gi aiiii _. cd perioada actualS esteuna din cele -mai rodnice din istoria lirismului romAnese.fmportant este cd, deEi operele create pindacum de poetii actuali sint prin ele insele revelatoare,avem inci de agteptat, de la mu1!i dintre ei,c6rti de seam5. Intr-un currint, acest moment vacontinua, negregit.5. Nu e-xist5 un rdu mai mare decit altele, cons-[atabil la scara intregului moment poetic actual"Unele din reie sint eterne : inzestrarea limitatl aunor autori, nivelul inlelectual rnodest cu multelesale consecin!e, epigonismul, preluar.ea grdbitE awww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

nf,€fu t-*L.6. Poezia re.-uolu$ionard _ o no[iune care se poateinfelege in doud moduri. &Iai intii, denumim poezierer,'oiutionarS acele creafii care revolulioneazi lite_ratura unei epoei. Eminescu a scris poezie revoiufio_narE, zguduind Ei transformind din temelii liricaromAneasci de pin5 la el. Simbolismul francez arevolulionat peisajul poeziei wemii, gitu{nd dis_cursul tradilional.Prin poezie revolulionarE se inteiege gi ceea ces-ar numi poezia reuolufiei, eintul social de b6rb5-teascd intonsre, genere qi convingitor, cum putini7 Ei 10. Intrebirile a gaptea (rela{ia dintre poeziegi filozofie) qi a zecea (raportul dintre istorie gi poe_zie) sint prea vaste pentm dimensiunile unei an_chete. Pentru a r&spunde, e nevoie de cite un $e_mestru universiter, cel pufin. Nu m{ incumet siimprovizez ceva despre una sau alta din aceste ches_tiuni, care au constituit teme ale unor volumegi teze de doctoral.8. Poezia politied este o realitate indelung constatatd,de la inceputul tuturor literaturilor" Celebrindactul politic sau flptuindu-l (qi, adesea, cel.e doudacliuni sint simultane) poetul r&nine in primulrind poet. Fo{a gestului s6u consti in specilicitateasa- Chiar dindu-qi viata pe baricadl, poetul riminepoet Ei jerlfa sa e irnportant6, clci are in spatele eiperspectiva unei opere.Poefi politici semnificativi se pot cita din toateliteraturile qi din toate wemurile, cu menliunea cdnumdrui gi valoarea lor cresc !n zonele gi epocilect-ltreierate de revolufia sociali. Lileratura romdndn*a dus lipsd de poefi politici, qi acest lucru nu vamira pe nimeni de vreme ce poetul. este exprimareaeea ,mai inalti a simlirii unn:i popor, iar acest popor,!n istoria sa, a luptat pentru infdptuirea alitor revendicirisociale gi na{ionale.9. Comunicirile dintre lirica populari qi cea cultdau imbricat prin secoie Ei decenii aspecte felurite,de la sim,pla parafrazi voiniceascd a doinei Ei baladei(poefii Vdclreqti, paEoptigrii, Alecsandri) piniIa trat5ri polifonice, de inalti personalitate (Emi_nescu, Biaga). Secolul nostru a aclus o extinciere incunoa$terea gi preiuirea de cdtre scriitori a liriciipopuiare prin interesul aeordat unor specii igno_rate altddatd : bocetul, descintecele etc. Ccmunicd_rile au devenit mai subtile. Cred cE pentru poe{iinoEiri creatia liricd popurarr este aidoma piramidelor: mereu adincim cunoa5terea 1or, rdminind eternetaine. Poezia populari ne va lumina, intr_o tot maibogaf-gi subtit5 perspectivI, tutelar, a5a cum pi_ramidele, din in5llimea lor, dominl protector qinictai*cultura lumii.. Coborind la fai:tul literar curent, pot fi tqor de_tectate in creafia unor poefi de azl din genera[iiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(Ddrlenue, aoele com,uni,c6ri fruotuoase cu poezia popu-Iare. Ca unul care am rparcitrs gi paroJrg, cupu{ine excepfii, toate volumele de poezie care apar,mi-ar fi uqor sI extind ia proporfiile unui studiurispunsul la aceastA intrebare, cu exemplilicSri nurneroase.11. Se lranscriu cel mai frumos vers al anului1971 ? Nici nu mI gindesc I Ce e acesta, un album ?De unde sI gtiu eu care e cel mai frumos din miileEi miile citite ? $i, pe urm5, de unde sd iau versul :din volume sau din presi ? Cine imj poate da siguranfacd. acela qi nu altul e cu adevdrat ,,cel maifrumos verss ?blai mult, n*ag putea si transcriu nici cea maifrumoasd strof5, ori poezie ! Nici cea mai frumoaslculegere de poeme ! M-arn deprins si operez in comentareaautorilor nu cu un ve:E, un poem, o carte,ci pe -cit posibil destine, literare. E maidrepl.(rszr)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

sub semnul intrebfrnii-Qu- urwLz-*uueLeL, dtw- g-e.n-era{tatL0-o-i-t.rd- /tterard- re-$ tr ,f_rtce p-artec€-L eil{e ty$-r, ("a-{ruLrL{_de vorb& cu |LIE CONSTANTTN*.Trebuie s6-ti spuu, ,Ilie Constantin, c6 dielogul:u li"g inseanrntr Ei incepututrervlun, ""iinieiu'seriipe de in_ca!.e Ic g[zduie.lte cu arnabilitate fri[uua.$* +i eu emcfii, cum probabil ai $i tu.-f.*t"ffib-ucure;teanS de febmsrie, aceasta'lo-aur*s{ diakigdnr iacercIrn,,direct. pe curat..; Ce*a"a"tajut incercirii.de-nlare putrlieE o eonverra{ier ce,re c de oblceiarnic*lX, stSruie ssupra n$astrfi. SA'.rorti*- J"ip."- *coastS duminic& dc fcbruarie!-Arn slai de vorb} de atitea ori, irnpreuntr, indivcrse sta_ri^-despirit, la diversc :r:Aitr;mi" ale vocii,rrrci.t n-o sa {ic o mare dificultllte sS mai stdm o ciatircic v orbd, chiar in prezenl,a (ultr:ricar{ rostirii) a prc_z'LlDltivilor cititr:ri.. i'rcbui,: -sfi 'spun cd slnt inh"ucitva surprins de inoduicum i{i noteei tu convcrsa!ia: citiriciu-li mas;ir,;rc'rlegere.,,Sub semnul intrcb6rii,., imi imaginanr ntc_lcu as.rl.turile tale asupra inler,lccutorilor, 1x carc iiv9d3ap zdrcbifi, incerclnd s6 fectr laq6 cu brice pref,6lAsind solufia eite r"r.nei vorbe de duh E.a.m.cl. gi'iatic{ lucrurile se desf$qoarA de d*ta asta -cel pu[insga presupunl -altfel" Aproape in stil 1900, dacd inripenni{i sd spun aEa, slil de g,azei;ar bilncl, cu +,ernpetlnre nt n)Lrlcorn.* Ilie Constantin, to efll In cqrsg iu care s-ou malafl*t 9i al{ii. Nu aparenfo aontcsrs, ci rezultatul. Velobserva * siut gata sd {ir *eest pariul * cit dediferi(X va fi impresia ta fixal$- $tii bine c[, a;a cum$pune un pmverb chinez, 6i x* drurn de o mie denrile ineepe eu un pas, Der, ca s$ fiu ia,,stilul 1$00":continu6, Excelentfit*- Ritmrd [sta imi convine. DeocamdatA.-- Cum rtreocsmdatl?Deocamdatd,-in sensul cE lncd nu a lnceput ce-]iliill rilm cu car-e nrd amenin\ai acum o ctipd. Mi-aiproJrus Ia inceprrt str-ti vorbese despre aceast6 zi defebruarie. Drag& ACrian, er.r cred lucruri min.unated( sl)rc zllclc ds fcbr-ua:'ie.[ii mai ales despre zius- ta de na;tere.Nu, n6i nu-mi lu-r poantal--- Vgd PLstreaz6-{i-o.cd incepi. Aveam 1i eu ocazia sI o rotunjesc!runros, sd fac o impresie stilist.ic6, partial orald. Darpentru cd ai puincnit de ziua de naqtere, qtii aLit demulte despre acest eveniment aiit de indepSrtat? 'l'uce-nri r'5:punzi la lntr*barea asia? Pariez ci ai 11 instarc' sd-!i not

,r$,Nr.r rnii intrerupi? DacA nu mA intrerupi, continui.Slrada respeetivi * {tii probabil din istalia }iteralrrrii!* poartd poeticul nume Mdrfiqor. Din nefericire,rez-isten{a noului ndscut 1a aet* .adresd n-a clLtrat,cred, nici pind le inceputuJ limbajuiui s6u. Drrpdaccea, p5rin{ii rnei nr-au alergat prin tot BucureqUul,schrnrbind mereu locuintele. O inrpresie mai citeatiirr:ri-a ldsat Cartierul Ferentari. M5 exploatezi ingroz-itor.cbserv tu nu spui nim.ica . . .ProFune-am - unui student, care mi-a luat rrn interviu,- ca gcileraiia noastr* s6 rei:ol't'e marea injusti-{ie, ce msi dureaz5 incE, a num$rului prea nric alziletror lui febrsarie. Participi'f-- Str"identul ecel.t ce-a zis ? I'rebuie si fi fost stupefiat.La Calendar s-a chinuit nu un .numdr de savanli,ci un nunr#r dc popoare. ffle au ni+te iustiiicirirxti'cm tle complicate. Bun5oard, nu lti'-r dacd tu cunoilice (gi niri nrt qtil{ clacd e ci-riar aga) ciclul funci:rmcntalcaiendarislic este cel cle 12"000 dc ani, adic;latit cit le trci:uie stelelor Iixe sd se intoarcil in lotulfixitilii 1or.-' Anr pronuntat un cuvint pe care-l rr:gret. Ilrt-nllal gura pe dinainte qi am zis ,,seneretir,". Pe cit*rerlr fllt[dat]i de tuiburat de idee* de genera{ie, peatit sint nst$zi (februarie I$?2 * dc:nnule doctor !) descirbit de excesele acestei idel. Ce cste pentru tirregcrreralia ?* i)acl qtianr cA ai s{ m6 intrcbi chestia asta, ;iiil ti trel>uit s6-nri iinaginez cd. o vei facc, mai tr5-ilcirr.n e lccturir utlor pagirli din 'Ihibaudct, unde elstilbileqt.: ni"rte 1ur."t* curlrinfi ($j, pentnr unii, incirlalabiie) criterii ale gcnerafiilor lilerare. Pentru c5;rianrinlit de un irrterviu pe care lu-insu{i l-ai dat unui:ludent, l{i ar:intesc qi eu de unul, acordal responsabiluluic:r r:afturile de lii:r{rie de la ,,Informafia Buctrrt:stiului''.. .* $Eti r*tioa ti-mi paro bla* cl tu ol vrut-o, IlieConstantin, fle ce nu-i rici gaeetar, gi-i zici responsabilcu rrfturile ?-_...dc" lil:r'6rie. I)ar:-o Iuhm aqa, trebuia pind }aurml sA-i spun ryi Ion Butnaru, nu ? Adevlrul e c5m-a irilat cu unele datc discutabile aie unor. ancheteiile sirle, Ia qtand.lnseamnll-ai c cineva.N-are declt !* S5. reveniur la ce vrei s$-mi anrinteSti.-- Asta doresc gi eu. Ornul cu pricina n:5 deranjeazd,intrur:it alege cam haotic librdriile. Pentru unele cdrfinumai librdrii din cenlru, peniru altele. . . Dar aidreptate. .tm inistat prcl mrrlt.Doleanr sd-fi amintesc de faptui c;i, in acel intervir:,tu insuqi 1e refereai la probierna gene.aliilor: cur-:e presupuncd rnu.lt6 iume i-a cifit, :ru mai reiau idei dine1, nici clriar in tema pe care ai propus*o, in iinii mari,slnt de aco;:d cu tirie, cA sirnpla nccepfiune biologici' a generafiei literare e inacceptabitS, deqi tret.ruie luatdin seanr{. Ad;ie6, tu declarai ed r:* te simti generatiecr"r culare.-- Cu Niehits St5neseu, cu }Isglu, c& Bettsg etc. Air,dar uitasern *& rpun o rnic{ p{ irnportanti particulA*au mI ta-{' i gi$t genera{i* cu..," Eu nu r![deam onot$ vreunuie" Nrr-l ccnsideram un scriitor prost, darevident nu*l songideram nlci hun. Aceqti oarneni imisint ast*zi indi{erea{i. Cu toatA cordialitatea..* Stinrate prietene. l)urnnez€u, memoria ta, intuiliape care o ai * tl:{i acegria la un loc, Iii sint nrartori-- cd deqi psr a ey;ta accentele mai rAspirate, sint'iirnprejw*ri clnd rn$ rostesc cu destut* decj*ie. Nu te'urrnez.ln sce&sld reaetie, lntrucit ideea de generalieljterat',1 presupune, e adev&rtt, un el.ement volutiv,dflr ea se poate totugi In{elege qi Ia modui obiectiv.IatA, bunSoarA, c s& fii de acord eu mine {ci dac6n-o s{ Iii, nu rytiu cum ne vom descurca in coniinuare)c'tr I'olstoi, Dostrlier.ski qi T'urgheniev au {dcut partcdin aceetrqi generafie literar6.- * Dactr in siutaryrna ,,Tolstoi, Sos8aievski gi Turgheniev"unii colegi. care nu-mi convir $i-mi sint iflaiferen{i,trebuie sS fie Tolstoi, 1fu:rg}reniev, Dostoievshi,, eu areau, dragfl Ili,e, sI fiu coajuctia copul.ativX .g i,,,element lian{ ca gi in restul vietli rnllle. Dur desiglur,geaeretiil€ existl in n:od, iarl[-urE de vorbn proa$tg,obicctir'.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.-t* Ai $i tu dreptul la re'plic* gi v&d ci n-ai maridificulttrfi in a-i foiosi. Ctnd ii e omului mai drag deun gind pe car.e I-ar expune inteligibil, atunci daibuzrra peste el, ndeseori cu cite o birarerie, ca de pitrr.ldaceasia privitoare 1a partieuia copulativd. LasS- cAinleleg eu ce rroi sd zici...* llie, eu vroiam sI-ti spun rnai d.emult cd tu semeaicu *Iacaronko. La inceput m-ei luot cu ,,blindule,molcomule" uu pentru c[ uinr{eai .cg €$ s i n t apa, cipcntru a mI determina s 6 f i u. Celegul tlu, Macarenko,dfrdea cu incredere etevilor sdi, sS fsetr exactIucrurile po ears ei n-ave&u calitilies morald str Ie fac[.D[dea, spre cxemplu, unui fosi ho{ s4 duc[,...* O nrare sum{ de bani intr-o eon[ plin5

\ 14i)tltori... Nu gtiu dacA nu {rn fo$t prea evaziv, probabilsA li fcrst.- $i ce Bitcevs te mal lefts6 dh aseXe nume ?lvld leagd o stiml re*li, pentru taientul lor. Toateacele - nume, pe care iu )e-a.i numit qi pe care eu Le-amreltrat, apartin unor oameni de nrart taLent. Vezi, mtrglndesc dacA nu cumva tu vrei sd mA intrebi, de vrerrece lvrsist cu e*east{ chesti'*1e, in ce m6sur6 eur:)erg $l*turi de *i.Exact.* Nu-l ugor de 6pus. Slnt nrulte ra{iuni carc turbur&imaginea idilici. a unui marq comun- Ar fi fost chiarnefiresc sA nu se {i ivit motir'* de esrimr:zitate. Arfi fost un semn l:olndvicio.,i. De {apt, noi toli sfntemrriqte temperamente deosebite, cu amLrifii ce nu se poatesA nu se lntllneesc*, la un rnonrent dat, cu semneontrar. ,S-qr putea ca acea$t& releiiv&, cum dracuhlis{-i sprrnem, accestA relativ$ b}lncie{e a mea ln relsiiilecu colegii, mai energic privi{i de tine, s6 se d&-toreze unui ,lonus :rital sclizui", cum imi g&sea rrncritic literar, clnrlva. De aceea Si s*s.ast6 rdnrlnere tnur:ntr a rnea, !n privin{a devenirii sociaie...Incerc, In arice c$a tot tirnpul, c6 pr!.vesc lucrrrlle-dinspr"e literar. Iar cfnd :ni-e mai gretr, cind anr;miteiritAri sint rnai anevoie de crrrnprimat, rnA relugiez lngindrrl * cu e{ecte salutare ! * tit tn&rii $ingurAtAti a$ctului literar.E$tt tn dvaalanlst sd-h*e,Bine cd nu-ml spul c& slnN lrn cr:b I* SE vedem I totngi ear€ s spiritul llterar ds estA:i,c*ruie I te *im{i p[rt*' ?-- F'ii, te mg am*bil qi glosear$ prfin despr"e cpirituli iterar^Da co *qti tu otit ile btisd ?IrAi-mi lntrebaseqi cevii cn spirih* literar. Ce legilturAar.e blinde[ea aici ?* Ilac[ tq intrebese$r, r$spunde" Nu-ml eers tu xriesE Slosez.* lJu, nu ne*nleicgem In ter:"neni. Cc e asta, opiritullilerar ? Doreqti p*ate ::6-ti spun ce personaiit&[i lite--rare clin actuelitatee rum$ne*gc5 lnri slnt m€.i eprr}-piate strfleteqte ?* D&.-I*i sint foarte pe plac oamenii care accept& sAln{eleagA c& nu putem fi cu to}ii Ia fel, cA eu slntaltlei declt ei. Nu pot str suport pe cel cu care nu seixrflte sta de vorbd, din prieina infetuArii, a glndiriisu;r)are -* udesea vu-lgare IUn r:m pe cere il c$utam mer$u pentn: extreoi-dinnr5sa companie, de mare elel'*ije, era ,l{. R. paraschivescn.A.tita delicatete, serlozilatc, infelegere I Einteresa:rt cfi llngd ciameni ca el *- gi asemenea oarneniexistA * te simfi sirnultqn *u cineva qi s.ingur.Adic& ai acel senti:nent ptr{cut al r*rei comunicdri nefartete,calme, dezinteresate" Cu unii dintre colcgii meide prtmofie, reuqesc destrri de grreu e* trdiesc c aserneneastare de spirit. Sint unii cu c6re, practic, n-amce si vorbesc. Ne mul.fumim cu simple Etiri (pe carele-am pulea afla qi din presi), scurte inforn.ra{ii superficialedespre bunul mers al fan:iliiior noastre, seurteaprecieri autorr:at-favorabriie desprc r*centele noastreap:rrifir etc.-- llls Conslsntln I Eu n-em nimle i* contra aparleneu{ciIa sc*€E$i getl$ratie & Bss? oameni pu nu-i stimez. Md ernsnleaz{ eindxl c[, probabil. nic! "c"e eimr nlor eluptr *rine. Ssr mi $€ pare stupid str cread*cineva cd Jebeleanu e rnai pu{in aetual decit fitecine,numai fiindrtr rcest maro poet a tr€€ut de treizecicinci Eide ani. Care c r&tiuDea existenlei * uaeori agresive* s ldeii de generatie ir:tr,o cutturtr ca a nosstrl?De ce a veuit vorbc de *s ?-" (lind a venit gi unde ?Acum citeva s{pttrmini" la o imp&rtire de se&ane.Vrei sd- spui c'tr scest termen e vehjculat in moddcliberat. prntl.u a se apira anu:r:ite intcr*se ?* ,.Intocma * dogrna !"* Pmi:lerna, iar, nu e aqa de sirripl$" Cred cA ge:reral,iaeste un fel 6 lyl.renlre a lileraturii vii, cu ajutonrl6 fl;p1s se asiguri o normal* succesiune de ta-Icnte. Irtai clar. . .- Mi-ai luat vorba dio gtir{"-- I'tal clar. Deobicei se spune: noua generatie, r,'*-chea gcnerafie, generafia de miiioc. Oricit de r:nitarcste in esenta sa acesl iablou a1 iiteraturii noastrcwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

actuale, existenta genereliUor r!u*i roai pulin obiectivA.Mai ales scriitorii tineri, cei venifi de- curlad lnarena 'lit:rara, simt nevoia si se grr.rpeze pentru a sefaee auzi{i, iar nlteori * cum s-a inUmpiat ln maremdsura ii cu oger:era{ia 1960., critioa-literard, dinurotive de nrnernctehnlcA, le lncheagA. -,- Eu cred cd tinerii rgitl ideia de generatle ca p€*insura inrititu{ie ps care o au ei, pe elt6 yrerne ceilsitiau &cce$ la etitsa institufii. Pja{ aici totul este nar-.mal. Dar ce ciudE{enie mi se pare 6 f! agitareq steaguluigenorafiei tinere de c{tre oameni de 40 d.e ani,cs.re * dactr se ocupau mai mult do familiile lor *puteau.-fi $i bunici. ta ce I€ Joloee4to lor ideea drq"9n*a{ig ? Vin la cuvintul .,,lntaresro pe care l-al rsstitdubitativ* Al observat u{r lucru pe care ar fi de prisos sine prefocem E nu-l observa,.qi anurne cE exisiI un {elde inertie a autorllor, 'ajunqi la maturitate, de a sefolosi de aceastA "institutiea genera{iei.., cum i-al spus.Intr-adev{r pare bizar, . la oameni eflafi in p.eaj*acelor.patru deeenii sA filfiie revendicativ drafelul- tinerelii,pe cltE vrerne ei.au denrult aeces la- instituiiilepe carc le-&i amintit. Adic{ feneratia, neap6rat.'ttn&r6, devine un fel de att irr plus. ln miinile'r:norpersoane, ln dlsputa lor cu alteld, qi-mai mature de-.clt ele, pe3ffu un post, pentru o cdl&torie, pentru Dumnezeumai $tie eo.* CY6d c[ asta 6. prcbler*q"- $i asta e problems.* lnteleptulo I- Impulsivulel-.. Clci e eiudst, nu-l dla, cE eu care am 28 de ani,si pIr[sesc revlsta tlnerilor, ,[uceaf6rul" in favoareamnl frogezilor msl cole&l, F*nug Ns!6u, IIaBiu, * qi-alluindu-se cu una cu altalui Constsntir foiu c&re-- Eu ultet s[ agite ldeeg de gcs*rs{le tinEr&, atuncicind poate er& msi norm&l s-o fac$.Dtr eu ersd ctr noile prorno{il trebuic eI se

Coqbuc" Iatd r: deciaratie -csre &r pu,tea scancl,-rlira, deg!rezerve lnsemnate la adresa poe"iei lui Coqbuc aumstit E. l,ovinescu gi G. C$linescu; vneau. s* spun c*ln{eleg insemnltatea lui Ccqbuc {cazui este gi'ai luiVtahu{S), ln ceea ce priveqte formarea gustuldi pentr:poezie in popor, edue:rea in spirilul unor foaite mariidei qi mai ales tn spiritul patriotismului. Dar iulndin rnin6 o carte de versuri ci*..a lui Cogbuc sau VIahu[5,incerei o stringere de inimA. Te gtndeqti ce rnrrlt$? yof .indigna felurifii universitari qi alte persoane,cA inCr6zne;ti sd ai chiar qi o prcfer-in{fi de'.gust, fnrtport cu clasicii. Este, cred, una din rnarlle defieienfeale spL.itului critic in literatura ncastrd. uceea de 'ane simti inhiba{i in fafa clasiciior, in a nu-i lua dreptcontemporanii noqtri,- -- Ti se poate rlsfrunde c&, *pre exenoplu, cultursfr*ncez6 s-a conslituit prin clnrificores unor v*tori lndiscutebile;lntr-edevlr sint rnulti'cei co ncac& ult!-mele vsluri ale poeriei frsuceze Ei extrem de putintcei ee neag$ pe !Iu$o" Ar rnai fi de observat -e cE nevcie.ca,in clips cptiunii peatru un mare poe{., acelastr gi fie un ffi&rq poet. fietaten fctfi de valori' mediie nocir,{. Bisericile coustruiie pe aluviulri, i{i atmintcs{i,nu durcaz.rl.-..- Din nrarii poe{i rlintre cele dou6 rAzboaie, ai sAfii. sur-prjns, poate, aflind c6 lJ simt tot mai stif,in demrne (eu insumi fiincl inifial uinrit de acest prcces) peIon Barbu, tocmai acum clnd rl gl*u cucerib posirrir.atifia_adrnirafori. B fcarte important, e vita] eL, et6-turi de pietatea fafl de valcrile iiterare clasice, cu of-unclie educativA llm.ped-e, sA ne pistrtrm qi putereade a ni-i imagina yii. Nu este nici m5r.ar 'in'folosulmersulrri literaturii noastre"- Dar .* rni-te in al cui ?-Un folos este al ceicr eare &u scris niscai:ragi-Lrase m.lnografii despre scest fe1 de auiol"i gi care iiaptrri. cu indirjir.e, nu de negarc, ci de meditalia despreei.- $i care sint acele valori rezistente li capabile dea fi transformate oricinrl in mo

-a\fqce ca arhitect ?*'Ce vorbeEti dom'ne? lfu gtii ci nu sint arhit*ctqi,,c{ nici n-a$ putca fi. Dae*, vrei, pot s6-fi spun ceculoare mi*ar place sA aibd c6$a * construc{ie person316pe cane a{ qvea norocul sd....Ei bine?...- O culoar* lneAp6toare.- O culoare In care *6 poat$fi cuprinse suficitnte c.rtnere pentru impunSto*r.rtd meafamjlie, bibliotcca Ei rimpul meu.'- Deci o casi lsrgA pin{ ta iimit* unui strig*t decoBil. Eu te csu{ in romantism gi tu erai colea ir:plin realism.* De-asta slnt qi-:ga de hrine s)ujit de real, de-astaie am pe toete 1...- fi-ar plsce 6A E$nduci o revist$, uu ?* Bu am vrut sd te alut pe'tine rrl conduci unaSi tot nu, *-a putut. S..'urtul int*rvil, cjt aeest prbiectpdnea de o neclintitir intruchipare hr t uccaf&rul var$mine pelrtru mine o msre aminlrre. $pcr c6 nu exagerauaceia tiintre cltitr:rii revistei carq l)e scriarr. lnepistolele lor, atltea cuvinte Irurnos$e despre Luceaf5rulacelul r&stimp. Totu$i, cum tu eqti tin6r, n6d6jduiesccA vom avea vreodaid posibilitatea (qi asta nulntr-un viitor fndeterminat, ci intr-unul justilicat demarea ta capacitate de construclie a unei reviste), cilrtluim iucrurile de unde le-qrn l{set, Ia o alti pr:bli*catie.* Vorbegti atit ds precis, ctttn nurilai desprs lucrurlletri*te rc posie vorbl.* Hevista Lu,seafilml a rdmas pentr.lr mine, degi intXmpl{rilela care trimit sint aproplete, in trecut. 0$pun $i pentn: a-i liniqti pe unii dintre cei interesetide aceste lntimplAri qi care Si-ar putea imagina c[ gesturilebArb6tesii slnt doar toane. Preluirca pentru colegiidemni de ea rimlne lntreag6. Un destin )iterarpresuptrne gl renuntdri. Aceia care m& cunosc, qi tuesti dintre acei oameni, cunosc qt alte renunlari alemele.-_* DesiEur, olci mcul nE r€ dA tc{ tlarpul luapoi,cI Ia un moment dat n-ar mal gvefr e*de, dar mi-tenoi care qtim cE un deetia e construit gl din renrrn{[ri,dar nu n u m 8 i din renuntnri. $i c* blruire a renun-{[rii mai rnare deeit dialosul dg fel.I" uueori recipro*-persiflant (din srija de s lru p6rea pre* prietenl,-eumsintem) alteori laieral (dirr griJa de s nu pErea preatineri), der pinil Ia nrm& incheiat irr conailii Oe liuilte-gi ca sX fim lar ironiei, mul{umlre, sufleteasc{.-Imi pare rAu cA nu nr-ai l*sat s6 .md laud caplanurile mele literare.-- Liber I'-- Am gata un .voium de versuri inedite, crr titlulprovizoriu .CelAlalt". In faz& de definitivare se efiAdou6 cdegeri de critic6 iiterar6 -A dnua carte desprepoe{i" Ei ,,I}espre pt'ozetori pi rritlci'. Anr incheiat [nfine, un volum intitulat "Cinl*celeeltor**"-Ai obsesie sruncErii vinel pe* In -eel*lelt..aI'doilea ca-2, titiul este Ju$tificat, pentrrr cAe vorbs de un floriiegiu

,CAR?EA UNE: CONSTEI,AfiI'',ntr-un fel sau altul, orice antologiede versuri este un ,,scandals literar. Ale*tuitorul uneiasemeflea eulegeri are de infruntai intreb6ri nu_mero€se: de ce eI qi nu aLtcineva opereazd res_pectiva seleclie ? de ce lipsesc unii poeli gi sintprezenti alfii ? de criterii genera.!. ac*eptabile atau iabaz* alegerii ? etc., etc.Prinra dintre Intrebirile la care vom incerca sId$rn un r$spuns este cea privind persosno antolo*gului. Inainte de a rosti o preferinf5 pentru per-$oena plural* sau pentru persoana individuai5 r ceiui,sau celor, ce-qi leag6 numele de o antologie,trebuie stabilit dacd aceasta este sau nu a id"enti_lafe precisd. Ca atare r"om exclucle din rindul anto_logiilor acele culegeri. ocazionaie, ilustrative (cumerau brogurile tipirite, cu ani in urmd, cu prilejul,,S5ptiminii poeziei((), nesemnate de nimeni * 1aunele se menlir:na ,vag ci selec{ia a fost f5cutdredactia ,,inediturii,,. In anii din urnn5 la noi *r., *pa_rut destule asemenea gtraifuri ]irice anonjme gineai;teptat de pufine antologii semnate.DouS sau mai multe persoane potaicituirea colabora Iaunei antologii, dar pro"uOina astfei e1evor fuziona (eonqtient sau nu) int::_o singurd iden_tltate asumai{. pare mai mult decit probibil cd nuare Loc o insumare cie gusturi, ci se impune unuldintre *ie. Lucru cu atit mai lesnicios eu cit numainiqte oameni cu afinitEfi in receptarea }iteraturiivor seasocia intr-o muncd de seiec{ie. Dintre cei doisau mai mu1tri sernnatari ai unei antologii, unul va,,bifa" propunerile ceiorialfi. Aceast[ reducere la unrol sutlaltern a colaboratorilor este o cerinti de r,,ia*hil.itate, 9i ea pune puternic in luminE caracterul individuatral selecliei.Aryr stabilit, deci, pind acum cd o antologie real6trebuie sd fie giratd cle cineva anume, qi nu puslpe seama unui coiectiv nedeterrninat (sau a unei per_so&ne rSmase in urnbr&) : parcurginci*o, cititorulareilmereu in ininte pe cel ce a ales textele, el estesau nu este de acord- cu acesta, din pagind in pagini.Am rnai avansat ideea cd identiht& antologuluipoate fi plurail, eu condi{ia sine gua ??orr.gur cagust un sin_sd triumfe, -asumindu_qi,practic, rlspun_derea individuald a selecliei. putem *prr,.* cdborarea. in ela-unei cuiegeri semnate de doi sau maiantologi.mulliunul dintre ei este ajr_rtat cle ceilaifi.intotdeaunaNune putem da seama imediat care a fostwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

per$onal.itatea dominantd dintre semnatari, dar ocercetare atentd o poate repera.,Cine poate fi antoiog ? E nevoie si scrie e1 insugiin genul iiterar din care selecteazd ? Se ingnduiedoar autorilor notorii sE aleagd din scrieriie ah,orasau e reibi1 ca antoiogtrl sd fie un nurne unai pu{ineunoscut ? La aceste intrebdri nu se poate da rispunsdefinitiv, vaiabil in toate cazurile. In princi_piu, oricine poa,te face o antoLogie viabiid. Fiecarecititor alege ceea ce ii place cu deosebire dintr_unvolum de poezii sau altul. De aici insf, plnd ia realizareauuei culegeri antologice e drurn iung. Insu_girile necesare unui sernnat*r de antologie (la mo..dul ideal, cdci in realitate nimeni nu le poate aveape toate l) sint, dup6 eit se pare, gustul, contint"Lita_tea irb sirnfiire, o &nume abiectiuttate, puterea dentuncd gi, nu in ultintul rind" curajul apiniei. Ci*neva rare nu a scris niciodattr vreo lucrare liter:rd,dar posed$ &sernene.a virtuli, poate fi autor al uneiantologii bune, expri.rnarea sa artisticd fiind chiarselec{ia operatA in creafia alt*ra. prestigiul dina_inte ciqtigat al cuirra (prin c6rfi de poezie pioprii,prin actirritate de critic liierar) va spr:ri inieresulcititorilar pentru antologia sa. 56 nu se infeleag6insd cA un &semsnea prestigiu asigurd succesul munciide antolog in orice condifii. Ua foarte bun poetpoate greEi alegindu-se instinctiv numai pe sine dinc{rtile celorlalli, adic6 iimiiind diversitatea cle for_mule qi tonuri 1a ceea ce aminteqte de crealia anto*logului-poet. La fei, nu e o garanfie absolutd autoritateaunui cronjcar iiterar ; in aicdtuirea unei anlo_logii inten"in elemente greu de deterrninat, hotdritoarepentru echilibrul consirucfiei" Vrem si spunern,in cele din urmB, cd un ,,taient de antnlogu e de pre_supus, ci putem cunoa$te uneie di.n cerinfele ce_iasigrtrd re*lizarea, dar, ca ;i peniru alte sectoare aleliteraturii, nu putem sconta succesul unei antologiisau ai alteia, bazindu-ne doar pe nurnele celui ce arealizat-o. In firile unde apar multe cuiegeri anto_logice (ternatice sau panoramice) s-a constatat nu odati acest ,,talent,, special, c5ruia i se datoreazdeqecul unor selecfii operate de personalitd[i literarede prim rang gi, climpctrivd, succesul unor antologice plecaser6 la drum cu Sanse rnai mici, aproape dinanonimat"@Cartea u*ei constelagii, pregEtiti de noi pentruEditura Eminescu, este rezultatul unor eforturi delecturE gi seleclie indelungate, ffilme, sub semnuidragostei de poezie qi de prefuire sincerd a celor ceo practicd. Arn ales din foarte multe volume ap5_rute in ultimii cincisprezece ani (oprindu_ne in pra_gui lui 1971) texte ale unor autori din cei pe.careii numim incd ,,poefi tineri.,, intre ei diferentrele rieani fiind considerabile, uni{i de o virstd literar5 co_www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

mun6. Am preluat de la prozatori aprecierea cd limitacelor patruzeci de ani :r:archeazS inceputulmatwititii, poeiii cei mai .,b8trinis din antoiogianoastr6 fiind cei aflati in zona acestei virste' Acestelimite de ordin biologic corespund destui de fidelcelor ale generaliei literare, dornlnate de momentul1960, binecunoscut comentatorilor 9i cititorilor. Poefiiafirmafi cu cifiva ani inainte de acetr rnoment literar(marcat de aparitia primelor volume din fostacoiecfie de debuturi- ,,Luceaf5rul"), ca gi cei ivifiulterior, s-au inscris in iinia mare a prornotiei 1960,irn'bog5find-s $i nuantind-o. Importan{a constelalieide poefi adunate in paginile antolagiei noastre r5-mine sE o stabileasci Timpui ; tot trecerea anilor vaeoniirma sau infirrna, poate, tabloui liric pe cane ilpropuneffi.Seopul culegerii noastre este multiplu. Mai intiiam dorit s5 ardt5m prin inseqi propordiiXe ei cit deimpundtoare este prezen{a generafiei de poeti tineriin peisajul literar actual ; nu numai calitativ poeziatindr5 romAneascl se impune cu autoritate, ci qi canf,;T^Tiu.t"*a;(noianu{ de compuneri veleitoare este, in felui lui,uti,l afirm5rii valorilor, el intrelinind un interes deproporlii in jurui fenomenului pr:etic. Cunoaqtemautori insignifian{i arrtisticeqte, dar cu dragoste depoeeie qi buni cititori -o spunem fird malitie. Intr-oantologie asemenea autori nu figureazii (amparcurs g.ptq de plachete submediocre !) Ei noi i-ameliminat f5ri iritare, cu congtiinla unor posibileerori.Tirajele volumelor de poezie nefiind prea generoase,o culeg*r* cum este aceasta va ingldui (subrezexrya consultdrii ulterioare de citre cititori a c5r-{ilor din care noi am spicuit !) o cuaoaEtere, fie Eid uol d'odseau, a atitor talente zadarnic cdutate prinlibrdrii. Din cei mai buni poeli arn ales texte ajungindpin& la dimensiunile unei mici plachete. Credemc6 e important ca prezentele din antoiogie sifie inegal .marc&te, intr*un lel sau altul, pentruca tabloul de valorl ce rezuiti si fie apropiat de celavut in vedere de antolog * ace*ta, e de dorit, instar.e sA disting{ sihra}ia real5 a poeziei, intr*o perioad6datfi. Gindindu-ne c& de mult lipsegte o culegerede acest f*1, am c*utat s5 respect6m (in rndsurain care nu cofttr&ciceau lreduetibii propriu nostrugust, eare esta criteriul fundarner:.tol al *elec$ieiJ giirnaginiie notorietSlilor fixate de critica literar& caatare. Sint, adicd, in antol*gie poeti cu care am fostceva mai generogi in selectie fatA de cit am fidorit-o. Totuqi, aceste ,,derogdri( pot fi trecute cuvederea, intr-atit gustui nostru se suprapune imaginilorgenenai. acceptate de criticS.DatI fiind muifimea volume]or aplrute, am consideratinutil a mai culege texte din presi. liTumSrulpoefilor cuprinqi ln antol*gie nu e mare (douizeci 6iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

patru de autori l) ; al aeelor care au rimas pe dinafaridep[qeqte de rnulte ori cifr* de mai sus. Ii rug6mpe acegtia din urmd s5 ne cr*adi c* regretdmabsenla fiecsruia (ce fel de ant*l.ogie ar mai fiaceea in care nu ar exista aleger*a ?) qi cA uu n€*arp6rea riu sE firn contrazigi de ?irup in cazul oric{*ruia dintre ei" Oricum, am preferat si prezentiurcu rnai multe texte pe eei care ne p&r cei mai buni,deeit sd dEm nenumsrate fige de figuranfi. poeliiaduqi de noi in "pagini sint reprezenta{i cu cite douE*sprezece tiU,riri, pentru a da posibilitate cititoruiuiei-qi fud o cit de swnard idee despre ei, pinE Ia onecesari reeurgere Ia vohmele din care am seleckt.Spcrrru ca in ciuda multelor defecte posibile aleC€4ii noastre, ea s6 le fie util& iubitorilor de poezie.Proprmern o i,magine, intre altele posibile (gi,poate, mai apropiate de ader*r !) a liricii unei const*la{iide autori, s$a cum ne-a apErut noui Ia ca*pitui unui an de lecturi int*nse, cu bucuria cI ne*afost mai greu si re{inem din n:ullimea textelor va_loroase decit sd le csut&m.[rsru )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

- r.lJ*{ k G,**"^l*i,*; fi *yr"rvltt 41cI - {r}f, )'i,rT 4- lr^r".rr"/" {-"t rrr+e}rz- , G{L'L Fl^rh' f ..Tdf,i-l*" ( Ju^ B*J*i-}"4.*,- )- , 1k-,^i tn *A-., ^d* rfu & u*i (; #.lkJe ml*f"^* 1f^l"J -h,.fu Lrnf;:n; ( rr.E*^rac*;- D+[rr'."^ * cal*". ti ' [ tru^.'^ca )- ht rCr^ol..if C"^d^"t ?"^r"t**, G*5u rtA"* )ryft.3,f.6'f.40,r. t9ty L\,y. LCr;n. 33'r' \1,r,slrp f3ty CoV* {4ry., €f,,F. ?Zr;' 80- nhnVn^^rX,.^ ?-,{ o c."thaol, ,.*+hati'j( ?-?re* G,Jh-t^r,*^ )- rJrt" L yn/.;,* [^t rt{^o^ lLL ?*r,*o{,r**^,'C-l/'*-L f "q't*;t,'; ( r{.ru^ S"J*. )-.]*Lfl.,to *-^{*. [ ]i-.r*u. sr*{.n^^. )t- H'J;t"*t fhrul,rr (Ifryo a"rtioX L .n*;*-s ri ll3J^ %L-, t* ts**^o?t; ( U.-Jhrr- S;r*;ta )- b^ tr-^"t.l*{ ys-,*-&t { {yf_1iJ",*".\,7. ??,ty' 81y'etty. 4*Pt7" 44aty. at?+7 4try.4tEwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

- ttdfi^ia, ,*^,,grr/X { fryl Js,,,,,,*:,*n ')- c- d,r*"{ e "*i"p' rffi,;ffi:rTffi_,ffr' 'r24W At";["* 4*"J,^fu { Nu,4^s a*,{.* I- *ftobrr, W' r tr'fi^ A^?. haa )- ,r Vr*,* U f^ ,^. up -; *,*fuf ( ( Ti6J-r. rl^lrL )- B;x;r- ,^^;J*k i .fr,r"fu 6 b,.^ b*A* )- An,**;tl*,%,* ( Td,y nuc-a7,* )- Ht^"-, fno*Jto,t"ifh* i /'l;[.*!" &,*,7-&il* lF^,,cdrdar.ln.. f[d*,-a.r, r{*Lrft{mar* I- c**r,&n; q"L p& ( ]x^ 0*nc#a* )- fuT" ,^r;h- N;rot * l-.lrr,- lL/"*J*" A*t (C"^h-Jo^F.-)- L['*-**^,( *[U r ff.,.-^L *^.[-.*p**,'Hrr,r^ 3;teu. )4"L'1o.^*hu,.,t*r-.a,hleafri,.neffr"*,.-;* { }.,q irr ^".1* ^i? t f^,^"h" ( if,Aa 5b;.- )I Jr'. 5i^'r?* )ft L +" 4 nr^ la nurrre 1Tforu', Wh )W-to-*w,Gt^^^+,, *,*o* *L*.* { ?,h* d^-U^ -i- / 'Aierrr-nt' vr^,,,^^{ 6 a^e.$* B*ar* )rt 7 -!-on *^'* )A,tt^ .^-.,t. ,^t-r*b:trr" f AI.'r/-{" fr&." )4 tfr-n,--n-,.. ( 7*. 4fr,,"..Jtu,e*Pfi&, Cc"\p Clo;* I- {d{** *^&i pea;r-.i ;^rL0"rL J*1 {J"n^,- C*,fr: )- l,li,h***tJdt, { ftI^,L^ h,-r..*- 1T", Ldf*, 6aTrruanicafr*- ( A.).tt";t"-*-" 1- Cr*"&f /!*nid,D,r" J rrJ; 6loo*d}'orr.r, ede e,^-.1*;* ?n,nr.n-l- *orrg**^ 6 $ioxio...o "f )- .Ji^L Ylq,^ L-,*r"; ?" g f1*ru,, tru.oo. )- rrt^n^*^l*a, y, ffif :^ .r,i*d" 1nr;*&e.n&*}*.*+, fi,ed)kr*"it**; { 4^* 8f,^L^^*re-tJ- rLli^on.*rlfr-,. Ul**"r-)"lr'lZ8,y''t3cY.'118y. ry4y. rw,r' o'rrp' c.f*y. r{0'y' 'lcttf' '{lo'r. rwcf. 'lt{'y.'(t8y.414,f. Al3,r.wty" 2o4y- a4t y" 7-43t p, Z-Lrry' "atrp" 133,r' '*t'r'lYa,y.zwrp. e?8t y.r-rawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@,n'wlt y. 2{'ttf. 2tUt7 ZL*'l'e*rty. Z?C'y. LB'l'r"283l#ynt'"tttt fo 6{*"&ru**f- 4^l^r,&V.t *'* fln5**n r-CA. 4,,t1^o / *'f 'Lg'tfT' z-lcT*f;fiW!La^'a. Birrlo&l.ru"r, Brll,.*-Lr BnJL{'^or.* R^"t*huio ft,{.^tJ*.^0 Cq"*f#(r,*'^ ct&,^0!0r". (Ai/r,iac,7*', C,{ou*B*,L*" Gr**I"***I.o', C"L#*-^^"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:ii!tIro^*w Lqr^?d*&arrsnraclr"}..*/6,rr.^.,-fn^r^6CJ*l*r,rfrlli*.rJ,$a C\ilr-A&r,"^h* S-,L^ I^r4.*GtM-l. iyN.f.nX^uo*.?l'"&^ ?*-fuA{rd"^l1* L*AI{rr&& U" #-)o.ruir- rtqt.Jt.nlrr{u("" o n^L,-,F*ftu;1r,, ftn'...r*&*.ru;",^ lL-f,;*f*. r1*#"r.-Ftor,^- fl,*r}*b.,^ f{*t**^dr*t a N*b".}r..*-to... ft4*^Lhruic, f{ari(rr^.*..r,lquo*io* 2krf"r",Cn ^nvD^fi,- P.^?{"th ?",'-}d*rJ"*L h*^,.F&r'r^ rtdrw Uhr^*,.n *.4'"* Btdtr{r#** B-.{ ?7,**")ir'r. R*rl,to,I^^ R-t*r.,-/{.&*{ S*h^www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t{ar;*^n fr*, SXl';$e^^r*Ir^ S"q,i*".o*tt*'."Xi ?,*". tuttCqu,r&* Sf"rua*Cr*W 5-,".V-alu*r. SeilLfts. };$*^fi^ "., Fr*C*t,^t^ S+**/.LLnin4-r'ne Ia€+,iGrI* r*"tertfl^"L'.". 4^* Tt^*f^il,uL; -n l*{Jr-h^ n,.*rl*.8,"{ T;L.^ 'To^ \*#TDo-"to 'U*kD*^*if,* {d-,!"rJ^ .1" {1*1.BToa rJor^n-'nl;*&.t* U***ft.T.*ir^**-f1&*{* bi^crro*^-I,IJ.4( qhf,*Jdfti^i ""dt"tr*.3t{y. }Ety.3toh. 312"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

?^i*rto.c ?n nfr.nJB[ tF.tL* raar4. *.^^*f Ur;{T."tt 1", "*J"b )- ,, L t$Lrnna-- uNw\eil L^ y^c**t* """"*f lri,,,"^; uonf-n fecai ealrc, vorL nX'.'.i,'e]. " ( *&n r;,^- fdft Ait',h^ il"^r.*, 1- Qff* *\* c*.tt$u-ra' 33'|r.3?8f. teLy totwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

7a7?../r/..-*-nE.---:It,- -aclro '.lEil--,!;ii nJ ;]?6pIoqt Li e undll eB inT tstl&i'ET{?rJOsJir*1E Ue

" //''rnonouol eB!{. 11aa.r

-.-" ..-.Fh l, :. lrrrr-L-t/t/a?UAvcf, -\ry5,tr1rtCo6 uerr.1tr e.roi?1;1nGa16 [a*iru';"1€r11,"! UeIABla*-ilr}OU!.Irr.,! UB.a.ffilr(r*i::;;i ;; r 1 ranq{ ,ffird#11i1.'r(ir,,.,;:::-';:::-*1 I I InrlS A3 O;d 1 rr.r' {ctie. ua 1s ;nG.-. ; e.q nxl rlBncnxs,l sBIoaTNuu!.rBlaf JTae$,r?iltsriid'";-1 a,rFplin!r?T![n({ UoTtIrinIr,sTBC UTlUBli-Uo3 .lc,rJdFqrl}-rqlrFirtEeFualnEtq-nag aJl 1rg.1{I ao2'*r" r.o*'ffl|,:: rat*uurssP'..rlc8euol agnInr TE tuatra-- r'."' 30 alsura BITBUI *1 ;.r1eio.u 60 JrOlIJif .r1, TCI.f,Ilsll-IEI f euorleri ,r.r [ [EtB;t1d!1aa;c ep..icc* ;u ..[S i]JEcrUc ap €Ituapegiudoldcaoe ...s r*{n$, a;?a(l rI agr,ug ur}.}1sl;I n.rXTern[ rue"ro1C ITirIrItl[op 8d tl' F"r::nr::.,r'rfofr BTTaS ,fiuQrri(,{] e,:t l{;dc.r a;r*rfloersyrtllelcose!.fooolr STBzt?c. rr;a?in(: '':G1a,ul!;pu] fi.?-..,,g ..) -rirAgtor)iqo 1E alaluau}S*Ues Osabfl;rfd&I ..ri 'r! IIof usr,gpu .rcl as II ,j;i?s;rot. .!o6ifi.utr.:tl.rqusrrilrr::rou.1 ni. r-i,rql[dl[ I3 lduuuedroa g3 a,rB u1l]uloaey.lIel?irapr un 1B: 3; rqIEsE I3"rt ,proaati ni,?e1e;, rn rr11ar alulpeBa;* un .e.reouo ap Tiulpatoac{, (/ tf Sa{gec lueAI.r}O latgilot un r.tr {r}r{r eTtslawrwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

''IUI{ST'IJil.,i*-q \\o*\ LQY^)atel* ..si oragele fuseserE sistematizato, gterse de pe ratap6ratntului +i acun, d.oria:i1or, in locul fi+c5.rui sat, d"omr',i1oz', ,arkrorri *txxkxxx x*x, *rnarbaarr Si aL, domatlorr fiec6rui orag soinElla u:r f:-'ui:ros 3'iskturn, d.omailor, scris cu k de ta Kafkard.omni*1or, $i au de Ia kilogram, ua BIok cu foarbe nulte ferestre, dou*nLIon, +i foarbe arulte usir cH, nu mai gtli pe und.e eH" ie$i Si pe :uade sE i-atri, d.orulilor, tapr,ejauit cu grij$. gi, d"omnll"olr cu llrre6r6ut &e lemnr d.omnLlor, cu o portitH seulptat6, d.omuilor, ctrmotirre populare, da, d.ounilor ani"atind. &e vrenurile tle a1t&d.at&,&a, da, $i pe care intrau $i legeau &a t$.ranii eu aunilii acultd"omni a6ricultori d,a domnilor, nlci mal mult nici uai pu!ilr decitd.omni a8ricultori. d,a ta eostune elegante cLa gi puqi la gpi! curaso spuJre gi .totu$i. cu p&lErii:tolzi gi mtoute Si pene &e p&ua penargiain d&r &4, d,ar asta nu ca s6, se impS.uneze, ci, da, d.omnilor,di"uBotri,v6 ea s& pdstreze traoitia noastr& nilenerdr de r funtnd.d.in lig6rt de foi aduse din oceanul aumit Oeeania ai s*f1ind cumelaneolierfunul d.opntlor, peste locul caselor 'b6.gate f,n pirnint+i loeul ci-uitirului ce era aeun sus $i nu Josr da, sus pe terasH.atingtnd, cu, d.onnilor, crueile-l de leun ceriul gi nourit d,e corton.$an da, &e carton. si de fapt, acepti d.ouni a6ricultorird.omniJ.orrnicin-a$ fi t:rebuit aolrn s&" nai ias5., -o&, &ounil&r, dieE3.ok, cE"ci a\rBau aici, d.oruniLonrtot ee 1e trebria, totul.totul latnd,entn&, domntlor, d.ar ea ed sfi"-Et urai arntnteascH. de vremurile d.ea1t5d.at6, d"omnilor, d.onrrtj. agrieul.tori o luau Ia plimbare peste ,:....-cimp di:ni::eatar donnilor r gl se tntorceau aeaeE. abia seara d.omni-1or, pe ugita d.l"u d.os, 15sat& speeial, u.ounilor deschj.s& 9i u::caucu liftul ptn* la etajul 1or, d.euntlor, pentru a se tntinde pe petroomniLorr cr nttnile eub cap si a se uita, d.omaiLolr pur si sj-nprutn tavan saurd.ornniLor, d.up5 un timp pe fereastr5, c5ciwww.<strong>arhivaexilului</strong>.roin tavan nuera d'e v6'zut &&re lucru, d.omnilor, sl nici 1s televizor. yacile gi

72boii, Conrnilor, porciil ovj.uele gi ici-co}o, o.oauril"or ci.te un ce.lfu-seserS plasali" mai intii la subsoL qi ingrijiti cur se cuvi.ne,d,omqilorrapoi , o.omnilor, toate cum s€ ctrvino, dQmnilor, apoi,d,omnilor toete aceste capeter- d"orrurilor, mlci, mijloeii gi u.ari,d.omn5.}or, au fost tncet-iacet urcate J.a. etajele strperioare d.e undreputeai admira, d.oruxilorr rxo exasereu, o prirreli$te, d.onnilord,umneteJ"asc{. $i d.ae6 \reneai de jos, d.omnilorr gi te uitai lnsusr Oo:aniLor , puteai vedea ap5rtnd la etajul ci.aciresi ssu {r*rltchiar mai sus, d,ornntLor, puteai ved.ea apHriud 1a etajul clncizecisau ehlar maA susrd,ounlLorr gaizeci san chiar o sBtE sau gi mai.sus ritul unui porc, domnilor, sau botul r:aei vaoi, d.ounilor,sau uxeohlle ciulite a unui armFsar cu urechi de mEgar, d.orinilor,mestecf,nd, paio sau f,tn sau rozind,, d.omnilorl vI€rfil gtiuleto saupri.vind. blajln peste cinpitle d.in jurr peste, d.onniJ-or, Btulsitua! eeva mai iacolo gi nuurit pur gi si.up3.u riu gi lipsit aculx.d.e pesti gi d.o broagte , d.orynilor, i,n care ersstea, 6omnil"or, ujr.griu subaevatic si un porumb agigd.eroa cu uiterd.omniJ.or, spS.cn}cam aga gi $tiuletii cam a$a sau poate 6i nai gi I $togurile d.efin se in5.I!au frunos pe teresil unde ette un d.ornar agricultor:oan nusit ecun John ( S3tklnsrkhi) ?) stfltea picior peste picio::tntr-un vechi fotolLu cu lemnul ros de earii $i privea norigoritrotunzi d.e eatifea ee se tirau, d.omnil-otrr ps cer, un cer, CIomni*1or, Be ear€-l pnteai atinge cu mtna gl pip5i saur&&n:nilorrdacri"nu puteai te riaiesi pe virfuri Fi-!i tnfiagEai, d.ounil-or, d"egetuItntri,nsul c&cj. r:rigum d.oranilor, a3.tceva ntai cH arrrea*, cle f,&uf6,cut'. sau zs.reair tot pe teras$., d.omnilor eau h.ai sE ztcem iabalcon, o.ornnilorr po clte r.:& ooru. agric*ltor l3aziL (YasiLe ?)tng:r5ru6diJrd, d"up5. o c&pi$S. d"e ftn de rut'e seu ds naiba qtie raai cec6.ci peste tot e::au nunqi e6pite d,e fin, d.e hai:re r parrtofi qinaiba qtie mai o8 r Oomnil-orr ps otte o d.oannH. agricult0are L{arryscris€i cu d.oi d.e r $1 Ir ourunlierd.omnilor, www.<strong>arhivaexilului</strong>.rocu fund. aga gi aqa gimiirgele Ie 6it. Astfel a$ Putea spune, d,ouu:L1or, c& viata din

73Blok d.ecurgea in mpfl paciaicr cB mici 5.::cidente, dounilor gi.pi$c5ituri pe easa sc&rii gi - nai ales in lift. Copii d.omn:-lor,agricultorj- nu fH.cean g5.lEgie, d.omnilor, d.eeit Ia oreJ.e 3 $i 4C.upB.-antaza eind. elall coborili 1a subsol, d.omrrtlar ca sil. poat{d.orrai. Era i.n geQeral o linigte general[, domnilorr Fi b5.triniid.onni agricultoril iegi|i la p*nsie se puteau odilni gi *i, dournilor,tmprem5. cn d.ieti"nsele 1or d.oasne labrfcate, d.omni.lor, ingrabfi la subsol Ln ::ochii de &usellnA qi cu mustB"tl. Sl, d.omnilorputem spune, d.oanilor, c6 aici domnii agrieultori, aici d"oanneLeagricultoare u.u, aveau nevoie s& -i.asa la ci.mp ca s[ luereze p&utntuI,e6.ci fusese pus& Ia pEnct de nigte d.omni icononigti o metod6ou uuJ-t mai iconomicoas$. , o eetod.A, stimate &omnule Gheneral,car€-i scutea pe d.ornnii a6ricultorl $i pe doannele agrieult0arede-a ma5. iegi la clnB, AcEm.1 d.omnule Glr.eneral, p$"mintul era adusin locuinte pe ni,gte benzi ralante ce f.atrau pe u$l Si ieseau pefer"estre $i dups' ce era, donnule Ghenerall pE**ltt+rli arat Si sem.{.-nat cum se euvi:xe gi cun ssrie la carte , er& e&rat iuapoi pe ece*easi baneEi. Ia 1ocul sH.u Ee pe ciup. Astfel, stimate d"omnule Glrane+rra1, E:;ceLenfE"r0ounit agrteul-tori puteau sH. stea cit se poate deLiniqtiti pe Ia casele lor gi sH. lucreze p$.mintul d.iroct Ia &omi*eiliu, bind.uqi tacticos tn pauza dintre parcele cafeaua gi uittnd.u-seIa cite un film de rE"zboi sau eite o reclanH. vindem vaci }alielevizor.Sip sti$ate d.oronuLe GheneralrExcelen!5., nu nint delocdacii spun cS. pe unii-i ptrteai ved.ea artnd., pe aIlii sem,$nind., peallii pr&gj.ad sau sdptnd. gropi pentru pomi gl vi!& d.e vie. }&pin*tul arat 6i sea&nat era apoi exped.iat iaapoi, Ia loeul sEu de peOgor. ?arcele nici de porwnb, d,e cttriva metri p&tru!i, ereu atlusetn odaie, pr&qite la tiupp plivite la ti.mp qi exped.iate 1a timp petarla; apoi stiad. tn fotoliu Si fumin&u-$i tacticos trabuenl adnsd"e peste 0cean , d.orirnul a$rieultor agtepta cu1esu1. Griul era se*cerat gi el f,n cas61 sliminsa separat& d.e negtrin6., paiele legate inwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ll,baloturi qi rld.icate cu iifi;u] l-a etajel-e o eut$. doi, troirpatruqj a6a mai d.eparte, pentru agternut la eai, bolrporsi.rgaplrc6sile_$t alte vistfi"tl. Yed.eai , stinat-e doruri.rJ.r: Gl.rorlcssL Se [a ll{a, pecite un d.ornn a$ri.curtor te::m.ininiLu*;i .l.e b5"ut paharur nunitwhtbki d,ar zis rach.ien sufleclndu-gi mtaecLle de 3.a c5mag& gi apucind,u-sevtrtos d"e cosit in mijlocul od.&ti un lan cle 1ucertrE, t11rlan d.e tri-foi sau ce i*a fost ad.usr si, d.cunule Gheneral, toat&treaba aj.asta se d.ovedea ctt se poate d-e icoaomtcoass. gi douniia6ric*ltori cigtfu;au frum.os ffur. s&-gi nai batE capul cu tot fe-Lul d.e prostit gi aveau d.e lucru gi ia:ma $i vara; iarna tmprri.gtiauSunoiul $! pr€siteau terenul, ier vara st5teau toat5. ziue ineasele lor qi eoseau,, prEgeau $i f$ceau tot ce trebuia fiicut.Eoii gi porciir stimate d.omnule Gheneral, o clrlceau $i ei b3ae,se ingr&qan iute, cregteau cit ai clipi d.ln ocirt, vacile &Sd.eau-19,pto Si ::u numai rapter gi mielre 1 i-ar g[ini]e.se o[au gi ziua gLnoapteas astfer cd peste tot era pace 6i beg6ug';--6i ti::mu} ? doltauleGhegeral, se tn61ta f,in ee tn ce nai sus, un turn lnalt,exbrem de Laa1t, atingincl pe sloouri eeri.uL'. Oei ce mu.rean era11tngropatj- pe terasH gi pentru e5, tn ultjJurl a.i.pp raureau di.n ee tace aai mul-$i, ca m,ugtele domnul-e GheaeraL, d.in pricina unei mugtesid"a, erau lnmpr.iuintatl unul ltng5" eltu3., tn picioar"ei. ziililt incl,te un stllp d.e beton cal:e urrua sE serveascS. apoi. ca pi.lon pentruun etaj ce urma sd. se tna1,i;e. Stimate &onnslg Sa [a Na r j.at* freciacest turn , aceastE nouE minune a l"r.rmii, visat5. incE' d.in vechimeei construit ufi* aculu, prin {scusj.r:!a minf it onului Si e mf inllorsale ce nu cunoss od.ilrnae Pe ai-cin st|nate don'mule, tnc5. d.ou& trci$enerafii gi ajuagen pe lunf,r luali-ln sti&ate dornnule &hener.aL$a fa I,Ta r si st&ptntti-l in voie. Acesta *i aouJ. fumr , noua dumneavoastr$re qedi:r!5lAnul 1984www.<strong>arhivaexilului</strong>.roHI(ffiIIA DAITIIOV

I 1 ie C0NSTANT INJA rue du G6n6ral Exelmans 78140 V61izy-Ui'llacoublayN6 ie i6 f6vrier 1939 h Bucarest ( Rouman:e )Nationalit6 Frangaise.1985 - L9B? travaille dans lrAdministration ( Paris )lgB2 - 7974 employ6 dans 1e secLeur priv6 ( Paris )tg73 - 1962 chroniqueur Iitt6raire,Lg62 -.1956traducteur, journaliste ( Bucarest)Maltrise de lettres b I I Universit6 de Bucarest; 6tudesde langues et litt6ratures eompar6es ( Frlngaise, Italienne,Roumaine )0euvres litt6raires:7983197 1t97 3197 3197 2797 ?t97 I197 0197 0197 0I' LrAilleurs ", 6ditions Silex - Faris ( Podsie )" VaEaniaIo piecare " ( Les vacances, un d6part ), 6ditionsA1m( rdcits )" DesDre Drozatori si critici " ( Des prosateurs et des critiouque et histoire litt6rai;g€-),,A doua carte de"p"6 poeti " ( Deuxibme Iivre des pobtes )6darest ( critique et histoire litt6-raires )CelHtalt " ( LrAutre )r 6d. Cartea Romineasca ( pobmes )" eA;I;;;Te altora " ( Les chants des autres ), 6d. Junimeataffiaepo6sie Itarienne )" Despre poe,ti fr ( Des pobtes ) , 6d. Cartea Rom6neasca ( critiEuE-etFfsToire litt6raires )', iainele lnlScrimat " ( Le chien en larmes ),6d. EminescoBucarest ( r6eits )Umberto Saba:'t Cantonierul " ( Ie Chansonnier de Umberto Saba )aduction )It CoIine eu demoni " ( CoIlines aux d6mons )r 6d. Eminesco19 69L9 68L9 67L9 6719 6619 641960Fiara t'( Le FauvEl' Editura Tineretului - Bueares poErnes )" ffiETestire 't ( L'Annonciation ), E. P. L. - Bucarest ( pobmes ),'TiiErTi-nostri bunici " ( Nos jeunes grand-parents ) E.P.L. -guEuqenio Montale: I' Versuri " ( anthotogie de po6sie de Eugenioitura Tineretului-Bucarest ( tr adu c-tion )Clepsidra " ( Clepsydre . ), E. P. L. -Bucarest ( pobmes- )" DEE6IfI?6rea de tfrm " ( LrArrachement au rivage ) E.P.L.Bucarest ( pobmes )" V&ntul cutreidrt apele " ( Le vent parcourt 1es eaux "r 6d.E. S. P . L. A. - Buearest ( Pobmes )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Dar, I5sind deoparte acest tragic moment literar,provocat de un gen ce se doreEte (qi aqa 11 practicaCincinat Pavelescu) amuzant, benign, vom convenicd epigrama-inacceplia ei modernd' spre deosebirede cea din Grecia antici, unde sensul de ,,inscripfiesnu era, decit intr-o fazd tirzie, satiric- degidornici mereu si facS parte din poezie, e doar uncatalizator literar mediocru. Rumoarea succeselor einu o apropie mai mult de finta doriti. E rumoareaEi buna dispozitle din anteeamerele aglotnerate.'L)Dac[ ar fi sd ne lu{m dup[. Sanda,Diamanteseusi Radu Htncu, cei doi prefafatori (domlule lor. autngijit, totodat[, edifia, prev{ztnd-ci cu un utrl glomr) ar""?.i.i'"*ple culbgeri, ". irr*-e,ona s[. ne.modific[m substan-;irl i;"sff; despie Guo.g. Murnu 9i rolul sdu literar, ajunft$xittt;*i*i;l;'*gl,ll'','if hl'lo',lttilBil;i""?iirr"i1"-ilit"i.rioi t5lm[citor (din,,Homer, Eschil, Sofo.-cle. Pindar, Virgiliu, .Keats, Shelley, Ed-gar Po.e,- l'e.opardr'Heine. Rilke. Mallarm6 gi allii"... ln total adlca adaugrno-mai bine de;i;;1";ii;:;.;;;ii in eapte volume "dun"t.-Bb ObO .titrii;,' ele slnt incomfaiabile, rlescurajante pentrucei care ar mai'avea ideea s{ Iacd alto versiuni dupl aceleaflpiese. Si fie chiar aga ?Credem, la cap[tul'c{r[ii, 'c{r!ii, cd-pietate.a pietatea gi 9i dragostea.pttll: pre-f3-[,atorilor pentru George 1\Iurnu i-a. . I Ppilt,!,191 _9it "Il?: ltiiegdm impoitanla -oulturalla lndelungei qlnelntre-;;;.t*"pt.i srlslinut'e de acest seriitor instru""iii.it[!iGECrgd "" frumos inceput - rdmas, din pdcate' aproapenecontinuat - al traiur.tii* din Homer, integrale. Citevageneralii pinr acum l;;;;"t*t ,: l"ail :I ::t:l-11%;ffi;; iri-lr"t"r. D",, co toat{ admira{'ia ce i s-a ardtatln epocfl (gi aprobdm aceast5' admiralie, pentru c[ ea strmulao orientare sdndtoas{, aceea & cunoagierii marilor culturiclasice), azi slntem dornici 9i de un al' Homer'IDouil erori importante, nanotificate aproape fe, ryres.tigiyttraducerilor lui Mrirnu, slnt de semnalat: cea a autgbto4tz4rr'ln naralel. cea a arhaiz[rii traducerii. Prima ne duce la' sen-"iXti"';46fu a Hr-tt 9i alfii, tn veqmlnt autohton romAffil;:;]i-ptoar. "..trtidiri,cl tn roinaneqte'. La ba.za. oric[reitradu6eri, am mai spus-o, st[ o convenlre cu cltltonuci o invitatie indirect[ flcut[ acestuia sd lncerce a cunoa9t€:i ;il;;t,ii. ario[tonirlnd, traduc{totul sfi'd'eazri (vin[ capiiate."mai ales clnd e vorba de texto apartinlnd xnor .r1arlx'f P"ff 'H[f,11ff if"il$:$,TTTG,:liili:'ltTi"i]i,'ii:cdm: orioe poem, orice text artistic, se adreseaze taclt uma-"iiAtii ln piezenb continuu; lmb[titnind artificial limba ln;;';;;f"i;;i;ri autorului dreptul la prezentul ideal.' ilarunci lnapoi ln trecut. Dar ln care trecut, 8e- pule-In[rebareapentiu traducdtorii romAni? Avem mogtenire de.umDaJarhaic^romAnesc abia de pe la 1521 lncoace: chiar de vomreusi s[ imitlm pe primii cronicari, vor lnsemna cevs' acesteil;i;;t;;;"*Li i,. Ilnsd abisul'celor trei milenii dintreil fiT;;;iG;;;;" ac"easta a arhaiz[rii ce suna' ,,frumog";-id;i:; qi-ct*ction traduclnd, ln colaborare, Biblia). Georgo Murnu: POEME, Edltura Emlnescu, 1070'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Gtndul nostru lntreg despre traducerea de poezie- gise va lnlelege opinia cio avem despro tipul ver'siunilor ldiYrl.n3r - pQqte fi rezumat aproximativ ^astfel: conveniietacit{ cu cititorul, ne--autohtonizare, limbaj contemporan,suplu, veghe pentru redarea ideilor qi simlirii din text, chiarcr ' y'ep{rlLl i^ rMrr.i'.to *riliu; . O Nh'fE eca+b*k!;,*J a _t,^^r'7^,^lat^' L pnd $r*.U, l-/JtE,'",,,n nprocedat Eugen Loyinescu redlndu-ne o strilucit[ Odisee.', George Murnu, ln poezia proprie ca gi ln traducere, erobul formei. M[iestria ia el e Ie icest ordin gi gi-o defineptetF, I t ",".L'oitn:I. n;',G-fu T*, ;4a^)nP J- "'o^'L-JdlU;-; a!ri,{r;n X^ t; .^a2-..i PX.l;*?nnlt *. nind .lf"!-di^ ,^x;r*n;T,^n;.{ S.tJ"to" J-*copl-egit[rtn tot cila fflcutrde insisten]a formal5., oeF u.gelr"i il "ti,".i..L,i"r; rild-/;; ilriil"ill"rl; ;;;i.i;pdrut1,u;]u 1,u,"up{rut supuse, Ie le modela gi sucea dup[ plac, inventall er lorma rur.rua necon[emt necontenit vOCabule vocabule noi, impresiontndu-gi' impresionindu-gi contem-Contem-B,"j"iii:Iat[ un numd,r de asemenee iiro"alii feiidale, culesedin poemel. o"i gTn"L' (.il ;fi;u,- rirEi"l ii';;' tililrr"i);s_m1.lt'd, des,milcuie, alm, florr4., dezudl, md. insmirn, se incrind,sortn, a ulma, md-nuultur, limanic, amete_md, dezaolbd,sd-mpsaltir, md'tnzidur, tmbrebe,naier' ifi,amdgeu,. aannic, ' .luftitd, ndplai,'md, cotroape,' orbie',oarbec, str dl uc.ori, rainic, oip ainic, p uhoinii, ploinic',tolntc, s-mernlc, talazntc, ualnic, luceferin, ndmornic,a inhdrfa, md-.ngradin', suoeotul, a tmpdcura',s,e-ntiplild,, r!.pezul, telipururi, instafiatd, amuste, ispdto,s',lotrq, prr,lostitoare... , dar ajunge l, aitfel vom trasc"ie toiglosarul curioaselor gdsiri mirrniene. ctt de agreabil" ,l"t-r"lecturd asernenea agiomerdri do vorbe ,,noi,jjse po"t" rso.deduce: ,,Liare noaptea rainic tnzilind o inluminl, i O_nco_moard-n strtrlucori gi-o-nsurdind 1,,, Bau: ,,prin negurd_nz[rit--o--- --f5gag de aur, / intrare-nlimtrnftd-n p".n.li*,,.. .D,. obieei simple jocuri formale, cu plictisitoare vln[-rime, poeziiJelr-11 lq originale ale lui G. Murnu nu te relinprtn mmr-g p.ersoral. Trec sute qi sute de versuri aburoase, Lri*"lDgq,r, Irpsrte de singele unei vocafii lirice, gi rarele paiajenot+rle pa.r .q,,se datera mai degrab{ lntimpidrii (ori ialenf,ulur,,,sctntell" ce scapI, vreme de o clipd, din chinsile formei):,,O, viu metal mbtoaic al cuvtnt'J;;;; . - $I"srar.ied-'i f,-b* Jdiru,t. (,,lubitd, ;ry1qe lungd drume[ie / pe rreptele_nvieriiJ:ll;li iry,t ",ll:,.",i ::I - ,11.u, *E t..,.i,'-; ; a u. ; ;L;i,",,ir iii u1 r...', qi .1Jt". criei,a. o"i;"iio.iilil; il;" il"#['ji{#nlli "de generalitdti : ..S,upe.tr c.rrcrie_r""i.l-a.;i8;i;trie, / Din mii si ri,;i ,irlto"i'i;ni,il;;#, uffi;ill-i priveristeetc.^Sau: feeric{...,,,,Vin la d;e,;; 2;il;'iffi:drucoare de atboare,,.;In admiratia lor nef{rmuritd, cei doi prefafatori nu sesfiesc str comoar" neMurnu cu Stefan Georset#i[tt!*:t#:f;,1';i.,,fi ili'::-e1:i,$'#].,"i:T:SiT: ,"h41,.\u. a^d7, d* tfi "rf{ p;Dt:" -.^^ t; - n J,; St k"k;;;"^,.,,Ihr Menschen, ich bin sch6n,'uin t"*u* ,;; ;;:n-_,{.Batrdelaire din: ,,Je suis belle, o,-_r"t.f, l, comme un r6vedo pierre'.- fericiti .a" ""-.-iant;il;;;r:-,,O, muritori, ca !visul de piatrd mi-i deco.ul".-'-D; ,iii'r,uar.pfi prefalatorii,fiindcd versul Ia marele.S..;",rt;o'extraordinard reuqitd,pe clnd decorul t*m{cit-orutui nosiro, cu toate expricafiile www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

iiFsemantios ale comerttatorilor (al, decorutnl), e un adaosinadmisibil gi neinrpirat.*--Iafel stht tnctritati cei doi olnd Murnu oferl' formula def."J::'A'trHr:Hffi 'tulffJli ; ""Iiff };:ffilH;"":dtanreciaz[ c[ Murnu a ,,redat descurajant pentru orice altltilmlcire" versul dantesc: ,,Amor ce neiubit pe-amant nu--liart[':, Nu e deloc desourajant, e greqit I ch'a nullo'Amorniciunui "**to .aPar. (om) iubit perdona" iltty-1lt. ^mdgqq"I, lnglduie iartfl)1t"q::t:-l^:y:ii.iiiri-tr*l fufit nu-i lng[duie (nu-l iartil) 8-a s$ nu luD€asca iubeasc[?ia ,roaoi lui). Or, la Murnu sensul e altul: dragostea-care;;-t )., r l--+x irrtt neiubit -oi'rhif. na qrnsntiro aman!, ndinil adic[ li ti oferl- 9l&probabil,nrobabil. iubireagi plinl de intere.--'Pr6f"d de aproape 50 de pigini la volumul Murnu,r.riitrru'c" r.riilrru t" UriliiU UrilitU liirsfi li'psfi de prizfr l[ li poezie, se r.emarc[.prinremarc[ didacticism, lipeil de in[sur[-ln aprecierea valorilor, t1 totu]o eiudat[ ciudat[ tircdrcare lnce'rcare de a oferi o imagine supradigrensioqattrsupradimensioqattrti--a asigura-t pe.drept atimaa unui autor, care- de altfel -ce i se cuvine gi un loc al s[u ti igtoria culturii romAneqti'( ,l!g? - {!?a )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ARCHEZI, ULTIA1EACORDURICa qi in oazul albor mari s,criitori, oe1ce se apucd sd gloseze in rnarginea urihgei opere €rgheziene,una-din cele mai vaste din literatuanorastri-trdiegte o stare de blooare durer,oasd lnpragui hirtiei ; dorrnic s5-5i conrfrunrbe intuiliile ouopiniile lostite d,e esmeniatorii ar.r,torizafi de.a,l,u,nguldeceniiior de cariertr li0erara arrgheziand, noul-venitinfelege cE T,udor Argtrezi a r6mas, penrtnu noi, pindacum, gi va rnai rd.rni,ne irrcd muitd vreflne, un aurtor,,neel,ueidrat*, o rpersonalirtate literard ermetici. Semn,ullacdtului, ,al zdvorului gi ,feluritelor i,nrcuiEtoni,atit d,e freovent ,i,n poemele argheziene, rpus de ,autor_ in drneptul eern:Iui, se potrivegte,la fel de bi,ne 5i aplif,*t Ia'ansamblul ,crea[iei sap.l-Uste adevirat, ne grd-L bim sd o spu,nem, cd rnultek aspecbele marii saleIitenaturi ,au fost inlelese adrninahil, mai ales inreepindcu ,anul Cuointelor potriuite, lg27; atunci intreagacriticd ,literari rornAneasci a reraclionat ou oextnaordiiniard graviliate la .coborirea mitulu,i inlreIile de ,vol'urn, ou{n ,a fosrt dsffulit de citre uruul di,ncomen,tatorii lui aces,t eve,nimEnt hcrtiri:tor; ,arnroparours o seamS de rarbieol,e gi ,cronirci faimoiase, destudiii in domeniul arghezi,ologi,ei, cu bucturia de aconstata oarpacitatea de receptlarre ,a cri,ti,cilor rrymdnidirn epoci (Eurgen <strong>Lovinescu</strong>, Pornpiliu Constantin€scu,$er'ban C,ioroulescu, Vlad.imir Stneinu, nlirhaiRarlea, Mihall Sdtrastian, George ,Cdlinescu). Bucurievinovatd prin tul,buranea ei ou un alt senfiment, contrar:nu sg rpoabe si nu nemanci cd rnur$i, cei mairnn:l{i, din comerrtatoni (pe unele laturi, ,ohlar 5i ceiroare cnitticd violent) se rafld pe un teritori,u ,a[,e clruicc,ond,onate ,au fcst bi,ne slabilite, cd ei desohird cdide e:{plorare demne de toatd irn:crederea ; gi cE, tot'uqi,continentul ,qrriag, in ,a rclrui prospeclare seagajeazd atibea expedifii, rdmlne mai. departe ctrtainele sale inta,cte, dirntre care cea ,mai rrxare ,nepare chiar miraculoas,a unitate internd a unui ansamblm,ealei'dc5cqpic.Este concluzia la care ajunge qi autorul unuia dineele mai pesionate eseurl apdrute la noi in ultimiiani, Alexandru George, cate n.u ezitl si declare inMo,rele Alpha, Cartea Romdneascd, 'l.gTO, ci momentulu'nei reale posesiuni publice a moryt,enirii arghezienenu a venit ince, deci : ,,pentrt generalia noastrd,Arghezi rdnfine un elaslu." al uiitorttlud(r. Idee maiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

putin gocante dec{t ar 'putea pdrea la prima vedere,dbci ne gindim cI aceidentu'l de a fi indelung contemporanicu alfi mari ereatori ne impiedi'cd sd-ivedem la adevtrrata lor amPloare.{ X,JLto 7ca;i err,..'tU ,,!n";', ft* S"A"}''t^r*"; [*r3ro', +* i, # 1;; E a',n'--,ttt* - ,^*'Jarrt& )'i,juE.r 'rtn'e^arnL'*'*:*:i* tlt'i Ir"' l$ , *':}tE* ca'tn"fu'l'nP f7r*^ fi'l^,4,,L^^-'xn-- ;;"t'^ *u/"J "il"*'WfPoetul mafilor poeme tragice Si poetul rnicilorcintecl d.e copi.i se irnpacd greu 'uttr'o sdngurd fornutd..De lo dellcate$eo glumeafd. o ocreioonelor",ptna ta accentele de tqoare din DuhovniceascS, trecereanu poate lt urmdritd in linie dreoptd.$ E caraeteristicdintre tendinple contrastant'e,,brusca rLlrp€rede dmrnrtrri(. Sebrastrian enurneri, cu admir:ativE uimire,faletele argheziene; ,,Erlstd un Arghezi intirn'd.ar eristd'Si urutl retoric. Eristd' un Arghezi minioturol,d,ar etistd. 9i un ottul ciclopic ("')' Colori t:io-stou aldturi de nuan$e celente, dure, lulgerdtaardmerg pind la transPorenfd'(.,.Nu nryai 'pufin de 64 de volrume va numdra editiacrlosa Scriefilar lui T. Arghezi, afl'attr in surs de^dufia ce o vom avea ,pe toati vom puttea intelege, inaepUne ctrnogtinf6 de cauz6, Opera. Flireft€, alefuride aceasita, si'nt nec€sare clt msi mtllrte 9i mai feluriteedilii restrinse gi,, mai ales, o cu'legere a poeziei intrei-patru volume, ufor manewabile, dar c{t m,ai cuprinzEtoare.Ia ora acbuailE a$a ce\rt nu existi incd,fapt ca::e ingreuneazd arcesut la lirica argheziani.Pentru a rostl dteva glnduri despre ,,ultimele acor-Lr*(, *nicl,. in &itrn.Iino 1,6"'fn^#, arnsbrdbdtut din nou, a$a ourn poate fi indeptinitdaceasti cdl6torie, ln stadiul actual al editiilor Arghezi,seria cdrfilor sale. la capdtul acesitli periplu r5-minem profund tulburafi: mai m,ult dedt oric5reialte rrealii, celei argheziene i se potrivesc sEvereleavertismente privitoare la lreductibilitatea unei mari+enr'"*",trhtl .l^t *ot -,It$i totu$i, dorin[a de a spune citeva ginduri desprelirica ultimului deceni'u arghezian (in realitate : unspatj,u de ani anevoie de stahi'lritt, dar dorninaf de i'nterva'lulfinal) se dovedegte irepnesibilS. fentru anu-l dezamigi pe cititor cur o promisiune involuntarS,\rorn spunle cd nu ail.une in'fuitii, nu rureo ,,descoperire(ne rnind acru,m penifa pe hirtie, cit impulsulwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro.,mtr'

de a ne declara adinca adnnirafie pentru producliaaceras,la ide ulfimd frdgezime ,,a coardelor inseninate(.MarUtrrisim cd in anii ,BC€iE, atti d,e arpnopiali incdde noi, cfnd revistele lirterare ad6poeterau poemeleseteofulii, qi mai ales durpd aparifia rn:agnificei pla_chete ,Frznze (E.p.L., 1961)-pe carc noi o sittrdm,ca impor.tanfi, in seria m,are marcati de titluripnecum : Cuuinte potriuite, Flori d.e nutcigai, Cdrti_cicd, de seard., Hore...o datd-cu bdtrinul aed :ceream ingdduinf5 timpului,De-ar d,u::a m5car cit frunza doina mea pe inserate !De-ar rnai tine fr[gezirnea cuardelor lnseninarte !F\ind'cd, din clipa c{nd am l,uat cel dintii contactcu poezia arghezianE am sim{it (apoi am Ei inteles)cE ne vom num.dra etern printre aceia care s6ru,ti,,mina d" pe corzi desrprinsd ca o stea de pe vecie !($fu'ul oulegerilor de poeme semnate de ,,cel cdruiai s-a lrrat lrarul( (paradoxald semnifi,cafie a pseudo_# -fi*f-Ik tnrn*)"r" i'*rt(g"Si."" considerabill a unui ter-men propus ,i a5ain adi,ncul matunitdfi,i : la 4Z d,e ani, ln lpc de 40'!,a fost gi o continuE ,,vohe-faces a poetu,luri. De lacarte la carte, el se aratl mereu nou, in fascinan,ta sazeazi $erban Cioculescu, in leg5bure",Ftorile demucigai- se sduirpea in preajmn uirstei d.e cincizecide ani, cind poelii nogtri cel buni din trecut hrceta_serd sd-6i incerce o coard.d. noud, la lird.(, (Aprecierea,de a c5rei exactiltate ne pot incredinfa multe capitoledin isrtoria literarE, nu-l atinge pe V. Alecsandri qi,e.l{r^t. r,tc,ii*?'*:,*3 f T^**ryf -forJ"d tinut+,h, L1>^ N*l** oo"* \r"ntL {-ri,t "*-.jX"a-tigi recunoa;te starea propice creafiei, insenrinareacoandelor,tirzii :O prospefime noud surlde gi lnvieCa de botez,, de nunt6 ,gi ca de feciorie.In melancolia bogatei sale senecrbufi, ?urdor Arghezise jud,ecd pe sine -gi, in persoana s4 pe creatorulce gi-a urmat voaafia, cu credinld Ei tenacitqte _]ntr-o ars poetica cu sunet de cloprot, clasic5 inliriea noastrd :M-ai d5rui,t cu aur gi podoabeDe eare mu&tbr sufiet€ li_e sJe"I,rnte purterrile rdzle{e_rni t"ra"oaU.,$rrrt plin oa de icpan","r:. pa"J.,-Ingreuiat de nirnrburi gi smaralde.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Mi sim,t oa un stihar de voier,nodfesu,t inret cu degetele oa,ldeAle intregnr&ui n6p5str:it norrrd.Affit is de,bogWt gi-nr adiincirne,Attt imi miqund mitasea lmrprejunC5-mpletifurile rdrnase din v,echirne$i-aduc arninrte fostu,l lor murrnur.(Cintec, in Frunze)Din acelaqi important volum din care am reproduspoerna de mai sus se cere reluartS piesa ,urmd,toare, deun vigr:ros (qi ambiguu !...) panteisrn, in eare este exprimatiddar starea de rd.scruce-este gi titlu,l poeziei; ne place sd credem cd in acaastd Rdscnrce se lasde>qprimat gi indemnrul creafiei din etapa tirzie, cdpoetul, cu o bucurie de amur,g b6rbdtese, igi rosteqtepiinitatea creartoare, resimfiti ea atare.E un moment ou adevdrat de r6scruce, a c5ruirectmoagtere e ttrtbmratii de acea anlbiguitate la carefdceam aluzie : nu oumva, aiei, poetul iqi cinti intrareade bundvoie ,in cirstritul cosmie (,,prind, ascunde-mdde ltm5( ; ,,brad, i{i intinde rdddcina Ica si md caute Ei prind5...a) ? Rellectind mai indelung,acesta e sensul c€l.otai explicit, gi tobuqi eposibild gi o intenpretare ,,optimivt5s, lntr-otit deplin e ionul rodniciei ; un fel de aminare a extinclieie manifestii. In .Bdscruce Aqghezi pare a

Robului vostru, cel de rrcie buntr !Fl'urture, fese-mi o cima$5.farind, asornde-mi de lun6.Sint poate desddcrut, sint poate ostenitCElcind pe aripi Ei,pe punti de iascd ?Nu ! Ins,ul meu se cere lnsutit.Dafi-i r5gazul sE renasci.Am,biguitatea, asupra clreia stiruim,, este inlesnitide frecventele lntrepdtnrnderi panteisbe dintoatii aceastd pe,rioadl lirici arghezian5. Poeiul iEideclari mbreu bog5lia lSrmtriri, ,,zestreas uriagd,or atit mai senin or cit cuntnacareazd avtrtia cu sentimenrtuldisipirii propriei identititi in toate aspecteletrumii fenornenale. Ce e al lui Ei ce nu e allui dtn jur ? unde este el in lume de vreme celumda toatd ,,coteqtes prin el ? Umbrele lucrurilors€ intind uriaqe prin tinla poetu:l.ui ,,ca-n urmaunui soare ndseindu-le murind...( E un tezaur ce sporegteprin addugarea Ia sine a subiecrtultd posesor :Zdresc in mine gesuri gi temelii de munfiCu cerdri prin,tre piscuri gi riuri pe surb,t puntt,Ca pe pimfnt, intocrrai c€ pe plmint, din careIeqii ca o rnihnire, trdind ca o-rltrebare.Se infiritpn urn,bre, &hi@e, gi se-ntindCa-n urma a:nmi soare nfisrindtr-le m,urind.Pdduri cutaarte-n unde, ,pe apele dWnoale,$i turleld prin ceafi, ca de castele goale.CIte un drurn eotegte, oprit la un copac.Vor fi trecute toate, c-atlt ad,orm qi tae ?...Le-asemui parcd unui veErntnt oare mai poartE$i ast5zi urma veche-a miqcdrii-n curte moart5.Dar c.ind, irutirziat6, copita, pe rdzoare,Se-ndreaptd cd,tre peEteri, a unei ciprioare,Sn ir$eleg de und'e se-ntoarce-mi vine greu...Din etmpul sterp qi. r6oe sau din stdletul meu ?O explicalie, una dintre multele, a acestei vi_talitSgi lirice fArE egarl o g5sim ln cunfesiunile,attt de ,prefioase pentm inlelegerea ermeticei salepersoane, cu titlul Dintr-un !oi;oi)4!6d"Au-i" I'tfd;-,, risiri titerare,Ed.I\{inerva, 1971) : ,,La liece d.eeeniu mi s_a pdrut cduia$a nu a lost trditd. de ajuns gi arn trdit Si..anintirziere. Cind allii alungeou la ltntd gi se od.ihniaude un efort sfirSit sou renunlau sd, mni fie, pude-abia ridicam traista Si md uitam, d.in prispd, incotrr5:D-o q1*c.3CICele zece voln:me, al cdror format elegant a inceputsi ne desteite ochiul i,n 1g61, o dati cu exh.aordinare,leFrtnze (le reamintim: poeme noi, lg68 ; Cadenfe,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€D1964 ; StiaUi, igoS ; Ritmurl, 1966 ; Litanii, 1967 ;Noaptea, 1967; Frunzele tale, 1968 ; Crengi, 1970:XC, 1970), de o alc6tuire feluritd, inegal.e ca valoare,a,lcdtuiesc iar rel'u^6rile de vechi manuscrie nu distoneaziclntecul de leb5rltr al poetului. Un cintec-arghezian, - nu o rnelodie pur6, indelu'ng armonizatS,ci rurnoarea cople5itoare a gtrrilor de vulcan ln erurptieinegald, rislpid in lungul panrtelor pietre scurmpeEi 'bolovani, aur in inchegare mierie 9i materii informe.Nici prin gind nu ne tnecre sI dizlocdm areastEparte a operei erghuiene din ansarnblul vietii:de alrtfel, valoarea acestor dntece din urmi se aratEdeplin abia atunci cind ele sint citite dupn o leoburfproaspirt5 a intregii poezii de dinaintea lor !Ceea ce se cuvine sublinirat ne pErre faptul ci poezialongevitEfii, perfect integrat6 in destinul literararghezian, are gi o anttrne ,ptXtonornie( in eadrulacestuia. Ea nu triieqte, adicd, din reflexele veehilorrd.f^Xij .r^.; *,,',!t) oa. ba- ,aJ2.,o.i['t"i,fie qi partiil, in obieot aI prederintei pe toati intindereacreaflei arghezierre. Este, inltr-o mdsr-rrd, eazulnostru, dar,nu vom accentua prea mult aceasti preferin(d,cu. gindul ci ea tine de un fenomen psihologicai cI importa,nt6, de neinloorit, este posesiuneaintreagd a operei !I\Ieditind asupra aqBstei dispozilii sentimentale,vom con$tata cd ea are, totrrgi, gi jtrstificiri maigrave. Poezia longeviiSfii aduce ia Arghezi o notii,,nou6( (se cuvine, gi aici, pruden(5, noul in crealiaargheziani, gi nu doar in ea e un tgrmen alunecitor,incert). Ea adtrce izbi,nda discret5, a u,neia dirutre celedoui irdentit5fi creatoare contrastanbe, de multivreme proclramate in percoana poetului: pe de-ode translalie, incl in Cuainte potriaite, declaralia a-ceasba urnild cipdtind expresie definitivd in FrunzeCincizedi de ani, de cind incerci, mereu,Condeiul, gindnrrile gi cerneala,N-au mai ajuns sd-!i currne, flttrl meu,Frica de tine gi-ndoiala.Te terni gi-acurn de ce te-ai mai temut,De ,pagina currabi qi de rindul$i de or:rvintul de la inceput.Te sperie gi litera gi gindul.Foiie tale scrise, de hinbie,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(:JSe rup qi zboari, cra dintr-o 1ivad6,Frunzele smml,se-n vijelieFdri ca ,piersicul si qi le vard5.La fiece ctlvint, o qov6ireTe face sd tresari gi-ai aqtepta.Parcd, trdieSti in sotnn gi-n amintire$i zu ptid cine-a scris cu mina ta.Relinern aldturarea sugestiv5 : ,,in sontn y-namintire". La virsta aceasta, poetul trdlegte intens reveriaretrospectivd care, cu cit e rnai vie, cu atitsporeqte senzatia de instrdi'nare de sine. A$a inpiesa Lin..., in care declangarea amintirii e imaginat6senzual-vegetal, mai inrtii, apoi cu acea austeritatemonahald, atit de specificd lui Arghezi, incheindu-sein neant gi instrdinare alectivtr:Amintirea curge lin,*Curge lin5, zi qi nopfi,, Ca din teascuri gi din lin,Din ciorchinii mari qi copti.Strugtu'ii se sourg Ei dorA,pisafi pe [ifa lor.Lin piri,ul curge-ncetCa un gir de lacrimi vii,Ca din ochii cenuqiiI,Xor!i, ai unuri vechi portret.Ami'nitirea, ea piriul,Pe sr:ibt .gu,ntea cenuqie,Duce aurul gi griulNe-ntrerupt, unde nu ;tie.Puntea-gi reazimd-nre,putulPe un rnal eu negtiutul.- Cind zdrit6, cind ascunsiTrece unda pe ndrnoluri.Uciritd printre goluriParcd lin, purbat de eaNu-i nici amintirea, mea.Trecutul sufletului e vdzut ca o acumulare derodnice ndmoluri, milnuri, peste care se abate, plutitoare,recuperind prea pu$in, memoria qi ea incertpersonalS :-In milurile groase dorm urnbre gi mistere,Ca-n fundurile rvremii ascunse ,orin povegti.Poezia de la pragul alb are o auri de impdcare, derisipire leruti a idenii,tifii tndaqului ,,Vraei(. Cel caretoat6 viala se Frurtase tiranic cu vorbele, sueindu-le,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

u9tzbindu-le, punindu-ie ln reletii nemaiauzite, pare ase ldsa eondus eI lnsugi de victirnele vechi; acestea,eliberate (nu gdsim un termen mai fericit, din pdcate)se inSiruie pe cdlle dt care le-a obiSnuit xohtlalui suuerand ! E ingununarea stilistici desdvirEitd.Ne stau inainte wlumele ultimului Arghezi : pemargini de pagini, nenumdrate sem,ne de lecturi.$i iatd cE fiiele innegrite s-au adunat, cu rnult pestecit intentionasem, in urm5, o rdsfoire tihnitd a florilorfinaie nu mai pare la locul ei. Ce texte sd lSsdmdeoparte din atitea c{te am vrea sI i le semnaldmlectorului obosit de un prea lung exours ? Ar trebuir5sfoite aproape toate Frunzele, qi multe poeme dincelelalte culegeri, reinviind pe Arghezi tragicul abisal,pe Arghezi suavul, pe Arghezi rpamfletarul-care qtia, ,,iubind, Jrumos, sd uroscd ad.rnircbil".Pamfletarul -o latur5 din cele furrdamentale inoper6, Vtmdtate, crntitafiv, la sirnpl5 apreeiere-este prezent in cdrfile r-tlrtirne cu aceeagi vigoare dintotdeaunra.Nu doar hohgtul sarrastic, ci gi blinda,ing5d,uit"o'ar,ea luare in ris a prostiei se insinueazlprin file, ca in acest peisaj de eden agrar:poul sute de ceauneCu grura dit o p5qune,Unul le oite cinci $riqti,Pdzite de sfiVtii progti.Fierb la rind pe pirmtrii,ProStil pouestind. prostii. (s.n.)(Ilie in cer, din Ritmuri)Mai adesea ne izbegte nisul riu al biciuitorului. Ia,tEo e:caspenat5 rirposti la ata,cunile unor m6nrnti gibecisnriei scribi :Ce mai ndvald, Doamne,,pesrte mine,Ce-nv6{miqealS de mairrnule gi jivine,Ou graiul ndduEit Ei-ntiritat !De se mingiie pare ci se batPe dernfrrcare gi simbrie,$i ocdrEsc rlstit cind se inabie.Strirnbi 9i la gi,nld gi Jn ciutliturd,Nasul turtit le stI lipit de gur5.$i ndrile sleite pe mlseleArati neamru,l rar, ea la e5[ele.Peltirci-n buze, lirnba lor trlndavEFr5rn[nt6 rrorba grea, ca o potcuavl.Gingia, rozitoare din pdrinfi,Rinjegte qi surtide furiq, ou patru dinti.$a;ie minbea gi-n deqent qireat5,Te linge qi-nabileazE totodatS.Sint chipu,ri odioase, grotegti, eoborlte parci dingravurile lui Goyu. Nu putern yti. de crind dateaiEaneastii diatribi (Ce mai niuold, din vol. Ritmuri),www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

dar iiniem tentali sE credem cd a fost scrisd i'naceea,Si rer'ioadd or'a'Ita, Creion (vol' Crengi), datatl1947. In acest Creion ddm de Arghezi in cea maineagrd minie a sa, intreaga piesd pare o replicd inverstrri la celebrul pamflet Baroane, din anii rdzboiru.lui:E-o burtil fiecare imbrd,catd.$i burta-ncePe de lra beregatii,Sub altii burt5-ntre urechi,Osinz6 noui Pe sldnini mai vechi.A treis burtl 9i a Patra burtiiF&ptura lor mai lat6 decit srurteSe poarti in nEdragil de Ia sPateCa doi desagi de mare s5n6tate.S6tui Ei graqi lntre fldmdnzi,Din ce in ce mai piini 9i mai rotunzi'' CInd toati lurnea-i pielea de pe oaseLor li se fac Ai buzele mai groase$lpleoarpele qi n'asr-tl, 9i ootrii blegi agale'Intrd-n desenurl altor anim'ale,CEci Ei surisrul PriPaqit Pe gurdNurse rnai fine de fig'ur[$i.Parcd ritleegte nevizutPe zimbetul mai striPs, de Ia Eezut'Toh4i, pam,fletanll- atit de solicitat ln inegalele,,peisaje( 1907 e doar eomplementar in seria cule--gerilor de bdtrinete. Dlntre multele lpostaze ale unuigeniu, aoebsi,bil pe c6i mtrrlti,ple, dar ermetic in stat'uraiA cea mai- bogattr este aceea a unuirar elegiac.Fdri a fi conditionate de virsta inainlat5, dar favorizartede areasta (cu toate vicisitudinile inerente),elegiile argheziene, se struetureazd pe trei ,,temeuin strinsd impletire : soli,tudine, amintire a iubirii,agtepUarea morfii.Singurdtatea este cea a longevit5lii. Poetul sesimte tot mai izolat in in6lflmile virstei sale (,,1amine nu mai duce de.a dreptul nici-un drums), cupuline fiinte mai poate comunica direct, de la egalla egals; intre acestea so[ia, Paraschiva sa. a cdreiprezenfi o cintd ca pe. o solid{aritate sublimd intimp. Intr-o poezie datati dublu : 1910-1959, Pastt)dulce (ru dedicalie Paraschivei), intilnim intregulflu-x su,fletesc specific creafiei argheziene ultime, maiprlin pcrate presagiiie extinofiei :- -SingurEtatea mi-e intotdeauna$i pretutindeni buni-nso[itoare,Asem,ui.ndu-mi suflettr'l cu lunaCare inghiati viata, cum r5sare.Nli5carea-n juru,l meu lncetineaz5,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e9Se mircryoreazi ulifl 9i cetate,$i oam'eni,i, treci'ntd,Pe Ia ami'a25,Au ginduni qi cuvlnte dePdrtate.Cui s5-i vorbesc de nu Etiu ce mi doare ?Cine s-ascu[te suflettnl e-n sbareCd degetul trecut in cing5toare,FErd sd-mi ceard s6-i vorbesc mai tare ?Tu pricepeai din gest. Intr-o privirePistrai comoara ce-mi lipsea$i cu'nogteai gi din inchiPuireCe bolfi de cer veghiau deasupra mea-Dar cind v€nea s-asculte indoiala-La uga-ntredeschisd cdtre vis,Iti auzeam pantofui Ei Podeala...$i-Stunci gtiam cE uqa i s-a-rrchis.iMagistral5 ne pare- ii, in general, Pasul dulcese nurndr5 'printre piesele celui mai bun Arghezi !surprinderea acestui mecanisn al solitudinii :fiind o perrnanent[ gi ,,bun6( tovar696 a poetultli,singuritatea cunoag'te intensificdri, o bnusci ricirea apelor realirtilii sqb razele ltmare ale sufletului.Cinetica strofei a doua poate fi urmdriti cu un oehiaproarpe ,,gtiin(ific( : mai intli senzafi'a de lentoare, deinrcetinire a. mirycdrilor in jur, apoi cercul atenfiei i9imicgoreazd raza, in fine auditia slibeqte cuvinteleoamenilor trecind ,,pe la amiazd" (adicd, infelegem,ale celor afla[i in ptini vigoare existenfialS, inamieza virstei lor) se aud ca de departe. $i atenlieiIor, priinse de viafa proprie, ii va f,i la fel de greu sirebi'n^I exprinaarea rpoertului, ingreunati de sl6biciuneaglasmlui bd,trin, de insdqi imposibilitatea mesajului(,,cui sd.-i '.*orbesc de nu gtiu ce m.d doare ?", s.n.).Fafd de aceasti conmnieare atit de dificili, cea aiurbiri,i se d,ovedegte i,nifailibil5 : femeia indrtrgostit5prieepe ,;din ges,t(, compenseazd cu privirea ei tandrd,,eomoara ce-mi lipsed. gi, mai a[es, minatd cleinstinctul suveran, infelege, intuieqte obsesiile inalteale poetului (,,cunogteai Si din inchipuire / ce bollide cer vegheau asu,pra me€io). Veghind cudiscrefie,calitate pe c:lre bdrbatul nu vEr inceta s-o laude,ferneia intervine, gi afunci hotdritor, doar alu,nsiciinri prezenfa ei se poate inter.rpune intre poet qidomoni, alungindu-i indoiala ce pindeqte ,Ja uqantredeschisdcdtre vis...Si relinem aici o forrnul5, specific argheziand :,,ginduri gi cuvrikrte(- pentru sensul de anuinte carerostesc gindtni; ginduri pare aici inr-iltil, oamenii audoan,,culinte depdrta,teq, merrfionarea gindurilor,ins5, are rostul ei, de adineire a interioriz6rii. Poeiul,cu cereul atenfiei tot mai nricqorat, seu,fundindu-sewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9spre propriile sale cugettrr:i ln solitrudine, ii va simligi pe oamenii din jur cu g0ndurile dep6ntate... Simi-Iard fonmulei din strofa a doua, ne pare ' Ei cea dincatrenuil urltirn, ,1pan'toful 9i podealatt -nu e lipsitde importanttr faptul cI atlt ,,ginduri 9i euvinte(, eitqi ,,,pantof'u'l gi podeala( se referd, direct sau indirect,la verbul a auzl. E vorba de auzul estompat,in prima situafie de depdrtarea subiecfilor, iar in adoua ,,pa'ntof'ul qi podeala't sugereaz6 mersul uneigospodine in odaia vecinl, inchiderea u1ii de la in'trarea cosei, deci nu o aeliune ce poate fi 9i vdzut5,ci doar una a,uzit5.Zgu'duitoare este la Arghezi solitudinea b6trineasc5am'eninfat6 de timp, opusd lmplinirilor din epoci,pozifiei sale de om c6ruia viala ii dd. in fine, totul'Ce si faci, lnsd, cu toate aeestea acum(,,eu intunericulIa r-qia, 'tum spunee, doar seprhr;agenarul'Urnberto Saba) / In poezia S-astept pu;tem bdnui unreprot adresat pm,pri,ul,ui destin, dar qi unor factoricmrmeli : ne gri,rrdirn, bunSoari, la negrnrl interludiude dUDi acel. monstruos tibel Poezio pttrefacfiei sauputrefacfiio poeziei, prin ere autorul lui va rimineunul dintre crei mai detestali detraotori din'l'i'teraturaromdnd ; vina irnpinliu:d-o lnsi cu alti inSi din epocf,,i@q,; h ^h;irL ^s5iL',*,r luiettot=P-.RJ"lr^,r^d {-r.'nr}O;*i-mtffi;rr;i'Arghezi,,vom inlelege strigatulde tristefe al inimiii. sale in anii cind'btrcuria recunoagberiidepline iI inconj,ura, se simfea iubit, infeles,pref'tr,it ca nimeni altul, dar gi ameninfat de implacabilandn:ire a timpul,ui. Pare cd gi lui, nu doarmpiilor pomeni{i in Psalmistul (din vol. Poeme noi),ii vine greu si aecepte : ,,currn ar pieri deodatd unueac de otm intreg'c !.,. S-agtept e, ln totu;I, una dintrepoeziile cutremn:ritoare ale ultimului Arghezi :S-aq,tept sd vie viafa cu coqurile pline$i sd-mi aqtearnd dar,uri din zdri pini la mine ?S-a$tept ln noapiea goalE s-aud zuirnd un pasDe prieben fird nurne, str5in gi flri glas ?cu ariirpi adormite in dirninea{a luniiS-aqtept sd mi se-ntoarrci in streaqintr lSstunii ?S-agtept poate-amintirea s5-qi mai incerce cheiaLa'poarta d,intre ddini, s-aytept cumva scinteiaLuminilor pierdute in purlbere qi scrt-rm ? -La mine nu mai urci de-a dreptul nici un drum ;De-abia o ciriruie, o dird ca de f,urn.Nu intri nici o ,uq5, n-am prag, n-am pdlimar.Doar stelele se-ngin5 cu noaptea-ntr-un arfar.Ce si aqtept sd vie qi ce si inleleg,Cind peste mine tiimpul se pribugeEte-ntreg ? .Arnintirea dragostei, ecloziunea ei de floare astralS,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

acurn doar meditat5, il smu{ge pe poet din pindamorlii. Penila intirzie indelung in desenul suav alsentirnentuflui. $arpele salvator al ispitei se insinueazd,,dintr-altd lumeB in cea ten'lporal6, dind Eanside continuitate vietii su izbinda floralS a iubirii :Aveai un fel de noapte in ochi gi-un fel de glas,C6-n lurpta de-a Eoptitul, pe seard, m-ai rdmas.Intr-.,adev5r, destinul e tulburat de-o floareIeqiti de neunde, necurn gi 1a-ntim'plare,$i se trezeqte-n roui din somnu[ ei inchis,Trecind dintr-o visare ttrcutd intr-alt vis.Nici pravilele aspre, nici jugul lor nu potSd-mpiedice ivirea garoafelor de tot.E-o proasp6t6 nivaltr a noilor ,parfune.$arpele tdu ptrtrunde, tiriE, dintraltd lume.(Scrisoare, in vol. Poene no.i)Asediart de tin-rp, cu trei luni inraintea pieirii,Anghezi I;i aduce aminte de perechea sa de viat5 ;intr;tn ,,rmnerrlttert'din culegerea Nocptea, dl o revedeaievea pe 'aceea cireia li cere, in a,ltl parte : ,,l\{icarca umbrE, rogu-m5, r5rnil l( Se revede Ei pe sine celde aflt[dat6 ln episod'ul intilnirii destinelor lor' Eatrenea ,,de prin MiazSnoaPtec (ctr'ci e Paras'chiva ,,dinBuneEtii Btrcovineia !1, el ,,dintr-un Apus(, unde hil6-d'uise, desigur, Prin striinltI$i :Anii treeeau tiptili ca niqte qoapte' '.UnulL vmlse de Prin MiazlnoaPte'$i celilalt dintr-un APus.S-au intilnit$i-au mu$umit.S-au luat de mind qi s-au dus in strs,Se cunoEteau din Presulpus'Llnde m'ai sint ? Poate

In noaptea nrunfii rupi cu fiecare,Mf,hnit6 de acemgi remfl.lg@re,C-ai gov6,it in recile virtufi$i te-ai ldsat b[rbatul sd-l s6ru]i.De-altmin,treli, imp5rat5-ntre .mihniri,Iei qi miresele, pe llng5 miri,$i te-,nfrErftgti cu ele de aproape,PinS le sufli somnul pes,te pleoape.De citva tirnrp, la gearn, scrutind,u-i zatea,Vdd cd.te uifi ou n lmi furnez figarea,$i-i o scliipire-.n ochi gi, tutltbrurart,Fae sem,ne cE nm slnt farcd om de insurat.Ivlai ui,ttr-mi o vt'erne, te.ag ruga,$i-o si-nai adtrc arriirute eu de d,um,neata,$i lasd, cea rnal oasrtE din feoiroe,rre,S5-ti pun de git.un gir de m.drrtigoa're.(Zlntii de mnrtie,ln vol. Ritmuri)DacI nu poate fi la nesftrqit ,,aminat6(, extinefiae donitI senii.ntr. In Psolmistul, poem mai intins decitobiqnufltele piese de. dteva versuri sau stmfe dinperioada ultimi, Tudor Arghezi iSi imagineazimoartea biblic blind[ -e drept c5 o faee la modu,linterogativ ; bdtrinul psalrrnlst intrd in moante calntr-o cdlEtorie de-a lnmgul urrei ,,dire de lumin66,din inslrta nemlrgi,nlt6 a oli;pei srpre ,,insm.la vecin6(a Divinit6,fii. Sooit, credineiosul ieqit din vial5ar incredin{a rnultele chei folosite prin ani eternuluiinvoeat :Ce-mi rnai Iirpsegte mie, si Etinr e[ nu m6 mint ?SA cred ce spune cartea otr scoarle de argint ?Amestecat cu cea(5 Si tev5lit in stele,Sd cred cE viafa trece qi d{ncolo de ele ?SE mi se pari clirpa de azi nemdrgi,nitl,Ostrov pierdut, atr lunrtrea legati de< rEchitl''Incovoiatii-n soare gi adormit5-n undi ?SE cred cE nu se-nneaci qi-n veci nu se scufundi,$i cI din !6rm, plutitii pe-o diri de lurnind,Ar dute pin' la t[ne-ntr-o insuli vecihi ?CI ,rm sobor de l,ngeri m-ar agtepta, din lume,Se-mi ia din luntre vBla gi-n srtuf si mi-o indrume ?Eu, ridicat in I'trrntrea t6cerii in picioare,Zmeit, plecat din ,urneri qi piept, la cingl,boareCu dreile de-acas6, cu cheia de la poartii,ti le voi da in grije, mihnit, cu rnlna moarti.Dar imaginea senini a extin$iei, p6I de la incepurtsub semnul intreb[rii, este grabnic respinsillainterogarea argheianl a transcen'derii, rpusd de-a lunguia'Uitor d,ecenii, rdspunsurile ce singur Ei le dIwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

poetul devin tot mni dezolate. pentru ea, intr_um.rldin u'ltimii Ptalrnl, datat : ,,ianuarie, lg6l,t, ArghezisE adurl o acuaa,fie uriaq5 Divinitdtii :Oind m-ai f6cut, mi-ai spus : de-aoum, trliegte.$i am trtrit, aga se povestegte.Trlirea mea se cheam5 vira|5, Ei omoar5.Dar tu ndrat spurs odinioartrCd ne ucirde moartea, nu viata n iubirea;Atita a invdfat la Hne ornenlrea.Nu mi-ai vorbit de l,acrimi niciodatd,Dar lacrima-i in mine adtrrnatS.M-ai inrdem,nat sI joc, si cint,$i nu mi-ai pomenit gi de mormint.Tu.,n-aii I5aut, p6rnintul din miti si iubire.Iti, trebuia loc slobod, intins, de eimitire.Nu putem Sti-qi aceasta e situafiia foarte m,ultorpoeme ,argheziene-cind anurne a fost scrisi ,vizionarapoezi e Doud, stepe, cuprinsl in volurnul tirziuRonuri. Ea nu apqr{ine perioadei de crealie ultime,de vreme ce a fost publicatdG)@aqlmpri'frfi cu o altd versiuneintitulat{ Stepele. O tra,nscriem mai intii pe aceea :In seara surd, care-ncepe,Sta,u fa{5-n fafi doui stepe,Una de ceruri, alta de p6mint,Potecile qi drurnurile nu mai sint.Coalele lumii sint fdcute sui.,Cu papura, eu ap€, cu snopi gi stuh destul,Cu toate fetrurile de tipareGhicite-n strdvedere sau cfnd ni se n6zare.Sartele s-au inchis in ari,turi.Nurnai p5duri, numai p6duri, nurnai piduri.$i toate cu capac€, ferecrate,Cu porfi de neguri gi ldcate.. Ce Dumnezeu se tot fere.gte, iatd,Sd nu ddm de weo tainE nencuiatd.Intiia pies5 din dipticui de ,,variantes s-a bucuratde increderea mai rnare a autorului, probabil : ogdsim retirpdrit6 in edi{ia d,e Versuri din 1959. ger_ban Ciocutescu a dedicat un articol pdtrunzdtor aces_www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tui episod din crealia argheziani, coborind motivulanobelor versiuni dtn Cugetdrile lui Pascal (cunoscutde Arghezi, care-I porneneqte in prozele sale):{t,,c.n"^e *'.Lr.,. .?ihg-ryq c-eomenteazi opliunea lui Arghezi intrecele doui vlriante (,d.in ce motiue nu putem Sti'(,declard domnia-sa), dar or o strdlucit5 analizl dem'ongtreazicd piesa preferatE, r5m{nind exemplard'ca un lingou de aur marcat, nu e decit una intrealtele din girul de ,,psalmi(, pe cit5 vreme Doutid-".-)66t; l^ yocyn;bI une^e L l-l^{ nttq lr Sr,.;'tan-Lh't",fr" ,,.".^ 1i,", f,*f^''-Jtrrkit*n-.i-. Wtn aprecier ea ci Dottt stepe le este su'perioard artis-E'ceqte ornoscutelor poeme din Cuainte potri"^ite:Duhoxniceasca Ei Intre d.oud nopti; ea dure la adincimiinsondabile vechea obsesie a cec'itifii noc'turne,.^.,li"-X**, ..^a &$u- ,rll. '^oaf"altl r h.{tfiritragice din lirica noasbri 9i a sectltllui :'O stePtr jos, o stePi neagr6 strs'Se-apropieal'preuurA qi sugrurn6Calul de trut 9i ciinele de hurni$i omul lor', din urn'bra de aPus'Drumu;l s-a strins din lume ca o sfoar6,Gtreme de drum'uri zac in helegteu'Ham'barnrl n'a lSsat ninrlic afar6'Noaptea-ncuiat6 e, cu lacit greu'Noi, sing,uri trei, dim lumii+rshise roat6,Cerc5,m, sti'igam... Niciun rlspunsCE oboseala Pribegiei ne-a ajuns$i n-avern l,oc str stlm 5i noi odat6.Unde ne d'trrcem ? Cine ne Prirneqte?In poarta cui sd cerem cruf,rnrint ?Hai, calurle, hai, ciirne, p5.minteqte'SI batem, frinli, or pumnii in pS,mfnt'Dialogul arghezian cu moartea (am st6ruit atitasuipna imrportantei celor Dottd stepe gi pentru cipiesra poate fi ouprinsd in opera de b6trfinele a autonrlui: cind oa a apdrut in rerristtr, Arghezi avea66 de arni gi, mai al6s, prin ins65i ctuprinderea ei intr-ooulegere tirzie, poezia iqi justificd aceeaqi Situare)lqi afl5 in versurile de mai stls cuvintele cele maiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\i)rintuneoate. Ele vor r€veni, ca scrijellate pe o piatrltrrn,b"ta, in finalul Psolmistulul' 'r:nrde imposibilitateatranscerrderii se declartr defin'i'tiv' pimfintul sepini departe 9i deasurpra ltri nu mai existii;;;.nidi un c€r:$-a prSbugit vecia. Pe marginile gropii'I., UUci,ut de rnorminte r[mtn si rpJingd plopii"'Dar o asemenea a$rnare a conditiei pimintene'muritoare, pin[ l'a ulHmele ctnseainte' cum este ceaa lui Tudor Arghezi in ipostaza sa din Dou'd' stepe'Psatmistul gi alte poerne' pot ounoagte numai Titaniiniscuti de gloria Pnminhrlui, prin milenii'( rgzz )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

0 -rJ.%I*t'tr't;'GJ ,-:*i*t&a ;ffi,*m,tu.&Botez ertii dupd cum ll descriu cei care I-fHHily; TI*ll" tk *'ii' !: k{':{ "^:#i::{',{tinersonalitate bine tt.".l,tlt'' De aceea nu ne mirl rapidafiiilftil;"" 'fi&i;ii sale critice,- temelie pentru;;;;;";;1. ,oir*", ce au urm--at' G' Ibr[ileanu' ln recen' *;Til h r;;;rii pimtntutui qi Pouutea omutui'divulga ca pe ,,unul din,Poel'ii tfi-llfptofund sentimentali*if SmH*,i'fi nHHilf,Wi?:ff -a f"rmei.Pxp,esiqn1-eYlraducere p o sterioare sensib ilit [[ii, un i9l, lt ^t-:t:*t:":"7itit"tl. Ea 'apare ln ac-elaqi timp senzatra orl lmpresra'-cuCreatia este spontani. aiJt-'-a'it[, prin izbucniri de inspi-' !#-'^h,." fu,frl'n"*^n'e/tl - J ""-^ '"'a'i *tlz '!,&;de,d L r#*');'^"""*[*',l;[.* ]*G!clntf, mal t oriunde aiurea in lite-roade aleSc{derile nu sint, fireste, nici ele n5i. E vorba, cu deose'bire, de inclinarea spre anecdotic ai de discursivitatg, s-emnalatein 1927 de Poripiliu Constaniinescu: ,,lns{gi tonalitateae.legiac[ a versuri]or'de sunet propriu se distrami ln anecdo-t5,in discursivitatea qi paloaiea expresiei". De acestehibe suferl unele poeme din ictuala culegere, precum Amintiri,Darul me& poem generos-ln sim[ir"e, dai scris in afara'Demogteno Botez:www.<strong>arhivaexilului</strong>.roNA GREU, PAMANTULUI, EdItuTa CATTEORomAneascl, 1970.

-,r,.- ,r,t'*{iliilor ce fac Posi-'^ 11gT'; :i1o'1,':,,.oirri r o r pn nto rrx.' "onlofi , t""ri:i"f" p." Disc'ursivita!.1 .9,boT-1""-pt"".ir^. "*:;;",{';[""ii'Jr;;;" il ;il;-;ffiiui arb' Iats iryaginear^^^-:: I^ (anrrnrq'l;;;If;;;"*'i.iu.itl, r" cu patru decenii, Ia Govora:"r*eEra singurd, unicd,Ftrr[ strlmogi, creatS, de azur lr soare.O aparilie din lumind, culori gi ritm.O frazd muzicald, o sonatd,Un vers minunat dintr-un poem ce nu-l maiun parfum purtat ji-nvdluit or-, ili3.3]*"'Slnt patrrrzeci de ani de-atunci... etc.i^^L.J|-o.,L" ^r*, Y1,^tJ*t i'*'^ trt DL c'"'Y'b";,?*a.nA,t'C,^,ilt L ..ylj.|!at* i-;a- t. v'yr.& t:"it\c*il;;rL",,tu*!;*,^a^Ir.", aang uup,"tt* vi -'. ---D -- : Lf *rcr..'^'Q- ( Srblr" S,L'h" ftt' f;[*^Jm d'oar^".Q-Mijloace de o exemplard simplitate lnf[ptuie-sc. lntr-opoezie ca ASteptare acef ,,miracol" ce ne situeaz{ in plinlirism:).Si se las[ tdcere'qrea-n odaie,tum doar Pe clm[ se lasd duP{ Ploaie,Si fdrd voi6 am rhmas s-ascultee nesflrgit e timPul gi ce mult'De altfel, trecerea in miracol, ln -tdrlmulindubitabil alpoeziei autentice, se face de la primul distih puternic:G^ara- &;'t'* t'^ u+i ., notr-rtoAi; L*"*.( ,^+ri rtiP*nL a oh'Vom mai atrage aten{,ia asupra pieselor Swinemiinde'cu un peisaj erro."iot de uitima Thule, ln dezamlgirea unut 'exil boreal, qi Poemul postum, ln care melancolia profund{cap[td o ciudat{ forfd a lnoroderii ln dostinul poetic.Na greu' pdmintului std, ln oele mai bune pagini ale sale,sub semnul unei anume ,,lnfelepciuni", a experien[ei lndelungt&X.rL l.a ,^... o'r\ c.rr4, ISha o-Jjc.q,r\ ,*r,ta rnil.'r a.br.,*r^edemno de a fi auzite. Ll cu atlt mai impresionant[ ilniireadupd tdcere, ea ins[gi putlnd fi, uneori, o' zguduitoare fd"made comunicare:Pdmintul tace adlncCa il 1e.* r"mo.mintat de mult.T{cerea-i mai aproape de om declt vorbele,Dar trebuie s[ fi suferit multCa s-o poli auzi.c {e1o )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q'DIALOGUNI DIN TRECUT'Titlul cdrtil rui Ion Vaierian, cu scriitorii prinares, sugerind o ueac,cdiatorie nu ea scriitorii;; bine;p;i" ;;I& tis_o1i1icit5 vreme de autor, pevolumul e aidoma unui album'^a".din i"i"s"rf i.' tntnrurul instantaneitatea are multaparaturui de fotografirt,rmaginea i;;i; fimitele acestuia.ce rezultd, in cazul unui inteiviu- uun,'esi" ^asem5ndtoare sonalitdfiiper_interogate,.incomparabii mai fideH -hecit Ijterare propriu-zlse.'Acesteaeea din amintiriledin urma ,.rpr"duratei qi ""iiii"..,irrtri ascendentulal atmosJerei mai.gerreral". tJ;;, i"""rr"raceea a lui I.uneiVarerianc6r!i case realileazd(dialogurile -p*li1i--li l""ru1i" detranscriseduratdau avut toc Je-a i""d;rt r.rrl^d*"rriu Ei jumEtate)4i at*osfera generald din lumea }iterari in"e-stigata.- --'o definitie solidi a interviului liierar,-a9;-; este eI praqficat deI. Valerian, o dE Eugen <strong>Lovinescu</strong> in convorbii"" ,"p"oC.::"tl-'tJi"a ri se-aprics ,*i *rit rn politicd:"ri*J:'fli:l*'3'j:"t:atitudine lntr-o chestiune oarecare. oeg;ue ,"poJ"*i pleac6 gi_i ia uninte:viu (. . .). prr analogie, gi In viafa literard s-a iJi"t acest procedeu(".). ceea se trebuie sd-se'scoatd rn evidenld este aiituainua ta fa[E deanumite manifestdri culturale la ordinea ,irii. o""a scriitorul, mai arescind e poet, nu este obignuit eu analir" ;;;;;;"iio" ,"I", intervinepersoana reporterului llterar care are.datorla ca prin intrebari megtegugitesr obfinr de. la er tot ce" *ui. fentru aceasta';; ;;i;" om poate sd iaun interviu. pe ringd darur unul seris iteno!""ii"l'ii"uuie sd aib6 gisolide cunogtin!i^:"ll:," arn olerere persoanei6r in'chestiune, pentru aputea lucra eu elemente"rrroreirt" tn slopul p"opr.I. *^I' valerian posedd fiuite din darurii" pL"r.*<strong>Lovinescu</strong> ]e consideraobiectivitatea!19-,__ _manifestati.de autor, atit in alegerea peraoaneloree urmau a fi intervlate clt gi in transcrierea opiniil"or, unLoriconstrastente, ale acestora, intr-un climat literar foarte bgitat. 'Perioada culturald ce face obiectul acestei clrfi de iiterviuri este. :fab 'loas.d19" Barbu gi Blaga)_se preg6tesc sE devinE mari scriitori.'Nu potri sa iiuca bog6fie gi calitate. Ir{ari scriitori se cleievirgesc, tineri-1ca{ii-emotionat cind Rebieanu anun{5, in cadrul convorbirii ' sale cuvalerian,--apropiat-a -apariiiea Rdscoarei, iar H. papadat-Beng"scuConcert din muzicd de Baoh.-Problemele ln dezbatere sint multe, dintre ele revenind mai freeventcea.a tra8iilei-9i inovafiel, situalia scriitorului in soeietate, necesitateaconjugErii forfelor seriitoricegti, problema imitafiei Occidentuiui, miEeariiede avangardr, ediJurile qi -publicul cititor, repertoriul teatral, premiileAcademiei qi celslate, tradueerile. Lucian' Blaga igi definegt" ("oiui"a.despre Arta noud) urica{,poezia care-mi convinE mii degi e uitramodernio cred insd in anumite friivinle Inai traditionalisti aecit'oUiqnt,iiui tra6-Jionalism, fiindcS. reinnoiegte o leg5turi lu fondul nostru sufletesc primitiv,nealterat nici de romantism, nlei de naturalism, nici de simbolismB.Ia rindul sdu Ion Barbu acuzd o aceeagi 1eg5turi eu'Gcutul i"aepartat:{,,1n poezia mea, c-eea ce ar putea-otreee drEpt *oa;;i;- nu este decitinnodare cu cel mai indeprrtat trecut al poeziei: oda pindaric5.i.ieptttind sE apar inaintea concetItenilor mei, ca poefii de attedate; ;;lira in-mi$ si froriie pe cap, mi-am poleit versul cu cit maisonoritdfi.mukePe lingi unitatea spirituald, adaug gi una ioneticd(.Risipite in colecfia-viefii literare laola1td, aceste interviuri capdtd, adunateun farmec in plus, ca o adevrraE c;leg;;;'a"-io",r-"nte.din monologurile unelecuprinse aiei (I. Valerian .u f.i;;p;-"imi."uit -sa ;;;' I. Vqilerlan: Cu scrlJtorll prin oeac, E.p,L., 1967.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\:7fluenla gindirii interlocutorului, renunlind Ia lormularea lntreb-drlo-r qienuntiniu-Ie in scurte subtitiuri) s!nt' de o mare pregnantS' Iat6-1 peil;l;;*bind aespre singur6tatef,n,, mi plictisesc Ei nu m[ neliniEt".c-i"ri"gurdtate. Din cauZa tempe5gmentului mi-am croit fatal o astfel[;i45. $i_apoi n_am fost inrotdeauna pleg s6n6tos (...) unii din prieteniimei 'lmi-spun c[ sint inadaptabil, c6 fug de oameni. Este o exage-,""u. f"U"rc oamenii ii ii privesc cu ln[eres piin geamul c-asei mele. Cred"i fiu"""" duce ceva 'bun'ln sine 9i dac6 nu stnt !9ti Ia fel de vin6 sinti;;;;Ftrile care ait"ta aL t, tt dirld Ia lndivid' Evit *i:"ilP:lt:YDersoana mea ar aduce un fel de .umbrire peste-veselia lor spontan6' ? Ii;';;;il;; *"rt ." sa Ie aauc vreo suptrrarg...fnasinile lui I. Valerianri"i pu ilocuri nigte inregistrari pe tele-iecordin!- aua.nt la lettre. Perso-*:"fi-Su-iad clar,-distin?t gl gesturl, timbrul giasurilor. Modestie ca.$iifti"rf;;, n"linigtL 9i tuti"ien!5, iinceritate qi poz6, vorbSzgircitd gi logoree. "-""r,.=o"$t"IttPofi avea Ei unele surprize. G. Calinescu dispr-eluieEte cafeneaua liter""a,fiefruun, U--i" apiru""" gt-i facp Poetul-avocat HoriaFurtuna nutrea p"rrtru fdmond Rbstandfo "lggl"l. slabiciune. oarecum feminini'if-""*ar""* prit"ii"au"l: pe strad6, lfteatru, ca-qi Ia Academie ('.')'Odatd. . . l-am z6rit pe Roitand U"f"d ln minl o havanS. La intrare aaruncat-o iar eu *-*,it repezit, am strlns-o ca pe un t"litgql 9i o p6strez;i ;i;, uri-"., alte-aminiiri ale treeutulul hdep6rtatlsrl1ictor Eftimiuse reveridice drepi ;;;i;"d"it*"f"i,_i".t,, mui pufiri*cunos3ry[rOi1lntimplare pot s[ te inlormez cum a luat naqtere curentul dadalst. ]Li;;p;t ia {grictr, ".,iiitt"., Tzara 9i Marcel iancu, de fat5 fiind qi eucanags...,,Cu seriitorii prin ueac e o carte utll'6 Ia care-se vor referi 1d^":.:1::ffiffiel ilt""tito.ii itto"i"i literare' Valoarea;1i:..9::1t;r1"*intrucitva ,,fonoteca Je- aur" a Radiodifuziunii. Ineste reala.\::::di ti{p, treuuie'*"ti*uia'. i*$, *":1'1.,, :.i"::::i'*14:i**f3l?'iui,l'"T|;r 'i1"fi="r"'i,ilijliii,[d]',b;rr a" Etiinlr cizu in penumbr',ISsind figura iluminatd a poetuluis'il,HiJn:';#"A;';""-* trei decenli.-:::*:l "j:.*:':r:,i:i:'*,,"r,rllirTi"iiJit?1ii;;-;"il ii numeste cdlinescu, se dovedesc utile qiinsernnate.(1e67)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

VISURI IN VUIETUL VREMIIi.Al. philippid""X,fr*{efii romdni,acela cas-e a avut Ln gradml cel mai inatt vo_calia sol,itudinii. O solitudine discreti. oald5 _ daclse poait€ spune aga pornitl nu dintr_o rezolulie-,demonstrativ5, ei din cea rnai prodrundl zonl a iden_titSlii sale creatoare. O solirtrudine neguvernati deorgoliu, pricit de gnandioase justificdri ar avea acesta.Abstragerea din real a poetului Al. philiprpide amin_teqtel'Ihtrucitrra, de cea a unui om geump la vorbi,urmdrind cu atenfie (dorninat ins5, ltruntrie, de gla_sul propriilor ginduri) driscrr|iile din jtrr, rostind _ou unefe prilejuri -opinii sobre, tipsite de osten_tatie ; e o prezenftr realtr.ln cetate, care poate fi trr_m5riti retrospeetiv, dovbdite. $i totuEi nu aceastaeste exprimarea d9 sine care ns ppate inrteresa lta unmod mai ineil,t. Al. Philipplde a fdcut, s-ar zice, dinviafa sa rm ,.act de prezenfl.r stimabirl, adEsea exem_plar. Glgsul s6u cibe noi vine lnsd de Ia un nivelmai adinc. E un plan seound, in realiltate : intiiul,pentru onice mare poet, iar la cel care a scris Visurlin ouietul aremii -singurul plan ,,adevdrat(.Cifite gi recrititi (orice no,ui lerturI ofer5 revelafii,marci indubitebiltr a unei creatii md), opera sa poeticise subeurneazi ln lntregime unei unice, i,nalteoh+ii, cre. 4E*""*L. C^"L^ ;?t*^[- L ,r..i irrr*urjYoeLvlL L vnar ivnr^dl, j')qtnt decit a fost considirat, cd noi toti inc[ nu reali_zirn dimensiunile reale ale crea{iei sale. Valorizind_ocu toatl gravitatea, ea ne pare una de primd insemnEtategi ne vorn spune g{ndul intreg a,firmi-nd caf"rl k aa,?khnt\ "f "Iit,.r la Lo'*e,ft+%i, M^1^, l^'ba[...,,Ce verchi sint vorrbele, ce greu e ginrdu,l !s, iatd-#o autocaracterizare intre altele"po"t-,rloi ; i"'"i ufrapantS, intr-adev6,r, Iirpsa de vigoare (ln realitate :de un exc€s al aoesteia !) in explesie. Citit la scurtintervat-Iilfi? ar-rtori ru gertiu verbat -9i cu ob6ti_natd preoo.rpare de a ,potrivi cuvintele _ prwurn' Al. Philirppide: Visurl in uuletul t:remll (Poezii, 7922-1967), E.P.L., 1969, ln colecfia ,,Biblioteca pentru toli".www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

uvArghezi sau Ion Elailbu, poetul Phir{ri,ppide este vizi;bildezavantaJat. Expresia sa este austerd, surb semn,ul.unei fluente llwegti, sproape aride. E o suprafafipland de p,latou monta,n pe care sint presdrate blocuriimpundtoare de forrrnlle bEnbIt'esc definitorii, bogatein imptricatii, repere energice in spafiul de o paloarevoit5.Alexandru Phili'ppide uede timipul, aga ou,m se iluzionaCamil Petressu a vedea ideile. Cei care, asemeneai.ui Al. Philirppide, au privirea rdpitd de Timpnu evitd- sum se afirrna - sE scrutezc oamenii EiIucrurile, ci le presupun. Fiindcd nurnai o conqtiinldpoetici fln oare conrcreful social, fizic in genere, estetriit pini la epuizare poate realiza af,ntul abstract alwemii ; privind in abisu'l de reci urlagane al Timpului,Al. Philirppide se supune legilor perspectiveigi oehiu{ siu str6tbate, in pritn p}an, h:rnea fenomena-16. Inci in plarcfieta de debut, Aur sterp (a,pnmti peoind autorrrd avea douizeci li doi de ani), in primapoezie a clr,fii, privirea poetu,lui se indreapt5 spresrpre spafiml intdeterminat,in5l'l;irni, spre cer-'decitn pierdere astnaltr. Dan cerrul e unul vechi qi ln-Bust, care Soarele trebuierysl-l spa$95:nnJc*-* t|^,ri ie ,raila. 2; t*'*^El^L-,-^[ *I* 1.,1. ."r" i M;.{ldti r't'"}c^eh'e' +nr"*td' itt"}t'inad din ,acea perioade At. phirlippide refuzl vooiferareainspirati gi vig,uroas5, drurpd mani,le gesturiua:,meAzd o lentl sur_dinlzare, visud insuryi este indemnd,r*,tead:{0.litiunltti*{t{ lLC;.0"xkLn^E remarcabill, pe.ntrm tinerefea extremd a al.rtorul'uide dta-mci, aceastl carparitarte de sensibilizare aabstraefinnii, openafie mirasr:lpasd din oare amflndoitermenii ies sporili I Berceuse prilej,uieqte o altd constatare: poet legpt de un afitume csrr literaa" (eel al,,Viefii romdnefti(), cu care la prima vedere consuniin multe privinfe, Phi.tigpide d[ un frim semnal situdrii sale superioare, intr-un romantism dedescenden{d germand, infeles ea ,,mod de viafi sufletea*Ic(anvirrtele ti aparfin poatului); din peisajulcu ci'ori, vint qi crengi, de ora$ provincial -intilnitad,esea ln Urica arcelor anil, itx arcel ceniaclu-Philippide se ridic6 la rostirea unuri imrperativ romentieeitre propria existenfi. I,mrperrativ, e bine sdrernarcim, ce urmeazi unei premonifii sr:rb semnu,lwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\.yot"Jtt^i n-f ,pio,Ja*-^ry *Jl* ""r-"iil''^Y"'I-iu,mea lduntrlci, a gindului, are pentnr-r Phi'lippideaceeaqi consistenti cu cea trupeasctr, ei deelar6gi e irnposibil sd-n,u fie crezut cE ,,sufletul midoare ca un-tnurps. (Pesrte ani,-ln cea de a treiaoarte, vom inrtifu:i un ecou al acestui vers : ,,In Iacrimitrupu,l se revarsdc l) Trlirea acrrtd a gindurilorgi sentirnentelor e fireascl la poetul al c6rui auz ecutreierat neeontenit de dangdtele de clopot ale timpului,cu intensitii{i felurite, qi care aspiri nu doarsi intari sci qi sI audd .tactorul temporai al existentei,ci sI-l perceapd vizual, ptni la a urmdri cum :Pe-aicm vinturl sufl6 veqnicie$i Tim,purl prin noroi peie$te strtrnb.In poemul dramatic lzgonirea lui Prometeu obsesiatirnpului, v6zutS iri raportul clipi-eternitate-viaf5omdheascS, di tema de fwrdlal a dnamei : .De-atita neclintitii vegnicieMi-s oehii grei, girabia mai vdd pimirutul ;Spre tine wemea vine de departeCu hurui,t de rofi str-ti battr-n porti...O poezie ce nu poat€ fi trecutl or ,r/ederea estecea intitulati, Sintem tdcuti mni mult din noapte,meditatie profttndl in rnnrginea raportlrlui TimpindhsLil..Retranscriem in lntregime textul. ei, unuldintre ceie esentiale, credem, pentru infelegereagindirii 9i sim,firii 6elui care 6e considera-in altFoem- nu altceva dec/it ,,un Robinson cu insula insuflet( i 'Sinbem flcufi mai mult din noaphefrezenbu,l c'u sclnteia lui nu poaUeSI lurmineze-abisurile toate$i veqnicul am,urg din noi.Din cind in c{nd dsar ies din adinrimeCa niqte vietiti din fund de mtrriNeoLmoscute arninHrlCe,parcl nu sint ale noastre,Frag,menrte dintr-o vriatl pe cnre n-am triit_o,Crimpbie care-ncearci zad,arnic sI se_adune :Un brta!, o feast[, lacul tmui oohiCu nuferii pe oare nu-i cunoa;tern$irc luntre ce ne cheaml cu vislele de vis.In marii m'unli de-ntunecimeSirrt oeindit sd sap necontenit :Ce voi gdsi in adincime,Comoara unui gind nemdnginitSau vechea stear,rpd-ntuneaime ?www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro-t

(oDar dacd noaptea m6 va bir.u,i$i negre avalange greleDin mnmtele cel mare se vor rostogoll$i md vor ndmi cu ele ?Trecutui meu $i alte treeuturi gi mai rvechiCa nigte continente scufunrdateSub suflet stau necercetateOu urme anonime gi strlvechi :Slnt visuri ale stincii aneestrale,Sint amintiri din viafa mea de,flnnt5,Fiori de viermi qi nostalgii astrale($i poate-o tainicd prefigurareA vielii mele viirtoare).Dezgrorp in mine rdtdicina lurnii ;In pieptul rneu ce snintire grea !O urn6-n eare veacuri de vis Si-au pus cenu;a:,*tuna sau inima mea ?S-ar putea spune cE pentru Af. philippide poezialntreagd este un vis ,peste curgeres tinr,pul,ui, sar.4curn insu,gi spune : . ,,visuri ln vuietul vremii(.Undeva, inttr-un peisaj din Stinci fulgerate (1980),timpul e stagniant : ,,dornoald era vremea gi lung6 caurn ges(. La acest infini,t temporal il poartd mereugindu,I, iar intiiul poem din volq.rnul apinut in 1g3gfaroe direct legdh:,ra dintre timp qi Tnezie, cu o pdti_magl izbucnire:Silitii poezie-a ryremii noastre,Intr-radevdr, prea mult a vremii noastre$i pre,a pu,tin a vrernurilor toate...re!rynru individua\ i.a fatal ti,mitatr ta^ nu e tr6it altfel,din perspeetiva eternitdfii inrpasibile :$i wemea p-o mai mEsur crr clirpe gi or ceasuri,Cdci Hronos mie insu,rni lmi sint qi, mag suibtil,Schirnrb tirnpurl rneu de-acurna or tirnrpu_mi de aopi,l...Darr vegrdcia, atunci clnd e in puterile unei fiinle,e totlrna cu fericirea ? Nu, spune lngerul bizar din0 l*xLrr'z ci*Jat;: .clCopleqitoare este, adesea, senzafia de acumulare av-remii in fiintd :il: ,frL rJ#hi^^dF'r. \"^f,l- n2tr, /viy,r,tA/r n2rntl|tilr4.t, f*q Ui*f"tean;''Se-adun5-n tirre tirnpul qi st5, nesocotit,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9Ca-n mfli de orologii de veaEuri neintoarse ;Dd drurntr-n tine vre'cnil, zlgazurile-s sparte :Titziu nu-i nidodet[ gi totu-i prea curtnd :Grqpar al vremii care-ntruna piere$i, fenrix, din ea ins5qi se naqte i,ar, mereu,Am adunalL in mine @rnitr-lun man:soleuUn vast norod de clirpe efernere.Aceasti acurruulare grandioasd determin5 in subiEctulsensibil o cronfuzie reNatS in apreciereaterrpou:al5 :9i:...timrpul in ng-zag$i-o ia-nainte silrgur, in urm5 iqi rimine,Aqa cd ieri e mine$i elipele se-ncurci desprinse din ginag ;Fuga clipelor e-atlt de mareIn_dt se-arpropie de ne'mfqcare,Tu sim{i cum injrna de tXmp se-ndoaieCa o-ncdrcat5 creengl dupd ploaie.Alteori {ezorientarea temporal5 devine o :...senind voluptate...A timpului scdpat din spafiu.(Apropieri)O poezie a cel,e{ mai, pune abstrae[iuni sensibilizateeste cunoscu,ta Intimplore in degert :Un cimp uscat de-un virut de foc; o zareDe d[arnant albastru imp,r'ejur;V6zduhul incleqtat fn cdngi de soare ;$i-n mijlocul acestel c,uqti de-azur,Un soi de poarti cirt un turn de mare,Arc de triurnf gigantic rpe sub careVa fi trecut odati un irnplrat cidopt$i.racurn doar Timprul trece, incet gi fdr[ scop.Intortocheat, surbfire, ml5dios,Cind ndpusfindu-se cu oapu-n jos.Cind repezindu-Ei fntntea in sus cu slrSgnicie,In salturi ca 'un cangur, qi sprinten qi vinjm,Un semn de intrebaoe aleargi pe ctmpie.Se-opreqte lingi poart6, adulmecd gi parcS'Nu gtie : mai departe sd plece, sI se-ntoarcd...Dar eu o smuneiltur6 din cerbice,Oum sa,re-un eai la pocnete d,e birce,Se-azvlrie pe sub poarta Ciclopilor, c-un ghiontImpinge Timpul lenevos qi tont,Apoi din nou cu turnbe dr'e monopod aleargd,Sclirpirrd la soare luciu ca un resort de-ofel$i se afundtr tur cimpia largl,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€,Ducind qi TimPul duPtr el lE o alegorie migterrioasl ale cdrei sensuri nu seoferS cu comoditate,in asemeneapoeme-viziunl ale -lu,i Al. Philippide eehivocul simbolurilorare rost artistiqUn gind ce nevine adeses in poeme, de-a lungulintregii antologii, esbe oel al recuperdrii timpului'Umrarnist ce pltmnde ln zonele de umbrd ale lurdi(fie Ei ,,prin nigte locuri reles ca s[ folosiim titlul-unei poezii) ou hrmina lnterioarl de sorgirute apo"linic-clasrictr, Al. Phitripplde ruu ignori posibilele sucoeseae gtiinfei in viitor -dovedtte de mersul ascendental acesteia in veacurile revotrute ; un asemeneatritrrnf (dar ar fi integral triumf ?) gtiin'fific e a$teplat,e scontat de autor gi in spa{iul temporal : ..,o'.Fosile-n roca tirnpuluti pdsbrate,O, glnduri in dr:rat2i incrusbate,Miqcdri in-aer inapietrite,Rdmase-n atipite ere,Ce raze incd nedescoperite, Vd vor trezi, eterne efemere ?,Maqini, ciudate azi, banale mine,Vor stringe clipele-n lraznaleIn care vi,u ltrecutul va r6mineCa-n cele mrai fidele d[n anale,$i pdate cd unette rnai profundeVor scormoni cu agere antene'Prin straturi de duratii, pi:n6 undeVor da de miezul vegniicei Atene.Drurn rp€ car€ poetul il reface, in alt poem, qiunde obsesia vechilor izvoarre se constirtuie intr-unadin cele mai hliburtrtoare arte poetirce din cite cur1o6$temin lirica secolului al XX-lea rqmdnesc:O, oite lrucrurl au rdmas nrespuse,Vechi juvaeruri risipite-n dn-r,m.De unde s6 le ma{ adun acum,In drum piterdute, pe 'urecie duse ?M-agteapt6 poate al,tele ln cale,Dar vta$ merg,e repede la vale,$i wemea tot ma,i lute se pndvale.In evu-n care-arutlce manuscrirpte'S-adlposteau p.rtin chinorri;i gi eripte,Monahii scrtibl tot agtepfind si vieDe prin rneleaguri aribegti hirtie,R5deau vectri pergamente cm-o custuri$i copiau pe ele din Scripturi ;Nu scrijela'u'adinc, sd nu le strice,$i-apa sub psalmi, trdiaru gindiri a,ntice.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(:, llVli-i sufletul ca unul din acesteCiurdate manuscripte pa'llimpseste ;$terg scrisul. proasp6t Ei deod'ati ieseAlt scris, cu slove cir:nte, nen'felese'O, dae-a5 izbuti sE le descurc,Ia vechile izvoare si m[ urc,Po,ate.arE gtrsi-n adincr:tl lor pititeAcele lucruri oe n-au fost rostite !Poezie Ei Tirnp, doi termenir fundarnentali, in strinsdrelali'e, dmnind gindirea Lirici a lui AlexandruA. PhUi,prpide. El vede mereu ln poezie o gansi depermnnenfi:,"'ffiitM-atirn de tine, Poezie,Ca un coPiiL de Poals mumi|Si trec cu tine Pr-lrutea humiiSpre insula de veqnicieLa carp6tu'l db dincolo al lumii'Airi visul permaneniet esbe tnctr individual,rl\ l-d*i*Zlumiic. ln Ausorius, ungitU t locul dcrrului 69 vre$nioie, poetul gdseqteo ,olrttu parqd,r:xa16 de permanentl : slu'jirea efemeruluica drnrm spre etern. Astfel -citim' dirtalt poem, Crez- calea e indrisart6 desluqit : ,,M6-nal[ln efemer ca si durez 1tc 6gtfel reveni'rn la Ausonius:-Cu-un fir Pe ctare-l trag din stelePoetill leagi h"un'ile-nrtre ele !Poezia lui Al. Philippide este destinati, credem'unei posterititi exernplare. Visurile sale in vuietulwemil vor lntirzia generos suh pleoapele viitorului'mai nurneroase dedt cele care sint ferlcite sE le trdiasciastlzi.(rszz )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(*)CALEA DINTRE TARIIVTURI.Un fenomen rar al naturii vegetale, rar pentru paralelelenoastre geografiee inflorirea pentru a doua oar6, toamna, a unor arborieste folosit in mod - frecvent drept termen de comparalie, atunci eind se- elogiaz[ realiziri la virsta albd. $i in cazul lui Vasile Voieulescu condeiece-qi culeg exprimdrile din locurile qi imaginile comune au amintit deinllorirea tirzie gi ,,surprinzdtoare( a unui scriitor care, prin edifia definitivdde Poezii (1944), ar fi putut sd-gi considere indeplinit Ei incheiatdestinul literar-Aceasti aserfiune ne pare inexacti gi gratuitd. Inexactl pentru cI nueste vorba de un hiatus intre virstele creatoare ale scriitorului, qi gratuit6pentru ei numai o examinare cronologier a textelor (majoritatea manuscrisepind la aparitia celor doud volume de Potsestiri 1g66) poateindreptdli constatarea unei reinfloriri ,,surprizdtoareq sau, - mai probabil,rodnlce, Voieul.escu pare a nu-gi fi'intrerupt in nici un moment, pentiu operioadd considerabili, munca daruite, indiferent la receptarea ei publicEimediatE. Numai congtiinla neclintit6 a propriei valori gi o incredereneobiEnuitd in atotputernicia artei l-au putut sustine in efortul s5u de almbogiti, aproape subteran, literatura noastri cu capodopere, a cdror cunoagterepublicd urma sI intirzie ani de zile, ori sI se produc6 postmortem.Despre poetul Vasile Voiculescu nu ne propunem si vorbim aici:'reamintim doar cd vitalitatea sa poetic6 s-a iacut manifestati, tot firihiatusuri, paralel cu elaborarea poeziei sale tirzii (din care doar o parteeste cuprins5 in cele peste 650 de pagini ale celor doud volume din 1966:,,Capul de zimbru( gi ,,Ultimu1 Berevois). Dacd cele nouSzeci de ,,soneteinehipuite aie lui Shakespeare(( au fost scrise intr-un rdstimp de patruani- intre al 71-1ea Ei aI 74-Iea al viefii poetuluil -din aceeaqi perioad6-!+#(p,tr" e1e: ,,Pescar,ri aminn -iibsg), ;,ispitele pdrintelui Evtichies (1957)qi altele, poate, dintre cele nedatate.CeIe mai multe dintre povestirile cuprinse in aceastl culegere postum[au fost scrise intre 1946-1949. Tot in rindul acestora trebuiesc ciutate qi,t1, ,^; rncl^ o-^!rt*;.a. d tJ,', AJui Vasile Voiculescu, in sensul ei c6f mai general, este c5utareatinatd, plind de varietate, a unui tunel de trecere, rational, c6tre Eidinspre ,,cel6lalt t5rim(, c6utarea acelei fintini din basm prin care eroiicoboarl cu hirzobul qi urcd purtati de grifonii imaginatiei populare -zgripfuroaicele (pajereie). Cu alte cuvinte, prozatorul pare a nu urm6ri sidemonstreze altceva decit cE in lumea noastrl civilizati, in care totul sebazeazd pe EtiintS, lumea sem6nind cu o sferd eristalin5, existl fisuri,trasee neqtiute prin care magicul, supranaturalul p6trunde in real Inaceeagi ordine structurali poate fi pus6 gi e6utarea pe plaiurile valahe Eimoldovene a unor locuri unde s[ fi putut avea loe ,,innoddris matematiceale timpului, eontinu6ri istorice qi preistorice linind de abisal. AstfelUltimul Berevoi, waciul din munli, poartl ciciul[ de lini impletitd, pecare gi-o revendic6 ln linie dreaptl de la ,,strdbunii( sii, dacii. finind'seama cd, in fapt, civilizafia noastrd ttrrdneascd p6streazd in vestimentafie'obieeiuri, obiecte, atitea urme din milenii treeute, sugestia lui Voiculescune tulburd ca un ecou neaEteptat in depirtarea alpin[.Structural, povestirile descind din Boceaceio (sau, poate, din ,,O mieI Vasile Voiculescu: Capul de zimbnt; Ultimul Bereooi, E.P.L., 1966.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(!2qi una de nopfin, sau, Ia noi, din ,,iianul .Ancufeis). Aproape toatepresupun ,n grilp ini[ial, conversind pe o tem6 oarecare, Ei desprindereaunei povestiri ldintre altele presupuse) aleasd de autor pentru un motiv..r,rrt it. Aqa, dL pilde, extraordinira povestire Sezon mort debuteazi cuun ,,cere('de amici eare se sdturaseid de ,,povegti vindtore$ti(. Unuldintie. ei, ,,doetorul X. . . medic qi poet in orele libefef*-#Ffficevapetrecutin,,sezon.ulmort(,.povesteEtet":.T1lH";iffi ,li ;;il ;;,;ii.-r.'" t"i l" mijiocul tupitor .9'!:.porg'tirea. unui*rgi.lr"t, aflat in viziii intr-o casd unde toli invitalii vorbesc desprerrindtoare qi "" "tr"",a"rpi"fipracticile magice Ei eresurile vinitorilorde la !ari: glon!;I-;;r;i"i"t$nsoriie w6jite, talismanele, zile faste $inefasteprecumqialterinduielialevinatului,mergindpinllapurificares'f i-"n""i"ii"- rri""ce de Ia cheful unor vindtori, blocati de viscol intr-una;;;;;;";;"-;; vorba ca si treacS wemea; intr-un miez de noapte septoa""" startul reperabil eu precizi"""""ti""f1,- - -i1 cartea "L'homme'cet inconnun, a tui .ilexis Cairel, chiruri, laureat al.P.remiului Nobel in1912;maimult,punctuldepornireeste-gielreperabil:explicareaprin.tr-un exemplu a cuvintului behaoiorism, intilnit in aceast[ earte, pe carecomesenii nu-l inlelegeau. Explicatia-povestirea- este pusfi pe numeleIur nenea Tase, ,,starosteles grupului.E inutii s6 eontinuSm cu exemplificdrile in aceastd privintE. Vomspune doar cd gi atunci cind lipseEte atmosfera de grup, ba chiar cin_d.altorul folosegte persoana a treia, obiectiv5, in relatare, structura dedemonstrafie a povestirii se face simtitl. Am amintit in ce consti aceastS.demonstraiie- in general, justificarea prezentei suqrarealului in real.procedeul d6'roade Cu atit mai suculente cu cint realul, in care intervine'magigul, inexplicabilul logic este mai riguros zugrdvit, simtit mai organ"ic.gIVoicuiescu are o perceplie - aproape fabuloasd-a-iumii inconjurdio"."r" poate lesne dovedi. Addugind Ei un stil impecabil, de o bogitie deculori gi sunete, gilgiitodre, oblinem adev6rate eqilg?Ji -8e.-P9!:3fi!e, cYTar fi ceie din urmdtorul pasaj din Sezoru mort (e vorba de trezirea'erouluiintr-un adevdrat paradiJ al pdsirilor, o crescdtorie de fazani in pddure):J,,cina am seos cabul din boidei, charles umbla prin curte, luat cu asalt-td" o oaste intreaga de puigori, pui, puiendri, g6ini, cloEti, cocogei gi cocogi,care se lineau dupd eI cu tot soiul de piuieli, chirdituri, cloncdnituri,cotcod6celi qi cucuriguri, s6rindu-i in cap, cocotindu-i-le pe umeri, giugulindu-lde pantofi, clupindu-l de picioare, trigindu-I de pantaloni, hErtuindu-imiinile pline. Era o unduiie vie de sute de culori de tot felul. Unalai impfrdtesC de fulgi, pene, aripi, penaje qi cozi, _carede care maiinvoalte, mai rdsfirate, mai incovoiate sau mai tru{aqe. Licdreau pretutindeniaurul gi azurul, verdele Ei albastrul paradisiac, roqul- 9i.ruginiultomnatec, intr-un Elmestec frenetic""fNu Etii ce s5 admiri mai intii: prospelimeasenza{iiior ori uluitoarea bfta1ie gi nuanlare a lexicului!Ar fi greEiti insd expresia cd stilul este s-ingura atractie a_ povestirilorlui Voi-culescu. Citind cu atenfie, poti declara c6 e vorba de o prozicomplet6, echilibratd, personali in care corxtrucfia, viabilitatea personajelor,lascinafia ideilor gi stilul admirabil se unesc intr-un tot armonios,precum gustul, buchetul, tiria in vinurile renumite. Comparatia noastr6incearcd lS atragi atenlia gi asupra faptului ci povestirile lui Vasile Voiculescuproduc la lecturl desJdtare, c6 se eitesc, adicd cu plEcere, fIrS..detaEarea, adesea crispatS, cu care ne-au obignuit (sau incearci sd ne obiqnuiascS)unele opere. Aceastd cerinfi a desfitdrii, este veche in artl qi,fdrS'sd insistdm prea mult aici in favoarea ei, ne exprimdm incintarea c5scrisul lui Voiculescu o presupunea.E pldcut sd scrii despre cdrti care {i-au pl5cut in mod deosebit. Pentrua reliefa superlativele in marginea ei, vom spune cd existi printre'povestirile .voiculesciene Ei unele fade, neinspirate. Prima din culegere,,,Revolta dobitoacelors, este o compunere artificialS, excesiv metaforicI,amintind prea indeaproape de Maeterlinck din ,,L'oiseau bleus. O alta,,Ciorbd de bolovan( este simpla dramatizare -narare a unei snoavepopulare (de relinut insd dialogul excelent), iar ,,Ciobdnilds- exploatareapeste misurd a unei metafore: Ecolarii gdldgiogi par in ochii ciineiui destin6 o turm6 de mioare zburdalnice, dornice sd se rdzlefeascE.(1e67)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e9LUMINI CREPUSCULARE*ooetului Mihai g.ti" citevaExistl ln aceast[ abundent[ culegere aDoeme ln care au-.iorul se aratd, ln mod i49"1, .'q"ttlo-'ftir imasinam lnaintede a deschid. ca.t"i.-Adica'lsirgestia o datorim qi titlului)un liric grav, intros;;ti",';'' p;i"it11:I* in5ltimea omulurln nlan astral, ,, "t'inet*tea'unuirodnic amul'g t"'l"i:i:i'it5. rii.i'ir.i,ir; il#i :-;ote ti'u-""x - are in aceste ptesede exceplie tr*;nitir)i' u"il-f"itq *7- riminem lngindura[iln fala unercoott ttftli ^a iirstei de la cap[tul cintecului'neste citeva zecr # ;i:;:'^; iiiii*a- a draeostei "lntr-uniri, J a? "ii+q;; " ;, ;i.siil;.; ; i; ;; ; F',?;;, :fi*- [,fi iiif; ;ffi;;-t*;;.toh*ie'o.trrdneas:,',JTviziunea supremer tim"iilni cu cei-de-u'n neam' I\'tai departe(de la jumdtatea pg';ffii, &rn t'1e.cu teza identitd[ii gravnedreptd[ite, ce i"";i;'d, *i" -"it'tt ,rrrin[toare' intregulvolum. D"",t.,p'1"'"'l'illte" peeffi111,flo1ti:t I'ilr;:111Ltl1r,il "1.f,,"'jfrT"; H ;dL f".' p oe ziile und e 1l lniilnim[.n."iuddincele@ e + -oa-.ffi'Www"- - -3GI[t" c5. intr-adevdr, ,'eu am vdzut cuvintele in lacrimi"#,i'J"iJ",lil#;ffi; G; i;-,; "' .!i1'o!'1 !: f ?-"f,,:i:)ffilY'"'l#;i,X'fi;''f%;; ""'*'rx'ii timnului in fiin[auman{: treeutul . ,I"..uil'i'fi;; t; atc'nd ln noi anii'ln amurq zarea vine ca o reptild- din fabuloasa preistorie'ce cad flrd- lumind"'iar avalin$ele de .ti# ir"i';919i;'fi .ilffi'"i l"r.i p'i"ritt in fa'ta extinctiei este In-irne'Doem' antologic. urll{'rit'" u"rJti- ne18r4 ' de la.. paginileiii\Gti"iiilirii;^iisri, ne pare uni din marile poezrrale lui Beniuc:Balada unor nopli s-.a--nscris in mineCu cavaleri Pe ProPrllle lorSicrie cdl[rind Printre rutne' Cltre aPus, citre aPus de zor'O, cavaleri, mai aqtePlali o cliP5'B bezni Peste tot ln Unrvers'O cliPl stali Pini cocoqul !rPa'Va fi luminl qi ugor de mers'Dar ei in scinduri au infipt cdlciieSi testele $i le-au l6spt spre piept'i'ioi"ii. caierind duPd momlie'' Spre soare scdpltat, nainte drept'ln asemenea locuri (am citat doar o parte din'poem)'Beniuc este in ",;d'p"lio;ai romantic' aia cum il vedeaFo*pli, Constantineicu .r*";d;*i"t1lrffiffi1i-jri'g.nirt ni se pare de un zbuciumabr^I Mihai Beniuc:LUI\IINI CREPUSCULARE' Editura Eminescu'1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ei de plecare".bti.t* pind la capdt citatul din Pompiliu Constantinescusi constatdir extraoriinara, permanenta actualitate a obseriatiilorsale:f.numai c{ sestdrile interioare sint cam schemati;L;;i ,i..?t i"" aride,"gi fac impresia unui efort de-a srrip.i" lirop.ia umbrd. Sriferintra are ut gust amar ln poemelesale, d'ar hu pate sd ajungd Ia o expresie explozivd'.a$a,cumtintegte cu iniisten{d; rezultatul es[e mai curind un slmulacruie frbnezie, gi notd' elegiaci este mli autenticfl decit dezn6-J.ja.u -riote. Poetul" dd intermitente chiote vqryifigglgRelinem cuvlntul ,,chiot"' El este caracteristic.pentruo *a." parte a poeziei"lui Illihai Beniuc., a.forla,emisia. 1o;cald p{rindu-i, piobabil, autorului o posibilitate de supliniro; ir.ii."t;i.dri.. Poate cd rareori ci ln Lumini crepusculare(exceotind productia sufocant-retoric[ de acum 15-20 deini\ inhtut'se aude cu atlta slclitoare obstinalie.^Ne ingdduims[ citdm o scurtS. piesd, intitulat[ chiar Chiot,..unadin acele pagini care adun[ toate- pflcatele unui scriitor'E cunoscuth izbucnire vocal[ beniucianl, ciudoasd, crlncend,fdrd justificare poeticd, cu hiperbole dezechilibrate:Carpalii pune-i cuqm[ pe-o sprinceand,Incinge-te cu Dun5.rea drept brir:,$i-mbi[liqind Ctmpia Transilvandlncaiec6 Pegasul fdr[ friu.Sd filflie-n v{zduh a vremii coamdCu revS.rsarea cdilor de laPte,'Iar dac-un vameg sare Ia vro (!) vamd,Tu zbori cilare pe furtunl-n noapte.Aga eqti tu, aqa-i nepotul Horii,Ca ploi de stele anii t[i se duc,Pesisul sub copite ealcl glorii,Sciignesc vrdjmagii: e l\Iitiai Beniucl{|-*t t*t t.{'Y*;tflrresat de 'alitudinea ,,vrljmaqilor" (a c6ror opinie rdu-^"i fFhtnteresat de'atitudinea ,,ir{jmaqilor" (a clror opiriie r5.u-voitoare o supravegheazS. supravegheazd. cu insisten!tr, gata parcd s[ o pro-voace ln momentele de atenuare) qi mai grav autoscopic,inima sa fiind- ca pentru toti' toli li;icii liricii auTentici autentici - adeve-adeviratulspaliu de luptd. E aproape dureros pentru noi sd-lcontempl[m pe un poet de talia lui Beniuc cum st[ cu urecheala ce ,,se zice", gata de riposte in lan!:8e zice (s.n.) c[ te-au ridicat ln slavfl$i ai cdzut ca pas[rea bolnav[Cu aripile rupte de furtuni.$i nici n-ai fost, se zice, poamfl bun[.Ce-i drept, copiii chiar in sat la noiDe tine clnd aud vorbesc cu fal{:,,E tobogarul timpurilor noi l"Dar spune tu: E-n asta uro scofalfl?Spunem noi: este o mare scofal{, gi avem convingereac[ dia potopul de versuri semnate cu nemiluita prin anide Mihai Beniuc (despre care noi credem c{ este un autorlipsit de o reall congtlint[ artistictr, de vreme ce, ln pofi-dltuturor semnalelor, pune stupefiante cronici rimate, penibilprozaice, alituri de texte ale unui, nu ezit{m s{ spylqp,mare poet) s-ar putea oricind alc[tui o seleclie invidiabilfi.O specialitate fastidioas{ a lui Mihai Beniuc sint moralitltile^sd.ltdrete, banale, gcrise cu uluitoare neglijen![. Lawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tlymYt r##f " ufo& t"n t'"t"'nc,iiP&'" Lt '+ilf*i;; nl'*&j*.l,,.i^'r.t6t*J^*{ 'Drd yo,rr; *^- 1"7'fr' }i"' l* n"'-'-J'tXln care personaj-e siirt Viala qi Moartea,. ce se lncheie cu untic de autocitare: ,,Vai ce le-a$ mai otinji cu barda"I Sup[rdneintrerupt versurile aluzive contra,,vr5jmaqilor", cdrorale zice; ,,Strivili-md, voi stele clzdtoare" 9i care, pe llng[el,- ogar adulmecind cu finele viitorul - slnt nigte javre?ffi";trt^ffi,:.l; ; *^{ L{^o ,IAtua rt Pffi\'',,vlntul, ins hoinar", ,,Stelele-gi fae eu ochii / Ai vdzut, cuma-ngenunchiat soarele" ; abstracliuni amenajate: ,,Se logodegteMoartea cu Eternul"; vocative ce ne deruteazd: ,,S5.rmaneCain, fericitule Abel I / Adame, de ce i-ai fdcut ?" ;,rAducere-aminte, de ce md provoci?", ,,Tu, Orfeu, ce vreiln lume?"; unor eroi li se spune: ,,Dormili nani-nani", cagi codrului: ,,Hai, dormi, pddure, nani-nani". Iar limbapoeziilor lui Beniuc este, ln felul ei, unicd prin lips[ de ml[-diere, cu flexiuni curioase qi un lexic teribil: ,,Grai behditprofetic", ,,nu mai s-aratd", ,ra tordi", ,,nu-l agtept cu miinileeu goale" (ea este pus aici ea o cdciul[ lntr-o cadd de baie), I,,vrutu-s-ar fi naqte" (optativele acestui autor l), ,,sd totm5.-nving" (eroare gramaticali frecventd),,,sfdrmuri",,,Cuochii, site-nspdimintate, cernu-l",,,zgduri",,,bujo&ie",,,amu-I",,,dezghioac[-te,,starpet' (spre a rima cu ,,garpe"),albume", ,,ea pleac[ spre Africa ei neagr[ / Iar eu rdmin lnEuropa noastrS. drag["( I l), ,,Degi strivi din mers oricindputea-md. (. . .) Pdreamu-i poate preri de tot c-o caut."Mihai tseniuc ii avertiza clndva pe cei care i se a,tineauin cale ostil: ,,Vreau s{ liu qi am sd fiu, / Am sd fiu ce vreaus5. fiu", acum constatd (gi are toatfl dreptatea) cd:Tc-a. ,r;r.t,f, 4&r * ,F; ,r,-,' oa qd,l.Jliaulac caLc,r a'-.f,- .; f +Dirl copioasa crea[ie a sa, timpul va retine, probabil,poemele- din care vehemenla mai mult sau mai pulin mdruntpersonall lipsegte, si care, din fericire, nu sint pirline I Nois_alutlm cu bucurie, aici, partea de poezie ad6vdrat{ dinLumini tepusculare:vtha..Inscrie-te tu, greul meu amurg,Ca o cezurd.-n razele ce curg$i te ridicfl iar ln rdsdritCa ultim dus gi-ntliul slu venit.c 4elo www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro)

Ei',)*-ExistX genuri gi forme literare care manifestX o detutantX accesibilitateln raport cu massa autorilor posibili; jurnalil de zi se numXrX. printre acestea.DacX pentru a scrie o tragedle se impun oarecare cunoitinle ln matetie, dacXo sloJsX sau un sonet te Dot inhiba' prin exigentele de ordin tehnic, nimicnu"prre mai u$or declt sX ti notezi intimplirile-de'peste zi, gAnduti gi impresiidisparate, aduiand de-a luirgul anilor o iantitate considerabill de pagini' Apoiselictezi sau ranscrii dc-avaima si-ti tiplresti cartea vielii, petsonal,cu speran[a cX autenticitatea te poati piopulsa, fIrX'nicio pregXtire literarX,ln rlndul scriitorilor.Exist[ o parte de adevXt gi, totodatX, foarte multl iluzie ln aceastX atitudine,Turnale de zi interesnnte se cunosc dcstute nu insX lntt'un numXre*rget-at--, mai ales dactr ele aparlin unor personalitXli de exceptie (oamenipolitici, senerali elotiosi, scriitoli,'aventurieri). Depinde lnsX ce anume a-dela o carte-jurnal. Cele mai multe diniteaptX'leitorul--in sdetX, criticul -frroducgiile de acest gen'apatlin negregit para-litetaturii, intetesul stirnit deile e de ordin diferii. PredorhinX iiloi'na1ia, < revelalia >; cititorul se simteacceptat lntr'o intimitate miigulitoate gi paiionanti. IatX, igi zice.el, ce gind:acutaie mare om in ziua clnd a ttlit una din lnsemnatele gi binecusale isprXvil Acestui interes exra-literar li tXspund dealtfel numeroasele texteapocrife ,(jurnale, memorii, suisori) attibuite unor personalitHfi ale trecutului,de lntinsX notorietate.Jurnalal lui Mircea Eliade, din care editura Gallimard a-publicat (intraducerea lui Luc Badesco) o substanlialX seleclie, ne pare-unul djn textelepasionante si de lntAie importanfH. Din ansamblul notelor de zi adunate de-'alungul unui sfert de 'veac'- qi ale cXror proporlii reale sunt greu de evaluat'- iutotul a selectat pagini esenliale, IXsind de o parte tot ce i se .pXrea deun interes mai limitat-ln spafiu qi timp. La temelia acestor opliuni 9i a lnsXgicontinuXrii prin ani a jurnalului, vom gXsi un amestec de instinct (cuv6ntule luat, aici,-inr'o acceplie foarte latgX), gi lndelungate reflec;ii asupra genuluiin spe$. -Aiitudinea lui Mircea Eliade, ca $i a altor mari autori, falX de jurnalul dezi nu este una datii odatX pentrrr totdeauna. Scriitorul s'a orientat oarecumdiferit prin ani, in cadrul rrnei gindiri unitare; teflecliile ce pot fi culese dinmultele- presXrate ln versiunea dela Gallimard vXdesc un ptoces cu. adevXratde clarificare a opiniilor despre jurnal, fdrd, ca vreun cuvint < hotXrltor >> sXfie rostit. CXci aceastX formX literarX (gi documentarH) nu se IasX lnchis[ lnformule; ea acceptX mai de grabl prefetin;e, fiind atfit de intim legatl deoetsonalitatea fiecXrui autor.'Chiar din primele pagini ale cXrlii, adunind lnsernnlri de zi din toamnalui 1945, dupx iosirea iui-orului la Piris, Eliade se vxdegte inte-tesat de rolul(literar mai iles) pe care ll poate avea jurnalul, ca gen aparte.-Intr'o disculiee-r Eugen ionescu (care li declarl cll < notre gindration est finie r>, cuvinteatAt de fericit conrazise dc realitatea ulterioar5!), Mircea Eliade pledeazX infavoarea iurnalului care (p. 10). Afirmatii iustificate ln sine, dar care nu-l satisfacpe deplin, de vreme ce, ln continuare, ll vom vedea parculgind texte similareclintre cele mai notorii (iurnale de Charles du Bos, Andrd Gide, Ramuz, JulienGreen, Paul Rdgnier, .peste ani, Etnest Jiinger), reflectind asupra diverselor< tehnici > posibile. E o adevXratl < pasiune pentru iutnale intime )>- cumgi-o definesie el insugi (p. 35). Parcurgind < pe o bancX, in plin soare >>, inJardin du-Luxembouig,-Extraits d'un journal de Charles du Bos, Eliade searatH lntelegXtor cu foimula acestuia, foarte elaboratl, dar preferin;a sa mergeln altX parti, o M5rturisesc cX prefer totuqi lurnalele in care abundi notaliiteinsignifiante, relatarea rrnei vizite banale,'dificultX;ile, visele, iluziile- ceeace l-nseamnX cX autorul lsi scrie Jurnalul 1i penlru sine insuSi > (p. 11). PreferinlXsubliniatl, peste un an, in cuvinte lncl mai categorice:Ittu*. El;*ll-, . ", Go,tl"i^-l 1173www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{,9.f ,, {^|ulien Green, de pildX, este intotdeauna pasionant, chiar itunci cind noteazlamXnunte insignifiante. El este < fXcut )> penru acest mod de a smie [...]ghicegti (la el, n.n.) mai cu seamX nevoia- de a salva timpul concrer, acestemomente ireversibile ale amurgurilor, ale umbrelor evanesiente lncXrcate tlerevelapii > (pp. 35-36).Mircea Eliade nu este un pailizan al confesiunii totale, almXrturisirii desine < nemiloase r> ln iurnal. El ^o declarX, dealtfel, fdrd ezitaref* Nu am simlit,proa_pe niciodatX nevoia de a mX pe deantregulhtr'o paginX iejurnal >.(p. 5Z)IO asemenea confesiune totalI rXmine fo"arte problem"aticX 9iinteresul ei e cEndi;ionat de sensul ei moral, mai general. Rblul Jurnaluhiitrebue cXutat ln altX parte, in lixarea (deci in salvarea) unor , din curgerea neiertXtoare a orelor. Fragmente de timp concret(.calificativ bogat ln sensuri, aici) adicX: < imagini, situagii sau ginduri >.De_aceea, Mircea Eliade face o netl distinc;ie lntre -deci rezultat al unei ,nu.e ituborXri j > (p. 201).Astfel stlnd lucurile, pare evident cX un asemenea text nu poate fi decAtfragmentar (fragmente, extrase, firimituri...). Spre melancolia unui cititor mailacom gi, negregit, mai indiscret, Mircea Eliade care mXrturisegte a gine,cu inevitabile intermiten;e, un jurnal de zi lncl - din adolescenlX, rinele pXrlidin acestea au fost utilizate in romane de tinerege, altele s'au pierdut ln vAltoareaunei viegi de p_eregrin e hotXrit sX interzicl publicarea integrali a lntreguluimaterial sctis. Deci2ie pe - care o putem, sentimental, regreta, dai ln care admirXmconsecvenla cu sine lnsugi a autorului.. DacX,se poate spune ceva ,,ru, J.rOr. jurnalul de zi este cH, penru ainteresa, el trebue sH aparlinX unei personalitili ce se exprimX puterniC (ln aceltext, gi nu neaplrat ln viafa socialtr; existil caiete intime ale unor mari lnsinguralicare.s'au.rostit, in lntregime sau ln primul rAnd, ln acele paginili..rl9 -se dovedesc de un mari interes, nu-doar psihologic). Mircia-EliadelndepJinegte toate condiliile ideale pentru ca mxrturialui sI iasioneze Ia lecturd:e mai lntli un mare scriitor, dinfre cei mai originali gi niai solizi din cd;i acunoscut literatura romlnl ln acest secol- 9i ui prozator pe care occideitulnu-l cunoagte lncX aga cum s'ar cuveni, < partea ^scufundail >> a operei salenarative lntlrziind sI apatx la suprafala unor Iimbi de largH circutat'ie. Eliademai este gi-un spirit director in cercetarea gtiinlificH a iestrei'de'culturx apopoarelor dinafara sferei occidentale tradilionile; ifidarea pe care e! a lansat-ocu doux gi chiar trei deccnii ln urmx, nu ne pare ia lndemlna multora. Distinsulprofesor de istotia religiilor n'a ezitat sx aiuze de prouincialiszr spiritul occidental,.tsturnilnd,.spectacu.losgi profuld totodatx, teimenii! Astfel, ia rnceputullui 196), continulnd o discufie- cu Tom Akizer, el noteazx, refetindu-le lart,r.lna L "fih&r.j)sunt occidentali. Ceea-Te'inseamnx cx ei atr'abotdat probleme gi oize propriispiritualitX;ii occidentale moderne. In ceea ce mX privigte, eu gihdesc .X a.ist"orizonturi culturale sunt ( provinciale > [...J Eu lncerc sd desciid occidentalilorferes[e spre alte lumi -i:hiar dacl unele dinfte aceste lumi s'au nXruit acumvfeo zece mii de ani. < Dialogul > meu are alli interlocutori decit cei ai luiFreud sau James foyce: eu lnierc sH lngeleg un vdnXror din Paleolitic, pe unyoghin. sau p{ un faman,. pe un ;Xran din Indonezia, pe Africani, etc., gi sXcomunic cu fiecare D.b. 414).Cititorul va fffiai pulin atras de coabitarea intru acelagi spirit a douXentitXli diferite, greu de conciliat: scriitorrrl gi omul de gtiiniX. 'E pasionantsX utm5regti de-alungul anilor evolulia ficclruia, pasul sigur. din ce in ce maiautotitar al savantului de reputalie mondialX, zbaterile -gi implinirile romancierulrri.Acesta din urmX nu privegte cu nepXsare succesele ^reputatului sXucomplement gtiinlific, iurnrlul abundX ln lntrebXri gi indoieli, Mircca Eliadelqi pune nu odatX problema dactr opera sa narativX nu a fost saoificatl pewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-r H Jir^l- -- F,+"'fn. Sr", incapahil cle a exista simultan ln doul universuri spiri'tuale: titeratulk*rj"iifiiill""e"rre'ii.i""., ,.r'JunJ.r.ntotd: nu pot sH mXmentin concomitent t'"'J qi ln vis' in ioc' De'l;;;" i" o fat literatrrrX >' rnHresXiesc intr'un.it,ni'"ri tt' il i"nu"sc.oniric deoarece el ate o alth struc'trrix temooratx si d"o^"Ji; ;#il;ii;"'ntt" tu- peisonagiilt sunt de naturxi-rnin^t{ si nu criticX > (P' 116)'-Aceste rinduri a"")Ix ii'i'NottU'it 1949' Exact cu un an' mai tfirziu'tensiunea dintre dorinlaT.", ,.ri. p*rx Ei scrvitutile unci extraordinare carierestiintifice devine anevo.":t s;ilti;; ft;; ; inJu"tx qi astfel va ttxi"''ifiiii;t:';;,;;";il,;;;p; u'i d"'niu dtrpx cerxlalt!):'n,;#* - * *-i[[oru. Iowa luni [...]. rmi lmi vot r."^1 Il plerout ",{JTiq{#i{:i{,:#!;ill,luirrL Jurruxrii,^l-n.r.ri.itete mele cXrliIilltl* * .if,,' i T:'Ji,f i,\.,, -',1l, l t',o'."';;" :; ;'i ;;ii ; ;i' p D; ;a'hin'am mutat in ,u. a"'l^'t;;: il.,nt.'' intt'-d"""Yi:t""::"'".i,it3'il,1Xi5l"illi[:T,?i'il.']i'1'..f .i;,0';f i"iHi]yiiiir";].*ii:;Th;"ili'tllti"';;lii; fi il,-i;.x ,..,, i::l :::li'",.;*,0:l:'o:'ir;;;;;;;;p.,in*'o minu,:,e,il. a" crpetenieHifl"i:;;il[?rl".1X'i".",x-"ix consa.cru "..r,'Ji""'.uiilr..qi mai intfii tomanlrlur' ti'*x ri' attaiat.*nrttinit' i'uiii 9i articole > (p' 1:]5)'*i : T " Tx,,o Tf ' llihd i,* f-r'm :; ; i"* :il'"'% % ;ff'"f' I.,"iiterar cu Georges Bernanos:;#l[Iui ""tit"nri"aiit"J"']t'ti"qm5,*kffi 'i"litt''X d'"';,I*I*il:,T"'H:;iT:JlT'"#;ff -*'ni"txAm fxcut-o penmu a ifrpun o noux de a-l ln;elege pe' bomo relisiorrr. o 1R"g"'J;;;T d inii^dt'xt', iiod"tlit sa ";'lffromanescx s'a lntre'rupt de atilia ani,"'l';;'':;;inl''at"to'i'frtfx'Jt aserliunea cI romanularfisin?urulgenliterarcarerXspundetalentuluiluiMirceaEliade,$iastaln vreme' ce lmbogXlea'jitt*'*';'.^14 9u iele mai reprezentative nuvelecateva decenii');i pH;:'i;i" .aiE i ;,;;;;;;; tii'lti*'t"Am putea ,n,u,,'' lniX mult asupra acestrti asoect' intru atat lnfruntareadintre scriitorul qi.uuoni'i tu n"t boiattr'in sugestii' dramaticX'"tt'gi "oasionanr,. Viitorii ."rJii'xi"ri ,i .p.r'.i .fira.lii voi g,si in p-aginile lurnaluluiii unele prerioase t"di;;ii'ffi,r,i'";;.ii;;;;l '..'ti persona'iita;i complexe'irnele adevXrate profesiuni de credinld:{ U^ c^an'e' ot' u'Jnn t1 r1e/ut}"niLc-,iilsti*# ffi.iil'lt; ;fJ;qa'il' s'ar lnqcla grav E vorba de cu totul%ma"uu. e.vorba de o lume iarc lmi p^r, *ui")":ot\,'i^ii ,i, decit personagiiteii';";;;;;;iii" ",".r.''ip'-qrol" , ^-,,r .1. "riintxsi Ar fi totuqi . H .;;;;* cx lntre omul de gtiinll 9i scriitot, lntre"^,'"ii"ri.:":,,1-'Hil"#i#ri.:,;yJ#,11"'.:ff :,1,u,1iii'i1.,"""=',,,11r"*:;:.i,*i. .hi* d^.x uutoiuilti;Ax;;1''tlinalie spre aceasta 9i'opera de-'j-.[ffi IHJ;ttrTt,"ruii*i;il':'l'1"'i;1fi]i'1.':':t"ii;ii:tl#il;:'x'-',lr,?TlTlTx$#".ul;lt';,ru,Tl';':' j:'x'ffi ,:,',:'1lJ:;i ::"",U ;; " i.il,pi i'' a' p; ";;;;"; r i' .zq a lo i' *";f ,n :;i:;,';:##:;Efi.i. o .nor*x seie de a povesti' un fel deoroliferantX (ca ln < pTsltli''rt,'d;;ltit' >) are' ln definitiv' iolul de a coniutaexistenla ,x d":;'"T;;;i;;ii; i;'pt' ti'lt" lumilor'9i despre ce s'amai rntrmplat aupx ,...^,';; ;;;i;. rn..romune-li nuvele prin proectarea atitordestine individunle- ?t"'tait^ lumil --. ^'Jirii^ Jt inaiui'i 9i mullimi qi(catrecerea lor prin .1.. ;;;l:'"il.ii.pului,"'ri.-ii,oii.i ln < Noaptea desinziene]]"rr,x interpretare a nonstrx e plauzibilx' ne-o confinrmx o alttrtnsemnare ain 1u,no[,?[!l;;,;"i-;";'J""6rid;';'i;ieticaa lui Mircea Eliatle(pentru zona de ficliune a oPerel sate):{.ft-^.J q&}, n &,n^"{3'-3Dd."* t,i"o.-u'n,'u1it'nt' ('Jiti- inutotia literarH) imbogXleg'te Lumea' nici maiuniversurile i.uginurl"li,'",;i'rifiX'ir'"rX J..ai'putem fi pe planul Istotiei'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{,it !Faptul ci se petrece ceaa, cd se lntdnpll tot lelul de lucruri e tot atat desemnificativ penru destinul omului ca faptul de a trXi ln Istorie - sau de alncerca s'o modifici > (p, 443).Un alt motiv pbntru carc lurnalul lui Eliar! era-sortit 9Xp11o-9ezel-alecturH ll constituie lnsXsi situitia sa existen;ialI: selec;ia dela Gallimard,oe lAnel faptul cX este o adevXiatl < carte de inlelepciune >> (cum ln modinagi.tr"al a numit-o Claude Mauriac) gi un vast < zibaldone > al unui scriitotgi Il unui savant care se lngAnX pe pagini, Jarnalul de falX rXmine totodatlmXtturia unui mare cXrturar exilat.SX tinem seama di faptul cX modelul ideal de urmat'pe calea dureroasXa exilulii este pentru Miriea Eliade nu Ovidiu, ci Dante Alighieri' OpliuneplinX de lntelesuri. Nu cunoagtem in literatura modernX multe pagini de exiliare sil poail st, alXturi de cele in aare autorul < Noplii de Sinziene > mediteazlhlupra condi;iei deslXr[rii aiungdnd la o revela;ie bXrbXteascl exemplarX;r{ o Urcam lncet. tihnit si simteam tot mai nXvalnic ln sufletul meuaceasrl tsvelatie: de1eizarea esti o luirefl $i dureroasX probl ini;iatici menitXstr rie purific6, sX ne transfotme. fara lndepXrtatl, inaccesibill va fi ca unParadis unde ne vom intoatce spititual, adicX , ln tainfl, dat aevea.M'am glndit mult la Dante, la exilul s}u. E^fir[ nicio imp.ortanli dacl trupelten" ,ofi inapoia sau nu ln fara noastrX. > CXci,. spune. Eliade, existX. o.patrielxunricx, rJvelatX, pe care inigcXrile ln timp ale -destinelot.omenegti n'o potatinge: .(. Dr, insxgi'aceastil pairie- dar va ttebui ca noi .lngine s[ devenim,r..fi.n", lui Dante (nu, bine inleles, ca geniu, ca mXre;ie, d1,.9? situalierpi.itrrtXl. Cum ii scriam lui Vintil; Iioria,"pe Dante 9i nd pe Ovidiu, trebuesl - niJ - luXm drept model > (pp. 162-l$).^Amintir"a f,omlnier tntervrne ctrrect tn vtafa autotului, e sfAgietoare frecventaacestor intruziuni ale memoriei ln realitatea vielii sale. La fiecate pas,travlrsind un peisai din Franta, Italia, Statele Unite, Mexic, ,o asemflnare culocutile romAriegti 'ale tineri;ii izbucnegte;_ cXlXtorind cu 'autocarul spr:i{;y;;.o;i, frinir. cfimpuri acopetite de maci, Mircea Eliade trXegte impactula.rdtfr.ii:F ri brusc, m)l trezesc, migcat, ca 9i cum ?l ieli dintr'un vis, cXcia-, . , iacestea sunt Delsatete copilXriei ' mel!, i.eXsisc cerul 9i clmpia tomineascX,i;;i;; o'ar,*-mii mrtt'pinX Ia ."'puritt munca, eri'di1ia mX-ocrotesc denoltrtii, pXmdntului 9i vilz.duhului de iare am fost rupt > (p' 108)'.[i^ fr-{ r }^ nr.r- i1.1ie-j1g4i'6Ar ;u lmi aduc aminie neconienit de Carpa;i,de Bucegii vacanlelor mele E varX r,,fTlnXrul alpinist de odinioarX.pentru.rr. ruifi din munlii Romfiniei nu ma]'aveau-secrite, revine ln pagini, pesteani gi airi. Grupul'de adolescenli surprins de cXderea noplii, .peo coast;abruptl, decide 'sil doarmil in situ; pintru mai multX siguranlX, txielii se,n.oi"rril de arbori, cu centurile, -sI ca nu alunece in ptXpastie, in vr':meaL I , 4€'-':-----.li,,,,-4I&,#-)lncX adflnc'somnului.-f< Nu stiu cum am putut adotmi. Dat am dormit 9iM'am meEit sore'miezul noptii. mi-aduc aminte, 9i am 11esXtit zXrind foarteaproape de mine, la clliva nieiri ln prXpastie, un colier- de pietre pielioase,v'.rri'fi albe. Mi-au tfebuit cdteva secunde pentru a lnlelege iH.etau luminiteorasului Cflmoina. situat la cflteva zeci de kilometti, ln vale >> (pp. 366-367\'J n"ie mi-am ^amintit de acest epizod dupX patruzeci de anQ, se lntreabX-Lautorul, Ia capXtul unei curate pagini de iiteritutX. PentruiX.fara rXegte lnfibra cea mai'intimx a fiinlei saie, cum ln pulini alli Rom?ni din acest veac.E olin de lntelesuri si profund ssuduitor un din iarnalui' l9J! autorul, bXn,rindr-se l*n pragul extincgiei ln urma un-ei interv!:n1iichiruriiiale, viseazi cu ochii deschiti 6 fantastiix qi lrltfl cxlHtorie. E unfel de"replicX Ia cunoscutul epizod istoric al izgonitii lu-i BXlcescu, muribund,aiuns cu'vaporul Ia Galati,'din exil, gi ne.acceptat ?n latX de autoritXti.Mircea Eliadl parafrazeazil'parcl una din < Noplile >> lui l'{acecionski, ln carepoetul asistl cu ironie tflioisil la propria inniormAntare. Ceea ce oferX lnsXblird. 1r paginile n4-TG ale lurnaiulii sXu e un text de o densitate originall,neobi$nuiix,"cu deschiderea unor perspective ce nu se_vor doar geografice.E nirele ais al exilatului, care nu-gi poate redobAndi Jata nici prin moarte.CilXtoria prin levitalie a sicriului, de-alu-ngul_ un-ui lnreg continent, are cevamacabru, ierutant-ironic 5i imptesionant dincolo de otice cuvinte:de acest< Mi-ar mebui pagini ln git pentru a descrie senzatia PlvocatX, mullimea"care uimxiea din ochi, pe sttxzile-.Parisului, sioiulplanlnd deasuprd casolor; maginile, camioanele cinematografiei sau ale radiowww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ului, helicoptetele care ll lnsotreau ln vreme ce el se indenXrta de capitalil.Ziarcle de ieartr indicau localitXlile pe cate Ie survola. iar ediliile se succedaucu ultimele fotografii. Sioiul se apropia de Alpi. El zbtrra acum la marealtitudine. ln pofida rafalelor de vlnt, nici florile gi nici steagurile nu miqcau.Nimeni nu putea ghici ln ce patte se lndrepta. > Sioiul zboarX pe deasupraItaliei, MXrii Adriatice, Iuqoslaviei, pXtrunde ln Bulgaria si rXmAne suspendatln vXzduh deasupta malului drept al DunXrii, ln fala Oltenilei, vreme decAteva zile. Odatl obtinutX, prin Crucea Roqie, asiguratea cX el nu va fi disttus,lenta cXlXtorie oniricX lqi urmeazX cursul spre linta dotitX, Bucureqti. $i lnacest moment visul lncepe sX-gi limpezeascl sensul: ., Il urmasem pAnX aicifXrI nicio piedicl peste hunli, mXrl 9i orage. Dar de data asta a tiebuit sXrenunl. RXmas pe malul bulglresc al DunXrii, ll priveam ctlm se lndepirteazipini c6nd pieri cu dcsXvArgire > (p. 235).Aceastl rupere pe totdeauna, ireparabilX, este trXitX cu intensitate diferitXprin ani, rHminAnd mereu prezentl. In Ianuarie 195J, ln vreme ce lucra Ia< Noaptea de Sinziene > cu lncordare, Eliade noteaz\ ln Jurnal:uneori atat de trist, atat de desnldXjduit incit mI intreb cate mai este lnchi't*elesul acestui semn. Epizoadele la care lucrez acum sunt foarte,tristedai va fi oare acesta singurul motiv? IvIX gindesc tot timpul Ia -farI, la ai mei.Nu mai am vegti de acolo de multX vreme. MH.lngrozegte ideea de ce va fiputut sX se lntimple. Totul a rlmas acolo: tineielea mea, ,trecutu!me-u,iamilia, prietenii. Tbt ce am fXcut sau nu am fXcut, hAttiile hhttiile adolescenlei mele,manuscriiele, soisorile dela atilia prieteni care _nu sunt, cXr;ile mele;-m_aidosarele cu primele mele articole din vremea liceului sau a Univetsitllii,absolut tot. Aici ln >, degi legendar, este mai >decAt oragul pe care l-am strXbltut, pentru ultima oarX, ln August 1942>> (p.283).Dintre opiniile politice ce pot fi inrevxzute ln paginile acestor Fragnentede larnal meritX sX fie subliniatl convingerea lui Eliade cI singura activitatgeficace la indemina exilului (sau a unei pdrli a lui, cel pu;iir) rlmine aceeade a. lace culturd, ca gest politic:{ ,.i: 1*{**::*a*:::x-'*- tr+j;JQggaiagi,adversarul nu se mai preocupl decfit de < elite > care, pennu opoli;ie bine organizatl, au avantajul de a putea fi destul de lesne suprimate.In consecinll, azi > este singura politicX eficace la lndeminaexilalilot. Poziliile madigionale s'au rXsturnat: nu politicienii sunt aceia carese aflX ln centrul conmet al istoriei, ci savanlii, 'elitele intelectuale'> (p. 10)).{Ideea e seducXtoare dar discutabill, ptea

,w){,, /(o; *,*f"tnq L n"1." jr*."al cercetXrilor mele chiar ln momentul clnd studiam, in Italia, RenagtereailalianX. Intr'un fel, aq putea chiar sI afirm cI penru tanXrul cate eram, orientalismulnu era decit o nouX versiune a Renagterii, descopetirea de noi izvoare,gi lntoarcerea la izvoare pXrXsite, uitate [...] Poate cX lnlelesesem deasemenea,fXrX sX-mi dau seama de asta cu limpezime, adevdrata lecfie a Renagterii:ldrgirea orizonfului cultural 9i recotrsiderarea stXrii omului lntr'o perspectivXmai vastll. >- irt rbordarea acestui aspect al personalitXlii sale aga cum este el reflectatli lirnat e bine sX ilXturHri douX eleinente distincte: < datul > funda--mental'al rodniciei, - cunoscut lncl din anii antebelici,.gi cate.l-a- lmpins.petdnXrul romancier. iurnalist si savant sX-$i uluiascX confra;ii cu'utiaga sa desfX.rtateintelectualf (G. Ciliinescu ment{oneazil acest lucn-! !n Istc'ria sa, lililnmodui sXu d,e'eficncitatea Iui Mircea Eliade); ln aldoilea ",inana"-r. rlnd ttebue finut seama dc elementul t.inp:. Eliade trilegte .necontenito adevlratE panicl h vremii ce poate fi neutilizatx, ce se.poate.cheltui {irxiolos lntelectiral. Ajuns la 38 de^ani la un. prag.du-reros al -vielii,clnd totulirebue luat dela capHt, cind plnX 9i trecutul ie_ pierde lent, el se.simte obligatsil munceascX Deste fire. ln ionditii adesea nelinigtitoare. In acei ani de nouin..prt, prin i947, el irlegte o aiternanlX chinuiioare de sentimente, privindi^ t'*,1", t .ar,*z fi ia7,-vazL Un"o.i uedeam lnaintea mea proecte nenumXtatede oDere De care urma sil.I! creez, 9i petspective lnsuflelitoare, alteori eqecuriIia;Irrir.1 t";J;s;; ceea ce n, idrrir*,'ree^ ce ttu trdise-rn.in accati dois.prg;;eci";;i';il;'r;X-A;.;;it n*iz1', mI apuca cel.pulin.odatl in fiecare zi' $idinir'odrtX mI pomeneam puttat lntr'un cu totul ali > unde cei patru'i..i'a?l"i p.'.ri.-i nu.rir, (27 Octombrie 1949);

(Dcare slotifica tr[sxturile celui ce i s'a devotat cu atlta dXruire cteatoafe' a$a:H fiili'e ,ii, f,i,,,r*iri iia^". .tlp.,iJXranului ln soarele llalt.al verii'i}"'ri'"',".ir.o,,"ff h;#tJ; ;;;;a=;'ii'i;'ie >, atit de la locul ei' deIrrc,*X, i,, y,ayaa t W"!-,-f,, 6ffir^r1,.iJ L, U lt^;,la/"bf, t^\1h'(Institutului Oriental, am trflit pe nealteptats-exnerienta iluratei vietii mele'Mi_e cu neputinlx ,x ger.r. .r"fi,i;!r.l;il. plir sinigit dintr'odatI nu maibxtr6n. ci exmaordina. d;;d;iJi a. ptir; dilatat adunand ln mine, concoffiilill-$r::iffi;il^i,iJirr,"ii l.l pdrtr[h.r, cel parizian,_ei amintirile copiiiii.i'lr'raor.r..in1.i*.i;-t;.[t"G;9 d ti iy'ie fi cXplfat o nouX dimen-;;,,* I;;-t"fr;;i;. t..'f U;-i,.,ni Jo"niu lXunttic unde nu pxrundeaml[r'illix"i*J;d;'i;;#;,*"r"....a; sI retriiesc cutare - sau cutare evenin,"*ilf*i-r.-a.rrEtui. i" i"ii.gi*e: il_vid dela un caplt la cel5lalt.gi, totoiria.f. 'ri.*in-,;. S.;i;.;;-;?"ni.. Virlr omeneascil istoricl, dobAndegteb*rt t"nt 9i inleles. Optimism > (p' 354)'(43+I )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Q9HANIBAL*Intitullndu-Ei rnarea sa culegere depoeme in mod eiudat 9i tulburitor: Hanibal,Eugen Jebeleanu Propune citirtorulrui multiple semnificafii.Nu doar ale poeziei respective, ci, tinzindmult mai sus, mai cuprinz6tor, la o intenpretane atreceriit poetului, a omului in genere, prin teritoriulvietii :Nirneni n'avea, ceea ce el avea :superba lui trufiegi elefanfiirgi labe'le lor sf5rimind vertebrelearestor AIPi a'lbiti de sPairnd'Cilca, de-abia sd se audd, peste stlncigi s'auzea in lun5, 9irrimeni nu mai vdzttse trirnbilelede piatrd ondulindE ale acesrtor fiare'$i n-au invins.5e|,u,!ia cea mai comodE de infelegere a,poeziei este,firegte, gi cea mai nesatisfdc6toare : ndv5litoml, orirttde curnplit lh infdti;rare 9i in gesturi, este sortit infringerii.Pe aceast5 linie nu se poate ajunge preadeparrte. IatA $i o nuantd in plus : ndrvdlitorul nupoate invinge pentm cd efortul lui, de proportiiinfricog5toare, e unul destructiv, el se ridic6 impqtriraurnei ordini de erealie, cea romand, rdmrasd latemeliile lurnii moderne. Deci, indirect, supremaliaperpetud a spiritului creator in lurpta cu eel de sensoontrar.N,. e rutui' arf*af,io)("lna poettrl contemtporan lucreazd ,,prin ricoqeu*,atentia lectomrln-ri cu elemente de abatere de-efinindla gindnrl fundam,ental. In acest teribil Hanibol, teprodusde noi, Etlgen Jebelmnu insistd in a ne fixaprivirile astlpra elefantilor anna surprizd, cu-electe eataStrpfale asupra inarni'cului, principal att inmina gemerralu:lui oartaginez 'porTrit in indelungeta saoam,panie. Dar, gi si ne ierte poetul pentru in'voluntarafrivolitate a propozitiei care urtneazl : nu des--'Eugen Jebeleanu Honibal, Ed. Cartea RomAneascd' 1972'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

pre elefantt "t-* ":f:" traditionale, Pieea*easta ar'^1n- r""p*t,t ry"',"1:fi[;;': ,,Ellfa,,tii l'ui Hanini.-*tichiar si s--;'- o vorLra apdaPe nt*""t.|,".*i;,agar11t.1-;J*1"'fu*in"' at*t'u}'-!l"i"i -T. ;;;; lor sfarnra'"1*f^.],-* nemaivSarte^,=t"l; T""*t:, t1fl*.ffi#; i-".',uPeta''tT::.lirt["tt" uu o*"1"o}],# r"." u" tupti are rosi*t"p.idrii astr'pra **'::,*,rrnodern de poezieturi mai ad'lrrci' Pe care rnot'cititorul+#', ;"',ffi ':'""H:1il,*-,?'ill* -Tx#u-.il*a**$rH1-'ffi;;;" o,*"."u;;.irro ,p"'" t, l; ,?Tn IiX;'poeziei! cind,.Tl#;.r ie opreq';fft l; :H"-*"'trl S fm**;*i": "'l',II.i.l- care are pcitm€B '*'1^l*, rpoemi 911 lllll:H:ir[* n*xi:x;x" ;*"",is:i"ll]'f,i"u'"""-''* "".1"}h1*"r"""a razele itut"- ,'^dbal pentru u *.;i*t-.**l*ffisiu' E trn ntlfunrProsPSt6m*****##:l*iig"$i#ffrazboi *E"kl'ffi f*'il'iil,l*!ffi ,*l'#;E'#51'"f#"XJ;:lT[ffi'$*tl'ii*#lde 12 ani (draca 11:-"-tT:,*;ceie din urrn6 infri*' l;1#q-#r*i*$ft:i##;;tiu"'i' P'*JurnJ firesc la real*.*",,;;1:^1li;$:"ffffi?T'#iffi"ili"#::# ffih ,l'*""'**a]ti5;*il il*pio,, Pr"a"*,'* T;,1:?*,""';fi iit ;d uii *:S, #'1": ""'latunci'lH;ift; -"ud" jd"'^ ^'m suoerb6 reprezentare:illST.,r?J fi: P.,TII =::;.-""; ii eieranlii tuir ieu,"r'i{ "-^"'f.1i:'tl,liT ffiil * :,:l::ful oh -H-anibarrL"r"u"lr-Jr*r",,rHii'?i,:l:#:Tllltffi:line t' l'"'i'"'=*"iu rr" t".Pentru er u Dr':'-: oi aicir: : _ :": [:"'ffi;ii "in g' ori -poate cadea, dar tt :l:'.,ilX;i", "aoorn" (Nloartea'toare c6 nnr aia au star Iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

in interpretare mult simpiificat5) lt::do' conformcunoscutului uateiol*uli" t'o::-:];r;datd un raz'-boi. E frascinanti Ei'du'ata de aproape doud decentra marii campanii -'-.ti'om"'" : aprolpe o uiatd' de orlt'';; -;"socotiti in partea maturitate viril6'$i Hanibal""" il-'r'l"i' 1ln3 u'i:"i victorii' lo eltoata sau parte din-mareocasd. De unde g;;;;; -ilt'marea campanie d:dj irnpresionant"'- ' "lg".r a" alienar e ... s; :;*"rs ?,,i1;,]'. itl", ",qibuie sl cucereif,l' :t' "":':::,i1ia tot ,,acas6(c, in;;;" fi in-frinta Pe terenul ei' crspaliul vielii' . re interpret6ri poate fi considerati."TTtu"it"t"l:nil;;:-'inovats^ de ra habitudinirecoment*trrri ii"Jt' ct*": l:*u "u pareurgereaatentS u""ii'*it'i l'ustific6' in cea mai mare;:ir,:x1'ffiilT,ilTiir": ;'ffi ;.ffi til,"i"I*-a" vladimir Streinu intr-un^iiioi*nt' car: potriveEte aciualeitrePte u'i"" iJ'*g"" i"oelearru' \'Ioartea fiin-1964 Ia Surisul:e"lei care insemna perr-tru :t lt""-""^:chi'valeazdsufleteqtecu insfui piii'"t lui' Ceea ce a supravieluit edoar tensiunean'i"oi"' orientati spre amintire $rtotddatl"p'" C"tutu' Jebeleanu' este in literaturanoastrl t'"'f ai'i"lutii cintereli ai'absolutului' reali-*0,r, *i :::i.:il,,"1nrur fi*ilff p"Tlfi T[#"::'#;il;'Ji r"ta de cei ce o tulburd'lucru inved"rJ;;; ir"g,rl celei de a doua p,r!i a"uteg"tii - Parabole aui'le'Tr6ind in aceasti pus'tiitoare absen[6' poetul iqiT*W { ffi*jT:'L 1rrn^* oa'i ){.6rii Pieriteleri, cindtr6ite Prinuon{.t*f"t,il-tGdln Pragulcondeiul scrie Peveacuri de mariicelei mai tdioase dezopagind'veehi ginduri'stiEiali din iubire' cui*diih*,fr*ffi;*-{sssde.s=gDff"t* *"trforei : t#il"t"-f" asemuiL' indirect' uneiHffi;;;;;t;;* t'*-"'i"a de incord'area pindei ;dar in cit de pu!it'" Pentm cel rdmas'"utinte!"'timPul:. nu mai arenici o culoare' 9i euwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

IDin vdzd'utr, cu el, fErI tine'(td'rd')PoEbr:I se vede Pe sine insu;i :inconjunat de 'atitea umbreeare toate stau ctr fa,ta intoarsEori cu o fat5 de aer care se tot surpS'(Mai bine)Puncbul cel mai afund al dezolSrii ne pare a sesitua in gindurile intunecate din Impntmutato*iefii :Sunt imiprurnutat Vieliide citre rnoarte.Vlzduihurl mE leagdndintr-o lurne de fleceri qi furn.Rostul tragic al cetrtri ce se defineEie astfel estdsimilar flr osinda lui Sisif :Si despart apa de fl5ceriou miinile mele. imiprtnrrtrtate.I,ntr.un 'poem ceva mai intins, Tors, Eugen Jebeleanuigi rezurnd zguduitor statul existenfial de du,pdmarea pierdere :SE spun ,,btlni zil;a6, s'aritci sinrt o smnce ten'ace cu braF,eare surporti orice.Arya e cuviineios.Floarfe bine.Cu noaptea'n mine, goptesc ,,buni ziua(.Inliia secfiune a voluu'nului Hanibal, intitulati,,Rinrl pe obraz*, trim'ite gindtll la Petraraa, Ia soneteleEi eanfonele ,,in moartea madonnei Laurac'Firegte, alta este rostirea poeticS, stilizatd qi armonioasi(condorm poetiaelor urrnaie 9i in mrurlte privintedepisite de autorul din Trecento) la Petrarca'aspr5, reftrzind podoabele ce-i impiedtci mesajul deesenfiaiitrate, Ia poetul modern. Trecerea din vialdeste pentru Eugen Jebeleanu ,,firescr:l nefiresc)iitlul unei amare poezii, a nega aceastd disparifiei se fmr€ necesar :Nu,ered in adevdnul omul'ui trdindcltiar gi un seml, Ei-apoi dispdrdnd.Absurd,u-l vid, ins6 nu cred in el.(Aga vorbea Arghezi, intr-o mihnitd poemd de bifrinele,mirindru-se odatd cu copiii : ,,eum ar pierideodat5 un veac de orn intreg(...) Concentrarea existen{ialiinvincibilS nu se poate realiza, fiecare dintrenoi sintem ,,mind spartds cr-r propria n'oastrd viati :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e)Nu sintefi lntelepte, degete,nru qti{i sE vi uniti,sd fiti un cui,b care Pdvtreazlfoi, pisdri $i eirrteri asounseChiar strinse tare, inel mai lisatisilabe de lum'inI intre voi,prin oare se streeoardtiparii fulgeritoa.rei mele vieli.Winn spartd.)Prin loorrile pe unde dragostea al,nrdelung revenind in mern'oriaJo;,q^n L L^Ilrt'"'L; *"fi P' v'ot'I;Afii-viffilietrecut cindva,verzuIui, azi:s-o mai cupri'nd[ 9i pe aceea lacGFe gin'dul bdrbatului se poartd mereu! ea trebuie sdfie in preajma l,ui, evanescentd, de vreme ce :N* t t ct t*t ,n "Jn ' fo.to"^J'. d Yna vr\.r4-.-r^tinri L"r^l- , (# 'l' r"^Ji'n"'.Sint vasul de p[rnint ; ce1 ce pdstreazEsdnutul imintirilor; am toartepe care le susfine braful t6umult mai puternic azi decit odat['(Da Si nu)lfneon, rviala poetului este inJiorat5 de atingereainfinit delicatd a unei ,,pireri( cE iubiLa e in preajmd'bdnuiala cd ea, inkat6 in ritmurile 'de necuprins a1ecigtig[ numai PrinUniversr-rlui, in ubicuitatea ce semoarte, ar Putea fi al5turi :lns5 mi-e teamS sE n'u fiigi'n'acest ultim fltrturece-Ei las5 PoIenuI lunatecsErutindu-mi obrazul.E in aceste versuri o imagine asuqi, polenul p5relnie al aripii deintens amEgitoarea Prezen!5.E fireasc5 intr-o carte aJlati subinvocarea propriei extincfii, vizut5graritate in latd. anrn:IatE cum mE aProPiude ceea ce tuturor li-este groazdfdrd sE trem'ur de nimicca o raz6 care surdde"*fJU-r,"_fluture sugerindsemnul mihniriicu imPlcare 9iAm ounoscut aProaPe tot ceea cewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

vyneputinla noastri Poate cunoaste.Am cAtivra prieteni trrde altd dati nuputeai zbura nirci cu gAnrdulAcesta este pdmintul la urrna urmeigi dincolo de urmi un abur de stelePulbere- pipaiti cu degetele pulberiimdsurat5'n cAntarele vdntuluiSdrm'anii oameni vArAti in plmint-gi fericitele frrunze ce mor sus in aer"'Gindul poetului se intoarce iar 9i iar la ,,sdrmaniioameni virili in pdmint(, cu nesfirqitd compasiune'cu tenacitatea memoriei, Ei, adesea, revoltat' InSchimbarea crucii intilnim o crudd comparafie :Trebuie, vai, tatd, sd vd fixdm pe voi morfii,ca pe nigte fluturi.Alffei,ne pdr5siti de tot'Din exasperarea. durerii se na5te impulsul gestuiuirealizat de Orfeu in rnit. Este ;migcarea din poemulHotdrire, uqul din cele mai zgr:rduitoare din cite ascris vreodatd Eugen Jebeleffi)'*ge motivul liric alatotputerniciei I'ubirii peste moarte' Il retranscriemin intregime :Acu,m, te voi luadar nu cu blindefe, de-acolo unde eqtiqi unde stai ascuns5 (aseunsd prinProPria ta voin!5 intunecatd sauprin geometrica,nepesS,toar€la voinld a Pietrei-mi feresc sd-i spun altfel-),aoum te voi }ua gi te v'oi ducein irnperioasa inaintare a lurniniiTe vroi lua gi te voi durede actlo unde eqtipitirtd sau relinu'td de altii, de Alta,de Inalta, de Ad0nru, de c'ea mainauti dintre Nev5zu,teAcurn, te vo'i lu,a Ei te voi zrnu'lgenepSsitor de impotrivirea pietrei,rizind de crinii trirrnrbi[elor cereqti,de toba lunii vdlurind uitareape crare norii-qi trec degeLele hipnotice.Artrrn, te voi lua 9i te voi zmulgedin nePdsarea Pietrei, din acelloc al dinilolvirnttilui$i a ceea ce nimeni nu Poatesd inleleagiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Aoum, ie voi zrrmlge din acel loe(nu rrreau s6-l nn:rnesc)te voi sP6la ou mfiinile mele9i te voi re{Punein irnperioasa inaintare a iurninii'Dar prea multe prfieri se irnrpotriv'esc 'acestei miE-insiqi cea dusl im-c6ri, srnulgerea nu " ""-*tf*i'pfota ,aif'"6 netulbur'at5 :Cnescuseri ierLmrile ilnci o dat6'Mlam dus s'o deqtePt'- usa-ma];;';;;' Ias6-md s6 mai dorrnPu!in." - st'a rugat'IV['iam drus sd mai aqtePt un an dinPuiinii mei anl' un aniin nestrirqitii'--ei ani"' -'-:(orbd ProasPdtd)Treburie sd ex'iste, totuEi' aI intilnirii:-li.,*L ia'"""1 mirii' unde rev'e-peste moartu' titil' o"r 'li tot$ata irnagirnar' iaracela este;;;;;"fl'*;"';""tPoslbila si nreascd :""'9i te-4 oonduce spre inirna valurilor'Nu tdaS il*b' t jnit*q't"' u'nde suntem ?Ai EoPt'i' sin'gurd' iubito :Aici este Marea.(Eternitote)s6 observirn insi ambignritaiea revederii -cu mareincircitr:rd po"tl"a - : pe cea redobinditi poetul arconduce-o"unlu*ii* tritlrilor*' c€ea c€ echivaleazaor propria sa pierdere tT lalyl--Pi"""" ^-ntd mai limrPede inaI cirei in{eles t: 'TFtoorea"o"n'Il=l ;;;;'du"trd cintare a continuit^6tiiVielii :Chi,P rohmd, aPleacd-lt[Ju *aou'I acest;a' Am ":::L"1"nevoreIa -a oglindesc in ochii t6ig*-id"i'*i*t atrii de fericire'N,o si stau prrea mtrtlc, ci cltre Mtareo *a-*U indrePt aProaPe sing'ur'ci tirindu-mi urnbra luntrei strimtS'ii#.rlJ ma *'oi oRri' Aste-apta'Ma"i Priveqte

(.9a omului gi a firii :Cici totul trebuie trdit qi trebuieflcut sE trdiascd 9i fdrd sfirqi'tsl fie.Putere a su{erinlei, sceptre de flori ale soareluifintini ficind sd izbucneascE lurninadin gurile incremenite ale absenle,- ,ruru oprire)(wz)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t!g)MEMOBIA POARTA UN NUNTE',,Joeul cu moartea,, nu este cea mai bunS carte a iui Zahariastancu. In-comp""a!ie cu Desculfi qi Pddurea nebuni, de pildd, acest volumde proporfii rehuse prezint[ inferioritfiti firegti. Joeul mr rnoartea este,in schimb,'una din cele mai atrhgdtoare ale autorului. Se citeqte"a.1ile,,ca pe "pe" cu pasiune, Ei toate elementele naraliunii se suslin in intre-[in"""" iecturii. De unde Ei bdnuiala cd redactarea insdEi va fi fost descurtd intindere in timp, rod al unei inspiratii de poet, generoase.s-a vorbit, gi cu justele, despre caracterul picaresc al aeestui roman.Intr-adevar toatS structura sa, in cascada de intimplari, cu suiquri 9icoboriguri destinate eroilor aeum goi puEcd in- culmea disperarii, maifureolo in delicii erotice, ajungi - Ia o stare generald buna,, pinditS de noiprimejdii lumea insigi- din eare sint culese personajele, toate {,tn depiearesc. Debutul - naraliunii este o probl de stil picalesc, direct qi eficient:ll,Cazusemin plasa polifiei laolaltd cu alti coate goa1e. Mi tinuser[inchi$intr-un beci'intunecos. Nu md batuserS. Nu-mi luaser6 banii'Nu-mi luasera nici mdcar cutitul cu teacl de care eram obiEnuit s5 nu m6despart nieiodatd. Dupd trei zile gi trei nopti fuseserSm dali in seamanemlilor. . .(Acliunea cErfii este, aga eum se cuvine unui roman picaresc, un.felde eipeditie exisienfial6 in care pornesc destui qi se intorc prea putini,-anga5ili intr-un amuzant-trag1g 1be.cumoartea. Drumul e lung i1 f]p;;;;;ii" r strSbaiem Romaiid, serbia, Maggdonia,,Bulgaria, revenind inBuciiresti- deqi dureaza numai trei luni. Tragicql.acestei carti line depicareasc[, nu e irt nici un caz, cel din tragediile elasice. Aici avemde-a "*.i" face cu un trrgi" difuz, pinditor, unde bieli coate-go.ale se zbat"*n,"a rCtu"i"fuiasc6 "in condilii aspie 9i nu reu$ese, curdtds'',seExista Ei un personaj care nu poate ineSpea in- formula picaresca, de""""" piur".t1" lui nuanlit5 o adinceEte pinl la limitele ingdduite. de.gen'Acesta este ehiar oariej 1n Jocul cu' mnartea el are mai putin-de cineiip."r"""ani. Un asemenea erou sparge tiparele oric6rei formule pentrua, i"i;; "ttut.aratrri distinctive, eI nu aparfine in intregt"x li"i_yl"i?din-ce4ile lui Zaharia Stancu: Darie nu are inceput Ei nici sfirgit epic' et"i"u de'undeva, traverseaza cartea qi iqi continud destinul, practic inepui-* 45*, r,f,L, i^t"*Il 'x'{'l* "^h J-I*t@insdpi, incircat5 pini la refuz qi destdinuindu-se cu violentS, amdrdciune'urd. Nu numai conlinutul celoi povestite de Darie este amar, ins5Ei eli--berarea memoriei in confesiuni scrise e un aet de amtrrdciune qi violentE'De fapt, Darie nu are virste. Lucru firesc: eI nu poate avea virsttr'el ia doar'unele infdliE6ri, reprezentind etape ole memoriei. ln Jocul anmnartea aparenlele virstei de fixare epiei sint aproape convingltoare:aici eroul ir fi un biielandru maturizatlimpuriu, cu o experienfi ampl['dar posibil6, in urma clreia instinetul lui de conservare ia pr-oportii{9*sebife, cultura acumulate abia mai lmblinzindu-t Jirea de dul6u coltosce-Ei arat5 vegnic collii albi ca zipada, ln ap5rareif,,De oamenii din jur'de semenii mei, lnvS{asem sE md apdr, ca s5lb5ticitinile codrilor, de mic-Uneori mi aplram cu ascufigul vorbelor. cdrora Ie creEteam puterea tur-;i"e i" ele, ca in niqte bolovdnoase uleioare de piatrS, sucul aspru Eir** rt sudalmelor neruEilate: (.. .) Unei cdlcdturi pe picior, ii rlspundeamcu ruperea in bIt6i'a celui'ce mE cdlcase. Unei ociri, ii rdspundeaminsutit cu ocdri auzite, tinute minte, inflorite 9i in-groEate de mine, 9isd plesneascd'urechile celor ce auzeau. Md apdram cu glasul'iar ""i"-ia"Lr" cind aceasti apirare nu md mai slujea, md apdram cu pumnii Ei cumi apdiam cu picioarele. Dacd se intimpla si fiu culcat Ia"ior""j"f,* Zaharia Stancu: Jocul ctt noartea, E.P.L' 1966.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

odmint de unul mai zdravdn qi mai gre: ca mine, gi nu glseam alt mijioc5:'.T,lrlu, #^#;;;;i"i; i-;31,ri" d" deasuprea mea, boaqele. I Ieqdseam Si i ie ,tri.rg"L* i" -ipi ca intr-un cleqte de fier' in aceiaEi timppin6 la singe cu dintii mei mariii prindeam vinele A;ffi"i;i--ii"-*"j""*Ei ilui, de IuP Puiandrug.AcestaesteintregDariedinromanullacarenereferim.Toat6evo-Iulia lui in pagini, ',"?# ."i"Uii" -fi """i"tele lui sint conforme cu acestautoportret moral .i;;;; i"t' $i tot"qi nu e doar- atit! Dir' cind incind o miEcare u ".""i"i, "1 gina "p".id, te readuc in planul realititiilui celei mari: eI urtl irriir"hifarea *"r.roii"i necontenite., potenlat6 tocmaide faptul .a ei este activl. E i.mpresionant c5 o asemeneaproiecfie """ori--a.tuii" care este *L*oiiu numitd Darie' ia formd decarne qi singe, ." ""*"tttita "U,i"u"ta' Ei se l6neEte printre oamenivintului printre la'toatl ale lor' in dev,lmiEie' 9iffi;;i ;"-'$i -iii"ta" "fi;i:;J*i"!na diri ident itate a s a f und ame ntall'AI doiiea pu".o"'i-"I "iili " romanului' si unul dintre cele mai faseinantecreate vreodats d":l?ar:"* #;i;;t1;t. riinla lui se adun6 din smircurivariate, derutante,""lr"tii" intetectuaia-s" tusb acoperita in acest straniuindivid de vicii qi p-"1r;[itrne. Traiecloria lui in roman qi -cain viati nueste de loc simpls,t[#ffi^;i" il;;iitriui tip pindesc.dup6 fiecare gest'a scriitorulri in coilp,,,'erea acestui"to"''b'ipicazul Dipiomatuiui este interesani g1 neniru m_odalitatea singular[cum personajul se destii-impieund cu fratele s5unuie lui Darie, "I^ji""i";;;";";;";t"otoi'i"'Dick, a antrenat marea famllie lntr-o sinucidere eolectivi, cei doi urmindetc' sesi se impugte h'tiEi'is'"'-bar .i" vreme ce mama' -surorile'asfixiau cu mangal, cei doi ramineau-ieferi' nici gind sl se impuEte'beneficiind in continuare de intervenf,ia;; rude irezite de scandalul,din presa. ToatS ;;;;J"; este intere"I"ta, intre altele qi pentru ca estereal6. de mare ecou tur epocl'-emanunfe topioase q9! fi gdsite in masivelevolum" uI" i,ii t. 8"""1b, p, niiir"siii ae ana aata. Dipiomatul'asa cum este inchipuit in Jocul cu;;o;;"; este continuarea perfecta'fdri fisura, ",,"ri,i"iigtfii";;;J it;;;;-i" faimosul de presS''scandalr.or[a lui, in care o lohponenta prt*"r"gica se dovedeqte Ei extracliabucuregtearra, *ri'"i"r- in i.i"Uiti["tea limbajului: el iqi atragevictimele p" "orr"rti unde nici un punct de sprijin"""rriJ"" -i""i "f """iriluior,real nu se afatS Sil"t"f-; iiuzie Ei r"r"iiiria, A spune_c6 minte e putin:pur si simplu oiJi"*"I"r-r"i"-"itJeu semenii in mod Iucid"omunicareaIi..ia, uatinau-qi joc de creduli' -.cuplarea lui'"i, biii" i=iJ-plauzibila qi .graitoare. Puritatea dirzS demina cu savanta ticsloqie. cei doi ru'"i*t'atiagi unul de altul cu fatalitate,igi servese ;;i^;iili"-drep! ci.la -i"ir-o hime de violente Ei moarte'se detestd, a". iEi'Jirri;;;r""i: l,ugdt"." aintre ei este rezistenta qi scriitorul,uo,implifi;";i;i; irti"a-o-i. ttotut"I primeidiei' Fatalitateaistoric6 ii imbrinceEte "upa, inu*or"ilii ;""r';p;;-"utat"tt' un episoddefineqte de minune acest iaport compricat gi limpede totodatd:,,- D€ sa ;;i-h lrapaitie' I\{6 tirai qi pe mine'"" "r^lEti""i""*Tra- N-aveai d"tii dai druniul' Diplomljule'_ =a-*i Ti-at fi ;;;.;:.1-i,r-","" i,,aoial6 in privinta asta, Dar tu''ici'omd tineai de minl, nu te lineam errPe tines'Stranie solidaritate, rn care doi ;;;;i gata s5 se ucid6 unul pe altulformeaz6 o echiP5 de neinvins(1e69)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro,-1

C-**&t) ?ootrq'"ef.1i lY: d-*"',,n*#'trf*X*,*1n**1ffi liil*i;lir'i;ffi$,,I,i*ri,mtl"r$"':'1ts{,lTispre alte vize, spre i'-t' "*":::-."ro nersoane slnt, de fapt,t'['#.f*ffitl'][*'-{';$ii';,':--"'--,e'Hilr'i:troni luali din lumelo il'&**'*{t'i"m}tr-N,jd'.#}"*',Di., co^dt*\

c9Pe file, urme de nimic'.Amnrenta degetelor reci'Alii,uri, drojdia-n ibric.Ca milul unei oaze sect'lmbrdcate in haina impecabild a sonetelor filale' strdlucitorscandat., curirri.t."i;;tt l"' sint, tn felul lor specific'cu atit mai convingdtoare.Cind Virsil Ght";;fi"'iese din modul s5'u liric' texteleabund[ in f"acilitdfi q"i didacticism:5*l" t^1,1,0 | +J,r#WN,"ffi;W%mk^ffi;;*!5ffiffi;t'-iir*t"an"*")- ("rr",-^'Istoria, exemPlu-i viu- gi nlare-SG,";-; ttectii abia de o' Ielcaie'trrliete*i"t"t ei, un foc de Paie'botai,e ctt o cliP[ ln amnare'Vezu'em nesflrgire d-e rdzboaie'Ponoarele tn lung[ dectmare IAbia ttrziu un lan! in scuturarePuei frrf, de straie'Cu zbiri li il;h;iIntr-un Vers liber, poetul rigulos' se r[t5'ceqte' impiovi-,,rilt i.il* pur-stil de articlier:"ltota-'ioi,-lnILamariledineuriliricevomfibucurogisl'neaflEm'l'}ff :ltil,ffi 'Hr,"."1,f;i'liT'*5.t':*J'dT*H'*$;Tla, cer.fr.t&lC-,rt&F: ve' ""..vlu)nof,ff#l^?ffiuffi*"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

o retrosnectiv[ liricd, din seria binevenit[ce apare fi[airri"'lr'ri"".t""' "".punti" fata unui autor maipulin cunoscut;. aqa';; ; tn"li"a-ge ea il rasinilir acestorRdsunete, rmagrnea ii"i.[ * lui Sandu ftigara-Samurcas;;il;;"ihrtlnEoialr, a fi reluatd' qi precizatilG"t"r"l - pianist - obline cele mai imoortante rezultateloeticero t.*t.ie u;;;";;';;". ti1tt" iir versuri sen-ti-Hi[#i"" "i;;;"1" - 1; timpul"-executdrii unor piese' notorrt'Iat[ o sratioasl .ttJ ie Settecento' din porlelanun 9rg"t.fi""ii ('Pastorala, de Scarlatti):-ll )Oile: domoale Peruci PudratePe catifeaua de smarald a ltvezu'Ciobenig", in Porlelan de. Sax.a'Lasd s6-i zburde ln juru-t teztt'Petale mari de danteld Pe PiePt .si ttututi pe umeri- tnvoaite aglici-FXqegte agale domnifa mieilorSpie-Thyrsis, ln m[tase $r pangltcl'Pe cindMesteacdnul tremurS. triluri de-argintTdctnd.E 'o lume pe care poetul o ia 9i n-o ia in, serios, imagir]saur*i".a -ain'mul[im6" d" pot*'t qi melodrame cu nobili- Seri"il ,i- ar..'i.-pdstorit6. Dinc6lo de acele chipuri con--veritionale,' Sandu Tzigara-samurcaq lasd sd se lntrevadadi, simfirea omului din totdeauna'".'rr""- \"'I"ii"i, ai" iiiiiit"t itatian de Bach, autorul.scurteinoeziir{sfrinseri vede mdre!ia lnsdqi,- calmul exrsten!erI;ffi;;, cfl.eia nu-i e strdihd nici o durere, dar care graviieaziln raza unor stele nobile:I'I[reala corabie cu Prora la zenitLunecS. pe mdri siderale,C-i.Gti drepte spre cer' Goelanzii au venitIn stoluri roind sub plnze boreale"'I'Iarinarul singur intre valuri 9i noriPe flaut de flldeg susPind un Psalm:,,Suflete, nu te tbme,'nicicind,- sd' mori""'Luceafdrul clipeqte de-asupra, calm"'ln Sonata in Re minor optts 3'l de Beethoven' un:"!-,*i+roU inIn aceast[ primd ac[iune a culegerii (ce compune plachetadin 1941,-cu care Sandu Tzigara-Samurcaq a debutat),poetul igi implinegte un adevfuat ,,program":www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*Htrmf'Strt'-lJste impresioiant[ la acest poe!.c1ryacitatea de a trdinu doar ideile, senti;eniele compozitorilor ale cflror partiturill inspir[, ci 9i nuanta nalionalfl -afiec[ruia' Astfel'rrn cintec de iale t, i"iriti,'profund[ a simlirii specific slavelH'. ti'r *' d. l;l ; r'id; i fi r' f. o r,i n a r" "i :l ili :i jJ:' lll :' l:;:ii;;;;:;" ";qi;;; ;; l'ffiEJk,) i 1" !::'::'.-Po1:'d^oi:":::,2t i. i'..r, q r " li liJr. g'-t t i i o r i io n t u i,"" .,q Td',"ji-. u ."-? - lt T:?l:(uu auurdtr rvruovr""'l;il;;i; cetatli se intrfl lntr-o civilireligios-populSr!'PIoonsrrrira e, srandoareazalie strflvecheyersurile au grandoareaIti"t.i".'"Ii7-atat. ale Kievului:LesPedea-i grea de rugdciune'' Turiele strS'lucesc ca o mlnune'Poarta. Poarta cea mare, iat-o !Atnr"gf,btii din st'inci au tdiat-o'ldrcenlcil qi arhimand.rilii,Sihastrii qi mitroPolilii'Monihii, desculfi, fdrd Prihane' -Tarii. tn Pietre scumpe $r in xlana'tu tbiii frecur[ sub arcul sfinlit'Precum tt.cui-ao veacurile qi au asfinlit'In nordul lui Edrvard Grieg, un alt-neisai al oartiturii'o alt[ ritmicfl surteteaJi' ll" 'iLie aurd'ria bizartind'.fascinantrdin poemul il;;;;; at li"otgtki' ci o extremd simpliiiffi.-;^ ".dr;;;--i;:;il qi negru.f intr-un orizont auster'iiffi;;r; A;-;';'i*tvard iipsiti de expresivitate:Pe zdPada claPelorGhioceii lnfloresc,Cu suspinul aPelorPe ninioarea ilaPelor (' ' ')Iar se lasfl Pe acorduriVdlul maeic- al uitdrii'Ceala dea"s[ dinsPre fiorduriSe intinde Pe acorduri''ai,&.lr;.*'("nr-"' !lin linii mari, dup[lfu credem c[ greqim,spu.niry! .cd,nuiiil ti iion, po"ri^ tui Sanau Tzigara-Samurcal se vld-;;;;;;, ;,ftestia'e tot mai palid5, versul e tot mai multi* +i nu iilspirat. Autorul aude tot mai rar cum ,,trosneain urasan un ram al dorului" (Md'runte morli), Ei 9!te -"preaI.r rrtsa"t de cuvinte, dar rdsuflind Ei fdr[ ele" -(Mascaeind,uluil. Poemele de dupd acea parte fericitd a volumulur:il;. ;.i ,,r1- rd".tu, niqie compuneri in vocativ, .autorul,J.Jrf"au-* abrupt qi netransfiguttt unor iden-titdfi. teoreiirri-Mo".t.,Soirt[, Prieteniel Frumuse!e, Gindule etc'-- Cdci Sandu Tzigara-Samurcag este oarecum un. poetprir""t, ei a cultivai permanent un monoton qi greoi verswww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

QDliber, folosind un limbaj sdrac, tern; in versurile sale abund{formule prozaice din cele mai depreciate: ,,valul sdltdre!",,,nostalgiile ascunse",,,goaptele tainice",,,duioasd alinare",,,goand-nebun5, ,,Ce te apas[ gi ce te frimint6", ,,cuvinteiiz[toare- culmi amelitoare", ,,singur, singurel", ,,dorultinerelii", ,,ndvalnic{ chemare", ,,crincenul bici al soartei",,arzdtorul !el", ,,murmur duios", ,romenescu-i !el", ,,Paecurrioaza, rfls[rit-ai in deqert", ,,cana visdrii- mS.duva visdrii -hotarul visdrii- ldrina visIrii", ,,clocotitoare durere",,,aprinse visuri",,,zd.rile-albastre",,,Yalurile patimilor",,,dragprieten- crunt dugman", ,,deznddejdee amarfl", ,,seceradurerii", ,,tulpina f ericirii", ,,slmburele visului", ,,coajatrd.irii", ,,fecioarele sfioase", ,,lacul tristelii" etc. O preferinldpentru repetifii de cuvinte-de sorginte, probabil, muzicalflnu- intotdeauna avantajoasd (Ode cdtre ttndra dansa'-toare), o disculabild dezinvolturi in oralitate: ,,X{oarte,md-nfelegi ?" ; ,,A, dar iatd ce vroiam sd-ti spun".0;^n-t[ 1^ u]. *ot (r*r.a t;^f*-"cl FM- trtcd. estd atit de mare, lnclt fdce sd. se-lnchege lirismul,aproape ln pofida cuvintelor, a scriiturii. Probabil cd. aceastastr.ntea Ion Barbu cind spunea, intr-o scrisoare din t9b7adresatd a'rto.uiui a;i;"ti -i" -b*irielr ,,Apete lirismuiuidomniei tale m[ prind, gi md riepagesc iaia$i... Versuri deaur in fuziune I $i iat[ cd incep sd visez de o dupd-amiazdrn care sd md cufund in viltoarea dionisiacd a lui SanduTzigara-Samurcag. ,,E) n"a, gorreanu este o identitate artisticflplural5. Poet, pro.zator, dramaturg, pictor si actor, poliva-Ienla sa a .Iost..gi- este -incurajati de muzele acestoi arte,cea a poeziei fiind,. probabil, -cea mai generoasi _ pentrunoi, oricum cea mai eunoscutl.Atitudinea adoptat[ incd de Ia inceputuri fald de materiaartei sale este Ia poetul Boureanu una de incredire in cuvint,in ima.gine. Nepreocupat-sd disloce unitdli lexicale, s[ operezemutatii gi violenfe ln discursul liric, pbetul s-a'abandonatvisului exprimat, atlt de frecvent in -opera sa de tinerele,rostirii metaforice. Toli comentatorii sdi, ante qi postbehti,insist[ asupra originaliiltrii tipului s[u liric, in caie picturaluigi muzicalitatea fluidI se impletesc.Intr-o poeml de dragoste (din volumul Inima desenatd),Radu Boureanu mdrturisea, revelator: ,,ceea ce m[ doaremai mult e stridenfa". Intr-adevdr, caracteristicd viziuniisale este incadrarea obiectelor in armonie; la marginile oriciruiobiect incepe lumea, spatiul, iar contactul este extremde important. Radu Boureanu acordI o mare atentie situflriiformelor in spa[iu. - .--Jpiruruidek_tr:W), . :(f,getui- tfliiiffiEgre mrna oornrca sd modeleze armonic,hetafora mai rard di gravitate versului. De altfel, lntregulvolum. std sub semnul gravitltii, cum infelegem lncfl de latJilL rEra,,hi:)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

e,I.71 Panr. 6r fascinantd sugestie: zeul nelinigtii este interp3eta.!apolinic I Pan e, pentrri Radu Boureanu, intrerupereajT:.ii c6mpacte prin ndi, deci prin armonie. De aici o'posiortasituare a poetului ln neliniqtea ce se exprimi iegind dinLaeere:Eu te-am vrut cu lin[ greade cuvinte de balade,cald{ gi curatd neacind ln amintire cade.N-ai aflat picior de rai,mioriticd mihnire,floarea de trifoi s-o daiunui om din omenire ?Vom spune, de altfel, cd exist[ ln carte destule ooeziinerealizate. Imprecalie oniricd este un simplu articol 'vehe_m.ent impotriva liricii care ,,de Ia o vreme ne invadeazd,,.trrtarea- aici -nefiind propice inspirafiei. Refuzul estesumar (,,aezii minciunii"); noi credem 'cd lirica aceastameritd .9 .qai generoasd. (gi mai prudentl) tratare. lVlari3glo.merlri de elemente livr6gti intilhim in iumplita toamndbahicd, cu exprimdri de o descurajantd platituriine:.f .rqr".t-. O*r*ff& f*",'^Fif'."io"e;v*f*t.c ^aJi"*'.rq","f'ffi*s{ r-1.^. ,LE+gpaydoga.r,ea.. ln abstracfiunea nefecdndat{ de lirism (,,sormitridaticsocratica datur5.,, !), dar admirlm fird rezbrvemeditalia cuceritoare :;;;;;; 'a."il#.a- din cele maifrumoqqq..lexte qqe..!gx!e Amirafr-.^.B"du Boriitianii' din acest volum. lgi'pdne "fntreblii ln Amirabd\..r.{aou be^.Badu Boriidanii' boureanu lii'6dne igl pune "fntrebflii lntreb[ri pri'care iiE' allii lxpediazd -(,,criza" limbajuluit) lesau refuza sa le formuleze.E vorba .d.enume,. ajunie doar o consecufie de sunete ceumbld prin memorie fdrd a fi lnsotite de iniagine, cu zdd{r-*lc)a, c,a.'.-^d**ftl .? M*.,Wo;H ;^[*il"k l',1*/.t, afi$,:S".}o*fi{ 1^ e:h^r^I I RJ- bn^no.o",f'r.^l **'^'!'-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tJ-ku;L d;bt /W,4*:'ideal al iudecd'Ei ultime e de preferat s[ mergi ,,gol" ; oricitde mult, *i arei de Pus ln talgerul cu. ..zestre bund.tt, ,,nu teurca la drimuire pe tipsie"' Dac[ ai fflcut ceva!i-ai asumat o Pe lume,vinov[lie' De aceea' doar:Dacil ai gindul gol 9i mina goald"t,rntt" iin cad"avrtil tdu te scoalS'$i Ia cintarul judecd{ii du-tel0 sd ili Par[ cd sPre trne vrncerarile-aiternute cu futgi de heruvtm'a,.u"-*ril:I,'i-':';*X.T:.[10["X,tl??l:.Jr'.,oXl,iiliH3l'-,11:'ii",fJ oil J#il' #" ;i;,;;".ai. ""i ;J; "e q"1iI;;ffii;k,';;.;i .1, ;is*qt"ie crucilicdrii' aoare in ultimulceas, ,,in clipa impdJS.;i?...i;-;t' au" doua'antielesie sintinvocate Erinirle al"-""i, neindurS'toare (supIrd.' t';il-1i:i""rlii.t;rr[-eniitt.gi" a patra scruteazS semnul pe care lllas{ ori nu fiinla ,'*lnX iL'lttrn', ,,conturul singeros d.t 9t!"",j".iirii^p"-liii ,fli. -in a cincea,'permanenf,a e co.nstatat',;i#';i'lri-g.oio.gi.,-", ."ntsc"t'-1i' .A qasea std .la pragulde-azur 9textinc[iei, mor[,tt oin amintire fiind ,'duluherizidari de lumin[" # ;;';;]i ,"nxtoitx iici timpul' nicisindul". t"'],fri"i poefii nu se mai citesc intre. ei' / doar muqc[ dinoot,i*"-rr'ainlii prirti..iii;',-*p'"t Radu Boureanu in Starea'fi;;';;;;. N,i i i*p".ieii- pesimism-ul (am avut fericireasd, cunoaqtem ci[lva oameni care, fdrd sE [i scris vreodatd;;;;;;;;i.., u*.ro'iial; f i; Poezie)'Piramid.etefri[ttlui pot ,on.titri ,,n'bun^teper din ttitt'*:i^t-L11:"critiiii "s[ ia in considerare lntreaga crealie a acestur scrlltor'(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,UN TEMPERAMENT, UN GUST, O CULTURA, O CON$TI-INTA"...'IPompiliu constantinescu a fost un devot al cronicii literare, celmai insemnat din r"*"" ." generafie. O anumiti lege a inl6nfuirii valorice;?il-A dublul a"c""i" "interbelie romdnesc s6 cunoascS, al6turi, 9ii"ii"""ti"a-o air".i,-al o nemaipomenitd inllorire a talentelor beletris-;i""-Gil;ta rnJepaitare istorici he sporeqte admiratia pentru stupefianta.Lri. a,i realiz6ri a perioadei respedtive in poezig:- teatru)' o-Pt9'5';;;;p;t qi-"";pii""ai5 receplie critice. Receplie critici plurai6,

,'ll)literalilorloculeimeritat.Thibaudetovedenudeasupra,nicisuberiticaConstantinescu merge mai departeprofesional a, poroiiii-;;"$",situind_o, "i", o "*pi"Iil iaio*^ii.a, ,,iii7i--iip"t" criticii propriu-zise'Disociind, i" .""to"l"ti-"" i;fn"qcius' rompiliu Constantinescu resoinsefalsa despirii;;--;_Iui Maiorer"oTi.'- ,iie.ti-si-eritici"' eI vede in.t iirc" artiEtiior.[u;i;*;"; l"-ri""r iji"iii"tii insdei, un impuls Ei odeschizstoare de Jil;;i."4;iiica artistilor este avangarda' critica profesionaldg"r*tld^trupa hoplililor"ri"rg"rall^"J""aiilii'.*"ri,ll#"*,'".care vine gi orga#ea'a metoaic cuceririle cu elan sdvirqites'Mai mult, ,"a":"i"i""] ao"a----oduri critice strinse relatii'"r "ur",:i'ini**i*n',#ili-:t-try',i"i:ilf*:**,i:*,:*i'i,"""il"*tl;;'Hl;#'-,":liru:"ili:ir"[rL"#",i"y:Hi;-si;:;;p'au'si*i"l"l"t.a'a.critica profesionar;;T";1"i{i;-{11't1;^"i ii i" p;imejdie s6 se anulezeqi si cad6 in d;" t"-"""f:"' cuientele se completeaz6:si tot ",tafri"-1"-';'oeparte dlputte' de a t""9", -'"i"' "tiii-' ptoi"sionala Ei critieaartistic' .u i" iit"ni, ele igi coiespund seopului pentrucare au "o-ptii|I"l^ fost ;:;?, H;;;:" "ra* aiti"""iL -'naturals' adied de naturid""tf;:[r'alcincilea volum din edilia- de scrieri"-r{ no*oiiiu constan-M frffi r*,il;ffiflr5rd" s qi z, roile-'il"pa""*i" iti"' p' co"ttuntinescu a infrun-6e autori romanl'idane deq:re"'totflti#"itat, lTeme de doulrzeci de ani, guvoiul teribil ai crelligi beletristice rom6-nesti. in calitatea s'i-a"-"rl'.,i."r. ti"ri"=i'g"28;j i94d!i, Iu "Vt"-"au'qqcoiaborind si i" aJii; "it"'p"uri.rtiii.penttl cunoscdtorii fenomenuturIiterar romanesc, Constantinescu.e":L;o;;i;a referinta critic6' Lui i-auscapat, s" ,p""ci"Iiltl* ie4id:"fi;;"^iliia- autor'tot'a ale epocii' 9is-a rostit, cu p"omptitudine despre -J:"tG1"" autorilor' E un "diagnos-U!4o^ && l:: *::*r*I-:Y)'i}.ffi-arrmmf-;;;rrinslfldecata ." .""rii"rria"r""firi"a un ad'ererat tur de for[d in privinta eval"tt'ou.triepentru Pompiliu constantineseu este maxim de"procentulsentinle juste, printr-o intrar" ,"p"r""'ii- ar"^pg- in adevaratul fond alIucrurilor( (G. C6linescu)' Am *"u ti-"i-' t" faptul cd actuala edifie'"it"extrem de utilS p""t."'"r"oagterea insemnatului eroniear, e doar unineeput. caci, PerrLru '*^.-1"_--" autorul realizeazl de-asarr ir, =p"iirtmai extins al eseului criticlungulanilor,prinrepetateinterveniit,adevSratemonografiialeunorautori, in destute ri"Ji"i -mai ales'citre prea scurta sa maturitate-monografia, i.ii]J^i"ti"r-iii"a ri dessein' Este limpede pen-".uri dor,.turrtjl"r""-ii-"t "L"raate fi.structurat, dacS timpultru orice lector ;;;';tp.i_ar fi ";;I; ingeauit-o,"j"t"r"*iiile in 'ansamble,.de istorie literara,tntr-atit de seri#e;i"i;i";;iu .i"tl"itif" t"t" de atitrrdine in diferitelesectoare a1e istoriei literare ,o*a.r"iti-1rre vin in minte eseuri Ei serii dearticole exceplionaie despre c"."giriu, Maiorescu, Arghezi). lntr-o \rreme'insusi G. calineseu se ardta increzitor intr-o asemenea intreprindereXi;"-;#;""*i"s"i"r ?"]^ rii" -""r".iii*, -ia virsla cind un critie e inplind puter" n6^9; dupd ce' in.'suficiente ocazii' se".!Ji#'"'G ";t!';manifestase orientarea sa noua .pr"-'ltnriiuelia'eritic6 masiv6, P' constantinescua murit' Important Si-;"un mare viitor editor al sdu o"ttu'va ^;;;;i" -i,dovedi, ce di]r ilg;te_ rdm-'ase ,r*" sa (forta lui de muncapoate pune pe g*a;.ifi -riiti ai"t-t" auto.ii de astizil) se poate asamblao ader'hratd istorie literar6' preponderent' dar nu exclusiv' modernS'dintre cele mai bune. oricum, pentru a tulbura iirraginea sa tradifionalEde comenta to, a *iittes ae literaturE. romAnFr ne-ar place si vedem irril;;ii;"rt"gJ.'e"-monograrii qi studii ample, din ceie pe care ni le-a15sat.Cumspuneam,volumulalV-leadeScrieriprezintSsiuni}!ei1r"}:d" inter"s,'reflectarea, fie qi dezordonata, ocazionala, a unor elemente clefiiurri"ra strain6, -"i ",r'seamdfranceze, cultur6 pe care o cunoqteaprotuna Ei o u-ilar"" it detalirr. Este semnificativ ci in orice demersI.iU" .r"b.a fiteratutllor str6ine Pompiliu Constantinescu caut6 o luminipentru prop.i"-n-&-rtra-viap literara. Cdci, spune el;l,critica ins5gi riscawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

str se anemieze, dac6 rSmine in hotarele strict naiionale. Ei nu priveqte qi&"";I" & numai de-a trage cu ochiul, s6 vad6 ce semai petrece "t".'gi prin "; ";;6" J t."U"i" s6-Ei"J"i"i,-fa;6 .o adev5rati educafie lasniritrrl veacului. fixat in ceea ce ne-am obignuit a numi europenism qiifii;;r"ffi. Asi^;; jeog.*t, care ar cunoa$t".numai sg?gr{i1.tarii lui,un critic nalional r;;;i?i;?tnumai in reliefririle qi eonstitutia literaturiiautohtone nu-qi poJti-;;;;di"" $leptql lu ."kYl:1 l?t1lil1f- "^::Tl*';cafiei valorilor din il;"i;r;I.Iaar"itta in sprijinul *cestor;;;piJ; asertiuni-,,nui r"r"io'"stu- ei alet:nui Jg{:tL13ry}: * .r- - ,,trtdLnr,' l'*rt,6Affia-;;^o^?^ilseamne a sluji mai eongtient ins6Ei evolulia- literaturii nationale' Este,de altfel, eea mai a cuprinderij comentariilor de lite-,"t*a ,irjinl ale ""Uiia'justificare tui Forirpiliu Constantlnescu in aceste Saieri; spirit;I;;;;, o *"r" a"r"iria"i" de orizont culturall eI vede, cum putini altiiln vremea "" ,", ittaetutg tratat ulterior, Ei r6mas.o""po"td!"Tql11E^1d"*L".J"i oiti.', dintre cultuia nalionala qi cultura universaleilrf'lt:ttraduceri, studii qi et ial. monografii stau mdrturie despre nobilul elort deuniversalizare qi il spiritului nostru national, care-gi aseut'eqi adinceEte originaliiatea """"p*ir*re specifica in interdependenla organi:i^51":?din Europa nu numai continent geografic dar qi un continent deosebit a[civilizaliei qi spiritualitdtii umanes.Pompiliu Constantineseu era ceea ee el lnsuqi cerea unui critic literarsI fie: ,,un temperament, un gust, o cultur[, o congtiinti(. Capacitatea sade obiectivare nu va inc.eta si ne uimeascE, raportattr Ia un peisaj literarde polemici dure, cum era cel in care s-a integrat. Despre moqtenirea sacriticl s-a discutat inci insuficient, opera sa aqteaptS insi sE i se acordelocul cuvenit in exeeplionala epoci literari pe care a luminat-o. De aeeea,repetim, aetualele Sir'ieri, al cdror rost nu intri in discufie, sint doar uninieput in editarea unui insemnat 9i nobil critic literar.(1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

({^NOTE LA POEZIA LUIMIRON RADU PARASCHIVESCUVpm Putea vreodati-acei ce l-amcunoscut bine qi am petreort ll.reme indel'ungatd inpreajma lui -cornmta cu deplind obieetivitate creafianeobiqnuirtului gi irnportantului scriitor care esteN'liron Radu Paraschinrescu ? SemfiIartarul acestorrindtrri igi mirturisegte incapacltatea de a-I judeca,,instrdinatc (condilie elementar6 a I'eefurii, 'pentruca opiniile provocrate de ea sd nu se transforme insimple omagii orale, nelalocul lor in actul critic !) pepoetulde care insEgiexistenla noastinf, literar5 este intim legat5, fi[al.Cugetind mai adinc, mrai birbdte$Igliglglggglg6E-nG 'ur-ta'tul autor al Cinticelorfigd,negti., care a incurajat intreaga via!5 exprimarealiberd (partetic5 gi responsabil6) a fiecdrui artist, afieclrui om, s-ar ardta nem'ultumit, el cel dintii, dacE,plitind un tribur!'prea mare sentimentelor ce neleagd, opinia criticl s-ar dovedi ezitantS, lipsiti defranctrete.1\'Iiron Radu Paraschivescu a publicat un singurvolum de versuri inainite de rdzboi, binecunoscuteleCintice figdneSti, destinate dup6 euln au opintat-cei mai m,ul[i dintre criticii lor -unor aprecieri durabile.SE remarcdm InsI c6 nici aces'be poeilne nu auirrcetat a fi adEugite in anii noqtri (celor oSsprczececintece de lume qi balade ini,fiale le-au fmt allrturatealte unsprezece, intre ea,re : O drarnd,, O pasdre'Terente Si Titina pese ce comrpleteazl fericilt pla-:heta din -1941). Celelalte oulegeri de poome, de laLaudete din 1953 pind Ia post'um apir:rr-r,te1e Ultimeledin 1971, chiar dael recupereazA nurneroase piepet o parteTriind, pentru rnulfi din adrniratorii sdi, sub semnultiranicului debr:rt (intr'un interviu acordat lui AdrianPd,unescub auttorurl se pl,ingea : ,,Di.n ficate eu atnaaut, un stcces aotn facit.- Cu ce? * Cu *Cinticelealea (!) [igdnegti*...!'), M. R. Panaschivescu i;iirnrplinea statornic opera ou alte poerne, derutan'teca modalitate, stbins€ in 'loltnrre ar'areori unitare-areasta din pricina rel,uirilor din tinerefe.La ora acfuald nu avem o culegere cu adevdrat reprezentativtra poeziei sale. Scrierile (in primele dou,dwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(!,volurne, cite au aperut, este cuprinsE aproape in intregimecrealia sa poetici) sint mai degrabE un, .Cepozitde texte lirice decit o seleclie. Nu avem nimieirnpotriva acestei modalitdfi de editare, in eazu,lscri,it'orilor imrportan{i si,nt imrperios necesare acegte,,opers ornniaK (si nu ne arndgim, editarea arnpleiopere a lui M. R. Paraschir/escu, ext,ins5 pe mai multegenuri lirterare, a jru,rnalu,l,ui gi corespondenfei sale,abia urmeaz6 a fi indiptui,t6; deocamdatd aqteptdmti,pirirea a c€ea ce el lnstqi a pregBtit pentru seriasarierilor sale !). Mai dificil este, insd, ca din pareurgereasutelor de pagini sI desprinzi llnia (liniile)de forti ale liricii sele, unitatea lor dtit de greu puseIa i'ncenoare de mobi}ltatea craa(oare ra autoruLui ! Elmlnuia, sirnultan sau trecind cu senindtate gi hotirirede la una la alta, citeya formule poetice consacrate.Absenfa acelei ,"rnonoton{,ic de identi,ficare, propriecelor mai mutlti creatori, nflr insearnn[ qi ab,sen]a uneireale't{entit5li lirice. Liniile, la prima vedere diverger(te,ale poeziei sale se adu,nd in adinc, intr+rn porketldu,ntric recognoscibil. O dat6 prins sunetul deneconfundat, dirn prof,urnzirni, al cintecului sdu, poezialui ' l$i vddeEte categoricaunitate intern5, origit de felurit sune iru6-nirile ei prin ani.Pentru cine\ra eare se agterrre intiia oari la lecturalirieii paraschi,vesoiene, Strdrbaterea clrfilor Eicicluri,lor echivalerazd, intrucihm, cu parcurgerea maimulrtor poefi congeneri. Untrl este cel declarativ patef,.c,.In jtrdecata r.uror critisi, acreste poeme, generoase casimtire sociald, de o idallti conqtiinfd civiaS, p5streazd,ln perspectirva anilor, o valoare de docurnent)-aptes,te cE ac'este diScursuri contrazie oarecumneyoia de echilibru a liricii lui Miron RaduParaschivescu din anii urmitori. Semnaldm pieselecele mai implinite, unele flr aspect de ,,prefe!e(teoretice ale resturl'r.ri operei lirice. E vorba, din Declarafiapoteticd, de poeme prenrm : Prefafd' Bun6ziua, Piinea unorrim.d,, iar din Versul liber de : poefiii,Sint uneori pe pdmint, Indirjireo (poem al pasiuniiemtice ca ,,boa15( gi sfiqiere fdri alinare), de eiudataDisparifia soorelui,deimnul-proiect Balado pdgubogilor... Ne-am referitdoar la poeme de oarecare intindere, unele din elefiind scrise Ia matr:ritate, sub semnul pateticelor dintinerefe.Cronologic, a$a cum se poate deslugi din dispunerealor in volumul lntii din Scrieri, dupd Pnmele, de o,vociferareas Declara$iei. patetice. S.ar pdrea, stilis_c vorbind, ci tindrul poet, ce ciutase in intiiele saletexle s5-gi mft-reralizeze fur forme de o excesivd severitateexpresia, se eliberrrazd in discursul social fin-www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.f,i".,L +;*tf,*-;$*t';' 7/.4,i^r"r{9'*rL:4'12,**rn /L-cJto d'fttrurnenmae' 4 rw^ttxalw'ltz'$i iatn ci migcarea llricd a inceputurilor este reluatiin Cinti,ce fiigdneSti, notoria plachetd a unuipoet ce debuteazd ediitoriral Ia treizeci de aniluare pe o treaptd calitativ nouE. In compar'alie cudiseursivitatea Declaraliei patetice (vorbim mereu nudespre volume, a c6ror aleituire e mu-It mai eomplicatd,ci despre etape poetice), Cinticele fiigfuteSti'strinse in metrica fluentS, oan'tabild a baladei de ma-'hala, reprezint5 o reactie de restringere a emisieiiirice. Tundtoarea filipici devine intonare in goaptda unui cintec ,,de iniml albastr6('S-a vsrbit mult despre raportul Lorca-Paraschivescu.Romncero-gitan El Cinticele figdneSti, exage--:rfu:du-se frerc'rent irnpoota,n(a inflru'enlei exercitate'asulpna poetului nmtru de cdtre cel spa'rri'ol' E dedorneniu.l evidenfei cd aceota i-a pnemers, is'torircegtevoorbind, lui Minon Radu Pareschivesou. De unde Ei 1deduclia c5, arptrcilndu+e se-qi scrie cintieele, cel de Ial doil'ea le avea in minrte pe cele ale lui FedericoGarcia Lorca (,vibna,nt o,rnagiat $i cu conslanti modesrtiepomenitt).'!1Pdrerea noastrl este ce, la masa actualI aci,cl,u'I,tli, iponderea pufi,nelor piese tilrm6'ci'te- adaptatedin Romarrcero (Neuasta mincinoasd, Cintic deIfatd neogrd, Ciniic d.e lund Ei Cinti'c de potera4i) ti-a scdzut sirntiitor. M,ai rn'ult, indr5znim si spunem-gi prin aceasta nu vreln sd trecem cu vederea valoa- ;rea elernentelor de adeptare pelsoneld eup'ri'nse lrn :poeziile in'crimirnate- cd irn'xportaruti 9i dedinitorie 'in Cinticele figdne1ti este pantea (preou,mpinitoareqi carnltitativ) roe'i aparlirne in excl'usMtate. Mai limpede,ci a'cesrte Patnu texte rputeau 'oh'irar lipsi, f6ripi,endere g,raud, dirn ciclu ; preluinldu-le ou fon-ne inreg,ul5. M. R. Parasdtrirvreeou a model'art rnrateria lor,' ln ultimul interviu acordat de M. R. Parschivescu uneipublicalii moldoveneqti (CeahlAul , din Piatra-Neamt, indec.ombrie 19?O t), deei cu putinl vreme inainte de moarte,intilnim niqte mdrturisiri a cAror gravitate e 'menitd sIschimbe unele habitudini de interpretare a Cinttcelor ,igd'negti, ca reflex de lecturl a lui Lorca',,O simpld prrnetare de noturd istorico-literarl, pe cotecititorii nu o Stiu. N-am mari ueleitdti ,i nici n-arn oruts-o spun pind azi. Eu scrisesem Clntire ti,gdnesti cirtd, l

in conforrni,tate cu vizin-r.nea sa prqprie, adarp6nd'r.r-le,cu al,te cuVinte, nnr doar dintr-o 'Iirnhe inrir-alta, ciEi in lumea partiroulari v6zuti de el [,n 'mrarttalauaro-'mAneasc5. Fqptul sirnplm od demersul s6'u se inscriein lirrfla unei tradilii lilterane aultohbon,e ,$-a vdzutcit de l,urng6 e iista autori'lror 'oare au llustrat-6, i61-br-un Jel sau alltul) ,inlS.turd din capul l'otoului oriceposibilS itpostd minirnalizatoare.In fine, se poate spun'e cd, irn pofida adaptarii lorIla spafinr'l ,nodlnu geogndfic, cele patrru poeme d'upe]Lorca str,nd totu,gi ,,str6in* i,n culegere. Violenla lo'r fsurnbrd contrasrteazd vizi:bi'l ou btindelea celorlalte,iunde o lume m,od'est5, paqni,cd se expriirnl i'ndirect.iJiganii lui Miron Rad,u Paraschivescu nu sint arzd-Jtorti ,,gitanos" hispa.nici rdzboindru-se cu ,,lo guardi\ewil", ,ci bieli oarmeni nervoirali, dbedi,enti, care-qi Icintd iubirile ,,arzoaie(, se blestem,6, se ipirdsc, vi-,seazi, i'ar i,nf,rrunlbdrile cele mai si,ngero'ase di'ntre ei inu clepdgesc uend.etta m6runtd din Ricd (aceasta nu;impiedied rerv,elarea trn'or ,pnoiunde sensqr'ri tragice jintr-un poem exemplar !).Drlpd Cinticele $igd.negti vine la rind o i'ncercarede erpopee, Cintarea Romdniei (poerna datteazl din1950-51), interesanti pnin potenfa'rea miqcEttidiscursi,ve dim D eclara$ia pateticd.Dar chiar in aruii cind se exercita cu miEcdtoare zdddrnicie,Miron'Radu Parasehivescu iqi descoperea unfilon deosebit de bogat, cel al cu,nosclrtelor saleLa.ucle. Ca miqcare liricS, Loudele (inglob5m in eleticd, despre care noi credem cd rdmine cea definitorierpentru scriBu'l autorul'ui, de la volumu'l din1957 inainte ; ln,tr-adev6r, rel'uarea dissursului inVersul liber, din 1964, eCte, exceptind piesele detinerefe, diferitd de cea din Declarafio pateticd saudin Cintorea Rorn6.niei; cu maturele poenne dinVqsul liber, Miron Rad'r.r Paraschivescu a incercat,judecind Ei dupi ce declarl eI insuqi in Maiuscule,sE soarpe de prirmejdia rutinei 9i abili't5lii la care setemea cd ajunsese in elaborarea de laude. Incercarepri'lejui,t6 Ei favorizatd de eontact'ul cu po'ezia luiGiuseppe Ungarebti, pe care l-a trad'us in colaborarecu AI. Balaci. Jtrdecate i'n struct'ura lor, toate poeziilelui \'I. R. Paras,ohivesor.l nu vor mai fi decitlaud,e, exprimate fie in forma irnpecabilS a celor din1957, fie ou discursivitartea relatirvS, de fapt binestipiniit5, din Versul liber. Aceasti apreciere o extindemgi as,upra culegerrilor Tristele qi Ultinrcle'Ivlai mutrt d ed t la a,ltr*ggili ut*j"qe3.leljie*,-@ffi*fr,6eil*Fffifrfr"iffi ,ai-' ptumtitat ea I ormut e -Ior. Uni'tatea i,nternl a,poeziei sa'le ncr e u.gor de constatatde cdtu'e urr lecbor oare ,parcurge, Pe sirite,unul sau alrbul din rnaril,e ei cicl,uri. Pentru a redawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

PDsus, vornspune, relrutnd demonsirafia, cE mi$@rea cea maiinti,md, prorprie aces.tui a,u0or, este apropiet'ea qi depdr,barea,rind pe rind, de discu.rs. Este u,n ho,tiri,torbalans intre disczrs qi erpr.esie lapid.ard.In aeeastl luminE, vom cond'amna pateticele ,,d€claratii(paras'chivesciene, op,tind in exclusivitatepentru lapidarele ,,laudes ? Ne pare o solulie excesivd.Mai ales cd discu,rsul pootic nu a pieirit in urmareacliei simbo'liste, mu[i aubori, u,nii dintr'e cei maimari (preourrn, mai inai,nte Whitman, mai tirziuMaiakovski, la noi - --Goga) revi'talizindaceasti modali,ta'te liricS. De-a l'ungul anilor, IlironRadu Paraschitrescu s-a apnopiat oind de pol'ui expresi,eico,ncentrate, in:tens s'Lrrgestive, cind de cel alavalangei d,e vooabule ce-Ei,pro{pu,rl sd realizeze emoliaprin arurnulare. Un flux pdtirna'9, ins'pirrat, poart5adresarea din urmdboarele versuri :Despre acest luc,ru ryT@u sI vd vo'rlbescdespre aiipauniCIq dleetricd, speotaroulari,cfind asrerneni truverilor ou cpbaa de gtt gi spadta laSdrd,['mi u:rplru piepbul ca s5-ooep clrrltecul rneu categ,oricpe via[5 $i pe moarbe.Se face atunci, u,n rna,re golqi-o mare spaiirn6, strlfundi, mE cuprinde.Privesc in rtoabe partile :si'nt sirngur.Singur pe tot ,pbrnrintul, i,n',catd }umea,singnr de la run capit la albul al l,umii,de la-noerptut gi pind la sdirqit,sinrgur ca,un stndit, oa un lfllpH,tor.Versu"l e arnrpl,u, in per,manenti oorrrtinua,re, deparcd nici o frrazi nu poate fi ,ultima, de pamci armai trebui, cu orioe Jrret, addugat ceua, sutbliniat,n'uanfat. Din pScate, edte freovenltd Ei logoreea nestdpinitd,chia,r rpr,ozaicS, i,n oane ihsu,ficienrfa este determinatide irnsSgi ahu,ndenfa elsrnenteflor. Poobul dorregtesd spund ,,totu'ls, sd nu l,aee nearnintti,t nici r:,narninurnt, rezultaM fiind cei pugin disourtabi,l ln plenpoetiic :Cind rnd intilnesc cu voi,eind vorbim desrpre ViaE qi 1upt6,deSpne infrinrgeri qi bitruinfe,d,espre iu,bixe, rnoarlte gi prietcnie,despre d,ureri qi doruriori despre mmltUdorita paee.Pentrru a o l6,uda pe Ela Fltzgerald, intr-rur ,poemtirzirti, Miron Radu Pmaschivesau alege oalea explieatlvpletorilcd, fuadel,r:ng cornprorntkd :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Ea url5 cu lupii,Rncnefte rou leii,Fluieon cu mierlele,M,uge cu talrrifi,V,uileyt,e ou vficrrburile$i din toate elernearrtele cu @re se crontopegteF'aoe }umear qi viafa dlirr n:ouMai,mdndre qi mai ryrnmri'oase.fnvers, in ,,latrrdeles de expr€sie lapidar6, punctulvi,ne deg,raB5, fieoare distUih, stntfd, \rera se c.ere retezdtin,fintrl ca o oo,rnunisaoe desdndrgit5, cSneia oricealte adaosu,ri ii Mnt inutile ori chiar nocive :Cu spir,alatu-i virf, vioara pare,In piepbul lui, ,un sernn de intrerbare.O-mpunge-€rouryuf ca o ood,irigte :In juru-i timpuri, spafii, prind sd migte.$i ourn se zbaite roqie liurbEE-o arip6 din pieptul lui crescuti.(Ldutorul)Cum tot euleg din fagnrri, t5cufi, cenufiiCilug6ri ptr : surcfiind, drunnice ? nnr gtii.-Vezi cr.lm p'resutrilnbS, doar gesrtitor.rl,inrd,Cuvirntul l,n nnaterie, pe nind.Prin culqgaie mi,na te sr.rltd ca huhrrbul.Aicea gindul este greu cit plumbul.(Tipografii)La un aubm obsedat de cotegoric, de rosttirea c6-reia nu i se mrai poarte g6si ,ripost5 (in Decloragiapateticd, penrtnu c[ idreile erau atlt de lrlalte gi nobile,discursul ii pirea i,ngdduilt, ceea oe avea de oolnunicatfiind,' prin sime, crategoric), va fi rnai rnultdecit fineascn indli,nrafia spre exprirnarea senterrfioas6,mai mult : spre defirita tincd. trn cer1ile aepoezie ale lui Mi,ron Rad'u Parasctrivesou, d,e.firdJti,a,element tirpic al dfldastihii,'abmnltlrd, incd de Ia inceput,adev5rarba ei gloie i,ncepintd fu:sd o datd cuLaud.ele. Astf'el se oopttcd gi acel curosout disti[r deau'tooaladberizare, durpl oare poetul (indruioq6torpreseurtat, pe,ntru riml: ,,Oasele dounniei-sale/ DeMi,ron Parruchivrese(, eu eliminarea vocslei finale),,,au f,ost treout prin lrurne/ Ca sA dea ia toate nurne(.Luat l,n absolut, acest obieotiv, ,FE dea la toatenume(, esrte surpr':adirnensio,nat, ineaiizahil. CIli din www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

marii poeti ai lumii au f6cut acest act demiurgic ?$i rtotuqi e un tel irn puterile autorulrui, daol vomin(elege dezideoattuf, ,,sI dea l,a toabe nfllrne4, intr-unsens mai restrins : sd dea nurnele sale intre atitea-al,tele posirbile, gata date sau rpe cale de a fi gEsirtede a,l!i nenurndma{i au,toni. Iar ac'esbe nurne ale solesint chiar definifiiile liric€, attt de speci{iroe ,lnri. IatEcum este definitii lac,rima:Daci te nagti rneneu qpne a tte spargeStrivitE intr-al pleoapelor tighei,Din oe adfine lumina ta igi trqgeSo)rirpirea, diaurarrtu{mi la fel ?Spe,ranfe moante, rf.wre ce se-ascunrd,T6cube d,oruri,'uronbe nen^5soute,Irn apele crista;lu,lui nrtundO clipd doar ve{i strSltrci t5cute.Fluid si:crinr ! Oarla,r.mr,,i cflbor viseI1 teag6,nE o lacriroi pi rnoare,Doa,r cit scimfeie-n negrele abise,Prin bezna cfu:mii, stearua cizEitoare.Nu vd iu,besc, o, lflnrcede d,egtareIn oare dru,hril faptei n-a premsrs,. Dar ,gtiru adfimca btrouri'e-n care,Cu ochii-n lacrimi, vezi in univers.(Lacrimi)Versrurile sinrt strAlucitoare in expresia lor austerd;irnaginea stelei o62dtoere alunecinrd flu.id prin,,bezna 'odrrrii" e de o exoeptironaie ftrrp sugestivd.Despre la€rirni s-au scris verstri firi de nnlmdr, s,abrodat inrgenios de citre autorii alexandrini, bizarde cei prefioqi ; Mirron Radu Prarasctrirvescu foloseqtein aeest rnagnfific eafur, irn mod personal, o sugestiem,ult indrdrgiti de marin\ti : lonrirna sicriu alvisului, dar o faoe in alt fel, ,,luind-o in serios(, -dindu-io pnoieefie astrale.Fsrrnula definigiilo,r este strperior didaohice : ple_oirnd de [a aspeote de nratwd, dbi,ectiv existente, rpoetuXra,j,unge la semxlifi,oafti ; e o dadunere ae senitrri;unele rprwizirbile, alt0ele zunprinzfltoare. An:rtomrl rne,,instruieqteq, oa$goutrn, s{ vedern, sd sirn$irn, sI auzim,sd g,ust5rn qi sipipEirn Xcr rea,l. E um rtrirurnd senzualstrndtoe, o buctrrie dE a poseda ,per,eniu( existenta,in toate ,forrnetle ei, o oirrtane a maternit5tiiuniversafie, ln stare vizibiltr sau lotemtl.l-Ureo"i Do"-zia, rirn[rn&:d f,mrnuasd, nu trerc:e aetUaatU unu,i"comentariu didactic prorpriu-zis, in ffida fodei deevocare. Aga, irntr+un poem, au,lorruil explied, rurminddrarte f,o,arte la indernin6, g'eneza cdr{buniflor- ,,neli_nigtite pdduri iintoa'rse

eJ)Lr",**#*b*ru,Hm[*:x,,mx,r*i u*'u*" t"i,l*oua"i db perspe'otiv6' de mare an-{$-*;ff,;-.l6ffi;;astarPo'ezie dorar Pe Portiunihtitnirn p"ooeaEui duditili"i' pred'orminont fiinddiscurs'ul.Cazul cel ma{ rpregnrarrlt de expresie liric6 lapidardil constituie ,,poeziiil-deditdtiis' ln care aibsol'utt toate"f"-.tUt *rttib't" Ia rostirea acelui nurne pa'raschiveseiarn,drat un'ui iuc'rtr sa'u albuia' Ce este Fotograf'ra? :Cicatrice Pe-un cirnP de hirtieDe treeerea mea lSsstiiCu+ uanbrei oornPlilcitateNepriheni&i ,Pde'SltafieA cl,iPei s06pabe de moartendografieCenu+6rees6

o'Ea,l l,.L^6i &,Ttu*o, ,{t)- c;d.xr.tyG "r*ilLt, r l*,,n "!.b,)tt*.t,&,fA,VIVL?ftnUiL ,^olrli nd",i r..r firtf"t-Lt {** f -..\,.'d'"i't )WW@'tr@fi;4^; L^ ;^"r.^b"tL 'xnil{l '.u, n X*;Jrt;L *ih.f,AJ*,r,h^ Ir'JirlorL ,T V.#dr.- r,-,e;; *^f*,, t p;t^f,lr'*st*r'vJ i",i*.,.b---.--n.t \ - :f rhr'a zal+rZ *,"(,{lfi- J-^J, flr.,tnca'[+.a rnibnatr.e-*;L*m;-#E't#'We'o;rtu^rp"^'U["/ y.Nliron Radu Parasetriftrescu a dat poeme rennarcabilefo}osind affit discurrsd, d Ei expresira lapidari,adesea conrcorn:irtent. lnalinim sE "crrederm ci rezu,ltateleliritoe oblinn:rte ,i,n cel de al d,oilrea mod sint maidrur,abi,le. Compaarartira intre doud poeme inchinatemdrului poate fi, in ar.est sens, srugesrtivd. Unul dateiazddin 1945, al doirlea esrte ouprinrs ln Laude gialte poeme. Cel mei veohi se afli surb aripa discursruiui.Autorul forleazi cu buni-qti,infn firnittele expcrmlriiprozaice, inrreza,ton in vizi,r.r,nea ,pe @rre o \narealiza. $i aceast5 poezie .igi are j.txtificarea sa inansambl,ul crea,fiei l,ui,daral.Slturind"o Mdrului din Lufl.e mr rpofi str nu ohsenrici prirna e d,onr trar bmion al oeilei de a doua. Ceeace este declara,t energic ln intiira se orrganizaazi, dincolo,intro inalt6 e4,r'mie poetiraT, ;ou f^ ,."1'.o- ma*r*1ff, ""rJ^.'r*" www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro f T^#.

@Ac€gtea toate, gl a[,tele, sint stmple enunguri aleideilor unei mrari poezii (disaursrul liric ooboer€, icicolo,Ia aludi liru$efl0i mediocsre : ,,in rnfirna ,l,r.ui Newto.n,tu nwoluliorrrezi irzira, / in cea a lui Faris, i,ubireasetc.), Mdnn dln Laude este unra dinrtre cele maiina[te exprirnlri ale liriciri [,ui Miron Rardnr pararschivessll,penttnu noi o adev6ra&i crtreie de bolti aoon:ce'pfiei salb despre [,urne. Foern cu adevdrat amtologie,Mdrul este o definilie a rpermanenlei Vieliifur univers pdn matennirtarbe, eeou Ia ,acel ,,amor chernove'l Sol e l'afitre stelle.. dantesc :'P,rivegte aet mEr: e mrai arprinsDecit obreul tinerei fiBioar,e,A1 cdn:ei bra! ginga{ fi l-a 0rutinsCa ramtra din pom, f:rerm5ti,toare.Sirminfa prinsi-o carnea,l,ui ad[nciIi impli,neqte oalrna str5fu-rcire,Cind el, t5sut, sprc l,ume igi aru,nrcdAcea egal6, pagnicd prirvineA r:rlui as'tru viu ca,re strdbate,Pe }argi or,bilte, biruilt€ spafii,N5sd'nd prin sirre tirnrpurile toateSub semnu'l u,nei eerte gravitbalii,Aserneari murnei tinere ce gtieC6-n arcuirea p{nteeului poart5Dunata unui tirnp ce o si viePrin coapsa ei, boltit5 ca o pdartii.Un proeedeu artiBtic folbsit ou virnturozirtste in poeziasa de c6,tre Miron Radu Parascfiinrescu, gl asupnacinuia dbrim sd ne clprim rnai tndelung, es,bestingdcia mimatd,. Foehul, atit de stilpfin pe mij.loacelesale, se }oacl de-+a difiuultatea rctirii in modferrnec[rtor. E de presuplls cd, in parte, qi interesuilpe c"ar€ l-a puntat, dea lungul inrtnqii sale carierel,i;terare, scrierilor debutanlitror eate leget de copiogwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Iq9sele ,,m,odele" de inadeevare a exrpres'iei' infir'l'-Lit'e incom,punerile nentrsrlarat€ a1e acestora' Cercetitorii;Hr ili- Mirron Rad'u Paraschirvescu vor fi sur-;G; i. t e*tiile 'neobiqnnrite ale dia'logulmi d{ni.reautor:u,l Loud,elar qi ,rnu$ii sai c'orespo'rucenli (uniide,renindu-i, irnrtr-u,n {e1, prieteni) : eI parourgea' c1rpta*oi maxirne, ostenitele catrene ale r'rreu'nui veleii"t,.*4" de rpagini de prozi oderitfe de vreo naratoaredezamlgitS, rlspunzfnd'u-le t'uturor' dind'u-leirfiportanp, intear,reniirrd' nru airar€ori' cu autoritateasa la reviste qi edihuri in spririirrn:l' Ior'Fireqte, il interesau, in priu-nul rl'nd' ta'1enfele realepe oare s5 Ie prrom'orueze (Miron Rad'u. Panaschivesct:se mindroa cu citgva notorii.,,d,escoqreriric de scriibori;i ft; din 'n'urnetedE ale clror incepulturi literarees,le lergati prezen{a s'a sinit azi de prirni irrnrportantd)'fr*St] rapor'tate la masa zdrobiltoare a "celbrlal'lis'a c,elor f6,rd ganse, a c€lor promovali''nejustificatreoonand6riie valabile sinib pu(ine' I-'iurcru' de al'tfel'natural Ei care nu i se poate imptrrta generosului spri-3r.i*r. Nutrirn tnsl b6nuiaila cE a'ceasG aplecare aprivirii cdtre fitberalbura ,de subsols (derc! a celei ce,rnr t"'uqe'9t*- db obicei din rno\tirve arListice- sEprin raliruneai..*a prag,ul p'ublicdrii) se exrpliad 9icult€atuilui, util ;rentr'u prorprira sa operd' au stingecia,Binrreur6'" a exPresiei'Daca privitrn'mai atenlt aceastA laturd a antei parasohiruesciene'voln constata trei izvoare''trei modelea'le stflngdciei mirnate de poot' E vorba' mai' i'nt'ii'de ecoul unei faze preerninresrcierne a poeziei rromdneyii,cind lirnbajul poetic qi mdiesrtrila pnozodicd rnaidi,buiarui'nci(AnrtonPann,Bolintinean'u'DepdrSfean'ug.a.m.d.) ; e, in al doilea rind, ecoul unei anumepdrli din lirica epigonicd posteminesciarnS' de lainiceputul s'ecolul,uri, cu desirvirEire lipsitd de personaJi,fate; al treitlea ,,m'od'dl* ne IJare a fi poezia naiv5'l*n^r,te)o, ,.,^i,'^0^i L,t} o"ypy$tL'Jtl*t'r'cce-Ei aqte4rti sentirnla, adesea cu tenracitate, Ia opogt6 a redacfiei sam a[ta.Primu( textt din seria c'el'or voi't stlrngaoe (nu inordine cronologici, oi in cea stalbiilitti de autor inSoieri) este O dramd. Acest ,,dilLic( d'e tirg, integratin Cintice fiigdnepti, iqi trage i'ntreaga puteretoomai din nara.ree imperfectS, din expresia alandala,suferindd gmrnaltical, taufologicd, i'nvol'unrtaramuzanti.Porri:estera-c5icie'rorbad'eorpoveste'migcare,a epirci i'ngddrui'rrd, ou deosebiure, proced'eul lacare n-,e redmirn se potrme intr-o berdrie' unde o-fati frumoasS, trist6, izo'lat5; este acostatS de un,,cavaler cu gic". Preten(ia oarigialesc'mlticeascd- di'nnatrura personajelor e m'ai mult decirt manifesitE' Oprirn5 siing6cie constd in alSiturarea a doud ccxmunicdride ordin diferit desrpre personaj:'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.tlfficerut iditi:":",^11,:t^:1ln 1""";rr, Eerrvrqr, are o fire 1: a[.'to* !1-1I"::5"i,:};- risul. Sirofaluiii in medi'ul cu prioi'na) pY::-*=" .- r*,r,mrreaffi#ff ;*;;" ;"i i,,u1: ry"i:'.::l-':?:l :ffi#o,*.-"-i" t"r d* n"p*ntativa t"'ilTi:":;:Tff#';";;;** m*ai"t 11111:':"e este 5iseria mioilor avansuri eroti'ce' de cartier :Iarr 1a a ei vedereEl, cavaile'r eu Eic'Ii dste-urn iaP de bere$i-a[mnela fiqic'Acel ,,1a a ei vedere*, urmat O" ':I1.U:tu-untap deberd', precum Ei a" up*irfi'carea *uT:I*"t amba-,,alune la fiqicu genereazi ilaritate in-Iate-l*tbrl *r"a se desfagoari la fel de insuficien't - laora.ti;-;;"; *""1^.*i "iiproprune / s-o auca pinacasd(.La care ,,rio* ie ar'tistnu rearclioneazi pemdsur[: ,,ron!6ind;;;' / Se simte mai voioasS"'In sf'roda a patra, un rprion avertisrnent dr'amattic'irn atrnosrferra de idi[6 ""'*u"g"struoe : "$iastfel' ou,i#.*, i GtannrtnJ nirnicul"') copila accerpti'priienia*. Autorul rm pierde oaazia sE.plaseze o eroareglrarnaticall 1'necmrcomanrula timpurilor) "primi cumel ii eere4, ind,icatlv'ul prezmt e ne1alooul lui ai:ci'Penul,tirna strofi "*l"ttq't"de "D'atecaroamal'utui" :Pe cind a lui solie'Ce-n tainS il Pfindea'Intrd ln ber6rieCu vitrion la ea'De remarcat re'petarea exprimdrii in "aulices'conceplia mic burgnezd: u lui so-"la :i ::.d"**' "a!ie(. Stroda ultim? inroroneazi Stingdcia j'rlcatd apl"t* * o ta"tot'ogi" : ,'ace3-sti 9""1u / ce-avu sfirgitultrist"... L'a tet-ae inuUta este precizarea "tat6"'-1" familist(.O posdre dim de o noui catastrofd eroticS' narati}a persoana intii singular de cItre cineva ce sepr"ri",e la acel mod ugor de recurtoscut dupd frec-I""r" replici_tip, in genul: ,,Via!a mea e un roman!" """i DupE un mic rezumat biografici[-}j t-^bir 4"br" t*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

perioada EpicA,-mohornE de infidelltate : iubirta ceatenla observa,fiei asurpra ocheiarilor trdddrii :Ami,cul ca un fnatePe care-l socobearnn{i-a.tras-o pe la sPate,'Tilha'r', la ochi c'u geam (! !).Sufli,ndu-qi eburealaC

Erourl se tmhog6leqte dtn artA 9i' pentr'u a se cisitJo.r o fatit ae twni{ie, lqi alru'ngn oonnutbi'na' Povesrtireanecwrteori't st'ingaa qi sctrematicl atirEe in*en; i'rrf"""tirii dirrrbre cei doi oote ma-''irnrvelBeoxirne:Atunci ii srPuse : ,,Dr€ga mea'De-acu,ma bani eu Pdt aveaCIli o sd-mi Plac6'Dar eu 9i sE rn6-msor al vrea'Pe cind tu gbai ln ca:lea mea'Mai bine Pleactr !Vezi rpliicul Esta, Poli s5-l iei'In el ai zece rni'i de lei'Te dru ou bine"'(Ea it Privegte zurpdrat'Iar Plicul care i l-a datNici uru-l refine'Vizind cl fcturl ei amilcO.Prefuieqte Ia r:rn PIic''NaPoi f irntinde:,,Ia-!i indSrdt bancnotel6Sir,t o feti!6, domnul€'Ce nu se vind'e !"'6din aceleSpre finalul romanfei rnai dem- q: l*,,;tl; ;roprol*u,-ot' *'u stingSci'a mimattr a autoilFuluivrea de nedaa virata srdleteasnd a personaielor.Dupd"" " p'ittn srpne }larrny Ei amor,os,Iar oo, h p.""i'l-;fi"''1":*'l'^Lpt'"=qh" sqp6-rats, ol Prile]uln "ft;p*r,llatw n aft/vr l_;finralel pereora{u] tdieqteT:Un 'post-erni'nresciemiwn degrrada/t reline atenlia inCinttc de Pai:Copila mea oe df,n Pweqti,f* **, mai mtrl't ll1qoapbe)il "itrlmeru rnai mfindre e96Ca tngerrufi PTin nCIapte"'Iubifta msa, rErn(i aciDe asrtizi, tdtdeauna,C'6-n noalPtea tttea veri sbxah'EiMai rninrdr6 dec6t ln:na"' etc'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Pi,esafnrmdramentnlS a gen'ulu*ne pare s ti terentesi-iitlr*, rorn'an'!5 fioercs-arn'uzant6' unde eisne'nteles6ngdciei rnilnate sfln't suveran mflrnruite' Poema artreb--uici,tdt5inlrxtregirneqi,inorirceeAz,eaiqime.ritS l,ocul in cele *un seleelii din crea(ia l'ui"t'*t"Miron Hedu Faraschivesf,rl'Dintre textele cele mai firzii se f,nscrie' partial' infinia urm'iritii de ndi, Corliwrclii (nrnde srt'fingdcia emai ,discretls) 9i Romnnfid' tnurirli' din volumultlltLmete. Romnn$d' mflrinn reia terna indideiit5lii : invneme ce soful ,,trrudea sd sc'oat6 un pitacs' so(iainfarnl cunoaryte ,,fur faptu'l aurori'i / U'n ju'ne ce-iveni de hacc. Expresia ,,a veni de hacc' aplicataeficisrtei erotice, pregllterTte, prior viole'ntp ei de hi'Ici'cruzi,miile r6zbundrii conjrugo'le' Dar totul e narat euatfita ,,nepric€p€res, inr{t ,rdrama( nu poarte fi lruatdin seriros :CoPilu'l i-l anat5 9i ii sPuneCE-i rezuitaturl dirrtr-el lor arnor'E[ o alinti n'ulnain vonbe b'uneSArind ou plodru'rrtrun picior'A doua zi, vecinii-i 'Prindberbatul$i-i srPun Pe loc tn'bregul adevdr'AJbuncea el zvirli-n oanal bdtiatultil{nd-.o qi Pe ea de 'Pdr'E o fa,rsi gros,olen6, cu tonnrri ca a'le t'abiouritror degang gi loc'r.[ ei il aflem, negreEirt' ir*re Cinticele$igdnagti. ' " Sfrngdcit mimttd tula dri'n cdi'le rodrnice aie-poeziei lui Miron Rad'u Pamschivesou qi u'nurL dirtp"ocedeele arrbistice cdle ma'i gtatnonic fdtosite depoet. Noi vedrem i'n areasti rn'odalita't'e expresiv5 Eiunrml din elernentele constitutive ale oritgiurarl'ilb5fiisale.Qozr-tszz)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@Iba,J,,-,X f,,J,i;n"W '#*d"#.ffi;boI,ac5ror-vaIoare5iaudien!5extraordinar6dauo'flf iL*t#it:fr:"d;"t#Ti:"j':ltrt*m*" jii'u;"";"J*J""'iHMarinpreda--c"#i"";'}:,::i'*liTi:;,9*".:tf '1,:;;il"":Hx113;*ffH,*ru*m**#fits*mffi";1'""","xg?f,i;+,m*il"$"ffi ,i[i"3'trt;H#'r"}1ii'iilt#::f"flrile frumoases 9i o'^'ii'i"i"-" gtiSitot tot terestre*'Ei^olt?tiiior "pre'a 'decum S-ar putea i^Fte;ii"L-?_ il"t"'i g'alita a articolului ,'Ce ne spune.orion?s. La fel, ,":i:";p;ii-a."1n." t""i* ri, din nou, despre poezie' ale'io-".,"iut"Iui, ne par discutabile'lntr-una din paginile c6rtii' .M":]l Preda c-onstatE interesul deosebitn"el'iq:i-1'tlJ-t'i';":T:,"ttix;!Hff n$i;1p111*':'*'IT::'-i[i&itu ai., comun' ilElT^1?Y-"t',1"1'i"'r"."r'"r"re-de tJatru, eseurile-sint[:"1]:,,f ,#*m:,,"..::lil,"hiHf,""+"fr :t:H*;,:,qgillt"ffi.5i:ii.scrisorile, PaginilemarilorA devenit o pt""tl"=a';i;;i;i' ."yt1"'#'=o''uri*1"'1'dosarelor'(ctrrli. Practic, citi#lii J"""'i i't'a p"'t"'autor (viu sau mort!) in casl'li scotoceEte prrn 'lJ""u' respectuos' [* i"t-' ii it'tt""ue cite-n lun6 Eiin stele. Imposibi.ta intoaroere _este,..oarecum, urmarea imperioase^acesteicuriozitdli" cititoifl",;; -9a tt1!i1"t"i tatp"'a" la intreblri ce i s-au;;;T:i* l':lffit3"'pure:il"'i""8::::'Il";'u,,a gasi o denu-1,1';::-mire care .a f" uiri". Cari* i.,. eI c-o.rJiaerafii despie mutitiiie socialeasi spirituale (cu ltli;ii i"'"" -qq;Fi;;-i;'autorlt "Morome[ilors'ioariei i,rinimii ;Ii;",#"';iiralal, inieiventii in discutii literare- cudeosebire pr"liors'e riii'*f" p.i"itbrt""i"-;;i;ti;.scriitor-Iume' scriit.rcititori_, u,rirrtiii "ii=irr"r"ti 1"i", i" "ii""i-p.teiui-";"portrete adrnirabiie),marturisiii'd'#;;.;lrp"i"_p.ipri"i "r"i1ii, l,refleciii risipites' lnolan stilist ic, lmposibiia intoarc"r" fritttuEte mereu de llie Moromete'definitorie fiind drotit atea sauana t iliii*'ii] f'"tti"uuz6 Ia lecturS aerulde rostire .r"pr"*"a-itat6, ca pu "pa,"" ^""or gi"a"ri care. sintem si6turi'au ceruti ," .""iilliff i,aJtr,ge 'ui tgn:tu- Iud1:11"'cascadele deintrebari qi"*"iJ;Tii t]pi" t"'a"Eqti'ia" fi"i"6 -l1"Ti:teti-u repeta' cutipic, vorb"Iu-,.."""'?';;;;;ca a i'it"tis ce ai zis qi ci indati iti va oareplica- r,"r,,r,i :ir)r#ffiI'i*ilGr"e"t'-)in deliciu si, e ca'ul "-otp"""- imediat' ingindurare:{"0^"t L (a '4*;transformi IecturaI:":111 :;u l "9|%""iT:l "f i J" ffl' :'J:ff#HE, B:::i f L;;;" -""","" : l::S:l l: ;t t:ll ::=:1"Xfr:il"t,iffi1H$";i:r%ii#?:'ilH^;i; ;j#;; ",, ui,," ra destinilie?s (,,Agr€-IMarlnPreda:Imposlbilofntoorcere,editrrraCarteaRomaneascd,.l97l.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

fi,ilofei" 2o *U^");.[.-A^N, I-,," r'/'b?ffi::^,ffff"5*fi,gur. i"tbotui alimenitele de tot f-el1rl.,-Iaptele, carnea, o""i"f O"t at-UineteZpti" t" flori gi.poPi.frrrctiferi or sLalerge s6_Ei caute p;i;;Ga;i;; o s6 aib6 grij6 de ele in- toate anotimpurileanului? Dar ";;;ii;?tirru o sa mai "-,rr"t"pomii de ele? Dar caii?Unde sint caii? ce-ol-]I*f * oaii?a (,,Citi oameni ne vor hr6nis);Qn,ce fior pot da aceste drScovenii-din forla noastri omului' din anul" 10 000, presup,,i";"; "iu '-"" .Pil;; pini atunci printr-o intimplare?ii,- ii'fiZrz!" i,,sperietori de cioli6)',,oralitatea(IuiMarinPredanuselimiteaz6}aacesteintrebariqiexclamafii, ,rtiliraruu (altminteri,-sohr5) a unor formtil6ride convers"-u" "" "" "o"rtitili-* ,neie de c ironie dur6. Iat6, o._amuzantS;;"f";;t' ,,sciitoriaeci, ""ruirt6, n11ii place sE fie numit' ci cum? Cetatean carescrie! Iati! Cum p1aa, ca-in loc de electrician sd zicem cetStean€are se ocupd "r'ti'JJ (,,Un cet5fean- eare scrie(). 1n ,,Adev6r Eiinchipuire( "" "i""iri.it'aila"' se distreazd (nu prea vesel, de fapt, in final ajungind-Ia mdrturisiri ".rto.ri literare importante, exprimate pe un ton grar) redind--."'interjeclii cu tot unor cititori care judec6 aetul scriito-- "irita"SniileIriuac:,,,ii dacd scriitorul Ie rdspunde cE nimic nu e inventat din tot ce a:scris tr, aha, a*i."-;i-'t"ncii va s5 zicS a auzit Ei el cutare qi cutareintimplare 9i s-a ,p,r"ai ae sctii, asta nu e a$a greu' sau dacS totul e ima-[r""t, aha,'va sa iica scornelis#"; ffiffi)^fp't;"qlhxry?fif;^^:Kilr;t{L o P L'*"Ga -{"i'*gt*+@*irii"f voltairian ar fi cam senil. Taci, cd spiritul c6linescian e foarteY.tt'il a;rtii-nun4ti, platitudine artificiall, sau in Bietul loanide, c,ndeeitetismul ucide toiul, in ciuda faptului cd eroul doarme pe frig c-u qe?-murile deschise qi cucere;te Ia cincizeci -9iIa qaizeci.de ani tinerele fef*ai" sdti: aceste cuceriri sint ridieule prin ideea de demonstrafiecare ""t"irjul le anima".Imposibila intoarcere este, insistim asupra acestui lucru, o carteliterari, nu una de publicisticd obignuit6. Potrete de personaje memorabile,ce'pot fi comparate cu cele din luvelele 9i romanele autorului, mii""ap"il", p"!ini, ptu.rr* al fratelui Gheorghe caLe construit ,,jumdtateai., s-ocietaiei qi luereazS Ia ,,jumdtatea ailaltdu-: de neuitat-1--S.iesteDrietenul din ,,Compromisul cu ideilLu prins magistral, din citeva linii:f.E;;ilpacai. jf citit enorm, 9i cu anii a clpdtat, datoriti acestor leeturi,'u' un vocabutar cripiic Ei sumbru, in timp ce iufletul lui 11 vezi parca zbaii"a"-r"sA iasa ia lumini prin aceastd platog5 de fier a ideilor. Abia deschidebuzele, se ultl drept inainte necrulStor, iar imaginea lui e obsedantE,desculf cum std pe prispa casel, p[mintiu Ia fata qi p6tat de o bEtrinefeeare lneepe s[-i la din vioienla gindirli, dar fdrl si-i aduc[ lmpficarea('Acest personaj care sm"tge Et a{mirafia ,,prin cunoEtinlel" s49- haoticeaeste er'oul,to" tttti*pllri"iiaiiqrte, precum urmitoarea, povestiti succint,*ai*-ln::'f""",y9'1ffi :i+''i}"5}:"i!?l"J#":Hi,ilYi:,i,iry'iliata"it p" "f.Uau umpiut de- sin-gg, l-au tdiat pe obraji' A$1..."l"f,"i1f.t'Cind au aprins lnsi lumina, furia_ lor n-a mai cunoscut margini. II- Datu-"-";$i-l rirriioair"ia pe altui, unul dintre ei, in timp ee e}, priet-enul meu,se'smulsese au ."u gia-adi gi reugise sd fug6. CeI care fusese luat dreptel I-a dat pe i" judecata fiindci n-a riut si stea sd fie b6tut, invinuitadica atit ""*a pentru"ca a fugit, cit Ei mai ales PjnJru faptu| c5 a fost"iopi*it altul in iocul 1ui. Ar fi trebuii, pesemne sd d-ea un chiot ca s5-qi;;;;d;tr;i d"G;ii! ,,8e, nu mai da!1, c[ eu am fugitls ,,Mare nerodqi 61a(.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'E atlta viat5 in redarea (cu umor qi intelegere superioarl) a acesteifarse lir6negti, lnclt eu adevirat regreti cI unele dintre multele mi+clriepice din Imposibila intoareere nu sint euprinse ln naratiuni de amploare.Aeest regret se euvine si fie insl judeeat cu prudeltE, ia urma urmelorqi eartea'de eare vorbim avindu-gi justificarea ei literard propriu-zistil eeea ce ne sugereazl autorul lnsugi ln exeelenta parabol[ intitulatl,,Neobosita inventivitate a tipulul infect(, eind apreciazl cI intlmplareape care o nareazE nu e din eele ee pqt fi foloslte ln literatura de fictiune.Credem e[, aga cum e povestltd qi comentatfl acolo, intimplarea res-pectivltgi afIS cea mai rotund6 qi mat puternici exprimare, cu o idee subtilIqi proiundS. Cite alte portrete Ei sttuafti exploatabile epic nu sint risipitein aceast6 carte db ,,publicisticla, Pe eare alfi autori cu o inventivitate qicunoagtere a Iumii reduse n-ar fi qtiut cum si le mai dezvolte! lmposibiloidtoarcere este o earte bogat5, unde cititorului i se ofer[ nu doar atitudinigi confesiuni, ei bucdti de literaturl euratS, etr Marin Preda igi spuneopiniile despre viat5 gi scris tot prln lntermediul literaturii, continuindu-Ipq prozator.Credem ci aceste deoseblte pagini ale actualulul volum pot fi celmai bine definite cg lnsegi cuvintele autorului valabile, in general, aetuluide creatie literardd,,In lumea ln care trtrieqte, scriitorul, fascinat de ceeace vede, poate lanB o sondi qi, ln seninItatea conqtiintei sa1e, poate slstudieze datele acestei lumi qi sE ne dea, poate nu chiar un rispuns, asta,uneori, e atit de ugor, ci posibilltatea de a contempla noi inqine proprianoastr[ viat6, cu toate migmele gi problemele ei insolubile. $i atuncipoate fi sigur cI urmtrrile gestului siu creator vor fi imprevizibiles.@(1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

INeIre UMBRATIogicfl"oc comod[ qi cbmun[, pe cee mai mare suprafa![ a saa dreptul dificilfl, s-a bucurat de o atentie ieqitA dincomun. Pentru noi aceast[ constatare este un motiv ln plusde optimism, fiindc[-neadmiftnd lntru totul teza rinuicoleg, conform ctrreia literatura romAn[ a fost dominatfl{e mari figuri de critici, aprpape prea mari fa}[ do opereleIiterare po caro le comentaul- se poate spune c[ dintotdeaunagi acum, de s.semenea, fenomenul liierar de la noi s-abucurat de o congtiin!{ criticl cum pu{ine altele.-alt,t;.CF aanitoarede ctihuri. E Ia mijloc o claid nepotrivire: poeziaIui Dimitrie Stelaru trtriegte, credem, pfii fragment, prinacea comunicare intenstr, cu sunet propriu, prin acea- cumli spune,Raicu- ,,bolboroseald divinfl"; iar harele ansamblnal operei nu trdiegte uici el altfel decit fragmentar, cumpietrele prelioase pe suprafala unui bloc de-huite. ideUfar.pdr-ea o selecfie restrlnsd, de mare densitate, dar e, pentrunoi eel putin, sigur c[ poetul nu e capabil s[-gi alc[tuiasc{s;ngyr o seleclie valabil[ (congtiinta sa artisticd e precar5,dominattr in mod fericit de ,,mlnia" inspirayiei), iar altcinevanu s-ar putea lncumeta s[ o facd din teama, justificatl, cilnyyli acel b.loc amorf, pe mari porliuni insij'n'ifiant fn ffanartistic, va fi avlnd rostirl slu misteiios, el prinind in valbarestrdlucirea rar6. a giuvaerelor. Ne tng{duiin sdl cit{m dinnou, in acest sens, pe Lucian Raicu: ,,Complicafiile simbolice,remtniscenfele livregti, preliozit{file gi manierismele de totIelu.l nu lipsesc din aceastd. poezie, dar ln chipul cel maic.urios cu putinfl, pentru c{ vin de la sine, chemate fiindtle. o for!{ interioard, necesar{ gi misterioasd. Ele se constitute,urmlnd legi rcecrete rr, lntr-un limbaj propriu, derivaliea o[ziunii,,..-. Dlmitrio Stelaru: INALTA UiltBRA, Editura Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@Inalta umbrd nu lnseamnl, ln crealia lui Dimitrie Stelaru',o momet t deosebit do important, 9i, de fapt, aproape niciuna din plachetele sale nu e altceva decit un adaos, maimult sau hrai pulin hot{rnicit lntr-un destin litera-r de exceptie.Stnt mulli afutori (poe]i sau prozatori) ln dreptul ed'roraiostesti un sincur titlti de carte, cu senzafia cd aceea esteop"r* d*fit itorie. Stelaru, mai mult ca allii, trebuie extrasdin suma impundboare a cdr!.ilor sale.- -Prin ace",ita o, Jori- se i5m de inleles c6' Inalta umbrd'*utiifl aparilia, aceast[ carte rezervfl iubitorilor de""-gi- oo.rie frumoas-e momente de reintilnire cu ,,noi, DinitrieBh;r". ln Intoarcere, o scurtS.- ca majoritatea celorscrise de autor poezie, de la pagina 9,-poetul pare,a.trdro-meditalie pe malul Nilului,.privind fabuloasa c5'ldtorte*o-r|""ta-'u fdraonilor cu naYe'de papirus, 1n susul fluviului:,Cimpul e ud 9i verde aPlecat,griui e ud ca o inimdft care qapte zile a plouat bucuria'Eu mtngii maluri literarededesub[ ou nave rimile din trestii;lmbr[cat in vis 9i aurorila mine Plecat si m[ lntorc odatdla mine.Ne pare o piesd de un farmec special: versul prim ,,Cimpul,d gi'rttde iplecat" reveleazd mlna zeilei pe hirtie, aces-t" uerd,e' aplecat, f entru cei ce -tnleleg .poezia,suSin{..'".'*triumf 'al exprimarii. Picat de al treile& Yers -',fdcut"..9inup.u* g."rrr"tical ,,in care gap[e zile a plouat.bucuria"'' Rtfoind ln 'pontinuaie - culegerea, regdsim tonul dlozilele bune ale dutorului in fl -uisez', acea comunicare inf;iltH l"i."r. de fraze, iar la pagina 21 un mic poem Dincd.limd.nesti, pe obsesia timpului aluvionar, ce ne pare remarcabil:A trecut Oltul tulbure, tot tulbure,si mi-a sflsiat inima:- Urrd. rdmti? vorbindu-mi tulbure,-unde rdmli ?- vorbindu-mi tulbure'$i soarele b[tea ln colib{9i pddurea vuia cu tobe regaleptnd clnd mi-am oprit miezul vielii,gi-am lntrebat- unde mergi ? -spre tine I mi-a rtrspuns.; A trecut Oltul tulbure, mai tulbure,qi mi-a sfigiat inima.-Unde s[ merg eu, lujer fird rlddciniagezat lntre lupi desueli ?Sint in carte gi alte poezii frumoase, precum Ora.Sul oechi,lamentalie a ireversibilitUgii ln timp,.Din rdzbor - under'\ LdtA c*c1fi* l Ii t^.[.-r,;"lidrlrl,..l. t*F---e ' ngr^i ;-ffi"nioJ'-*,k'ffileau doar un rol de disociere gii*u unul, departe de noi gindul, de indicalii amelioratoare,ca Ia debutinti. debutanli. Aga, ne pare paro declarativ-general, declarativ-general' un alr- eregl eregintonumentuzz de la-pagina- 6 ($i iatd-md.l, Vialaumbld.- osimpl[ compunere mist-erioas[ din care nu lipsesc Ai versuriwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,-t[.l,f rl^]a;&, 'D, ,#* , oJ;.-t L ,ryx^'*; ( p^')-;l;:" pX -"dux,-md D r4ifi€ L r^J'-P r, k J"* L l'*'t't'La. intenliei artistice.-te Jimfiregte, parcurgind poemele luiStelaru Cine sint ei?, Farmaroorii'(mostr'd d"';;p;i;i" -;iermetizdrii).- cel mai dezavantajos pentru Dimitrie stelaru este eseurIiric pamfletar. In a.eroenea situafD-- --- -Y-*-'#amrntegt_e_^-_. ..(poerul un bilbiit care ambilioneaz5 saconferenfieze,ln public. Miine (de Ia paginile 35_36) nepare un pamflet vag, in care e suplr{[oarl o anume insuslime11 leceRtarss yalgrilor, refuzul unor modalitdtri artiitice cetgt au totugi justificarea lor. La fel,.!e tntilnxclnu e altceva

@PACATELE JUDECATORILOR'iIspita poeziei ca exprimare ingenu6 sau derivat6 intelectual,nu ocoleEte, indeobEte, decit putine persoane, mai ales la anii tineri. Def armeeele redutabile ale muzelor au fost sedugi prin istorie filosofi, militari,oameni de gtiint6, gospodine, tehnicieni de diverse specialititi,medici, negustori, instalatori, lucrEtori cu munci de rispundere, judecStorigi alti factori de justitie. $i, iat6 unde voiam si ajungem, poezie -aucomfus pind cind qi cei al cdror prim rost este s-o judece scris6 de altiiCRITICII. De Ia marii legislatori ai literelor noastre (Maiorescu, Iorga,- IbrSileanu, Cilinescu, Vianu) pin6 la critiel-gg-.Elli-yrliini stradd' j.'.(aceEti ,,jpdcdtuit gi p6c6tuiesc liric, necontenrr sau parcimonios.Tindrui critic Florin Manolescu i-a scrutat prin decenii pe aeeqticonfrati ai sii, gi, adunind intr-o Addenda antologic6 texte in versuri,gi-a agternut considerafiile qi concluziile in studiul pus in fruntea acestuidepozit de vise poetice. Textul de o remarcabili concizie gi decizie in expresie,sfirEeEte prin a te captiva.Florin Manolescu pleac6 de la o constatare de loc incurajatoare pentruacliunea sa: deqi num€ mari de critici s-au ilustrat in poezie, in istoria literaturiinoastre nu exist6 nici un asemenea critic-poet demn de a fi lua!in seam6, in eqalonul de frunte al poefilor. Ce rost mai are atunci s5 vortil;;;d;.."''tiSuaecatort pringi 1n eulpe? Mai ales dupi precizdri grave'l$!&ll-trt'.It ,F,sore deosebire de poezia poelilor, care este modul de existen[6aI acest'8ia,ia[iunea lor de a-fi, poeiia criticilor are o existenli corelativ6gi parazitarS. Ea rezultS, in majoritatea covirqitoare a cazurilor, dintr-unlroces de predicafie, fiind, de aceea, o metapoezie."Ideea fundamentalS a lucririi nu e lipsitfl de subtilitate. Tot acestexcurs prln visul poetic al personalitSfilor critice iEi are justificareaintr-o descoperire, oarecum surprinzdtoare'.I"r,C,vz^rr^L i", ^Jr.-o,fiau-s" din ea, poezia criticilor devine in felul acesta olntelegerea poeziei propriu-zise' a cereiputem afirma acum ci textele lirice alefiagine indisPensabild Pentrufafd liniqtitf, ea este. Iatd de cecriticilor reprezintd un modelal istorie! poeziei romAneEti, care, exaoricdruipoet, a oriclrui curent sau aminat indeaproaPe, oferd cheiaoricirei qcoli literare(.Este'uimitoare, spune autorul, impresia de progres pe care o poaterda o antologie pe criterii cronologice a poeziei-criticilor! -$i aceasta.seexplicdprifr deosebiri de structuri intre actul poetic Ei actul critic'PoLzia "iiti"iioreste nu o emanalie ,,naturali( ci ilustrare a creatiei'.po"Ufor, iapt de cultur6. Privindrj-le ulterior, in perspectivS istorici,vom face acea cOnstatare care l-a determinat, credem, pe Florin Mano--Iescu sE scrie acest studiu: c6, anume, poezia criticilor nu urmeazd ,,Ie-'!i1",, po"riei adevdrate, c,i pe cele ale criticii! AutoruL aratd in ce'ionstd deosebirea PrinciPald.'{, 2^ tt"^r^ *M".-*"Jry$itf,ffi6iiilsftffiii""?if *'or"ti" ei, poezia criticilor progreseazd, .avin{F"."i, prezent gi viitor. Ea reface o istorie idealS a Poeziei, oterinctu-r*"""riti qi-""t itiU""t eare li lipse-au, pentru cd ea se dezv.olti pe mdsur6c" ," duterirqeqte, ln crltici, inlelegerea ldeii de Poezieir Florin lvlanolescu: Poezla ctitl,cilor, editura Emlnescu, 1971.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

d,ll*ffi.'* xdi-)t"."*, C ""i,ptiriiii critici poeti.!rydlH;;'*; *,irt -a".ii Ionescu,niEte veisificatori' inau devenit, unii, chiar Poeli!"o"a",- { ftil"r*L.?.*r;g)Maiorbscu) nu sinLtimp ce, de Ia Cdlinescu in--,criticiloru pare a"iffi?i"..Pci : ltll"^1"Ld**^3."-fl5:I*;"$":;ffiti:'ffi#3iiui""Irr1"""r.riit"i, tn critib ca qi in poet,.in dramaturg caqi in.romancre::-r\uud romancier. N;ie ;"--p:::.:,,:"fi3l:,t*f rtE Pqrs " -"'^'-r"iiltorii"*;fl$i cantonati in #Xfit.i:il:frexclusivitatei,i".ti. sint extrem de rare cazurile.deintr-un singur e"" ii;;;; ;fi;;b"tii utt" ctr oriee scriitor simte in-.demnul lSuntric -a -iorbsi ae inireaga i"ii"pti", exprimindu-se pe rind,.i.t ,"tt, comentariu critic, ficliune narativE'Nueinutil,a'oUt"'"amcdlucra'""f"iFlorinManoleseu'vorbind.despre poezie, ui,"^li'"i^i-"f"t critica' vt"*' adici s6 sDunem cercetindu-ipe criticitt"-rm domeniu.rr"h"ii"itotiu at scristilui lor, tinarulautor scoate din u*""ta*"".""iri" iaJimportante pentru insaqi aetivitateacritica (s-ar;;;;.r,jr.-ri"" "a "oi"'*"I iui lvtanolescu are o dis-.creti intenUe aiaalticii. aiati"J ,r, este qi ce"" lu reuqeqte in poezie.criticul, ei- autol;ia'ilffiri-,,dr"*" criticii literare Ei demnitatea.ei in acelaqi timp;;;"" ;;;tta tn i tnpteg-e..p\fr.ynde poate merge-sein. critica riterard,""iiii ii--iititgia ti|irtitii deprine, acceptind imposibilitatearealizdrii ei . . .EseniialS in criticului- este ideea de subordonare' EI nu poatefi,Jibers de obiectil-d;;;;;i;i "i"i" sbu'.Despre o operd sau un scriitor nu'se poate spune rt,;;;iii;i;;" ouri!"i'- prin inseei'datele meserieisingurul care interel;;;;i i;;;elesale- la fidelitat";=i"F'a;ou-i".t, ,Biiu"ri"a,i-sesde eI, indepirtindu-se'eI nu mai face eriticl, ci fic[iune p"ra,-,,q riteraturd d,e,untip special,in core incid.ental, personaiele'" nu*Z''""ii" E*in"tcu' Creangd' Jie.JieCaragiole".Poetul, i"o,utotut trebuie te propriului s6u adevir'caruia '"'tt'p"ttd ei poate impune alte raporturilntre luerurl, ,,ordiriean sa' Crltlcul, este ln schimb', eondus de altecriterii. El nu poad; igrrot" adev6rul operel. Chiar dacS eI propune.oordine a sa proprie, nou6 unei crea!!i, aieasta nu e cu adev6rat proprie'independenta: ordinea-;;.d;;a a" Lf, "*i.ta*ui inainte in oper6, eI ao"t"?=:r[Iif!ft: *r,"t#ffi "-.rorescu,Irbertatea critieutui este necesitatehFI;;;. l ,iiio| iii-irctutut not nu iutem luqau trebuie s[-i acceptsm,.forfa de gravitat".. 3f"t idei cuminii 9i ptittu de 191|ism'cu deosebirel6udabile acum, cind s-o deplasat "intirtid.e greutate aL criticii de Laf"""tt; -r{ j"i"rniii"r.i ii' lunofiio ,,creatoariu, inteleas6 de unii comen[gtoriln mod abuziv. La urma ,"*"ioi, incheie autorul, importantSfr j$tr*###:*":Y';:*"ni:::'":",x::"d;ei:;,;:,#*;i3::::'.:Cartea lui tr.iorin Manolescu este o ."ait"ti" despre destinele criticii.Nu un op abstract, dimpotriv-l.1ectura-esie atragatoare, clarS' Ii reproE6mcttiar autorului citeva bralitati: "'-,,P"i-"scls- avociigsg' la P]8ina' 30'sau frazt finatS: ;T;i"i';;'"ui-ad'1i-pede, lncit niei n-ar fi trebuitsE facEm atlta discuties.I(1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:;,t"','ifttn*fr #*riutffiffi;*tH-r#itorie:Anele curq. Noriiifu ahJ se lntind o mln[:nu-se opresc; graiulmi-l furd Ei Pleac['APe, ariPi- Pribegie'Guri atinse, P[sdri - Prm-egle'fe'naepertd"ia tot"t' Umlie se sting'Fac Pe mutul' Privesc dt,*rodii mari: ca s[ nu m[ ".i!i., tr[dez'Fti",itt la picioarele mels piatraca sI' uu fiu v[zut -dar ln ochi Portc[ldtoria.Munfi,'ariPi - zgomote-n aru'Vdi,'sdrutirri irunze ln vlnt'-Toate m-au lnfeles' O,dulce, feroee nielancolie,uhimh candell: r[ agtePtsoarele Pe care mi l-ai Promisln cealaitd Parte a c.eru-lui:chiar dac[ e o mrncrune-fie gi sPcranfa.-numitflPrintre bucurttle mele'Victor Sivetidis posedfl acea capacitate de a,. zgudyitolorind- cuvinte pu[ine (cite stnt de presupys dtncolo.oedrepte,^ ln propozilii elipticel)' f6rd exces meta-;;;;i;r.i';;:V;;*rl ;i" ;"lfuie'pe tensiunt, t tttdbdtut de patimd'Pare c5. un om' t;;; ifig gir d.e intimpl6ri ch'iptrri in-qi;;;";;.1" aeJtni"uie cu igtlcenie, 9i cuvintele sale gravetensioneazd vdzduhul:IVIarea. Si-o mie de feluride a ffi6ea. Tace gi-atac[ lntr-omie de chiPuri. Malulsi-a risiPit creasta,(lnce uir val,gi nu cel din urmlcum am crezutl)SPui: ctnd va fi liniqte,P6 fundul m{riiirisiPul se va vedea'Cini crede ? Nimic. nu se b{nuie-oricitfl Pace.Cel f[r[ odihnd, intonind o poezie' patrioticfl elevatfl:' vlctor Slvctldlr: ORACOLUL LUt ORESTE, Bditure Emtnescu'19r0. www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-X .^.e,il-c-.LLfi, - - i.,.:L:,Y^^+^G.ulul pribegiei, are totod.at{-qi intuilia teribill a stagnflrii']lstb ca.e alteftarea pluteqte'ca o salvare:Si de-ar vorbi cinevain ceasul acesta al vidului,sunetul vorbei ar fi tot,: tdcere.Si de-ai vorbi tlceriiii s-"t rdsPunde: Pustiu'Ce frumusele va strfllumina' o a"t[ cu dubla sPinaro-a cdmilei ?O sinsurd migcare gi peisajul !.e g-mplg.-gi-n aburii lntorgi ah,-munlii' ['l'un[u,f[rd pereche.Slnt momente cind spasme ale biograliei fac s[ irupEimasini lndep{rtate, mai vii decit peisajul. real,- ca 1*9}1*oriti ce-au'modelat prin prezenla lor fascinantS' coptlartanoetului. Atunci, contemplarea devine con[oplre .zguoul--io*.., exprimat[ cu o rard forfS': ,,'Soarele, pdmt'ntul fL plinsuLtn "'" hohote" 'i""t-t*"' (s.n').,o6- intitulat Podul, Victor Sivetidis d[ oint.tit*"li ii-pottiiio plecind de.ia credinla p.opulard{'nicare la temelia- oricdrei construclii de seamd' trebule sa llezidit un om, el lgi doreqte:Proscrisulzidit de viu la temelia ta,s[ fi fost eu, rivnesc'Se mai tremure de team[ trecS'torii'si nu "" se surpe drumurile-n gol'$i la mormtitul jertfei lmPlinite,iA-mi fie binecuvintatd sPatma'Se noate spune c{ autorul gi-a realizat acest vis' el este"r.ii"'Jil*;d;i';; -se zideite singur de viu la temeliaiilii"i'p;J;-P;ti, ,." mainobilf formd de comunicaredin clte se cunosc lntre oament'-Acest poet face p"ri. din familia stilistic5 a lui IannisRitsos-[ie'c"te tl 9i ihvoc[ ln unele versuri)' OupTul-":TLtlde care' vorbim ne-a fdcut o atlt de puternicl tmp-resre'revellndu-ne un autor deosebit, tinem s[ ne Iormul6m qrunrle ,ererre, care se referd nu'numai la. piesele tt lt, ,uogcita din Siveiidis, ci gi la modalitatea liricd .respecttvd'[ivorba mai ales, Ia auiorul cdtlii Orac.olul lui Oreste, ea qtla Ritsos, de o'anume discursivitate, lncrezdtoare pe capacitateaei'tensional[, ce duce treptat la o reac[ie de.detaqaredin partea cititorului. St[plnit de fervoarea inton6rrt'-poetulnu observ[ cf discursul- iitit .u pulverizeazfl tn simpla lngipirr-c-L nnrt .n^^.."- iln,I-;;ffi+;L e,-^W3o.^a,n-of.r- o.t'J a ,^,iLn#fit ^rfi" -www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

( aslo )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

D;^ 6**J"rl_lntr-o funclie catalitic[ decit lntr-o constantfl a artei", ela ,,contribuit Ia evolulia artei fdr[ s-o revolulioneze". Ag&cerra nu a fost (nu este gi nu va fi vreodatd) cu putinf-tr,deoarecq ,,arta, avlnd un caracter de sugestio infinit[, indeiinisaliltr,nu poate fi schimbat{ din temelii, temeliile, ca gi-scopurile ultime, trdind ln adlncuri fdrd sftrgit'3.^Avangardei ti este propriu democratismul, generozitatea.ln foarte frumoasa poemii Munyii din 'ci uise, deschide cao ars poetica volumul selectiv, Virgil Teodorescu intoneaz[un imn al dispariliei poelilor ln favoarea umanizlrii actuluipoetic:Urdsc poezia ptn[ in clipa ln care va fi f[cut{de toliPin[ in clipa ln care poetul va dispareXTi:?:$i miinile lui vor fi gdsite in cenugflCa cheile curlii de sclaviMarile chei c{utate de oameni de la ineeputul lumii.E* Jt\o6tll'"1at c".t..l'JlCdci- ,,legisla[ia" dintotdeauna a literalilor, conformedreia ei sint indivizi de excepfie, qi nu o ideititate nesfirqitcolectivd, contrazice drumul spre libertate al omenirii:urdso tot ce ameninfrTHfil,"fr?:,t$i,?#Urdsc tot ce servegte obstacolul icestei deliranteurdsc cuvintele care tr6deaz[ revo]ta eliberlriUrtrsc lngrozitoarea tr{dare a poelilor.Se cuvine str distingem, totuqi, c[ tr{darea poetilorconst{ ln eventuala opacilato egoisi[ la socia] gi, h [en6ral,la uman, dar c[ nu orice abstrag"ere din mullim,j i" roiit"ai",ie un semn de dezertare gi trddare: existd'mari poefi care,vorbind necontenit despre'propriul lor suflet, vorbescde sufletul omului, generozitatea lor fiind -.oo-decomitentsubstanfi, -chiar dacfi lipsitd d6 festiculalie.. .rn planul compozitiei, multesrnt construite prin- cele mai multe - poemeexplozia inil,iald a unei metaforei duplcare urmeozd aglomeriri imagidtice vizlnd deruta. tln ielde sarcasm irnazistic, ln- care frecventele note rostulexotice de a inteisifica auizbitura i.;;;;il". asociali.pasaj Iatddintr-o unpoezie de pe la tncepuiuf clrlii: '-' ---q qrrFemeile de cinci ori mai mari declt tn realitateI Vhgil Teodorescu:vIRSTA CRETEI, Ed. Albatros, lg7}iREPAOSUL VOCALEI, Ed. Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

4.t9Au ln p[r omizi variat colorateDin umerii lor pornesc alizeelePe umerii lor au murit cirduri de elefan{,i gipalmieriamforele in pozilii oblice inconjurate de holoturii$iPentru ca degetul 'u'"tir,l', iT'ii'i.t[T'5:'H1Cind cifrele sint lmbr6cate atit de sobruCind vei cobori in mlagtini cu ciinele tlu negru-$i colierele vor arde ln toate qemineurile inVosgi pe plutele care trec AmazonulHipotetica ta aqteptare ermetic ,1.t,ff ith:lIspita acestui mod poetic nu e greu de identificat: evorba de gratuitatea seriilor de asociatii, intre care nu maiare loc, de la o vreme, izbitura lncununatd de flami liricd,un aer de rece exersare ln gol se lnst[pinegte in foarte multedin texte. O rostogolire frenetic facild de compara,tii, o maredozd de ostentafie, fireascd, de altfel, permanentei st5.ri deprorrocare a suprarealismului (toate avangardele sint ofensivet). Ne-am notat chiar, pe marginea unei poezii (Frontondin volumul Repaosul uocalei, Ed. Eminescu, 1970), urm6-toarele vorbe pe care poetul le rostegte parc5. adresindu-secititorului tenace: tot te mai tii dup[ mine? te lncdpd!,lnezis[ cauli o conseculie de sensuri ? C{ci gratuitatea nu ezit6sd se foloseascfl de simple jocuri de cuvinte: ,,gi tot nu te-aqfi chemat / de ctte ori te chem chemlndu-te te voi chemachemat[ nechematd ca plasa do p{ianjen"; ,,corsaj corsarcordon corpusoul cord", sau absurdit[li sonore: ,,CiorovS"ialaSfinxului (i) incumb[ / ciortanii to{,i din ciorba cea- r:aailung5.". Oricit te-ar lnviora, inifial, aceste jocuri (care, ceremscuie pentru calambur, nu sint qi qocuri sugestive), in canti't[!i mari iqi pierd din haz. Bralele iubitei slnt acoperite decomparalii isiovitoare, violenla lor nereugind s[ ne scoatddin alipire:bralele tale de exploziibralele tale de plumb, de galopbralele tale de languste slnt somnolenlelegi Iangustele srnt o capcan[ umdruluislnt un salut o salatd afectuoasd pentrusrnt fralii G-1ahi. ff.:#1,*u T.'ffiHIXli,i unanimdo evaziune fiscal{ btntuind ca ur taifuhun drapel ascuns ln burta unui cal ucisglorificat de excremente... etc.{ i ,rlr- Lr.; J-^^" e,";oyJte i^ lr?a , d,,\ a,;,

virtuozitate, avantajeazfi hlrjoana imaginilor, c-e au- acumo gi mai maroat[ ,tit"t". Semnallm poemele: Globul ea;es'iri ti, Varnpirul sticlei, gralioasa invitalie la-copildrie dinirioibro, 'Spirala,:- unde poetul ,,ame1it...de {ort'a c,en;trifugl / cizusem ln genunchi ca lntr-o- t]9[.", lanta \?e!'hazlii trecere ln revist6 a lntregului real (aici, citeva ,,disocieri"ale vidului gi Plinului{in amintirea perioadei s-ale pragheze, Virgil Teodorescuintituleazl o grav[ poem[ Rozumtrn2Orice s-ar intimPlaprin regnul aniia-!,- mineral, vegetalireoe aceeagi corabie obosit6,cu plnzele intinse ptn[ Ia sflgiere'O notd permanentd' a liricii lui Virgil.'Teodorescu o--dd'umoiul. lntins de la zlmbetul imperceptibil Ia sarcasmulvociferirnt. ln Glosar, niqte bdrbal'i ln toatd' firea:Eutw oi n-^,*I;fn{i \a tr"' Y9uf u ,4+.?.. ,.2.*.d Lhlhrmentatei ,,explozii informal,ionale" ce are loc ln lume ?Intr-o poezie apdrut{ ap[rut{ ln pres[, pres[. nu cu mult timp ln urm6, urmE,Virgil Teoiiorescu are un vers uqor de relinut:u".y\ ,y,A t t}*1^i dfi4'.^,,if b /*.!rl,c! .; U *rotn-^,Qfmelodrameled6 odinioar[, pllngind de'i sare tunica, neimuzfl la culme. lntr-un fet, Viigit Teodorescu lnsugi estecopilul de trup[ cu pricina, jalea sa mimat[ provoacd, zlmbeie.$i, cum se cuvine, pllnsul sd.u este foarte adesea unul,,de-adev5.ratelea" IHai s[ iegim qi noi din noiprin uga asta zugr6vit[.pe tremele de aer receprin uga zugrflvit[ de zborul diafan pe careabia dac{-l zdresc poelii,spune ln De la tnceput autorul, in linia mare a generozithliia'vangardiste. Crealia sa, in ce are mai durabil, realizeaz[aceastd iegire a sufletului spre lume qi cer.( 43+4 )0,F.,o^I:J{Iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,zt.ltvIiRTURIA COI{PLEX.I\(Desprc Jarntlul lui Virgil Ierunca)Jurnalul de zi abundtr - sub o forrnl mai mt'lt sru mai pulin dircetl - inprtlicagiile exilului, gi areasta nu are de ce sI ne tnire. Ncfiresc ar fi cr jurnrlul,.onfesiun"r, amintirea, ca formc literare. slt fie rbscnte din scrisul pribcgilor' Insitualia cxiiagilor rlin Estul etrropcln, tr ,,celor flrl intoarcere", utr fapt psihologio.r.nfirt are loc, mai de rr.ru r.u mai tnrziu: rupt din lumea copilirici 9i adolescenl;isalc, din solul strtornic care-l rodisc, omul desridlcinat simte ncvoie dco io -drturie, despre el 9i intlmpllrile srle' Faptul e migcltor tn crzurile unordesglraji care simt;Pcntru intlia oat'tr, ncvoin conJciului' odrti ajungi pc un !irn1urn.n; .dt despre scriitorii clcja formrli inrinte.de smulgcre' pro'pcnsiunel sprc.forme mirturirltor.. in scrisul jo. ne Pare nlturall' rodnici, exemplari' Existe n1adesrldicinar?1, crucificati intre amintiri de dcparte, vise, nldejdi adesea dczanrigitc'toate acestc motivc, exaspefltc d'c tinrpul cceforturile de inserare in nou.lr lrrmc-se acumuleazi explictr sdrimbarca ce se producc tn spiritul cre,ttor: scriitorul se-,i*,. *ri pulin ctrrs de plXsmuirile propriei ficiiuni' zguduit cum €stc de tot cc,. trran]pU cu el insu9i,.on'ti.nt ct--ln mod aprodpc inevitabil.- cl insugi rdevenit ,rorarr.rc". Tot ce i se intlmpli Pare a se proiccta in, arlte ncnumlratcexistenle posihile, ruptura existenliall a ficut din el o persoanl "interesa'ntl" - 9tel gtie cli il costl lluntric ac€astl t€ribill deosebirctSuntem tentali a crede cI -in afara cltorva excePtii considcrabilc-.Partexcea mai valabili gi rnai demnl 6e intercs din prcsa literarl a cxilului romAncsc ..onrritri" to.rnri,."torul ei de confesiune, sub form'a amintirilor 9i a jurnitlulili'Numclc sunt bine cunoscute, atlt pentru (inveniie epici' poezie' csseu''g.n"iit "excePlii"aforism, etc.) clt $i Pcntr(l la crrc ne referim' Virgil lerunca er trcbuiamintit in.lr.ptul-*ri r,rulto"r capitole dar, cum- nu dorirn sI frcem "pomclnice"litr:rare, nu mullumim sl vorbim in note d€sPre un singur aspect al bogatci'"t""tfascinantei srle prezcnge de scriitor: jurnalul dc zi'Noi ne putem doar im'agina,6 orr rctuali, dimensiunile acesui Jurnal, Pe careautorul il lin. d" d"."niiip"ntnr lnscmnirilc de faln ne stau la indemAnl douiserii disrincte din ansamblu, intrc carc se inlindc un gol dc unsPrezcce ani. E vorba

Lo,tfr.:r.L.ZoIunie, 1949t ln casi. Citesc pe Reverdy gi-mi fierb morcovi.Mi-am cumplrii o lampt cu alcool gi sunt ul,uit de c8te pot pregtrti. Incerc si dorm,dar somnul c mai mult un budret de cogmare din cauza soarelui care intrl preadirect, prea nemilos, in mansardi". DouX slptlmAni mai tArziu:,,Cllduri in5.bugitoare.In loc s.{ mI ricoresc tntr'un parc nu+ni mai dd mina- si intru intr'ocalenea- (s.n.LC.) intorc din nou in mansardagrea in care s'a cuiblrit, sunt.-rntrsigur, ar;i1a d,e pc toate acoperiSurilc Parisului ,..'{Arini,ir". acestei locuinlcascdiatc de argill se va fi fixat profund in memorii'autorului, ea il urmlregteindclung pe cititor.., In jur, ,iif.iit" persoane se intrresoazl dc situalia lui Ierunca,precum profesorul dela Sorbonnr, interesat nu dorr detezt in pregltire, ci gi de:d,,viitorul ,meu, mai bine zis de lipsa mea de viitor. Imi vorbegte de greutllile delaa.e$erdre Scientifique, unde sunt preferali Franoezii, Face aluzia la grija Ix caremi-o poartl prietenul slu Basil l\Iunteanu ;i-mi dI aceleagi recomandalii arnrbilep€ntru o reinnoire a nenorocitei melc dc bursc". Unele intervenlii, driar bina_intenlionate, sunt i,nrcceptabile, prccum invitrlia unei cootesc la Saint-Lary:rl ,,Refuz pentrucl scrisorrea c insogitil de un cec, probabil cr sil-mi pot pllti drumul.-Inapoiez cecul cu multe scuze ipocrite". Altelg-sunt. . . himerice, cum dorinlamarelui poet Paul Crlan de a-i vcni in rjutorl,.4 August 1949, Paul Cehn imisupune nigte planuri, cere er putce sI mI slhezc dc o su-.d.nie de rnizeriimrteriaie clre s€ tin l,ang. Cum e cunoscut ;i apreciat la un mare zi.ar elvegian, DieTat, mi se pare, mtr invitl sI scriu orice gi str mtr traducl el; rispund ci n'anr despus lucruri atlt de importante, Atunci- zice sI scriem impreunl tot felul dc-reportagii, pe cene sl le sernnlm oricuml Zldlrnicii".Virgil lerunc:r trliegte profund prietenia, atlt de importantX in viaja exilagilor;el se intereserzl de necazurilc camarazilor sli, intervi,ne ,pentru ei pe clt ii stiin putcri, suferl clnd forlele nu-i ejung pcntru a le fi de folosjr,la August 1949(. . .. . .) Intristat pcstc mtrsurl dc borla lui Cismlrescu gi de impoiibilitaree lui de ase ingriji cum ar trebui, din cauza slrlciei. CAqi vom supravielui faptului de apurta cu noi pllmlni, glo,bute, mlruntaie? Nu erau deajuns ,relele celelate?" Cltihucurie, in sfiimb, clnd aljii au fagl de el accea'9i solicitudinel E o dcscoper-ire 9io confirmire, pe car€ Ierunca o noteezl ln jurnalul slu tn fraze scurte, febrile,plinel ,,t5 Septembric.1949. Lucian Bldescu mI cauttr acasl, imi scrie, se agirl, enclinigi'it, vrea sI mI vadl cu orice pre1. $i clt mai repede, Credeam cI cine gtie ces'a intlmplat. Nimi,c nou, in afarl de prietenia lui, Totdeauna inregri. Cinirnimpreunl. E o serrl timpuric, cu ploi tristc de Parir regisit. Incerclm si sperim.Punem nu gara, ci ltmea h catc. Ca totdcauna , . ," .tfra/rigcltorre- degi atlt de simplu - din fragmentele de Junal; asemenea detrlii neie, ln perspectiva timpului adunat, sl lnlelegem cum exilalii acestui catastroficdupt-rtrzboi au putur rezista, gralic solideritlgii cc-i unea, cu intermitcnge,desigur, dar in mod real. Prin arreasta nu rrem sl 3punem cI la scara intre3iicomunitili romlnegti puter fi constatlrtl acceagi solidaritate. Faptui e regretahil,dar omenegte explicabil. Yirgil Ierunca vorbegte ln dese rlnduri despre sfllicrilcdureroase ale comunitlgii rornlnegti, dugmtrniile .de neimpicat, certurile ce-o slit esc.El ia atitudinea cea mai cuminte, cu toatl hotlrirea: ,,In fond rolul exilagilor esteacela de a-gi lngropa orice spirit partizan, p

astfel de oamcni, rea,ua voinlI manifestatl de ,,vigilen1i" au descura.iat ii derutatpe cei in cauzl. Ierunca refuzl alinierea in aceste triste serii: ,,Pe mine nu miprir.lt" aceastl ofensivi dc birfc, Nu vrcru sI cad 9i eu in acea:td boali e ,spionit.i,.ar" blntue puternic. Eu vid -simplu in orice refugiat, un om adevirat,-pe cxrB trebue sl-l primesc ca at.lre, ptni ce singur se va dezminli: DacI sc vedezminli."In afara necazurilor pe care exilul Ii le provoacl singur prin s[igierile ce-lblnttrie, virgil Ierunca denunll adcssa,ln rrricolele salc- in Jarnal ronul c altul:ccl al unei clnsr,rriri inrristrtc- atitudiner ncinlelcgitoare pe care pri:begri regimurilortotrlitare au intampinat-o ;i continul sI o lntlmpine in occident. clt dedeparte e $xnsa mariloilevoltali dcla 1848 care, zice autorul:,,erau favorizaii d'eirrori" Bilcescu sc pllngea cI nu mai pridi.degte sI scrie arti,colele pe care i l,e-,cereau ziarelc rlin Franla j azi, mrrii nogtri exilali i'i consumtr aventur't persrrria'li'cit despre ziarcle franceze, eh traterztr, in general, pc refugiali ca pe nigte pestif.rr1i.ar. le stingheresc confortul lor oricntat"' E unul din aspectele hotlritoarcal. "*irren1"iin "*il,d" accea Ierunra revine frecvent asuPra lui, cu rnllie 9i dezamlgire.Pesimismul are uneori clgtig dc ca'uzl, dar- pilduitor paradox! - ele cumpinit dc hotXrirca stoicl dc a continue luPti:L,itg*ffi-D{-d*-}Er u-:lf-__:_:1,=_:J;- ::-'."-*. . ll - r *6-t.L a;;J. Ji,nro,ii"l, cr lumoa, isto'i" iunt inghelate 9i cr cel pulin generaliaY"r,rt e strivitl .1" o."r, inghcl. Suntem inconjurali de ziduri, jefuigi de orizont.D"g..b, agtcptim ccrsul al ,*rp,"z"ttl"'' Paradoxal, crcd i'nsi cI tocmai in acesli,rias ol nna.laii trebue str n. inu.,tirn existen;a prin fapte' SI nu nc incrucigxmbralele, str provoctrm nccontenit acca Prrte de demnitlte din noi pentru a rlirrinci,r pi.io^r.i intr'o lume ftg"";"*i. 9i po"t",cI.fa'pta e mai cu rost rotlul unui-ad"ri."t a fi _ .in,l n, .gi""p,tr nicidccum risplata. N'agreptlm uirnic."trn.iDar facem total ct prczcngs noast;tr str mtrrturireascl pcntru ultima flrimi dcvertircalitate a omului din noi".Literar vorbin d, Jurnaltl lui Virgil Icrunca e constituit ca un libcr"dccupaj"d,e notalii: u,nitatea- scriiturii nu .*.lud. diferenlele de dctaliu, varieratcr formulelorin cadrul fragihentelor. Pasiunea iltclectuali transPar€ in curate 'pegini deesxu,filosofic, de.iiticl literarl sau muzicali gi acestea-i'i giscsc fo'arte bi',elocul allturi dc adevirare ,,scene" dramrtice, & portrete fulgurante' Participareasa inteloctuali e gravl, ptrtimagl, plni la t1dsn'; o lecturl despre (9i din) MaxSdrcler, plint cle i.rro..., se inct'cie intr'o starc de tristelc clcvati' expri'ma"i inlormule pline de poczie-;ie demn de interes cI pcntru un altul totul ar fi rim:,sun si*plu gi rece joc d, .on."pt.i[O inrcnsir tristcge mi inviluie. MI simt frustratde o c"rtitudine i" lumi,nl ..-inFprs. sX-'i faci loc in congtiinla-mi parcl dezlcgatX,parcl primenitl dc torttrrilc ci .on[u", gata de zbortrl pestc pra'3trri' Ridicol'Iro ,.nr_^tir'.1 pcntru prinra oar1 am pierdut un pariu. Pariul prscalirn pe rare-l,,ra;ional.izasemi .u irLi."r clc tainl li6eri, de fererstrl deschisl Acum nrI simtgreoi, am plumb in .nn."p,. ;i ccnugl in lacrimi",.fT:l'I. : -tj"i rbstreclitrneiosriita. In elt 1oc, Ierunca triic;tc- mcditlnd l:r filtofir ltri Hussrrl! - d'ac5nu o r,"r. cle plenituclinc, un ,,varte,i" a.l meditrliei, o iniloieli,mai bogati tlecAtorice certituctine: "Toatl ziua am triit intr'un fel dc vartej intelectual cu momcnteIn carc aYearn irnprcsia cI onr ingelcs, in sflrgii esenlialul, 9i cu lltele c[, !n fon'd,n'am mai inielcs nimic".virgil Ierunca excelcaz[ in portreurl indirect ca-si-i numim astfel-, cele,,"i ,,irl,.

nimic din acersti furtuntr niscutl din rnin. Ceva mri tArziu ne pregitim de plecarc.[,u'gcn mI roagil sI rlmln noxpte:r le ei, pcntru ca sl-i lrse inr,presia Rodiciici nu sunt suplrat. Se scuzl( gi nu gtiu ce mai spune, pentruci accept propun€relparci firi voia mer. (. . .) Lr 9 plcc. Eugen e afabil, mI conduce la ga'ri, ce 9iclnd nu s'rr fi intlmplrt aproepc nimig Porncsc nmlrit spre Paris. Nu gtiu ce sizic. Nu gtiu ce sI frc. Nu gtiu ninric.'lUnsprezccc ani mai tlrziu, o noul toenI,de astl dltX telefonicl: ,,Eugen Ionesitiare parcl fixalii ca're revin, din plcatc,cu rcgulrritater unor crize. Cum slt-mi cxplic altfel- ftri sI m:I cncrvez -tclefonul lui cnapoda de rzi dimipeall pcntru a 'ne aduce l:r cu'nogtingl, flri umbride humor, cI toattr Romlni,a a fost nazistl gi o va spune!" Cu alte prilejuri dramaturgtrlse rrrti plin de solicitudine, portretul sl.u in Jumal fiind dintre ccle m;ricomplcxeIn general, ccle mci dc scarntr prczente ale exilului romlncsc se perincli in prginilelui Virgil lerunca, Iuminrtc- cum e natural, lntr'un Jurnal inti'm- dcstirile de spirit ale nutorului. Iirnil Cioran, Mircea [li,rde, Vintili Horia, MihriN,iculesiu, pantru a nu-i regine decf,t pe ei, vin in intlmpin:rrea lui Ierunca, discutlcu el, mici neinlelegcri dau culoarc unui acord indcobgte pcrfcct. Talcntul dcportretist rl autorului se excrcitl, cu oeebir€, in aceastl creionare neinsistentl darimpecabill a forletor cclor mai de scamtr ale exilului romlnesc surprinse in plinlac[igne si dcvenirc. Trblo,ul sc llrgcgtc mcrcu, Parisul c poate adeviratul pcrsonalprincipal, intrezlrit dincolo de toate intllnirilc, ciutlrile, rcspingerile, rcvclaliileomen€tti ale Jurnaldai. Nu vom insista asupra prezcnlelor franceze dcai ar ficazul s'o feccm, cici Virgil lerunca, rlmAnlnd Romln 'pAni'n vlrful unghiilor,blntuit dc lara rcali, gi m;ri llcs dc cca i.lcal{.cste totodatl tr,n intehctual europcan,cu profu,ndc afinitlgi in cultura fmncczl[prr pcntru cI am intarziat in modvoit asupra plrgii d,e portrcte 9i de ,,sccnc" din-fitrnal ne biruie ispita dc a exemplificeprin noi clrzuri mlestria austcrl a autorului. Vizibill in ,partiturile d,ediclteunor soligti oelcbri, ca devine irczistibilf- clci degrevatl de responsabilitili 9iamabilitili -in paginile unde dcfilcazl ,,figuri" mai pulin inrportantc. Aicisimpltir sau rczerva autorului igi dau frAu liber (prin aceasta, reP€tim, nu impietlmasupra libcrriitii dc ansanrblu I atiruCinitor ltrtgrului, dimpotrivi, liberttte,ropiniei, dominl prolund intregul Jurn;ll) Cine este, tlc pildl' Const' Lucreliarhl"ro"".?,|-l,,Ulttri Flrc5tanu ml convoaci intr'o dimineall sI-mi p'rezinte pc cel..Lrnai ,nccuil6scut' gi ,ncingeles' filosof romfln. pe Vllceanu' Intr'o ca,fc'nea de Peavenue Kl6ber, VAlccanu imi cxpune (lui llihai ii expuxsc in ajun) ,sistemul' siu,Spun ,sistem' pcntru ci totul. rbsolut totul. poate fi cxplicat pretinde 1.'l!--cc,rnu- grrgie ,filosofici pericolelor'. De la facerea. t'.imii la bonrba atomici, dela regul:u .de trci simpli la Dumnczeu Tatil, ,filosofia pericolelor' 'dcslergi misterc,agcezl !cgi, mIturl problemc (. . .) Llnmri Mihai infigindu-gi rnai-adAnc pipa tn collul gurii- sinrula o contrazicere, ciuta o splrturl in ,sisttm'.O irdcvimti romanll a pcricolclor punet sens in devilmlgia lucrurilcr (. . .)Etegant, oa.:heg 9i sentimcntll, Const. Lucregia VAlceanu e fn€reu pornit si faclcevA'. Are, nc informeezi, o virli f;rntastici. Dcaltfel romanul lui, de mii dc pagini,se intitulcazi- sin:plu mea viali'. In pagini ca acestca, Ie'ru,n'*l-,Fantasticac pur gi simplu scducitor; nu $tii ce sd admiri mai intli: discrelia mijlor.cclor--aici discursu,l indirecc e cxploetat cu putere mlsurl detastatoi.c a verdi,ctul'ui,-,pliniur;er n,evcrosinrill a formulclor: (,,f ilolofia pericolclor" ,y'csleagI mistcrc,agcazi lcgi, mXturi problcrnc", ,,eleg:rnt, orcheg gi scntinlental" ' . .) Rarcori stilulaluziv a dlt un ascmnca randamcnt stilistictFormula dc cxtrcmtr fioclc intclectuall a discursului indirect, prin aluzie, e doaruna intrc celelllte, in prnoplia rcdutabill a lui Virg,il Ieruncr. De nulte ori, clopteazi pcntru tonul polemic, dcschis, nerzitant, PAnl la brutalitateo voitl. Marcconstructor irr viala literrri a cxilului romlnesc, Ierunca nu rcnuntl cltugi dcpurin la drcptul sitr de a rcfuzr, de a detesta coca ce nu corespundc unor critcriielcmentarc d,c spiritualitate ronrlneascl ori, cum e cazul pentru C' V. Gh'eorghiu,constiruie o intina'rc a acestor exigenle. Ruplnd in mod deliberet orice punte cuaccst autor, in pofida avansurilor lui, Icrunca gtie, incl din 1949' ci ,,voi treccpe llngn el, ca pe llngtr un zid". Ex'plicalia e gravl gi diagnosticul ferm: ,,Pcntruci ,Ora 25' c ora irnposturii exactc. Nici Drumcg, nici Dcssila tu gi-au propussi tngele lumca. Ei tu ficut mlculrturtr. Pentru ntlrelc public. CAnd maculrturatlcvinc mcs:rj, e trav. $i lucruilc sunt cu arlevilrat gravc". Unspre.:ece ani uaitirziu, ap.cle s.:ru alcs definiriv, Ierunca nume$tc pc autorul detestat:,smerdiakovulval:rh., cl c].ecgttr o incizic brutali gi precirl dc pamfletar in ,,tchnica de publi.ciit!{;www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

etate cu orice chip a Impostorului":,,Orice s':rr intlmpla (C. V. Ghcorghiu) va gisimijlocul d,e a sc vorbi incX despre el. $i driar da'cl e cu dcsivirgire iz-gonit dinliterlturl, ii nrai rimln desdrisc porlilc rubricclor dc scandal, ii mai rinrln crcdincioasc,conciergr-lc' gi provincirlele din cinc $tie ce canton uitet de provincie,incap:rbile sI rcziste vliclrelilor lacrimogenc ale acestei,victime'cu balc'nhcrimi."Chiar fallt de prietcni indelung frecv.'nta1i, Icruncr igi ingiduic asprimca uncijudeclqi fitl ocol, cum In privinla unui a'rticol al lui A. Z. Cxrbu:,,Nurnri lo:uricomun€ gi, in plus, scris flrl nicio grijtr. Nimcni n'ar blnui ci autorul rccstui articole un om interesant, plin dc idci, fermecltor,.Din nefcricire, atunci cAnd scrie-lucruri pe care lc pot aprcciat eu, pcntru cl uu sunt compctcnt si-l urnrlrcsc instudiile sale savante (dealtfcl pulinc) de istoria religiilor toati verva, tot fe'rmeculdispar. S'ar zice cI scrisul este pcntru el un chin, o ctrdere in-banal".Ultimul citat este, fntr'un fcl, un portrct de critici literarl gi mai pulin unulde prozl. Difcrit de cel al u,nui pricten ca Grcg (Constnntin Grigorcscu), un r::ilatintrc algii gi totugi . . . ,pis commc les autres". Greg e surprins inaintea faimoaseivizite a lui Hrugciov in Frantr, ingrijorat cil va fi trimis in Corsica, a's,cmeneaaltor ,,incomozi" refugi,:r1i politici. Ierunca se amuzi mai intli dc accastl idc,e-ctrre urma dealtfel sll se realizcze, minrillnd la odihnl forgati un bun numir depribegi din Est; confortul cllltorici nu lua nimic din ncplicerca de a fi traurtastfel! Meditlnd mai bine, \/irgil Icrunca revede pcrsonagiul Greg intr'u,n tlccutapropirt (de epoca insemnirilor in Jurnal,1960), gi atunci, in rnod brusc, acestacaplti contur cpic, la crpltul cltorva propoziliil Clci iati cine estc, in.4calitat,c,Greg, unul dintre componenlii dc €xceplie ai cxilului nostru, dintreq[,cei carccauti sI se idcntifice in chip at&t.1. totri cu suferinga romlneascl. Cu 8h,l.lit*t"gi uneori cu o naivitate ce ia forme de sacri,ficiu baroc. In plin stalinisrn, voia siaterizeze clandcstin la Moscova 9i sI se constituie prizonier pentru ca, dc acolo,sI monopolizez€ atenlia opiniei mondialc asupra soargi RomAniei. Ne-au trebuirtrci slptimXni sl-l convingem cI ... nu e mornentull'Jl:rti dcia un fantascE c.aled. o n. cuccri; portretul slu ,. implinegtc retrospcctifprin trg.. succesiu";fDa.iimi amintesc cum ? putut scXpa din RomAnir, s'ar putea intr'adevir ca avc:rturnsI nu insemnc pentru el o vorbtr'n vflnt. Prin 1945 s'a preTrntat pur gi simplu laLcgalir Belgiei dela Bucuregti ca cetllcan bclgian libcrat dintr'ua Iagtrr nazist! Acipltat.pe loc un pagaport bclgian gi a clcscins confortarbil din tren, dircct laParis"..|Cu accastX inforrnalie dcspre pcrsonaj, cfipul siu de ,,avcnturicr norocos"n'a pririit inci ultimele trisituri. Ierunca insistl, coboa.ri cnai adAnc in trccut, dcunde revine cu dctaliul hotXritor, umlnizant, ce dl omului Greg o tulburltoareprezenll spaliali. Faptul cl autorul Jurnalslfi inceo,rcd, un regrct retrospectiv laadresa actullului siu pricten conferi evocirii un plus dc farmec qi dc culoare:.tna mi gf,ndesc cc nedrept cram cu hietul Greg la u,nivcrsitate! Nu puternltsl-l suflr: il crcdeam snob pontruci vorbca numai fr:rnluzegte! In fond, a.:eastecra linrba lui mlternl. Nlscut in Fr:rng:r,- numai tatll lui e Romln - f.icindu-gicea mi'i mare part,e din studii le Paris, el a lnvilat romlnegte mai alcs h militlrie.(... ) Ltn sinsur lucru mI intriga la' ,snobul' dc Grcg: umblrr totdcauna cutocurile dcla pantofi complet tocite. Mai bine zis, n'avea ni.ciodatl tocuri. Mimcaz-iaf,,$iprobabil boema parizientr, imi spun€am, gi continuam sl-l ocolesc cu o incipilAnareclc clasl. Dcabia h Paris am aflat cI Grcg fusese anume rugat d€ BasilMuntclnu gi dc Michel Dotd sI vorbcasgfl franluze;te in ccrcurile stu,dcnlegti pentrua-gi deprinde colcgii cu Iimbr vorbitl'!ln sdrimb, peste ani, la Paris, Greg nu vorbcgtedcclt romnnegtc cu cci din exili?mintindu-gi de acei ani ,,fran1uzigi" delaBucuregti, el ,,ride copiliregtc cu hohotcle lui in arpcgii stricate" gi acesta e-unicul aminunt "tizic" dintr'un portret admirabil, construit din dimensiuni liuntrice,Destule a'ltc dripuri din Jwnal s'lr cuvcni evocate, pcntru a da o idce asupravarietilii gi virtuozitllii pe carc Virgil Icrunca le pune in sluiba acestei portretisticiintime a lumii exilului gi, in general, in rcflecgia sa vie ce cautl sI cuprindi,cum singur o spunc intr'un articol din Romineltc ,,tntreaga mirelie a vrcmurilornoastre lntoarse pe dos de utopii gi poli1ii". Pcntru a nu lungi cxcesiv lista exenr,plclor,ne vom mulgumi cu senrnalarca rapidl a trei profiluri de o,ameni in vArsti,construite ficcare pc o trtrslturl dominanti.Intliul e ce,l al unei ciudo.rse babe proprietarl a unei Iibririi-anticariat pi aunci. ., pisici; e un opisod unde totul contribuie la crcaroa atmosferei dc indrisgi de vcdri, ce trimitc glndul la besmele ,populare cu Sftnta Vineri. Anticlria ,,sc. alltr pe rue dc l'Od6on gi e 1inuttr dc o babl 9i de o mi1i." Terorizari de crpriciilepatroa.nci, mAga se glibercaztr' prctutindeni printre cir1i. ,,De altfe.[ o duhoarewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

*'l@felini tc izbcate de indrti ce treci pragul privllici 9i1i trcbue mult curaj sI scoto'cegti prin rafturi' Azi, tot'l " "alm'I]-a't"-tto9trca'I un imens ciorap' iar eu cumpx.,iltl prol'lcme ,sintcza umanitilii' de lorga"'Alcloilcaprofilecelalvidrrvciu'nuicunoscutompoliticromAn;riposatrrlallset un Jurnal; ro1ii lttuntJ'unt solitit"li str facl o selecgie in vedereaeditlriiu.nor fragmentc din intinsul text Postum' Intrc acestl 9i lector lntlrzie insi viduva', ***; 'G***r''',[-Numai cl vorbclte cam mult' Mli precis' tot tirnpul'Are gi o teorie pe t'* ;; tinti o'i tn seara aceasua:'S^;;;;; ".t:" 'comunistiisunt de fapt nigte b'ndi1i; ;;:t;" egti h cu-rert cu les lois du milieu' e greu sitnjelegi politi,cn lo/' pinti ul it vorblric' de-abia de am putut rc[inc o'o"n'sceni pctrccuttr f, o in i-*lin' in timp.ce G' era arnbasador l'a Moscova:"ttpii"Prokofiev pitit inrr'trn t;i;; ;;t;"'i'pun'3nd doar prin d'a si na occidentarlilorcare dorelu sd intre,n ,".t0".r'"ilil ini"r.g, sSracul!- comenteazi Doamrra G'_pentruclnugtiud:rclgtigici'..corntr,rri;tiisrrntnigtebandili.,gi.gireiaaria.Volumclc Jurnalului"^" t;'i;;;;astrr' Ari de ncrrbdare sr le rfsfoicsc' lvli-e cuneputinlr; cum lrrcerc i" i"la'ia' D-na G i'rrtervine: cu comunigti''bandilii'dc 'ecu porumbcii din Tuilcries c;;;t; i; duce mflncare' cu politica Franlei' etc"'In cazul unui ,,f'untf" al exilului' Blrleir' Ierunca devi'ne acid;.plrinteleel cre monteazi ,...nir.J mentare .o*,plior,., dezvrruie tenacitaroa doctrinariiond' p"latol nu este' cum crtdeamdincolo de aparente n;;t;;;;tttit"6r"la inceput, un nliv, un schinrnic cu un ciP J! Lenin redivivus' ci un diplo'mat d,e untip speciel care ridici l;;;;il" i' litaniei active' Igi urmlrcate o idee''"ngulculeasi rtc pc plaiurile ;;; iln ,.i,"t.' vaticanului ei ei-o aprrr, in ciudatuturor obsracolcror, o "i;;;i;t lr'rj i".rrl dc vremc. Intre timp i-o cornbagi: race saurprobi pe jumrtanc,' ;;';;ifu'l t"o' plni la urmr' se transformx intr'otlczaprobere politicoasl, bizuindu-sc' - cu blAndele - pc trinitatca ' ' ' Adevirului'Binelui 9i Frumosului' tff;;;;;;t' bin" inqtl"s' intr'un aPel l:r un fel de dcmocraliecircumstnnliali"' r , t .- ---l^ l-t^ r^.,,1 ntrmflctar biciuitor,Ironie cttnorgte la Virgil Icruncr multipl'e nuanlc dela tonul pamfletar bicitla surisul ingiduiror.in r"i.,io[i.ir"rro, o,n.n.$,i. In p.rginile Jurnalului siu, nrcrcugrrve, lumina unui suri-s'; ;;;;;';^ binevenitr' spirit elcvat' el cultivi aztoironia:,,Pre* t'ttx tgto';t'"'ll"t' tit"ttt incfllcitc' o sistcmrtizare- nevertcbrati" * -*.i, r, r " i" "p,..i.,:t'"t' ;; ft '- * ll.. :.'::i:; :i'ffi:l;,"I"X,1; ; ;;JI*::ffi* :: :il,:,$[il]ll'l'l'ii'1" ;;;;;;"i" il'o'b'e" anima'l de...,hlen,e aie exilului: ,,.'.,;;i";i:;i od'ii p"'.*n^ -carc c 'aProaPe (Pe subl:::;:,':; ,;;:;,i,il,lsu'n''""u prrc?t pe un alt trrflm' $i n'ar trcbui' Dcsttdl'td'te, Romi.ne!"E aici o l" "^'" "'-"lio '"i.'t[ ptin nniiloace dc mare fincle' In altloc, invitat de sevcr p"p;*jn";;;;;:; a" tingoirri.l, I.r'n.a se minuncazl cu haz:f.D". ."-^rn eu cu dialcctologia? Ignorrnlr mea.e.desivargitr' *-l'::lllo"t'trumsc.id"nia p,o.,".biarr"l"lrrr"r""*iri,';r trebui s[-i propun totugi un subiect:,Imlgine:r Iui Iacr-ctri pc huittcloai"" Ptntru a' scormoni in lexicrr'l copilirici nrelcullccne"'l O confcrinll dcspre Camus la Fundelie Rcgeli provoacl un potop d'e:ffiil*;;;.;ili';;i;e'-u 'u n"ilu'"ire rmuzatl:gres< dupi conferinqi:D-ra F' t;'l Ii n' l'" ' Institut dc Francc' ($i cc c mai grev' este"Dctalii'" "ntci nu glum'epte). o a'ltr i;;;; f i'i op'nt Monica rnai tbziu - a falicitat-o cl;;ii; in u,r,b,a unui astfel de omt'" "'Iatl-ne rjungi la o rlsplntic grav[' pe care auto-'considcrati'ilc 'amuzatc alc autoruluinc ingtrdtrie t't l"r'il;;;':; ;'il de I inlelcge Ierttncr"' de a real'iza"crzulpnczcnIa sa dramrtici' itt't't" tf"*ttr sc mlrt':riscstc in Jttrnal' Virgil Ierunca e'mei intni, un om car€"1t;;;; 'itlt'""titr"rn 9i s'a conform'rt ei lntr'o formulilapidarr el se autoclefin#"";;;d;ti"Ju]t' vchcment): mi roag'I sr-i"(H.'r')trimit dete biografice riiiiril"'fi* Pentru-arntl nrezenta el' Ceca ce evident nuvoi f:rce' O insomnie coniundatd''i'i"ii'i'cu -o biogralie""In pofida"si'mplifictriibrutal,e, , ,nu, ,.r'ii.,';;;';:;i;;;.;opt.bil *nti, un observator din a[ard'' ."u" port. fi reiinut d;l;;;i; Jbliniettr dc-noi- $i ct virgil Ierunca"nu'"estc, cu adevrrat, ,," i;';;;;;:;lnl*ilul romlncsc' 9i accasta in scnsul nobil alcuvAntuluil Intro ai"uri]';;;';i;" Bidescu' Ierunca nu ezitX si infrunte eYcntualitatea,,pierclerii", el i9i asumtr accst Jrsc' er justifici intr'un mod zg'rduitor;;i;;." "*irt.n1i'lr'L' B' tunr 9i fulserr::Ti}'l[i'^::1fi]'i:il#il il;;Jt"i' po""' c-cea ce se rncrpilineazi siwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

EDnu var(|I prictenul nleu cste cle fapt o evidenll:.cI.existX o datorie dlc a te picrdepirerzanie ccprin obsesia romXneasctr, P;t;;" a tt tAntoi fali de tine prin ''ceastirduce a blestcm".- .- ):-.-^Acest blestem se cuvinc s[-1 trlim' intr'o misurd oarecare' fiec:rrc dintre- noi'scriitorii exilului. o^.1 i*pi"g"" crpit' c vorba de.dou[ feluri"tttf;t" ta"1 1"d,e a se srlva: ."^ .ol"ttit'nlii "tt^ i'ai'ia"tlr' cti.*t'i mulli dintre noi vor' aiungcprobrbil tn concluzia tl ftf i'"f f;tl *ti 'tint. exiltrl daci se impun in limba lIriiunde s.a stabilit fiecare. l,irriipi. argumcnrc ai reugite notorii indreptilcsc accastralegerc. Ierunca facc parte clin cci ce nu se el a rtrmas zidit ln obsesia"desprind"',"*ir.rr.i, dornic s o slujcesci pinl la ceplt' Paradoxrl' insugi strccesul prin anirl unor colaboriri Ir^nrr" 1prc.rr.,, la Enciclopedia ,,Plciadc", ori la LiterlturaComperatl a lui Philippc Vtn titgl'"nl; a fost-ignorat dc autor' tot mai profunddiruit activitiiilor salc ,ornintgti' l,,sunt"- atlr-de pulini' 9i sunt atltea d'e ficut!. . .") Re.itind, pcstc ani, o .,.,. d" Vhdinrir Strcinu' Ierunca facc cAteva consideralii,!ncarc putcnr itti"ui adevlrati^- "9i imprcsionanti profcsiune dc-.r"Jili',fcr.i,^l n.plrrr" r. r.ri" totugi in critica noestrn bunil streinu,r'edi-;;;;:,';#;i:l;-;;..;;citeam in Perpcssicirrs sciimba de'' Probabil cr in acelagipicat a9 fi cizut 9i t', dati ag fi in..gari' mai ales din ca'uza lecturilor'a'Imasmele abuzive in f..ngu.ft" ( ' ' 'i Aiti, in ex'il' limba romlnl ale cirei tlrii 9iadAncimi le-am descoperi,'to L p"'iun" 9i cu o 'drrgoste Pe ca're nu mi lc blnuiam'imi interzice improviz,agir, f."b", poti'"' prirr contrnrinarc"' Urmeazl o propozilie;i"ri;;r" prin jccizir "i, c"r" - singuri - Poate da un rtrspuns opliunii dt 1R::r.['J*1i*,'rk:,*:l;r:::H":l,fi :;['&Tl'.lii:ffili';i!#:*;;; ,1. susqinrrt!) ,lo,in1" tuto'uiui tl': a rlspunde' 9i a-;i rlspundc' irevocabil; acontinua cu alte intrcbiri, du,pi o as€menea ascrtlune, echivale'azi cu a ignora inmod dcliberat justif icer.a un.i ,i"ri -dintre celc mai ,bogarc gi nrai exemplare !nacest -'l;;;;";"bir. secol el litcraturii romlnet.'1. .lgi tl* j""lt' Virgil Ierunca i;i pune (cel pu1i. in^t'to'ifr.;;;;il;rblicatc plni acum) rarcori intreblri in lcgituri cu funcqia. aspectclegcnultri in spc1i, Ir ;;Pt;;;;t" ci tlcmcrsul d.e a scric un jurnatl csuc la'el mult 'imricomplexclecltarpl,",ain,,.oirrscmnere-dinluliclg4g.Vorbinddesprcuntcxt al lui Al. Vona, Ierunca ajunge, in nrod fi**, 1' p'opriile salc eiFinifuli"ii"-,;rr".f' ,r* t,,:bu',un jt"n-'l literar' nu.c:r acesta' in carc mI silesc si nuinscmndecatincidcntc."r"rnl'a"rin.scprobabilanapoda.candmisurprindconscmnAndin caietul ac,esti tot cc i'ntri ln nrirrc ca si tlu rimAni' imi dau se:rtttr cStotul, absolut totul mI pi"'at' l* tcribil: am tt1":-::lt:1""t :::idt:P,'*.:u. 'inigiativl, in crre"" .;;;;;'"ttcd. ctr nu.cred?]ilin fcbrilitatea accstor rAnduri'autorul sc rlezviluie 9i, ca 9i alte rll1i,''e ned'cptifrtc: cine poete :p:1" :u: ""iun ,,jurnal .u* tr.b*."? f" tt"littt", ccdlnd cuvintclor o anumc iniliativi' adiciingiduirndu-gi .on;,i.n,, o ,'sPontan€itatc"' Virgil leru'nca se strpune.tlnci exi-'nume,.""i. . tioriri rlu a" 1"n't 9i, in gtnt'"' r.oricirui Jurnall Dar' normal' iniliativarespcctivi cstc bine.ont'oi^tl, "" liit dt scriiturl nu de cca'a cc numerm: decupai'.qipc de altl parte,. provoacl inadicl dc orgenizrrca *.,.rf.irf,if. Oricc Jnrnal,rautorul siu o a'numc ,n'Lltiun", crrc vinc din fugr insili a timpului consernnatprin zile, ani, dcccnii, dc untlc i'np'"'ia ci totul totul' ml pierde"' ($i"absolutatuncincvininmintcrorb,.l.tlivinc:,,Cinecatisi-giscapeviagr'ovarpierde'9icinc o Pierde, o va cilti'ga"l ' ")Mircea Popcsc, a.r.op.r.t 9i admirr tn volumul ,,Romanc9tc"' linie dc"ocoercnli", ilr Mihai Ci,*i'""u'd"fincr acersti cartc drept urrci congtiinle'"istoria, ..,.lilff"l.f unui in,tltttutl in exil"' Aceste doui caractcriziri pot fi aplictte cuegaliindreptilircJttrnalrtlttiluiVirgillerunca'actrrttiap'a'rilieinvoluntarconstituiun evenirnent

@C* *t",*,f. 4 "^k+;!.) Titlurile cir[ilor publicate de Nina Cassianpot acoperi o clap[ de volu-m, mdrturisind seriozitatea cucare a lucrat poe{a ln cele dou[ decenii care s-au scurs dela debut. Dac{ qi-ar aduna, neselectiv, toate versurile cuprinselntre coperli d-e carte ar rotunji un canlonier de proporlii.Orientarea iutoarei este lnsd. alta (lnceplnd cu I/irslele anului,acea carte neaqteptat de vie gi de proaspitd, care ne-a produsatlta bucurie ia aparilie), spre concizie, a-bandonind poemulstufos, cu mari triversflri cle proz{, ln favoarea unor pceziide scurtl lntindere tipograficd, intense, inspirate.,f nlino,. C=,n+o.,,rL ,,t9* Jru,,,a, cr'n;Jo*tX r-lllciiird+ii ln pffi;ptn[ la cispare. Existd, e adevdrat, silntre poeziile de aici, unele crealii uscate, bazate pe simpieopozifii sau lngiruiri de nofiuni gi aluzii de cuftur[. Neparcaproape o ,,copil[rie" un catren explicativ, Emancipareafemeii:Clnd i-a zidit coapsele Ana a rdbdat,Cind i-a zidit mijlocul- Ana a lipat,Clnd i-a zidit stnii-Ana s-a supdrat (l)$i-a ddrlmat m{ndstirea cu cugetu-mpdcit.FtVoI fi fiind aici sugestii ce se doresc grave, dar poezia r{mlnemult mai sue decit nivelul slnilor-Anei care s-a supdrat..-_=Iill Cassian poate fi asemuit5 cu un pianist care nu_siTg,"f^r]: repaos, care €xerseaz{ pe toat{ ciaviatu.a, pe"i.:a-fl tace sau a-si menfine mina. Reugitele poetei, ," ii.".rur_gitelg se datoreaz{ unor cdut{ri asihue, murte d ra'maniared?:..o poezie precum Cearta ," noiiii t"*i.;;{;-ffi;allii, pe Tristan Tzara:Vizitatorii mei sint:un.domn intrerupt Ia mijloco doamnd continudgi fiica lor de tabldun profesor care predtr brinzdun asasin r{cit, o droaiede furnici nec[idtoriteun copac cu mustdli,o barzd tlndrd,un copil cu un picior de cartongi trei ignoranf,i -ai legilor migctrrii.La sfirgit apareciinele de searl. Nlna Casslan: SINGELE, Editura Tlneretului, 1962.C&^";f,i^ rln.,rac" -, nmp veel,i , e.pl. . .nllV ERSUft; , Eff,^n- E^,n h1o .!qw*.* ?cl*""L*-, niru ERA{-iq ;;f*;E*L* ^o*rrnt-oIrina l\tawodin: POEME, Edltura Cartea RomAneascil, 19?0,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(9care-i latrl tareqi-i Pofteqte-afar['fConsiderlm c5. e vorba de un simp-lu e-xercit'iu' t"l,!i1-^g".li';t.r;i;;;;;";.b;; ei-ar pliniba distrat miinile pe clavtaturd,brusc stdpinii^?.'-aoti't'a notlrii acelor acoiduri alehazardului. Mai firesc ne pare ca asemenea exercilii sd rdmindin manuscris, in cazul Poetei'E interesant, la urma urmei, faptul c{ eqecurile dinplacheta aceasta ie numflrl mai ales lntie tex-tele:#Tl* 1:::ila;;pilp;lrpu glasul cuiva' Esalitate' prere pnn-O.p.oezie'prea marea., "p..$iltii.-oa't'tiricd 0 ,-*t" LDac[ m{-mbrac tn Pluntu te-mbraci tntr-un cangur;dacd ml-nchid tn triunghitu te-nchizi lntr-un ou;dacl m[ cat[r Pe aPltu te caferi.Pe bglinzi-toate gesturile noastrei"o p"ite din sistemul solar'I. --- -F' - '.+.:**- -ril t[i Marin Sorescu:@ judecate il-raport;fr izLuti.it".ei, g!nd. e .cazul, .?i-!1illolitu.".." spre iroarte-tacitd a celorlalte telte' tlst:1l!:'Nina Cassiari reugegte de citeva ori s[ pund' ln fa{a sufleiuluinostru oglntd abisald a marii poezii:Iti flslduiesc s[ te fac mai viu declt ai fost vreodata.pii"i.i o"i*a oard iti vei vedea porii deschizindu-se." nist.^ boturi de p69ti Ei-!i vei putea ascultarumoarea singelui ln galeriisi vei simti.lumina lunecindu-ti pe corneeia trena unei rochii, pentru prima. oarS'vei lnregistra infep[tura gravitaltetca un s[in tn cdlCiiul tdu, -si omoniatii te vor durea de imperativul aripilor''tti tenhaiiesc s{ te {ac atit de viu, lncitCiatt."" prafului pe mobile s5' te asurzeasc[,se-ti simii sprincenele ca pe dou[ r{ni ln formareqi imintirile tale str-li pard c6-ncepde la facerea lumii-E vorba aici de mult{ emolie, de adincimea posibil[ afiintei --ho"*t" umane, e vorba de inspirafie.g.iliorrt sint qi versurile plu"-111-inspirate"d."-veveritelor."vulpilor. a micii lumi sdlbatice, fa!E' de careooezia'Ninei Casiian s-a arStat intotdeauna receptivS' (-Ce uamious oeueritei. Resnuri). Iat[ un tablou fermecS,tor al natur,rtipr.itu d. ,r.gJt"iie, adunatd de fiinlele animale:Copacii sint lega[i cu veverile,potecile sint legate cu vulPt'hruntii slnt leeiti cu Pds[ri.Pretutindeni p"adglici inigcdtoare, sllbatice'Pretutindeni icesl dans, acest bal,pretutindeni natura, ln carne qi oase,iespirtnd animal.Avem impresia, ln celo din urm[, cd ire-am l[sat condugide o opinie curent[: aceea a unei poete c-are cugit{, vehiculhdadstracliuni, o partizanS. dlrz[ a lucidit5lii. Dar, privindin aceastfl flachete,privind in cdrlile celelalte ale NineiCassian, nu se poate i[ nu observi cd acei critici care auf[urit respectivi opinie s-au ]{sat lndelung amdgili de o.mascd. O'masc{ dd virilitate cuget[toare' cu care qi -poetas-a comnld.cut. e drept, mult[ vreme' ascunzind chipul uneipoezii fiminine, pasionale, inspirate. Dac[ lncercdm sd' newww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

amintim emotii mai vechi tn fala unor poezii ale NineiCassian, ne vin ln minte mai cu seamd poezii, declarat sauocolit, brotice. $i 1n SingeJe,- partea cea mai valabil[ estelirica de draeoit e: Fatrdln 'fi1d, Bar, Accidentul, Singele,-iiotuld.e larg", (Jltima uerba,' RoPu perpeluu' Cit[ atmosferdii"liigi"Jr*id 9i participar6 suilet'easia in Inotul de larg:Dlarea clipind, era ochiul unic al lumiipe care se inregistrau imaginile noastrehai goale gi mai pure decit no[iunile,doud. semnale negre aurll.O strof[ lapidarS. qi puternicl lncheie poezia RoSuRogu din roqu, roqu-spre- rotuse invlrtegte spectrul inalt.Sinsele sclav aI unuia suieIibei tn singele celuilalt.ti f Umilinta se arat5. a fi trdsdtura fundamentalda d-edersului p6etic din aceste Versuri-.t C^ *ot't6t., CI.*.tttna -ii*iri- Voinescu se lnscrie ln familia nord,Tfl'^HirJi oitt in.on, versurile. p.ar aqtern"ute,d':.q:isuflare, in iromente de mare interiorizare, pe for ,tlt- Ltlt";;;* frte"il--- - .Steaua-ac"stei poeteit.-.ritio"Voinescu- va strlluci mai viu clndva, ctn!;;fi| ;;iiic se va deplasa de la poezia feminin[ ,cugetd-[o*..'i la oea ,.p""ruit"t[ de ea: confesiunea intretdiatd,bogat{ tn umilin{a ei, foarte personal['Chiar ln prima porrie din iimp uechi t'e izbegte ordefinilietr'LrG-oun ht i"i^t|- ,0 qdt'*It^;N; * W,$r\ .irr* l, r ,,'^ol^^J;;W,L^ d'ieryi t;to^ ",^*It"fq&--8#](t,rito, la steaua mlhnit6,", are teamd de lncetinirea ritmului:frtat gi staguare, de dup['amiezile lncete ,,clnd frunzele sugsev[ f[rd sete". Insugi actul lecturii o descurajeaz[, ln asemeneazile:O carte este o dePlrtare,De ce s-o strdbat ?Cum s-0 mai strflbatCind nici geneleNu mai au umbr{ pe carte.In in[elenirea treptatd a timpului, singuritatea devineflr[ iertare: ,,Plinsul meu e mai singur decit mine".Pentru o eventuald. culegere a intregii sale opere (pe carenoi o cunoagtem atlt de pu!in), Clementina Voinescu vaputea opri mai bine de jumdtate din sumarul volumuluiTirnp uechi, pe citf, yreme din actualele Versuri la prea pulinewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@texte va renunla fdrfl pagub[ ' .Miinile *'l:: d:^!]!,1,1 Tttlria*ir. ,otoarei ,,nu-i it[ bine" cu asemene& E€st'Llrli "r]r,-i,iiffi i.- ;i;;;;'I / Pr;l:", ri in rdqat mun{ i", " I ntr' un ti'r ziusuferS. de inconsist.rti,"i"t 'i;. i;i; "minor'minulesciand:,,Vapoarele grele, vanoarele triste"'Acuitatea oot*f',.if"rl#;te;;; afectivd a eestului' sentimentulc[ totul . .;il;;;;-pe juPS,tqte' ori" ti -.q'- qytil'iat[ in ce constd po5,1" Cittou'"1ii"i Voinescu' Cu cit'[ finele;;rsilul;'il D; 1; ;';;;;' realitate umans' zguduitoare :De la o Yreme1\1i se desfac anotimpuri prin casd'Mdtur frunz'e cdzute,Ori z[Pada cafenie adusflDe Pri'eteni care de multNu mai vin'O sPaimd m-ascutePentru zgomotul tot mai Pulin'Este obsesia unic6 9i emolionantd a poetei' elegia alien[riila anii de iarnd:Mi-adun rdul vechi din auz$i-mi imbun in oglind[Ochiul ursuzBat Ia Pu[ine ugi:Am funingine Pe menuql'Ea constatl cu melancolie ireversibilitatea' claustrareai^ f,;,^6^,0, Tr'd;t;'^ -*f1^pnri.; ""'^ htf, tr^ 4tni*L la 'r"t"'(Yl" 'Ju;; "J -l; r' ih ao* '{G?^t* ; q-* W"n r*'a *;^f&Yac iarrr.a- ?2 n'lr t;hl"tt' f i iltlP atAo€'* r'r- '"'ai dS,'i\'&* -; "9mr"i*ruu;ih- de')-"*;'1-foezia'"ft."*f ,din tristul.meu iil! / S[ m-aju!i, s[ trec;;;ili s'p"e ginh" gi ea-uine:.,,Cu.frumoasa ta purpurflrrpie t T,i *-iuri 9i i'ii gchiopdli;d.", lntorcindu-i rugdminiri...Si la trna"-ii m['rogi'/ SE te-ajut, s[ treci..drumulspre [fnd". Poezia'qi Viall sint.una,-ulttma cart'e lund eeaDespre sine, poeta crede cd este.-o ,,fild slracd' incertd"'dL pfimtnt, .r.t tfut t Clementina Voinescu intr-una dincele mai frumoase Poeme ale sale:Sint incd, mai sint$i totuqi alerg sd-ndrept tabla strimbatfl de vintPe care veli icrie numele meu,Nu m[ iubesc$i-toirqi alerg sd-ndrept tabla, strimbatd de vint,Pe care o veli Pune' cu numele meutPe cartea mea de Pdmlnt.1ir ) Tioul liric aI Veronicdi Porumbacu ne pare a fi-'unrl Lnacterizat prin simfire d'erioatd': in fala lumiifenomerrale po'eta nu are, parcd, reaclii proprii'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lanL., u Po"0*^^; P"'#lDb o-+li^^fr "'-t**T;i,: il/J- -*""-A;,i.'"dtr" ", fTexclusivitate, pe obsesia poeticl a oaselor- ultimeentit6li minerale ce mai ddinuie dupi extinetie' Oteamd autentici de final structureazS cartea, dar oteami explicati minulios, arareori transmisi cititorului,care nu o realizeazd decit ca o'povestire a aprehensiuniloraltuia.Obsesia oaselor, intr-un mod aseminitor, o maiintilnisem la poetul sirb Vasko Popa, a cdrui cule-L" yWty)t /StI^rrrs'.,' Xt,W ?^ tna,l,rcurr^. N6o"stitt it ""adin- Gvelaiiile lirice ale deceniului:asko Popa are un puternic ciclu, intitulat Os cu osEi datind din 1956, in care privegte spre noi dintr-olume imposibil5, dinspre ultima permanentS, aoaselor. unde ,,totul nu-i decit un vis urit al tdrinei(.Pe urmele poetului din Belgrad cdruia ii este dedicatdo piesi din Mineralia Veronica Porumbacu--reface traseul, dar nu in intregime. Ea scruteazi cuoroare, ca de pe marginea unui abis, in direclia aee-Iei dezolante gi incerte permanente ; din via{5 ea seuitd in moarte.Oasele ,,dorm( ln noi cei vii, qi dorm 9i dupi pieireanoastr5:aDorm toate. Dorm de-o viafS-$i la capitul eiadorm de-a binelea toate.Poate numai trimbita zilei de-apoisd le trezeascddin eternitate.Privirea, neclintitd, capdti inlesnirea de pdtrunderea omnivizdtoarelor aparate Rdntgen :'O, nu, sE nu te scoliinainte de a se culca felinarul.Razele luiradiografieazi totul :nu rlmin decit drugii obloanelor,coastele unui torace absent.Oaseleinci n-au imbrdcatcotidiana lor carne 9i umbliinalteqi goale prin sald.Dimensiunile c6r[ii, f6r[ a fi mult exagerate, depSgesc,intrucitva, inclrcitura de idealitate qi simtirepe care o avea de transmis poeta. Multe pieseslnt simple relufui, adeseori ai senzalia cI un poemeste frapmentat firl utilitate, iar versul scurt, gifiitlptrrtni r:ixiiharei ti;oi dteiiS;divi[de suflet ca "cul"adir. Minerotia- cistiga'in multe www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

locuri dacl ar fi fost l5sat in curgerea lui fireascE.Intilnim vechi tlcuri descriptive, enumerdri gi expliealiice rlcesc qi instrilneazi spre generalitlfl poemul:$i aceste noduroase,indir6tnice,neimpicatefalangecare-au qtiut si tini mistriagi aculqi tocul,au sp5lat capul copiilor,de mult pe Ia casele 1or,au cereetat riddcinile Plantelor,au misurat cu palma distanta dintre stele...Dupd o tulburdtoare qi gravl intrebare :'Dln ce v-afl nEscutinraintea mea, @sele mele ?,Veronisa Pormrnbaeu eornpromitte ou explicalii poemul:din peEtilbatracieni,pasarr,Iu,pt,gi main-nu@d,e-ati adh:nat in minerala mem'oriepatlrna apei,nrmtalgia vizduhultti...InsSgi fiinla oaselor .este atinsi de explieafii:,Ptntin calcitl,putin fosfor,pulin cdrbune,Ei un liant invizibil.Mineralia este, in ansamblu, unul dintre cele maibune volume din girul celor semnate de'Veronica?rn--,6a--. Gdr,if,. ai.i *r..1. r.r-Aa-fU ,- l,rz ufut{t ,?Irrr*vn fu,-frfre- - -*X ne,# L o"i[,,|p#c , &tbP^ir,,b; l*^neT '*,u r {ffi$i deodatisiluetele taciremediabilca inecatii iarnasub gheafa riului,ca sfintii verticali, enigmatici,dind6r6tul sticlei.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(@9l Flr[ s[ se.fi drlmuil3]il oeriodice literare'Irina Mavrodin no ^cartep'iit--b'u" inainte de Poeme"'o in minut-Personalitate 'ffistffii4 siguranl'l;ffi }#[+[dffi .5J]"uil*$l*;'Ll?f lT''i'"rrT;JLI:"&*.ir::'41T";# "tulirica eroticd' In replicr' poate' latr,-^^ {,,^^i"L:;;ti; o*' g^;";7"^' t'-'#ovorbegte despre un ',omgreu gi negru" profilat ln soarelemistuitor:9i te strig de departe cu o voce foarte slabfl'trupul teu negtti se- vede dep{rtlndu-se pe ![rmItui s5, intorci capul mergi c5'tre soareintri in fl[cflri cu privirea extatlcamartir al ceasuluic5luia ii stau eu m[rturie'E o iubire inc[rcat[ de tragism, contopirea poate fi unacu extinclia, ca ln aceast[ lacerant[ poezie:Am c[zut cu fa[a ln aPe de varS'printre ape caldl te-am tot c5'utatgor* t*lt""" "Jii*,- ta ca lemnul'""neate-am tot c[utatmortul meu cel dulce moare printre ierburim[ pindeqte-n ape cu ochiul deschiseu te strifi tn aPe te-am tot cdutatqi-am mur:it in iPe multe qi curatesr-am murit strigindu-mi dulcele copacinortul dintre ape vine mai aproapeqi *A prinde-n brale qi m[ duce strins'Poezia Irinei Mavrodin este o neintrerupt[ incantaliedelicats, feminind (dar nu lipsitd-de yigg3t9'!l::tlt-^li'simple fragmente dintr-un cintec fdrl sfirqtt' 'E:ste mpreslouniiateastilisticS, lipsa oricdrui accent dlstonant'"""'ie .*" unei conqtiinle artistice neezitante, la.a c[rui -:l:-rizare "f cititorul nri a fost martor prin ani' ca in cazul atltorpoefi, qi ii rdmine doar s-o constate:SJ rrt,"L n-o*-L a-t* vo^if(r/t- o -4 -lr,a- I\Lce' I*,"tB ,* bW r.-Lu,,;$ /*"-^ \'{\*'.-'Ne smulgem din fotolii moi de ierburide unde ioate le-am Privitgi vom compune cu uimite- 9i cu artdun cintec ou'ptt fo"Lea toletdaptfl qi despre sfinta sete'Sd re{,inem qi aceastl not[ definitorie a scrisului IrineiMavrodin, ,"r. ,,ro*!;i'i ;;;;;t 9i cu art["; ea nu elibe'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

iT'Lixr.rriltii:u'rlffi *tllttli#*ily;suiitoricegti -atung'[' i;;ttfit"";"' u'q H-Jieajma sa' asiguilnd-o"^;trry f$1 ,L h^'' ^-'a. La r*c'olaali ).f f,. Ic,i.rAI^^* cX'tl' #!tl bx'*;J;L *#"{,f otJ'-*"'i f YAIW"^ --+"t *,*^'-ftX '+ '*;,,,Jj,t"u- 3ilit'l+-tl,*,,& r^ t+ .fiI^E*.( ,t*t - 'tt+o )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

iie\DESPRE LITERATURA T\BSURDULI.INNeobignuit de masivul tom Lupta cu absurdul este, dupi cumexplica autorut undeva, reducerea unei gigantice teze.de doctorat' Cumgi alte cirfi anterio"r" impr"sionau prin prbporfii. cea d-e selcuminscrieh fi"i" rtrtornicd a unui ^comentatoi de mare anvergurS. Citind lucrdrilei"l N.--g"i"te inlelegi irriit a""u" de exceplie a cunoltinlelor sale in filosofiegi literaturd; Et de spus despre orice obiect literar abordat omullime de lucruri (adesea ""u pini la exces), are ribdarea a-l scruta din-dediferite, vizind deplina situare spaiiald; are, in fine, prudenfa;""ghi"ri unEi metodologii plurale. Aga cum cerea altidatd Titu Maiorescu, Balot6 'este de o realE,,transparenpu i., fala operei. Transparent6, ins6,."" l1- ,seamnd .;i acceptarea iominaliei de c6tre oper5, dup6 cum.:rici :,f. Titl- lcul, nu lncearci, Iidel unei concepfii,. sE domine opera' ca atifia altii. S-ar1putea spune cd i{icolae Balotd realizeaz6 condifia de echilibru, cE intre eI Jii op"ta are loe un d.ialog, fructuos pentru amindou[ pdrfile' (pentru cineva de fJrmafia gi personalitatea celui care a scris Eupho'rion Ei Labirint, lacob Burckhard si problemn Renasterii, urmTtz, operaeste o identitate obiectivS, in, dependenta de sentimentul criticului.Edstind", ea trebuie cunoscutl, printr-o laborioasa eercetare a elementelorei constitutive, a opiniilor rostit" anterior desprea ea, iar propriile intuiliise cuvine sE fie avansate cu congtiinta epuizErii operafiilor preli- 1minare de cunoagtere a obieetului, aceste intuifii fiind ele insele, necontenit,verificate, duse pini Ia ultimele consecinte. Existi critici, unii de oseduc[toare insiste4t6, care aproape cE nu ne IasS sE vedem opera, eiocupind, practie, intregul ecran; existi allii, aidoma unor evanescentejocuri ale vdzduhului, care se topesc in masa operei, eu nobiLd umilinffl, \servind exclusiva ei punere in valoare. Balotd se afld, cum spuneam, }ajumdtatea drumului: demersul siu e vizibil, dar cu discrelie obiectuliritic nu-I anihileazi ca prezenfS. Duhul ordonator pluteqte peste solu1in rdscolire (gi orice miScare literar6 ale cirei sensuri nu au fost epuizate,cu deosebire cele inci productive Ei recente, amintesc de suprafetele incerteale genezei), contaete anteice dau zborului justificare 9i forf6.Lupta cu absurdul presupune o uriaEd informatie in materie, de Iainlelegerea fenomenului absurdului in plan filozofic, ca fenomen de criz6,Ia un amdntrnlit excurs printre strSmogii literaturii absurde, a precursorilorei din veacul trecut, gi pind la analiza tenace a fiec6reia dintre ideologiilegi operele protagoniEtilor aeestei miEcdri (solide eapitolele despreKafka, Albert Camus Ei Beckett).Cartea lnainteazi lent, eu oareeari dificultEli la lectura ,,obiEnuitii(-- neincetata verificare a fiecdrei aserfiuni, abordarea problematicii inplinul ei, cu saerificarea aproape totali a oricdrei ,,anecdotici( determin6,*lmpreund cr.t proporfiile textului, aceaste osteneall. Balot5 este didactic \in senS rup"rio",-el instruiegte,,sans en avoir I'air(; se poate spune, de ialtfel, cE intotdeauna o lucrare de acest tip, in care nu ambitia unor demonstraliipersonale ocup6 intiiul plan, ci structurarea cunoqtintelor generale .despre o miqcare Iiterard (fireqte, pe o scheml personalf,!), urmdrirea cuun aer de obiectivitate a sensurilor general, sau doar partial, admise, oasemenea carte va p6rea didacticS. Ea dd cititorului (iar acesta trebuie sdaib6, pentru a o p*.cutgu, un anumit nivel cultural) convingerea cE se iaftd nu inaintea ,ttto. schitre critice inspirate, ce abia urmeazd a fi dezvoltate,ci pe un teren sigur, din care se poate alege cu bogate informafiisi poate - totodat[ - inlelege ansamblul respectivei miEcSri, ljniile eide torf6, justificarea sa in istoria literarS, Eansele de posteritate ale unuia. Nicolae Balot6: Lupta cu absurdul, editura Univers, 1971, tn colectia www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro,,Studii"'

({1Dsau altuia din autori, ale ideaticii ror. Lupta cu absurdul nu este, astfel,o ,,introducere in. . .(, ci mult mai mult, una ai" ""i","J solide lucriri deteorie qi criticd a.unui fenomen gi a unei migcEri literare apdrute inultima vreme' "ttl.l"3_oiin larr cit qi in strdinatate. Ea va deveni pentrustudioEii absurdului, presupunem, un punct de referinla necesar.Reducind teza de_ doctorat pentru un public mai intins, Nicolae Barot5a simplificat aparatul critic operind, proLabu, gi "rl"-"ompactdri,elimi_niri etc. De unde, o pagind mai accesibitd, carJ "u.",tot"qi, sd fie par_cursd cu ereionul in.mind gi presupune o familiarizare cu operere gi aui:ii,::::xld,it:l"i':nlfTn"x*ltr*:Hifi trg*:Itr"f,HTintuifie, un sentiment-al absurdului, in ceie din "".ia "ur*dulreprezintio atitudine teoreticd fald de rume, de viala, fafd de ilG;;';;;Existi deci o idee a absurdului. Aceqs^id atitudine teoreticd, aceastd ideese cere determinatE trrri:!," de.toatesfin eontinuar",""t"""rva c5uta, rntr-uncapitol esential, ,,Filos_ofia gi aBsurduls, sE determine ideea absur_d."I."i.,- trecind-o prin pragurire unor acceptiri ii ""rpirrgl"i,unor extinderigi delimit5ri, iar, odatE. siabilitd, turtregul stuaiu ";'fi ;;;rnat de aeeastireprezentare a absurdului, in aplic5rilJ sale literare.Existd un paradox al- migcdrii, gi anume acela cd ea nu se constituieca un curent, o qcoalr:,,situatie paradoxalS ginditorii -ori literatiisurdului" refuzd, ,,ab_indeobgte, aceasti denumire iplicat5 opereiadera la unlor.corpEi nucomun doctrinar, Ia o concepfie despre i"*"o esteticd ii"i*a,'il,,absurdistds, precum romanticii, exempli gratia. N. Balotr s_avdzut astfel obligat-sE caute strdmoqi qi precu".o"i i.rir-o mare arieraturii a rite_europene' din cei acceptali ori chiar revendicali deqi din ,,absurzis, darcei ignorati.- unul din aspectele cele mai vizibile gi mai discutate luisale este ,,absurdu-Ei ofensiua impotriua rimbajului. personajele unui precursor,Lewis carroll, inchise intr-un fer de nebunie indivi&uala (dacd se poatespune aEa), ,'suferi de un rdu ai comunrcirii, de o neputinfi ae astereotipiaieqi ainmecanicE a unui mod particurar de , Franz ""gu;;.Kafka, ur_terior, "secere crezut pe-cuvini gi inleres prin Iuvint,-darsa inlelegerease constituie dincolo de cuvintele- saled. Eugen Ionescu va supunelimbajul (,,drama absurdului e in primui rind o" arama a cuvintului(,spune N. Balotd) unor tentative de dezagregare fdrE egar. El, Ei artimaturgiJrajabsurzi, incearci ,,o re'alorizare a limbii de,Ialorizate. De aici,invergunarea lor impotriva cliseelor, a loetrrilor.o-rrr",-"-vorbirii banale,neautentice, din viata cotidianr difuzati pe scard largi prin marileloacemij_de difuzare sonord a cuvintului, plrl reclami, irin presa".aceastasitualiae intrucitva diferitd la samuel Beckett, gi ^ ealota o dezviluieenergic: ,,cuvintul, vorbirea ra care e redusr aceast5 umanitateconstituieli;i;condamnarea gi gansa ei finarf (. . .) Asistrm ra o apoearipsi acuvintului ca viala eare se-face gi se desfaces. in interpruiu"u, lui NicolaeBaiot6, la Beckett cuvintul, organizat intr-o adevdratd comedie, iI traver_seazi pe om, devenind, intr-un univers desacrauzat, din nou, Logos, giastfel: .,,Noaptea apocaiipticd pe care a ales-o Beckeit arept scenariuficfiuniloraIsale este strdbdtutd de Cuvint, de cuvintul in care acest scriitor;":iiJi: Ji i,rX'i"l;"l3::,"H:;,i::" cea mai ericace in ruptd cucartea ,ui Nicorae e"tbta a" ;Iril,"""aum,sd fie ctrnoscutd de cdtre'cercet5torii si cititorii streini ;";;;;".a ei inlr-o x-L;;" circutafie arri binevenit,. prin l"i:ii-;;' "ui"riil gi.prin arte citeva asemenea con_tributii aie unor autori, teoria g1-".iiit, Iiterard romAneascd sint remar_:i?lllrl"o*zentate i" ail;ilii; ;; il'i;. pe teme riterare de interes uni-(1"s71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@ALTER EGOiPentru smiitorii din generalia lui $tefanAug. Doinaq, deceniul {960-1970 (mai ales cea de-a douajumltate a sa) constituie un r{stimp deosebit de rodnie.Iubitorii poeziei au lncercat qi incearcd fa!{ de acegti autorio dubl6 curiozitate: ce scriu,,la zi?"; ce au incd. de dattiparului din manuscrisele vechi ? Doinaq e ndscut ln, 7922,dar lntiia sa carte editat[ este abia Cartea mareelor (1964).In reviste gi-a f{cut debutul la t7 ani, ln Jurnalul literar.Cititorilor care nu au acces curent la coleclii (unele publicaliifiind rare), abia volumul Omul cu compasul, din 1966, Ie-aoferit prilejul sd cunoascd un num{r de balade doinagiene,revelatoare, scrisq cu 15-20 ani in urmd. Aceastd dubl{T*" I^ J'ls^ I rtp^+"a.l,.J. t",*f,'@W'@n bhlade lumineazd. peste ani pe creatorul naatur,cu mijloaee sobre, al unei poezii cu fond filozofic.,,Poezia nu.e o imagine a realului, ci o replicd la real,o construclie - noneuclidian{ ln verb"-amintea poetullntr-o intervenlie din Familia, iar in privinla liricii de ideipreciza (tn cadrul unei anchete a Gazetei literare): ,,Vorbindtn limbaj hegelian, Ideea (deci orice idee) are un comportamentdinamic gi dramatic: ea poate fi oricind

yom afuma cd poezia de maturitate a lui Doinas le estesuperroar{, ci se cuyine sd scrutdm destinul literar al acestuiscriitor $i,,perspectiva crea{iei sale de acum, tntru totuiremarcabild.ln Ptasd rarci, poetul deplinge infinita delicatele a Iumii-uc^_aarLR-..Dac-ag putea s{ prind ln scobituraurechii mele zgomotele toatede pe ptrmint- ag auzi !i pasulcu care-mi dai tircoale pe departe.Ori, poate, stai de muli in fapa mea;13" ug!! atit de mare, cd. p.in' ,a"eafdpturii tale ce cuprinde totutz{resc pe fdrmuri cerbul cu coroanao€ coarne_mptrrdteqti incendiate:$r-n urma lui, sub ramuri, vlndtorullintindu-l gi_aqteptind s{ se desprindeunul do altul, ln vlzduh gi_" ,ie,botut sorbir _ de b"rd;;'ril.r....-t O'W"X Dr.;^XhjI-L di.;{r-t ^rr*po.em -Moartea e mare (ca.Ia Rilke), fdptura ei line eitorizontul. Omul n-o poate vedea, ci doar astepta. Dar.. cumanrme ? Rdspunsul i[ afllm in proiectia sinirolica Ji, iirJicerbul este poetul insugi,- iar vindtorul _ moartea I vindtorula;teap+"d ca animaiul s5-gi termine addpatui (rpi.";id.versuri: ,,s{ se desprindd / unul'de attul, ln vdzduh'si_n ane.7bobul sorbit-de botul care soarbe,,), gi abia atirnci 'salildpund. De unde, concluzia cd moartea nu are putere faticle om atita yreme cit, el e in plind cunoagtere de'lume (decigi de sine)._E aici o parafrazd Ia cel mai'"o[l-.oii-Ii"';i;AL r-t*r:olle: 6rl"U;a etr" O-.A i,{tulA 2^ o. n5aryE1ea, wniglly -sului gi, pierind ln abisul contempldrii, Narcis -e forma elin6a izgonirii din rai (,,suferin|{ a pierderii ingenuitdlii inilialepriri autocu,loagterea fataie"-' .rm li rfirrre Dan iaunz-ft,-;t Fr"dfi-^I - olt ,,*i;v ,frl^! ?-. ,rrq,.-,*..P""*_",^,^1, ,!n-I, ,uo^ I,n. [a-prt"J-f*"%*ngr'oa-., I' **.t *#i[J !^ft k ^*-,t;,c- k,^X L^ *',1, r*,*, ^';L,,f,r**J v ^.f',+ P^ten"'-'i.kg,fffi$ rtrffi#'u^^*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l.+tnLnJ*^.r"e),f,*tr^ ULry& (hH*l ^.'*d f#H*,i,tr*in in'i,vna''$r."t:'zacesta grav, lipsit de frivola lncrederetn eficacita'f'ea -fPoetulcunoaqterii, "deci' afudr-i cu atit mai multmomentele de har, clndimportanll, reline-'cu bucurie -totul ,,pare aievea" (Amiazd, rwsticd.l, ,,cind se scurge lunaca o rdqin[ pe copadi se simte izul / de cear5' lngereascd'".Chiar tri aciste riromente, de materialitate triumffltoare,poetul vede, existent gi inexistent tn ambiguitate, lumeaintreagd ca o pf,rere triL ochiul unui demon-deci al uneiidentittti rtrnit6, cu durerea clderii. Firegte, scrutarea lndelungda- limbajului li dd asemenea temeri, cuvlntul e un.p"[i, jefuit d6 ldcomii anterioare nou{, verbele folosite decii maii din trecut au ajuns doar ,,tdri!e ale rostirii".JDin multimea de piese asupra cdrora privirea lntlrzie cutdesfltarej mai semnaldm una, [Jmbra ja. Aceast{ umbrdnu e altceva, zice poetul, decit apa genezelor paradisiace,apa divind; dupl i[vlrgirea plcat-ului .cunoaqterii de sinea- omului, apa a eurs la picioarele femeiiiAUk . nicnrvoa,,j- $ o'il:'"'/t^;.!, ^-,'ffr"t ih^; ;-i ^'^{r*L '4elo )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

VREAU SA FIU OM. DATI-MI SUGESTII!*sub titlul cuprinz6tor de ,,Prozr satiricd( Teodor Mazilu gi-aadunat, intr-un v-91um neobignuit de masiv pentru cirlile sale de pin6acum, o insemnatd cantitate de lucrdri umoristiee scrise prin ani. Gisimaici, una lingi alta, schile de care uitasem, cunoscute din reviste ori dinplachetele Insectar de buzunar, o plimbare cu barca, vora pe uerand.d....Teodor Mazilu are meritul de a fi propus, acum un de-eeniu si ium6-tate, un anume trpgq !xm-o!, 'persorf4. clfgig. r:?_..BS3l.Ji.e"]gtr."aF{imirrinE: Murie-ani;e po;ntei;;ai;';i.curE }i, E ri ares, pro_cedeul de a le constr d. Acum, la capdtul unei antologii de aproape pitrosute.de pagini, e posibild o definire plauzibili a tiiurui au ,,eroua g"rrMaziIu.omul din aceste proze satirice este, mai intotdeauna, unul dedublat,care-$i -exagereazdqi forteazd viala sufleteasc6. Face acest lucru dintr-unmotiv foarte simplu: e interesat. De obicei e un escroc, virit in afacerinecurate pin6 la iminenta retinerii, care simte nevoia s5-gi p5streze senin[tatea,,,un suflet de eopils, ,foarte util in activitate. lrimescu, din o. crim.d perfectd., se mustrd astfel:{-, PuX, },J d, nn, 1* r^ ,4" -1---*--..--**'*-1-"...."...t^...o ^Lcatts ,-Qi oevin u1 fn$v-ia pol?c ai nervos? Nu, asta ar fi o prostie. Nu, eu n-a'l-.sd devin niciodatd gn -tip irascibil. N-am sd mE lin ie belii gi de femei.. De ce sd md destribilez, cind existr sentimente'curate? rrenuie sr 16--eninLrr oar^eni.63 '^^.^ a_t r.- _ , .pu un. eJo.rt de- detagare, Irimescu iqi impune (dar face.asta tot In eadrul organizirii,,crimei((!) sd-i fie siid de holia pe care toc_nar o lou,intervenise i{:l""i.dtry"r!ffi*ix{.}r,?dH,::}"1*IiTll#:H,11""HlijsE oreee in concediu il siril;. ai f; t.;"#;? nu decad pind! halyl 5sta, igi reprogi cornei i.ir""..r. Aroamenilorfi fost normal casd mdatitudineaschimbe in bine,(.Astfel holur, cu mecani,sm-ul regretului. bine declangat,eu superioritate se poate la.c"1.c-""."gindi{u{a_si n-u regretd. oarde Mazilu pini siiuai[ este exploatat5la rimitd: notur af nas i"-"il;;Gili: $ft simte indignaL|t..'*L* -.t {

'cind nu-i d,m atenfie,-o ignorSm ca gi cuml\{dcinoiu,n-ar exista.ne-a maturizatlor, viala, tovar,seii "-privimreprogeaz, fetei arese (din ".u."rt, "rti"r'p.ouremele(. Tot eI,,"ra"rtMdcinoiu moare dupd "oJp;;ili";i.),',,fiir qtiitine? Mo"." cE tovardgulin sensul-din u"" (,j'.irrschi{a Internazionare moare((.are, Manoreet;i.$i i., *"Jit"iia' -'intime, ,,omur dsta mi-a.condus primiifraze_tio:fuli'i"-"i"re-,;i';-" .rarui, sr_mi ridici""'l,HTi-;,XtX"HFi#l,HIh#,i"ii,X,:',:T:'it"11};l?fi ,,"",%::lH:-personal' Iuat nu-din Eedinfe, ci din-comentariul{-,cum eliterarcartea? rnterJs-onii.'p;il;intii al sdptErninaieior:Are lungimi, e ;;ib;;;ecit parteaiar spre a doua.sfirgit treneaz'.turate, altele.u""i" ;;;;;;" sint bine con_!p.l un consumatorautenticitdfii:de se indigneaziild #il;il sutera ae dorulcind ii ""d; ;; ;r;;;ril.ceap5, o sparge el cu-pumnul:cE vrea sE taieIl,_-Aqa se m5nincd ceapa. . . O spargi cupumnut! sd fim simpli, r\{aririEij ( .t.B.ii#;';;;fi.:aduce in sufreturffi'."rti#il;"#:tS"o!'T*ll;\e'+ide'"ro.i-l,,ii.;;,;;il'iDffi:';"'mun ca f iz i ci. $ti a_ ti ta n ur a e ia - I as:n{1 "iqi*ix1i":*f J";ii:;, ilffilTYi;i,":jll"?*|I,","er rrr-am t.l",ro.*";; il;;;"i-Me crezi cE am ficutIn pranur compoziliei, migcarea.epicd propriu-zisd este aproape'absentd. schifele sint nigtepreferat6 de autor t^ehnica "",i*"iari-a" "",r'ru-iu-"a."* personajeror. Emonoi-ogrrtri intrerupt $i, adesea, dedelicioase.comentarii scurtestiiistic, T. It'Iazilu are o manierd a sa bine fixat6,'deauna, s-ar putea odatd pentruspune tot_cd este prizonierurcumproprieispuneam qi in sare formule.cazul altorDar'prielnicd autori,..*orwioiil-;;r;"fixdrii unei fi,personafitaii-artistice.nu o datd,{I\Iazilu este, temDeramental, dacdEste nude u,,artfei mizantropsi firesc, ,"ilJ;;;"i"r"eel pufin unr",r.ra ,,obiectiv(.in tucrdrite umandsaie. sinisuspectd;;;r"'^";;;. ce migunicind el ;;il";; o inclinafie deneinfrint spre umorul .r"grr. In lv""?"ia, l-" pjid;;ffi:":;tii=iu",xEi:t.su::,,.1 j#it*ii};i'lh;.n,t""l#t,.j,{",i,:ijnchidd ochii pentru-'-su'' veqnicie.i.lr PUZla9' apolT_.ectura pieselor lui Teodorvrzronarea lor pe scen5, dejectabild2Maziiu este, nu mai pufin decit'frtirturisim c5 succesur de public inregistrat ne-a surprins;:[:"'j::; piesen-ar;ustiricap."ili."";;;;;'",l,{iff f*Yi,']';,1:.s:T:.!." g.",,1m ,"iT;liro;l#,,"i"lii""X1ii- nu pentru cd varoarealJf*:fffi"unul scris "" p""ocrpu'"" Ju ",pri."J] * gi"a"i unei refetede "Realismurs ru-crdrilor.dramatice, ea giacest scriitor, .cgr al prozel0reste unul satirice.;;i;,semnateconuenrie' ;" soticitare';;;"#eNu este important;iit;; a cititorului ce lase degajd din aceste.intimfie"i-;;;;." se intimpia,-cii"r"-nificafille ceven{ional. piesere .deautor, la modul hot,rit con_lui.iirazliurnoral' Eroii sdi sint $i nu sint ""'p"j"ri'tu o"riJi, "a",rii"iz'nil"n uri irtgesturilespafiuiio. p".,tru - a fi infelese- au nevoie de participarea intelig"-1g="Pentru a folosi un termen de iuiina, "iiii"*r* f.|""tuto.rt.,i1.nu este unur vomde zieesituafiie cd(de'i umorulelluinuMaziluunul maievitinuanfat. "i"ii".rriJiiil'a"mai greu'a" J"ii"it. acest tip), citualele qi melancolicele "saie $;i;;;;r provoacd;;;a;^",spiri_irur.ri"9t"*Ji"ir, ca ra pieseleconstruite in acest scop (cind hohotim neazi' in proscenium,v'zindu-r pe pantaroneimnuri i* r"""""".sofiei ,"t""i"iil.se, c5 into-noi qtim cd, tocmai-"1:3"i, _." ti.f"ffi f" desp.e caresoldat if"i"i,se rdsteste ra- comanda"l"i g"I"i-il;ruff S*"i"lf, sau cind unRisul produs de rectura i,f i'ril"u" incognito).interiorizat, de -pieseror i"i-'r""a"." o veselieiriJir"'"'.'1"'Ur"."-."t"ritE, ,rrrrt indireet.privitd mai vecind de.cu tristetea.aproape, lum;;-i;idestuld precizie: este.'unra-"-rii"'i""ri'il='a"t*ir"rei"i'ii"ri"",-* a"t"--r.*iri#" cLLmigcE indivizi reductibili, p""irr l ,rora,irlu"" in care seAcesta trece din-p"iir},-i*u5.r"iiri-"iJ#itaiinagine'.i" _intelegerea, i"",rn singur tip.nuanfate pentru a se reariza indeajuns;;?;ii; ie aiversit"r";'ili"i'pede rind lichea.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

..{Dmatura' snob in floare virstei, intelectual ,,femeie normaldsatanic, cutlndrr inclinalii metafizicescu qi-a pierdutintunericului increderea "t"r"1ia zufletesc, inamanta om carelristicaiinsetata sd gi-ofundamentar. q.a.m.d.a acest"i """igtig") caracte_ii, auel gtie u.o, i;""*;;;;e-_ de fieeare pareaata a fi aceea cd-carJpricepere, sint atribuielef5r6iirita fi i, analizindu_reniciodata *- o- eu.vederea unei judicior.e -,,intreg(. O" ,.ra" auto_scrutarea arto_.rroaefa.i,. aict"i"irrCanalia J"" iii"r"r.sistematic5 ai" pl"rJ" l"ialtceva,M;rii;ruciditate. c.r- p""f,r"J -"rii"rra, inainte de oricetoatetate, t6rie notriuniiede moialecaracter, (iubire,lagitate, sinceri_rtatorie,treaptaJ;;1i[";;'-de simpl5etc.)numi"e nu depdgesci timbaiutui, deEte o mare dezin"ort*a-i..Jiiirea ".t"iirpi.aI o"amaturgurui dove_in plan acestor ;"tr;;spirit'ral,. MiEearea. pu..orruiJ"i^'"rt" favoritr,deurmetoarear-"ju.r,cumpdnd (iminenf" ;;;;"ti""rJ'ffi""r".la un moment"1*.1 solufii; de fiecare eserocur aada a;unle Ia- cauticoncruri3 ci o gansd de sarvare ar fiaparenta de om intreg, cinstlt; cusursdmare abuz decopioasdlirri"g*"de u*oi mogtenitg _-el se-autoscruteazdlnsugi prezenla sauilt.,, a constataabsenfa ;"d";i:r sinehotdrireacalitdfi ,"rr"torrulde a o cdinld,rua pe sinceritate,;J;;-;;; uu"a. oJrt!-crouliiJeiatigi programeazd acest examen,sentimente, rentele pe .mutatii morale radicare,care re.vaqtiindarbor" t""u,rie eE apa-.E ii;De."u;;;semnarat, in eele din urmE,1orimpresia a" "iJaiu,".cu cititorur, datoratd, a personaje_iil ;;;ti."i"o..rpii"itateMaziiu vorbesc nu privind ,rrt ""i,?iil-a#"i:; caricate. Eroii rui,pr" altul, ei cu oehii' spre cititori sauspectatori de pared ar fine sr ne 'aminteascd gi nu vorbese *""",r- ei..de-adevaratelead;nu aefioneazElrajulo.icii ria;l;;;";"rt "ebirocratic,.semi-doct ""eineva cu lim_ffiJrlo.rri,. sint greu'care sddese exprimeImaginat persoane,,serioss necontenit 'exprimi protagonittii -un-1cu rir".c; a$a"uieum d.i.n ploptit-iuu secttrern de serios, "iir'ii ti"n,*iu"nturle unui AceSti nebuni iitarnfcit.-:. Fi;t";;i, bdrbatdacd ins,Ei prin_.cipala modalitate de tdentific;;;'l .9", ".rimua:uiuil_ r" este refuzatE,;|fi -:j,:p1icd totugi faptul cE acegti eroi au o '',ritriit"t" indubitaiita i-ricredem cd hot,ritoare in viab,itatea acestor p,pugi urnane, care eersugestii pentru a putea mima"fiiliI;;;i,;:i:,Iifuiug""", mobilur,orprofunde care l-au condus p" ""i"",piil';"ti"."Eir"pll'"do_oameniMazilu'degicheteazd omul i" g"-"ur."t, p"-"i* a vedea in ie-mas*E trisEturilece definese fiinfa umiira ri"i ["i"-.inaeouite .. ;;"ptr;u, autenticitateaaeestor trdsituri. Maxima extro.,rertire a personajeror ( a e6ror prezenf5reald poate fi eonsta-tati undeva irr-rf""r'r"i t"'ii"",-,]r.r, cer din fa+"aoglinzii,. ci chipul. reflectai i"-"Jriiaa *li "Jr,aJi,ailti face din fiecare- orieit de meschin_l.i.1fi coiaiua -un semn de rntrebare in drepturomului' Un om apropiat a" ,""i irl- o mecoaniczs iluminist, de weme cepoate fi demontat gi montat, anatizat ea o instalatie ernDe o savoare deosebtr' ir"t i".:"t"$^"i"ori"!;=L'"oii vorbese egal_ridicol, cuvintele lor par . ri a""Lr]rte eu foarfet, ii'ripit" pe pagini, ceremai neasteptate sintagme-tun ilbii;"r;#r#rLtii,"ase, flori de stirjxtr*::r,"i:T3"?,Ei:l#;;*;il"*x.fl:L:::?':*r:#":fi*t-[,-''t' sint o copilS eare erede ca ioiee zboard, impricit(!), se minincd(;[at6gi o pdtimagd declar"!r_" g". $rasopt9.4[r,Domnigo".ul''r_.r., ascuttat cuma.zimd. atenlie qi in acest interial re-lEiiv ..,rit -1"., indr5gostit deSJrtffii"ffir"tilrl. r.) woi, caarei;'il"_eooperafie, cuno"etem foarte bineneasteptate, ," ","j.l&,ffi "o:.9l:* *=**: r, _,;:i;#i**:;Hil d;am de gind, renet, rE pi q9"r-i"-l""uncr,i in-rai;';;;r""voastrd. Laintrebarea dumneavoa.t"a J" ""^iu?'-r"urt gest, vE ,roi .aspunde urmdliTil?;;S*T?, rocuinfa *"" ."ili_;l"rr+,'ii il',,,,rur respectivei*-:i'"rrrirrr;:;lif, ;i"Hq{*S**-,:*-i*$'t-;1j;fi{',,\'Ii-a apdrut imagineaahiil;i";il i., "utudin urmi, nespus de drap(' ' ') unde e Gabiieraz_u;eg-q,,iiL ,"""a nespus de dragd? unde, 6.5r3:;1""i' fericirea promisd?s 1it:enturne inui iaruot ettrern de-(1e70 -1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

wa--\BATALIA PIERDUTA$I CI$rrGATA*AdunatE, seleofiv, frrtr_un tomde propodi,il,e unrui roman_f.es";,;;; insinuanh-rltitlu, sunind oa o pmovocare, In bd.tdlia pierdutd,pouia lui Dan Degliu ingdduie tetu.ite constat5ri.cea mai irnportanti privelte unit-atea de ansambrua creafiei ,poetice a acestui autor, intr_un destin li_felar cornrRlicat, dau. nu mai pufin autentic. De laintiiele, pufine, cornpuneri de poezie din Caietulamintirii (1942-1947),-"yeefrifiUrir- plecar gi dorni_nate de Arghezit yt^i U f";^rx:'parcul vechi, cu iarba iascaEi fr.unzarele vilvoi,este, cu vipsele noi,ca o ceagci chinezeascd.Cu smarald qi eu topazgi cu nimeni pe alee,care singurd se_ncheieintr_o panglicd de-afla2... etc..qi pini la Drumu_l spre Dikson, din 1g6g, se desfdgoard,construindu_se, o cariere Or"rr* originali]),za^re m e d i ta ti ve. gf I ::Hll[::, f ?fin :; j:,:"::X;laturi extreme ale T"tridesti,n a" po"t se justificdreciproc qi se pun in lumind;un fi; Jou.r",cititor astfel,dornic si cEcunoasca'p""ri"-fuieste moralmente Dan Degliuobrigat (cu atitlamaLuttaceasta e constrinscriticut !)!a., p";.*d;;didei preeon_eepute, de la un capdt la "rtrlJq" cum autorul gi_ostructurat-o in actuala antologie.'Poernele de intinsd^ notor,ietate in ep.oc5RusccLazdr(1e4e), Minerii d.e lad.infapte M";;;;;;de(tesl) istoriesint literari,aziceea ce ,r" ojtiga sd le discu_tim gi sd le inferegem in cadrul unJ ,prio"de istoriceanumite. Fdri a intra prea"ai""i" i"fi.ri""" ei, amdori sI atragem atenfia asupra ur,"i-fo".t" cuminfiproced6ri a foarte tin5rului'pr"t;;; acei ani care,aldturi de alli creatori, dornici sd edifice o literaturinou5, calitativ diferit5 (ba chiar of""a'""f"i tradi{io_Dale, ,,r7pg6i..), au reeurs la modetit iiteraturit popu_ffiq*lil;;;*'.Y",D[intoarcere a privirii-e'P'{,c\cdtre poezia popularE ne pare,#:r:":ll * 3j'-"',";a ceror ;;;; "o#"ii de crariricdri,cit se poate de fericitd,-;; Jiill "irXrtfl,' Dan Degl,iu: In bdtdlta pterd,utd, Ed. Emi,nescu. lg7l.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@firegte, meritui exclusiv al lui Dan Degliu, el a pro_cedat astfel in consonanfd cu destui altri autori, pre_cum : E. Jebeleanu, M.R. paraschivescu, M. BanuE,M. Beniuc, w.Ce$igE>-Ci[t" de nu,me, in mod justificat,s-ar putea extinde.- Judeoate in plran artivtic, cu oohii critieii de azi, celed'oui poeme eare i-au asi,gurat fairna tindn:rlui DeEriupistreazE un farmec de lrabnied vetustefe, cuprin-.- :Ug-tlEgini vii, pline de miscare)'\g_e umor, o anume simpatici discursivitate de tiporal -definitorie pentru intreaga poezie din /zbdtdlia pierdutd. Cel dintii, Lazdr ie lo Rusca, este 9ieel mai bun din toate poemele lui Degliu _ pini lacele cu o structur5 intimd d'iferiti, 'rnai apropiateistoric : Nagionala nr. Z, A auea Si a nu ouio S.r.-ln Lazdr d.e la Ruseo, intonarea in metriel populard(tot din lirica folcloricE sint preluate, in c'frippersonal, viziunea naturii, baladeseul; dd o gravitateindubitabil5 rostirii :ln dunga Banatuluipe cdrarea muntelui,in drumul oierilorla crucea pidurilor,intr-un peisaj !e mlref eintec bdtrinese :Mdri, colea drept in fa!d,lins de ploi, colins de cea!5,creqte Padegul pieptigpe costiEe cu pietriq,pe culmi cu mestecdnig.Dar Lazdr e_n pegtere,pe culcug de lespede,cu brigcile hdcuit,.cu pietroaie invilit,cu gopirie la cdicii,cu munfii la cdpdtii...Poernul *.Y?:r,onrlJ gazetdresc, de un patos,"T ,lT, st rrurr, neconverfit in poezie.se ing6duieCu,vintelorrapidalialiniere *Jiill'u"ui irticol de-rtrtrir.,,. i', r.^A,qRi:$ ^i &;&," ,^,,. L,lvr-I-' i t'*:**,nai, c..Wi{C^ ; t\&lr-, ;*t"tr"rt%nf*br^ fu?A*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ili.* ,'^!lr,*fi ,-" l*r),1,.1" r"kL1 a cxtayun^ot"-.H /t,^r; or"oYnr*, '{*o-.rlvria-""f,u L j,-i-,6e\\__-/\rh,ia"Unra', ,tu.iatoare prin sintagmele pur gazetEreEti asamblateversuri. Lazd,r se adli :in{se*..gi-n sudoarea muncilor,in risetul pruncilor,in goapta frunzarelor,in plinul gigtarelor,in clocotul tineretii,ln toattr lumina vietii,ce din mustul trudei cregte...Satisfacfiile de ordin artistic sint mai puline inMinerii di,n MararnureS, epos aI suirii in virf delunt-e a unui agregat. Nu ne pricepem la tehnicd,dar de ani de zile ne frunem intrebarea : de ce Dum.nezeu respectiva rnagind trebuie urcatd intreagd, atatitea dificultdfi, de cdtre voinicii mineri, ajungin_du-se la sdrilodirea,prin sacrifidiu de sine a unu,iiaJ.u {nu este qemogglg, curn ar pdrea rnai natural ? E oinrrebare pe crrre arn auzit_o ros.titd qi de allii gi careinfluenJeaz5 asupra ,,drarnatisrnului( d.in poem. Mi_neri,i di,n MaronnureS, rnai comrpozit,in eonstruefie, cuciut5ri de ordin formal lrnetrici diverse, dialoguri,rime ingenioase etc.) este mai ri.u scris decit Lazdr1 de la E?sqq in sensul cd ex,terioritctea abord5rii,.T^:ly?"'iE tr, flrr,"*{ , t'y, o,ic; kaTzfinut. Cu neglijenf5'de repoie" gribit, De$liu no_teazd :2'u L F.-+t:pe drumul desfundat de ploiun caimion s{lta in iureq,spre Baia Borqa zoritor,purtind un motocompresor,magindune :pe care o vedem ulterior in silnicd ascensi_cdtre stincoase cErdruiun car se duce eu tot zorul,gi-s noui frafi in preajma lui,gi-n car e motocompresorul...E interesant aliajul de imn al metaluluicu cel mai mareat sdmdnitorism :gi tehnicii:=*:ii:::]:':::::-i:www.<strong>arhivaexilului</strong>.roiiri:::i:il:tl:::ii::ri!aliir.'ilj,

lirr,,rnit,!, :iili: :liii:E dimineafd ea_n poveqticu certrl elar, ca o finffind,cu soare proaspdt in feregti,cu limpezi fluiere la stind...Tindrul poet incerca sd creeze tipuri, garjind teribil,ca in cazul lui Remeg, artificier-'bel.irr;,;;;"";;;;gisegte nitdragii dinnineafa, O.ii'"r, el, clt 9i babalui se gti,u u,nu,1 pe altul ,,oa argintul-vi,uo ; Remeq erepezit, face glmrne m,odeste, ii mr:sh5 slciitor ,peeei tineri, ooreobat ou blindeie el insuSi a" foraJ","-rorl Remeg are gi o po,veste a lui, foarte pror"Ggi lu,ngd :Inginer aveampe unul Avramcare nu o dat6ne_a furat la platd etc.Din intregul poem pistrdm unele reugite parliale,ce fin mai mult de genul"pi",p"""um gi fragmentedescriind efortul "i"if, S"rtul de eroism:Munte, munte, brad bogat,trdsnetul te_a sirutat,piatra cd !i_a .i"S"""i fparc5 s_a l6sat urt' ,ro"pe lumina ochilor,gi din cerul inrogit,soarele s_a prtrvilit,..Formaiere rachytei (1987), urmrnd celor doui arci-palidd poem5,este aleituit6tuiri epice comentate,explieflnd,," p";;;;teIa moduil a,oti,Aie, il;trT1iil::?T,Tetrtalr ce aprri Ilacea : din ,,gladi,rArma lui Zizska Chlorul _ ghioag5 ..iiduh de fier.Tronut lui Doia .ch:3:gh", .liloi,r..o"riu ca iadut.$i roata"r"u-oqtie Bdlgdradul...gi limba ghilotinei,"fii"d;obespiepe((.r{,a aceste elemente constitutive se adaugd buzduga_nul de aram5 al lui.Stu"t"-nrriri, i"""uina bdtrinEminuiti in Illinois ae ,,taicaiiJoirr"r"orrr, gi ,,ar_mura de ur5(( a unui erou _"i puii"'"unoscut, negrul{J^ ( lrr3 ) .-a.- :gerlsrre este jocul poetului, care confundE diversei;ll, urice. rX,,": " n 1e, I e',u o"- fi' "ril';# en* tradi f iDupi eeonarscnrrreazi ,_ ;d;";;T}tr":1J"s lo "*rJL? t* ,r-L, '-- '&^O - ^ lE*, id ^r^,l.rr^*www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro.. ',,i1]:

* N,L r-r" tf [" tr&-1-+of tnt{- L r^nE t& l.;l+ltu,ftudt*t* {af* a! a. r\^r nr il*" l, ,*cr/ri,tfc^ryy '.r,U M'V4^- yoe^o*;nt Jfi-W'tuot, t#eaioy, v;'qde prozaisrne oral-vioaie :O cUpd, tovardge inginer !N-aud eu bineori vineun vuiet de rugind din Reqifa de ieri ?E o discutie la oleiErie :-aceleaEi veEniceprobleme tehnice;uriaqul simbolic de ofel este descris cu eomoditate :semeAla ta frunte(l)aurori de fum Ei v6pdi,soare de noapte peste dealuri gi vlipeste ereste cirunte (!).,Prea prozaic Ei, ca sI folosim o expresie din textullnsuqi al poemului, ,,adus din plaivaz( este qi Primobaracd, urnde arpare :{fiutorutunu Floricd, de-l avui ajutorprin cinze'g'treila Electroputere ;irntd zdndrea-zArzdrea in lungul zilei, dare un lucrdtor straqni'c, lucru de care ne asigurd guralivulrnegter :Trdgeam tareor alde Floriciqi incd weo doila aco,perig...tZ ln d l"'*ln'!- t n^"r74-Degi eonstruit ingrijit, cru irr,tenfii de contrapunct,poemu,l Prima boracd, nu se ,,1ea96(, diatogurile luiinsistent zburdalruice rdrnin depante de poeeie. $i inpoema urm5rtoarre Spre lara uisatd (1964) ddm decorijarea sfitoasl a poetului oare lncurc5 lucrmrile:nu, nru se afld in fafa urlr.ri varpor orientat spneCalea-Lactee, megterilor ,,cicis li se pare :c-ar fi mai degrabd,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

niscaiua rezervroarepentru digtileria de azot.Aga cum este ea dispusi ,ln asbuala antoiogie _poemele de largd respirafie (1949_1969) oeupa ju_m6;tate din carrte, ceaJsltl jurni,tate o:prinzinJ pilselirice ltrate din vol,umele Cetsa mai greu,lgSg, Cer_curi de copoe, 1g64, Minunite d,e yi""or" zi, 1g64,lara lui mt-md.-uito, 1969, $ Drunul spre Dikson,1969- e greu s6 urmdregti evolufia poeziei lui Danilliu in in.tnegrul ei. Astfel impjrjiti, antologia teobligi s5-l urmiregti pe Deqliu- izol,at, pe rind, ingentrri, epic Ai liri.c, de unde gindr:tr cd o dispunerecronologicE a texfulor, indiferenrt de dimensiunile ror,ar fi de preferat.Cdci, fErd si aibd loc o rnupturi a identitdfii artis_tice, liriea lui Dan Degliu, mai ales cea din ul,timuldeceniu, poate surprinde pe cineva care_i Sr; ;;;;poe,mele. Glasu.l poetie e acelaqi, ticurile de oraJifate,voeativele (,p6i vezi ? ; hei ; hei sE zicem ; precumgtili ; ce sE rnd vorbirn ; pasdmite ; oare va sd zic6 ;hei, voi plaiwi btrtrine ! f nomc, megtere wdjittor ! ;treaba asta ; ceva talent ; oum vaa eu ; la urma ur_melor; cine gtie ; rni rog, aSa qi_a* ; bunioari ; ce_idrept ; daci nu mtr-ngel ; dacd_i vorba etc., etc.), darI f,,$rJtu-se de rrla.rile, incredibi,lele traversEri je prozasfitoas5, rirtmati din pomne. vom preciza cE ultimereasemenea texte de miari pmportii, de la Nationalanr.7 lneoate, se inseriu, de drept,'in orienrtarea liricd,rodnicd, definitorie penltn-r a,u,tor.Vom cita r Meduzd. moartd, rirelodioasdcinrtare a inefabilului, ce indreaptl gindul lectoruluispre ritmurile l,ui Edgar Allan poe : -Viscolul din adincurimi-a. zvirlit la pdcioare,intr_o dimineald, o floarede g,heafdveybe pu,trezitoare...O ridicai, o lEsai, munnrurai :ce superb strlbiteai,parci ieri, striveziurl sarai,picli de stinjenel gi m5rgdrinte,iu,bire uois5, adusi aminte,vis ndrui,t in cuvin.te !Impresionant, peste ani, esto omagiul intitulat peun tluier de fag, adr:s cintIrelul,r-ri aionim, ale ciruidnrtece ,,umbl5 singures, din veacuri, pe cind :Illeqten:I rdmdne-n umbrinegtiut gi plin de slavtr.ca o floare de d,umbr.avd.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

, { Al* lnal- 7on",r,*t-!a N **h""b L **$ f Vil; r\1c,,r\.- i rd(,r!""* /(Cdtre Proteu). postul marilor priveligti indr:striale qisociale e in srtare sE surprinrd6 migcarea tlmilX, ex_presiv5 a clipei insegi:'!1tare;luminii1,t", uar'. uilr,a- Y, L n"n;-fu" ofn;; fi".*lJir-" "*{-"r,*k;el se lasd legdnat cu feridire de lntoarcereade primivar5, aducind o nou5 statornicie._ffi@$i caeegi cf,mpuri;i creste,fumegdtoaresub stropii de soare,gi roiuri de vise,de gize,de stele,lunecd lin, a poveste,9i noi laolal,td cu elelunecdm in lurnin6,pe-o melodie duJ.ce-a.mar5,inrtorgi din iarna morocdnoasiln prim5rrrarS,ca dintr-o zare strEinE,acas5...i:+Poeziile valoroase din partea a rioua a antologieis-int prea murte pentm a pu,tea fi amintite artferdecit prin ,,sondajs. O ars p,oetica gravd, pe temn :arta nu plstreazl viafa durabild, intilnim in pomnl,.doar, cu mihni,tele verstrri :Trecu,te_n file, frunza pdlegte,mina allturi za.re infrintlIn rrolurn mai g5sim alte citeva ante poetice, de unsarcasm nefericit (Preeum, ..Aga gi tu, principlut)t,monotone gi neglijent scrise.O interesantd seefiune o consti,tuie poeziile N_ofiudzut o balend, atbastrd. Si Oglinzi incelogate (cu altetr:"r_ piese de inspinafie innrdirtd) pe tema copild_riei. Oamenii mrari sinit cei scrutali Ji.,up." copii, cu,,infelegere( :tinjeqte, pini la adinci b5trinetiviEtatea bolnav5 de copil5rie ;De dincolo de ridurlqi de ochelari,ca dinrtr-o odaie incuiatd,cu nasul tur:tit de fereastr5,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

copiii se uitl la oamenii marioa-ntr-o oglindi lncefcgat5.Liriea de dragoste a lui Dan Degliu este, in fine,un domeniu de referinffi. Simfirea sa erotic5 e unade o b6rbiteascI delicatefe, umbritE de melancolie,nobil5, cu lei,t-motiv,ul dtrruirii ,,bolnave( de sine :0 dW lt ,t 1^,"{*" hJnl.e,"W*tFb-a- l,t (@jlla;{l.{ i't" -,,.^ ho^ot', f rr.*rbk t ;'rl;h L via"^Hcu mutii adorafie:LingI pl,aurul,verde-n amiaz5lotoa se legina ame!it5.Peste noi, ca o piazi,raze lungi de rlchit5.Parcd gi girla se leglna,siuful, qu,uitade soare sub[ire,gi tu, legdnatd-n privireca-n vint o lalea.Dramatice cinteoe de fubire slnt qi Schild de wsqi Remember, a;L cir,or sobru- deoasilab str5bate custrictefe drbmul. spre dmgootea pierdu'ti :i* t* {e4..r+,tx - r. r^ial t*,{ T^ S:fuI^'*--- 1---@nfigureazd pe deplin un destin poetic, mrurltmai bogat gi mai ntran{at decit 1+m simrptificat noiin aceste pagini, din necesi.titi de demcnstrafie. Este,totodatS, trn destin b6rbdtegte asutrnErt, cu infringerilegi victoriile sale, aqa cum au,torul insugi o spune intr*unlapidar catren :lubiri, deaastre, zimbete, suspineruu s-au lrierdurt, ca undele pe lac :tot ce-am trdit rtrmine scris in mine,ca virstele ln cerc{-rri de copa.c.d,c; hr,f l^hn& t;*tt * o,$;.( rszr )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\./s,T,o^^lt t"nrue{- cx*1" ,(,,; +;.'*, Nrrrb^- ,*, (*rr^+ ,;rt*'k,^yt'- LActul citirii nu e, in-cazul luer'ril0r r"lg,.rl_dialog brind, ci o continudcindvadreptrecla::_I-"il;;i"--;""u1*i;,";Hil::rl?:"r:u""Xt";.:?H#X,l;;""1"..uj,"j jii-1'",:*::^I::';tllv.t;it;;i;";;.,trig",taransatgroaza unui cititor care se pomenegtlginle cqcirfii qi leava unui pi.t"rfintuindu_t il;;-t"E;;.lJ;;iiiegit;;;i "ji...ind din pa-gtuma la;*x{!?,G j3:f jl'J";jnr:,,*f;;'i"##;':iti'J'"ri-i,t"'-*,t,AEa s-ar:#"1,exprica, parfiar,unie, straniu. """o1"-"lrim!itddeMaiautorsintdupdinsa.qiereeprionor,toriulrlt" &piicaliiinsusi ininIc"J".*i]Iuaicare-se intiinple--ri"i,tdt"" intii, teri_imprejurdri istorice. f""".iffi;.;'i;;"" ,,p"""Eiir"Ts rui Neagu, inbdlfi dedundrene.teroriApoi, ;t"J;;si nestiut a marilor;;;;riD(sgbtextul-#F%acestei inctinafii..de povestitor e unul polemic: oamenii sintnemaipomenit de interesanfi ;"i" ;;" spune scriiiorui,-exist, locuri qipersoane care pot rdsa, oricind gi pe.oricine,sd se ia alfii dundcu guraexperimentelJiiirit" cSseatd; n_au g" decitaiurea' Intr-o intervenfie ai" .""i.i"_-,,l,r""ir"alur{ "iLg*"";; fi". ,,innoitori( deF#rg-sindu-se tinerilor prozitori iqi Neagu, adre-{ "*p.im"o nuanfat6 p.ot".iu.ru"A spune simorrr artistic,:'adicd .$i cl"r, ariilil#^;,.ruu"--Joria.i5"""Jrrr izbinzii. ur'"ri.il"ili*ii,i"",impurui durabilit,fii,neiertdtor ar ciritorul.ui ;l;";i;. in fa[a ochiuruiabate de ra F;L.lyi#'si t"p"it",$1;ilfi;; marea rinie a vieiii, poriregtetot ceea ee selumind ai" j."r["""i,l,i.rt",dur,. adeva.. i.torir'ploL&"r'i.rregistrat simpritate,cioplit cu zimbete -5i pdstreazd i.o"ieu intr_un!f ,Iiri lira"t qiraftzonele jocuiui sterp.rdzrbfDar firuiai;i;;fugii;;._.e condeelorimprinegte inpreturindeni numaiiil""{":Aff i;:ffiAgtome.area de ,*,##'i:":1,.",,T,'J;il"T:*:l#1.5i-".pi.it,r,i-ii',,rifapte,-de-;;i;;la;i'rJqj^#,iri,precis, atit in povestirile .it comun, are un scopiii"'.^"'#""ur rui.Fdnuq Neagu: ere sint doarT:"ff'e construcfie, servinJ-i;ilt;;"" unui edificiu ae'iaeatitate supe-Ne intrebdm ilsd dac6 nu s-a exagerat cumva eu acest pitoresc ar"intimplirilors rui ra1"g \9ie"i-frr'", oare, un efect stilistic insuqi ine_ditul gi pregnan{,a extraordinird"*"rt"r"-h;' "'1"?'iJrtrucE existi omagie stilisricd L '-"u:!.r,rt"r,-r"i"i'r.ri" de a irwia ",]rirrt"tu,cele maiobignuite rucruri capatinJ-la' Ji'r,i.a._a"- firil';i'riT.El face partedintre acei oameni aaruitri ;;; p;;a- ,Eiii"t"'ri""gill"au a scoate dinmoarte cu*intur si de a-l face se "i".ur",''io^a.i.ir"'ir.rgu gi exploziis.dup, cum insuqi cere creatorilor de literaturS. Iat., spre p,d,, o extincfiqYri*?'3r?r:'i::5 pe hirtie' ar ri plasal-"-il obiEnuit, ca un evenimentmaitoate-;Jilr""ii"'siilit],Eli",*,?i!?*illff ,""XrfliT;,f,ry*?:t"pmaticd a frazei. a".msreg ria"a"iioJ u"rii""i=ffi "i"*iriproiecteazi pecititor in ptanuril":?:;q:- ;ru&Jili qi neriiit"i,-...r#r,r,o gravitateafinalE_a neriletiilor ee au agitat t,r*L" eroilor s5i:.f ,, 0 {^c;^.X. lfi,,{fi.furtre.ochi, fierbinte, nlucltoare, qi cizu cumunft neeunoscuti$} -rn "imiiE.flipa,- unire numai inoarat _ in pimint, qibratele pestegi se uni cuapoi pEmint'Fdnuq Neagu: Ingerulln udpaia lunii, B.p.T.,a _.strigat, E.PJ-., 1968;editura Minerva, l9Zl.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

eurgind in Dunire, cu oase sfdrimate, cai sfigiali gitragici,femeimortinecate,lingiuniremort, p6mint gi 'up" ri '"irii,'"r"g"r" uitare(.nemiloasd insd fie F5nug. Ngagu un poet in prozd? Hotdrit,mit6tinu! Asemenea cala--chiar dac6 iprecieiea noasi"a pori"cunoscut excesivliteratura ", de asprd _ anoastrE prea multet aSi ,iilide lpoeli in proz6sobicei, oamenisint,ripsiii de b rear6aceastd "o"EtiiiE-"1ur'di"e,d"confuzievremeinadmisibil6ce facintre exigenlel[Rezult6,g"^rn-iit"""i".sisternatic, lucrdri dulcege, obositoare, ""ro"-ao"asilnicieca in toatestilisticd..Nrg,.FgnuEcazurile deN_"ugy estepoematice un p.or"to" adevdrat, nuanleleale scrisului s5u lin de fibra intimr p.rro""uta6iparbd " saieignorind. ar;irii;"-eristenfa rnod,urui poetiiprezinti reuendicd.ril.iaiw;;;;, mai crar, poeticestilur sduticitate, le pe'pozifiile piozei, cu ar:toritate qica pe auten_nigte drepturi innas-cute. C,,_r*"i"i' t-"irl, fraza fdrd vlaga,;flitgare a prozei .1 proze u seo., ain-sariie.-il;d;-;#;;ri:'[Ji;i";fiindc5 in firea rui Neagu predominantlitd, este ;;f";;'deexplozivr,violenli nedomo_adeseo:i ie$i+ aeValeriu "ri.impulsi;iil;;" aici, cum Cristea, gi sc5derile'saie:-,,t"mp""*""t remarcaNeagu ii Imprrlsiv,lipsese.-uneori lui FEnuEsim{ul r"a3*ii-J--p""p"itiilor,Rezult[ autocontrorur.exagertui, extravagante, incdlciri de 6t i"i"rin{eleasi in "ru,;;;iliiitafi,sensul cel mai-larg,;. Dupd ar- -r" -.,rudu, proveninde vorba de exceseredintr-un prea plin.Impresia cea mai durabii6 ce -odd la recturd paginaNeagu este scrisraceea dedeF6nuEd.ensitat", in pt"rurt.bosatd.,""lr"ai""iil!r"",a stitutui..,Roman,t tigiriii gi de naturarefiecritici,ij:;;A';""j;,r=,{,are densitatearemarcat muifiacelorYstele pitic6, Lnde-un'graunte ",,cintdregte o toni p[minteasc6. - r -----' srourLE de ue materie ruaLerl€_Mai e de observat saltur de congt-iingi artisticd de la povestiri ia-roman. In cele dintii setea a"-, p-ore.ti fdd; ;;;il';;".esii ,,frumosului(.neobignuitului in sine, fraza ru-*"i indulcea cu^*Iiuo." ,,colorate(. rnTo.-rrr, Fdnug Neagu face un efo.itrivacurentriri _,,iit""air.iii trr"rgrqg, el .accepie"" #i; ffil-6 ,ff;;sporite, supunindu-se cu aaruiie -tttaH' ;I"i;i-"J"irir,unea maturit5fii artistice congtiente.in carte. e opli_La capltul masivului v,qtuqie-tlospectivdap5rut in edituri (lnMinerva,z:d.paiarr, lunii,maioritatea povestiriro*ciir" "oi""ti",,giuiio-ie'c;"p"io, tofis) cuprinzindImpune qi una (mai pufini; F;;6lrd,;ifiii" ,rt" eonstatdri importanti,'. ri."Eiuj sei"i"i"a alegerea titluluieutegerii. Ne afldm i,i r"ia ;.ir;'iitr" ,ro"rti L#;;;: cu o mare puteresugestivd, er oferind cititorului ""ir"1o aaerera-ii,,Jr.,"i". a novelrieruruicelui care a scris"o*".r,rl "iri""""'qi misterios Ingerut o strioat. cine vafi optat pentru acest titiu (.;l;;ti; -se preeir""rx irrt"_o notd _ ,,a fostefectuat6 de redaefie""i"du"ii"i*ea autorurui") nu-putem gti. Nu ezitdmsd spunem, insd, ca auto.ui Fi;;;; l.i,i"iririirtlr'il*"p.", ugor in cazurunor piese mai pu{in.rearizate, .ru a"-" a"ep;;lt;;" lsemnalate ca atarede eritica 5i ia iparitilie ior airt"ioa"e;' "-i*,ir,iJ-"I"*ptr, unei lungipovestiri-prima pe teme citadine,'a--."rJs"*=l ",interectuari,o sutd' de nopfii,- compunere cu ,,schema(( la vedere, al cdrei ton e preaarareori personar. o sutd. d.e nopii este, crede*, "uiirai pufin realizatSdintre scrier,e in prozd "tetri'i-a"r{ N;;il,'a"i"#agitoare pind rai,":HL::#ir'"1ffije lucrate p*"a ai" "i"t".ii ir"rii., ^l poveste insditard,E semnificativ c5 aici,- ca gi in alte. rocuri unde autorul renun{i ramodul sdu propriu,-atras de numire, ouiu-.u"i,*pi"="i.r, pagina se des_personalizeazd, pierde ,c"" farcirr"tiu p.g care o exercitS asupra noastrii"i'Hi.lT, Iffilu Neagu' xr-1i'tI*.a cie,i -.i#;1i"duri greoaie (rafJ#::lJj j[]t+:::lx,'il.o:"':t#"$]Er.:",1i"*t"::lt:,",;:,iTt,]i-ffilt+f rl*'"i]Hffiii]d'r#"#:1fr:*li{:il:i;:ffi- inclinarea constantd.a. 1ui .Fi*-^r,"agu .spre exprimarea pretentioasd:t,' . . . I\Iaja ascundea totur. ascundeaa..u"i""'. umerii- ochii arbagtri a"infricog5ror-de ."i"_illipise er obrazul."ii""iirl,l"lJi"ra"" zidul www.<strong>arhivaexilului</strong>.roplin de

::f,i}""::l* ::?"iffi1iiltiffi?. ascundea strrz,e inguste cu copaciscdderi asemrn.toar" riihiT. +! in bizara schili ,,Zgomotul(, in,,Iarba vin5td(.- "ae"-a"ati--pi"";ai"-i"tffiii.i'I"u"rori-ile (cu ArfRigo gi Avia, nume cdutate"r! ""o"persona;e sofisiicate;. In aceasta diriurmd, ca sE ne spun6 ea ".oir"-arein 5ur,ri"""i ,i"rt de veac, autorurserie, concettist: -,!ruou.l.- et ii, unduids, t; ;;;; ii"*urou losJorescentdoudzeci si patru'de ini". c"*-_itiri.lorair, .,rigo."ea ei este Ei ,,Moqtenireasiar in ,,Fintina(- poemjeazd despre adresarea,rr'ii.ruir. aventuros,siciitoare deran_in vocatival,turdm ceror ldoctore, L.rJur"l. ce s-auIn fine, entuziasmatnu neumbdde crincen"de ciine(.naialiurreunere ;;;;-;q".,,Luna ca odintre actorul noto"iu a"!o"i"ii'ru"."taru1 ".9ri"i;-6;;- rungul diarograionfiil."rr""i,ug, de o arti_ficiald cursivitate: -ra -ferscenele bucureg-tene rememorate, ori impetuozi_tatea erotics din finar , ;;i;;i #i"a"j il;;;;i'confu, qi dramatic',spre o capiE de fin riscoliti de vulpiu ,,literaturizare(. t- ;; il;il;eva fars, un aer deIa "oru"Ju'rla:i-eri destuicare_F autori,p,ir""aar in-carti;;;;" fi't.""rrt" cu vedereaca Fdnug Neagu ele au art ecou.^*itinr".,. {?rysx:.! -r-:[d::"_b*xJ,@t"u *tffi"cnrar qi in cere. citeva, fatd de'car; "ap"i:a lunii,texte totar neizbutite:-"if,;l;;;H;:s.e intilnesc pagini'ii, deosebite, 'adeiea' .tJar,lit"".=" st.""tr."' l;;;;",c a mai tuturorscrierilor sale' ingddyr"i" uj-l;"]*.tu, s.,prate1u-mai-i"r.,u ori prea stri-*Tli ;i #*:.i:;r*,i,iiJr,riit.* colorate, episoade ei personaje ce_ripot fi judecate cu severitate numai in raport cu cererarteH:t""rHr"""rr"H:rmpreun, eu Inqerut a strteai,-niiF!.Ji;ffi"'i',iiloru de prim, im_portanfd ale actualul.ui. monieni f if** romanesc.spuneam c5_titlul ;;1"i_"iii :_d-';ipii"'t"nii _ ofers un fel decheie a intresii proze a'ruivdzutdi't;;$sub iumina,l-11*f Ne.agu. rr;;';;"stui prozator e una*i* ::!ure, blestemald, fascinantd, favo_rizind intruziunea. demoniacill,-,i.'asupra ranuE.realurui nue tulburatde un obiectiv,de viorenlaviziunea|i p".i,r.[, saromancierurui clasic. T,umina r";ii;. .r""Iu'rror"irrdrtipir"iil^ detagareaacfiunea are roc in -ilil.rr prgna.riu.li'p"ivirea,,i, iar eindcea selenard: soare aizdtor, iht."rg.itsi;;;il"rJii;;;ititi apropiatepri., i.i_["^i" p*r de!itor(, zdpezi invirteji-te giil ;i;j,'i;ir;;; r"ffi.I,= #".", ,,apa mor_strdlucirea rucidd a_itii Heiior-i"'p.i"rarara evitindu_sePrin aceastd rumin, prs""rii'"tfi*." erini, propice scrutdrii exacte.gurant, ca-personajele inchegindu_se din sE se citeva iveascd traraturi.de ful_definitorii dau viat, maestiu (putinele amEnuntefizicemui gi ""oito", ,i"*"", decit morale,oricebiografice-il):'.i"^j,,rearism r"r-rl""u dem;;i; date-cum iI numegtein prefaf5 Nicolae- Balot5 _,cu putinfs specific prozelorintr_o iui Fdnus Neagu, nu ar fi1:1T-f""i ";i; d" q;u# L;;,#"irsionald,Ifliliil;",;"".flir'-1"u" in' po.,es-ti"i. de care$i ;.#'^."?r!il consecutiilor. u "p "ii1i i b" ;i; :iiy Stl.? li il' Il* l? r": *ffilr* i., ". r t,i' "i ; ;"Ji;;rn "Dincorode nisipbi;.a cdutdrii --r aievarataetementului'p.i-o"af,l'I,Ap", r"e";-ijr'.ecetei;E-;;_;";1"$i stasndrii.tr,s,tur,e specifice acestii prore.Tvaratrirl^"1: tu"a dificuttates,impta iaoud_trei momentefi _frffirl,,l "it*H:' :?'i"a:,f3,,i;.,x1tr' sa cad a tar, .,,, ;;, o,,ai s i,intr-untJa".'ira,psihic,,;;;i#il;';f"'i,.r:Hf:$:J"1r"iiff - i"li:f:ljin felul urmdtor: stignare'";;;"i _ veste^_ plecare _ suspendare.lntr-un sat din earalanui lrii;?, i., "r""_gugteiu 'i'il1iilir,""resc intumina turbure."n.Ep.".1 ;;;;;?ri:,"ad,Ili*.Jiri,de arsifd, vine'de Ia munte' unde ar ri pttu"t.;;;";*"-plude i.,rire iulgurantd: c,lare[iH::',"J":::"'"""1'""T?.;*#,"*;*=*o""aprivirii)veititorur".u.*afrxtg#i""i,i"oa"a1l"?'f ,";fi ":xTtH[TT,.r,:,,"11"1[-,::s5 derurdm cu atentie.faptele, ceva. ne avertizeazd ci vestitorur nicinu existd, ci el se infiripd ao""'iri"*i.rt", ".ouir]i "ur"a",de mirajurwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

df"l09,,..q#ffi;:,i:tiT.,:ti!:i",::ifi j,:!'ij[ffi ;{11",*,::::.HJg:?Jrlui vopsit in roqu, d"pe*";i 9;:ili, in iulger'ri" ,il, morlilor. gezuo clipd, cdutind cu privirile inrrilur# i; ,;r"J;;;"iuol ,,"," malurui,qi i se paru cE-I rovegte in fafd ;;;;;;" apelor pornite de ra munteg@cea formurare ambigu d.: parcd ii ruase ming,e care, legatd de urm.toa_rete; dispdrno "oo.nirucd in i"ti"riri" "p"i*ritit i,^"5.,ar. ra senzafiade mirai, de halucinare 1nu iiriiirpiltrr.e subriniatd prezenla acerei fatamorgana a cimpiei care este apa mbrgilor!).vestea se oropa-g, fulgerStor, tot satur tr,iegte aEteptarea riurui. auloc pregStiri de'belgug, micr confiicte ip.u..,.r- _"ur" dirJL"lugteru gi moqulce intindea cirripei{ q"b" ;-iid;i;",-pe.eti). Ntap;;;l;;" peste aceastiiumanitate exaspira* ;;;;;.'iil"rrtii'",r'"Jrri'i riiti.,a a Ei,,bdrbitei:f:: ;: #:f"'ZTZt3 p' ui e; 1 a". "fria',, "",,ii ;' ;#';; p e s or, b ur b ui -eratd.cuti,. neir&Nirzic' pdrnintut"tiii'piiai"iiiii""in adineirne*"rijuxB1t",:irl.'u* o a doua idee --tot eu funefie de veste, ea forfariuiui,"taiii"J"-""_"dtT#iJl:Hl"HT::l,,itrXrrrui:*ill$#:$in goan,' inarmati pentru""u.,i*i"-"]'ogri".q."r;;;;;:^i pu. 9i simplu'o-plecare din real' in regr"ai.-rili "irtgtir"--ffi1,?"''"i" serisurui lui-f anu$ Neagu, remarcate -in atitea-linauri,'-sin;'ilI= iri' r"Io""" intr_o'trJ: extraordinarr. Lumina r""1j "si"keun arum-"ei"i" ""r"" "aGi"gil.,,Copitele se infundau in nisip. Un.cal-se potieni gi nechez,. St,pinulii dddu cu pumnrrr i; ""pr" i"tj"ia.a"i:1rr"i e."'rtu"n, 9i v,ruritd eaobrazur unei b,trin". N[lp"r'rf"#r"..o,rrsr rJiifo,t""rr, ca de sidefse isprdvea in hina. s"u io"tu-J" ""orocuigea in albia riului(.iI$"r",lilt".ili';l'-}u ra'a ""G.e, citiva "ri ,,,orl aificararegi se opresc,a.ceastrgo",,a,-#"oa"!x;;::8ft.albia riutui se lasa,t::';lXi",l.i,=1"1i#:jiTi;+f a1r"iLta,"i"i"ii.ii"tl j:il p,rrsese pe er1u.ei".l. i;rste un'fr;;j'^,""glific &#J:, uttimii caldreti{'ceilalfi il -$;u";'pinuinsorird ar p";;i;uu"re rr"ro;;l ;lj;';rii" antologice:se vedenicdieri' intinzindu-se drept i""iitJ-"j Atunci ii J'i*a a" "."ti..I; ;;,r" "iurri mai na.ras-ira qi ui $"st"* ,r,ri .[#. pri'i isprivea.ofilea pe muchia aceluiaEi a'"rf,''"ia!;e-bratrul -ta"l, ^*ir"cd luna ce se1i lovi calult'"'""'iiJ _t!-j,HYai'J::fi:,r''#5X.T:,"Ji,'J;i"ta,aJo.;;;,r#ii",!Bcestt",.,"""u"""r"imense .r""' r,,r,i'3J:ffiji:j's decit ELarii .aratJitrt'cl- r[0.^ Di'. fltinc. t*)rpud-u a povestitoruiui,presete cea de dinainteaacceptare in..actuaia 'orumului vara buintacd., toate:"L;;;'_ cu.excep{iile arnintite _ sinurifi j:fiiirfi i J.:r i:*. i'*ii liu,: i l;. :#j*: i us, V^ar.a btLhnaAlrsrrLru uonstrtrc_ltl,2j.rgdactare, : : !, " y., y -maipi-I "ioi""^''q i"u"if".tll'i,i.,,"l;":;:.,?J3,!!l$:, T":i,-",11f'il* jHt,it* :hi::;ramrn ca lucriri ou,lr]nrr.mai purcrnicdi"r"rri"ei"rq.pe.linga prozd de.n:ici aim*.,sir.,i,;.;;*"_ probabil cea"i.,1i.r"i,., ii:"g; _ densa po_J_ii,|il,;u,",iol#T,:.. ;i ",."ii,,if',ll:l i.,ri.,,J",,ilii=,""i de postj(,,singurir.ate. "--'- s unor psilrologii abisale, inrr-o "ruir"' saibrticrtd de. Cit privegte ,,Caii(ffi onjEire iar6*ne.rr,,,*,9.'1-u^'*r1kr9!-q-14-3:tq?3'9r,1\-n a i.a ri ii ii.i. ; u p.I jt .a?i;I T ll ifl#",,Descoperind-riul( din'r"ijl" p"#I"u=*ntolosieirX ll: ;i otologiei) sinr sint pur h,,- ui addugata " ;i'!,"""iii!{!;,,i:':3*i*t ,*-::"r':'-.:;,{'il:'ifi:'#::: !idin iiteratL,." .o_a_: quLrE ulrrLre cere.^mai rrumoase 3}i,;:i pagini .':s*"1"j; a".p."relafie ."rrti" -pl.r;;i;'Tffi;""r:'"1::,:l^ut'j,.du personaje ,' -'- --^"'vrur dLrL qe capabil ;;l.I;:' sd invie ^pund'in$r gi sa pund "tJit inrfiyh::uncicindintriinil;1"";:pT,r.1",,,,:uf gaseste-atunei "r^lllil.? .ItY-:'", alteori i,ito."qu,'"itu'rri ,,"i,",,i?i'"""1r?*l1i.?;enismnrinoa candorii*,1$^"!;.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

o.* jil,;?,"i::tj:i:i""]:+,1uf scriitorul ne xt,,{i1i:ti{ii:}T,i,f;fine rncordafi, ":;:i:r,r#,i,;de team_bdiatul are parte a" o .jr[io;i" ;]1.:" unui posibil accident: 1; I*lilillpe aceea u prop"i"i sale imagin"tiinu doar pe a.paf,rs griji a^"rl':tl1i- "irtri, ci ca insaqi .opi*G"iilJ:'irfl1Tffi'ii;JTffi"lrll :-""?::,iirf'Aplecindu-se, arbia iegi uqor pernceatd. firur apei.rise Binicd,ascufit, parcdafifat de legdnareai .*r-'ti-;;rbgffi^'r?l-rr-rnica parascrriva nu-i auzi ii"p"t"I- din gurd,si-"u-r utr,- fi";i i"."ri, sa pluteased'ale pe riur insorit. Intii ise ia*-t"i.a rade orice primejdie, aurta"l pru;;;"i; ii'i,l"rrlr"'r.iiri o" urm,, uitindeunoscutd in care Ei.privi In jur,pdtrundei. uimit de lumeaun^timp i ne_malurile se pdru'ca'"p"curs ind,i'at, st' pea*a-.irri"a1= loc Ei cddar "" pi-ililcurgea,, M;;ifsi pq a.",i*r"uJ, p.i"-"niprl curgeaulpe, petiii.,a sus,trat in vad, propii din poiene', ;; "" unui "r" minz in_pepeni ilt*i-'t,clddite ra}r"gi'J'!ieap,tul aoua mov,e decle sat qi intrd i"-cimpi".,pir.,;ecu ""ri-a"r- ;;l;;; ;;i,T'li,il indepdrtindu_sedin atbie' Lrnaeezat i} stol de poiumbei g1""r"hi, .u Ei bdiatul!i"ai i; ";'pi;"r?ili-,," boabe de mei.- Ascultafi, le strlge el din-u;'*1,^"a"";L;-*tiiiiI"r"de soare, cl'sint ulii mulfi gi pisi'ci. oi".tr" a" it""u e gi casa ,intuluil.!-il* W, ^,t" ,^az *4 ru ry.r€t" Ju.^^.JTTfr W, .1ff ,stt'-d-.g,f, ;7J', ;';Aftlo'lrrtf.a- o* 'rniYnr,'qrb y-^torfi;i, Ierncl gi scuturind;atsi .e_ril'"ffi *ipil" --ri"i,schimbd pe loc intr-un Jorir"ri'ri"r1 :li,flijlffi::t'fr*'i"ir;1"*$:,T:;,,Dacr l-"-tb"itc5. 'o.beqte. ;i;^;ill?::f :H,*.:L"Sid?:f :tjhX"?f_,i,".,fi Lol:.f ijl,l"t*"*"gi: x*i:!' fi!'ii: ; " r:'. : i:#,'li l(1970,1971)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@?dt^ 't *;r*,oudln 1946, Comitetul pentru premierea scriitorilortineri acorda lncrederea sa volumului Decor penitentde Mihail Crama, volum ce a fost publicat ln anul urmltorL eJJir,^lartea igi merita aparilia in acea prestigioas[ colecfie, in careiecare debut era sirat [irat de aprecierile aorecierile unui juriu iuriu sever.Determindri este cea de a treia culegere -de versuri (dupflaceea din 1967 Dincolo de cuuinte, E.P.L.). Aceastd plachet[realizeazfl visul multor autori de a scoate cu o barecareritmicitate clrfi de dimensiuni cit mai reduse: cele patruzeeide texte din Determindri au ln medie una-dou[ stiofe lapi-I^t'r-)QjFF:e^l_clin acegri ani a poerutui Crama este, asadar,spre concentrare.Am vrea sd. not5m, mai intii, rezervele noastre fatd detextul ce ne std in fa!I. Nemul$umegte, in *rr"rrlfrf .!rtil.qrozaismul Iipsit de surprize, d6 o sLnind dir.;;ili;b'ji;tntll a lost:lntii a fost Apolodor din Damasccu podul lui pe care s-au scursciteva veacuri gi nigte armate imperiale.Apoi a fost cerulunei patlii fericite,in care localnicii se purtau bdrboqi,care petreceau Ia-nmormlntdriqi plingeau Ia nagteri.Apoi grinele,piatra gi aurul.$i 1us, zodia Cumpenei, a Scorpionului,a S5ge.tatorrlT, l-Caprei, a Vd;;{toili;i,a Peqtilor, a Berbecuiui. 'a Taurului, a Gemenilor,a Racului, a Leului gi a Fecioarei.,_,-!.1qta,piesd e alcdtuitd din simple vehiculdri ale unorl[l'# tljl,lff H.,S.J,, cule e in s d H eio d ot -li iii. c,","roi'iinu reuqeste ia transmitd&u" l^4,, t, #L-trflivd'V$.,,. h-a ^*J,.#.,t,.[ h ankct^,,X.a,* --ti*i1"*^V-;:J, JI;tl,'- r{Lt LiJ' $C5 , ,**,*A l;0*r^+; r* trrd.' Ilihail Crama: DETER$IINARI, Editura Albatros, 1920.Tiberiu Utan: STEAUA SINGURATATII, Editura Tineretutui,colecfia,,Albatros", 1968.Alexandru }Ilran: LOCUL SOARELUI, Editura Cartea RomAneascll,1920.Modest Morariu: SPECTACOL DE PANTOMIMA, Editura CarteaRomlneascl, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(o.r4l^*|r^*")--*t;ur,A0lr*.,, CrU;*^nr,-zo$, o i^r'I' Lt"i b,WW\^^,l"l;h* *'PoC{deau capetele noastre,ale mele, ale colegilor mei,nevlzute,sub talgerul soa-relui de iunie,ia-nceputul vacanlelor.Era o decapitare albastr[, o nebunie in albnevinovat6 ca uciderea mielului pascal,qi eram fericili Ia fiecarecddere de cap, qi-l priveam rostogolindu-sepind departe, la ugile raiului.- . Forla poeziei lui Mihail Crama std ln reprimarea discursului,pdstrfnd doar euvintele evocatoare, pline de sens qi desimtire. Melci, in economia ei de sunete, ie pare o exceientdelegre a unor virste revolute:Melci, codobelci,v-am cintat, v-am uitat...Virste reci.Voi ali pierit ln ierburile deseeum pier coroanele de regi.E aici o rdceal[ sfigietoare, amintind poema lui Ion Barbu.Extraordinard in sugestia ei'decla."t-rfri."ta-;;-;;;;;i-;;;(varianta III), una dlntre poeziile strilucite are ace'stui drtr",IICum visam,uitat sub cerul matern tSteaua bdl,ea departe.foarte departeocolind calea cdtre infern.Citind asemenea r-ersuri,. inlelegi de ce scrie (sau publicd)I\lihail crama atit de pulin. Er "va fi aqteptind .haeioi-ecloziunea fericit[ a inipirafiei, eind steaua'desti";[i;{;bate ea o inimd. Atunci i se'pare, ." oai"ir"ri-i.'lip,fei[,C-e/ ZDt*nnela,r^^ll"4l"* frh- ,.n,i^..a-,,.^ ok J,l-tll -. i'^r.\^tiin t*"r* c-4r\€. L+i ,*"lt]**. [... )'cr^ ,,kJ "-l* frr; \ r,.."lt- /www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

g{r-^T*r^bY (w).orale, cu. neltnlttile gi vinov.{liile ei, e pentru poet un rzvorcare se intoarce frecvent, mlrturisindu-se cu putere:Peunun pdmint nesigur m[ clatin,pImint ca frunza de paltin.Strig in infern,tac in infern...Bunicii fognind,ca o c{ldtorie de frunze fo,snind...Caut un obelisc, o coloan[, cevas[ mi sprijin.- Tac in infernde team5.Vine o steasd. Iuminezeapoi un calCine-a trimisca un porumbelni!el,cu botulcalul cude Iapte-botul de Iaptes[ m[ duc[ ?-Unde s[ md ducd - cleparte ?(Cantilend)Ochiul acela. ochiul vizionar aI inspiraliei, Ia a c{ruid-eschidere lumile se supun pr-Gfri t"iid.i"", ochiul se des-Sltrj^l*:i"qyrul tn stire s&_ole.. a.il"*i""*"-J. .i"", iiit!1 necgq3r{ -unei personafite[i-poeti ice (gi, prin extindere,omenegti):SI gdseryti totdeaunasuficienth exploziea determinerii de tine.Cdci toli ne vom imbrdca odatlln nepieritoarea cdmaq{ a morlii.9,,.*ti" antolo.gicd din poeziile edite gi inediteMihailale IuiCrhma ar fi"bineveni[e qi ; ,pt.ptr- ." :ualcltuireainteres. lnei, autorul. singur pd"t, al"llu, i i-am srrocrA"ril_isugerad o ar str evite ora t i r d ii .q;a;r;rb ii; j; ";;tii.b iriitti\-i{":,f*),i.?:,ll{i1$}:,Y"! 91y* 6.n;s aZcu i',i,iili1\icezd,' ffi-( sau coinodele iniiiruiri j" .'""iit.-irarlrg"t, ito{i il lSsau cdci stiauc5. scria versuri-'gi unui poeti-e permis sI viseze oricindmai ales cd visao cununE de lauri rotindu-iqi orice,pe frunte.t)./_'t.tberiu Utan gi-a f{cut aparili1955, lybb, cu placheta Chemdri'(E Chemtdri'(E p.L.) p.l.j Aduna iici poezii scrise,cele mai multe, ln anii studentiei. |iei. Dintre acestea. acestea, rioar doar rrnn- unadoud.trec pragul unei lngdduinle critice masive. O stie si!,)-rraurr, U.try 9i-a f{cut hparilia in repubtica liricf, inpoet,ul de vreme ce a selectat in volumul sdu ant6logii,Steaua_singurdtdyii, puline din acele ir*t".c,a1te, Versuri (Ed.^,_1o9ua.Tineretului, 1g6l), constituiel*:ye*ll] debul at actualuiri fo.t.- Frrit*"r# ffi";#;:nilele Chemdru ' '-- r---- vq ur'rnuete Lnemdrt ruv'-nu rdmine nimic, iarrro rr+^^ n *^-^xp'4inul pu[inul recuperat-totuqit-otusif;^.Urrl j,.pr'91 gpJra ^-T:i"-'ll'1"'.qlqqi autorl i;;;; ;;";i;; ("E:p:i::1965) qi Clipe (8.p.L., 1968) continud-.ei -p".;;; irfi"rTrJwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(cpoetice d,in Versurf, configurlndu-l pe Tiberiu Utan cel dela maturitate. Volumul din coleclia-,,Albatros" neajutd sd cunoastem prin intermediul opfiunilor manifestatede poet gradul congtiinlei sale artistice (mai simplu spus:ln ce mdsurd el gtie ce lace si cum, dacd igi cunoagtL putbrilegi drumul de urmat).- - I s-ar putea spune ,,poet al diafanului", lntr-atit de vizibil[este lnclinarea sa sufleteasc{ spre diafan gi gra}ie: toatelJ'crurile lmbrlfiryate de privirea sa slnt parbd-inconjuratede o sJerd cristalinf,Oa6f atlii mer[ sprev_iziuni grandioase, spre abstracfiuni supradimensi6nate,Utan e celebratorul lucrurilor umile, trecrite lndeobqte cuvederea, {ar gu mai pulin lncd.rcate de poezie. Floiile depdp{{ie, imagini arhicunoscute ale perisaEilitnlii, ti inspir{poetului o micfl elegie, frumos glefuita, in care simlireadebordeazE:Risipite-n ierburi,. flori de pdp{die,despre voi un cintecnimenea nu scrie.Geaba la cdrarestali inghesuite,nimeni nu v5. strlnges{ v{ dea iubitei.Prea v{ trecefi iutetriste flori de scamloamenii vtr calclvlntul vd destram5.Nimenea pe lumenu v5 ia in seam5.Caracteristicd este poezia De taind, adevdrat[ ars paetica,ln.umilinfa cdreia nu tiebuie confundat[ modestia rug?minliiItnce cu modestia felului estetic: pentru Utan, frufouseleaeste ,,pasdre strdind" ce se abate uneori prin grddina ia;aceastd pasdre strdini strdin[ nu e nmai pulin nobilS, ln-plan ideal,decit fa-bulosul inorog al luiinorog al lui Blaga. Umilinla p-oetului infala materiei artei rrtei sale ,il" corespunde .o unei conceplii aparte9::p... poezie, ""J" i"r-orrf'" -.airt"t' ar.*un"^"' piedrelorPr.elioase,. aruncate de hazard in locuri rare qi des'coperiteprtn, inspiralie purd.. Frumosul rar, d5ruit de'naturd gismuls.acesteia ,r,cu virilitate, nu e deloc inferior frumdsuluiurmdrit de artigtii fdurari, liguri tn g..t,i.i. Fr"" ,e p".i"fatinge clapele unui clavir-a cdrui claviaturil e construitidin cele mai suave petale. Ce tuqeu inefabil li este necesarlPentru a interpreta-astfel, e nevoie de cel pulin tot afitafor,td ca peltru a izbi viguros clapele unei orgi: numai c{,ln.cazul de fafd, forla rdmine ln degete, domolindu-le, echililbrindu-le atingerea intoarsd ca un girpe in lesuturi:Frumuse,tea, pasdre striin[,zboard. pe Ia mine prin grddinflgi se-ntimpld-adesea de scoboar{intr-un ram de-al meu gi-l infioarl.Numai eu, ptiindu-i pe aproapearipile mici cit doud-pleoape,rogu-m5. in goaptd de gr5dind. s[ iqi curme fognetele, glasulqi s6-i lase cit mai lung popasul....Acesta,.gi nu dtul ne pare a fi autenticul Tiberiu Utan,cel ce se desprinde din serie cu glas distinct. Nu i-a fosiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(iitw,J::::,,:I,^r"_-curoascd, -ffi;fr {ov3{a. anii indelungali de cdutdri,"Jo.l" a. "p ; "Jfi qj l},['j"r;i'f ";]Jifl#,l $f.uii].'tXant in urmd, liricul delicat*:"1,r5.u.n ,,poeta-vates,,, de de azi ca.e e.a"plin se simtee simlea inc[ inet f.pntrf c6peisajul tentat slliterar.nna gr in aceastd eroare reusea, fiindcd versuiile acelea::liq:::T:: pdstrau ceva fe-rmetetbr, ca un copiland; ;;;;t$,t ingroa.$ir^ anume vocea. Ne referim la anunie cicluri dinversurl (lytit), gi _nu chiar la Chemriri, in care Tiberiu Utan:f1, ,oTptrt _strjvit. de o modalitate Iiricd generalizat ener-*94,, rrej.o.Ssd gi exterioard. prozaisme sup{idtoare ln uneleIrn- Ducdtrle ce au trecut pragul exigenlii in Steaua singu_rdtdlii se ingiruie frecvent, ca "in aceist[ i;rii;;; ;;;;,Vd amintiti, prieteni ?Eram acolo tieiin lncdperea scunddeu dugumea murdard.Godinul se-nrosisede-mprlqtia scintei.Prin sticla afumatlclipea o lampd chioard.llivreascl oarecare,Plecaserd slujbaqii,in Sfatul Popular... etc.lnsuficienla inspirafiei dezvoltd uneori o metafordsa.scI oarecare, dind un text sdr5cdcios,. crisnnt crispat. Stilnii Stilpiide inaltd tensiune sint.intr-o poezie ur"-,itpi"il;fii"ffilui H.G. Wells, urcind qi coboriird ,,din noapte pinl-n ,;rf ;ca atare:Aici intre Vigee gi maramureqenimd-nchin in fa,ta voastrd, o, buniimei margieni !Procedeul acesta al supralicitdrii unei comparalii curente(,,Sadoveanu e un munte", spunea toatd. lumea) il intllnimgi in versificarea Sadoueanu:La locul unde munlii in capete se batgi nici furnica afll un semn de trecdtoare,se zice ed odatd, demult, s-a intimplatsd umble Sadoveanu Mihai la vindioare.Cu frunfile zdrumcite (s.n.), neimblinzili cologi,st[turd lupt[torii qi se-mpicard,-oleacd, (s.n.),trdgindu-qi collii stincii, au spus cicd, (s.n.) sfiogi:,,E-un munte dintr-ai nogtri,-si U ldsdm sd treacd,,.Alteori, ne izbim. de. cite o exprimare greoaie, in aceamanierd. mult practicat{ cu ani ih urmd,"a .oni".iu"iio"energrce, de fapt impersonale:5.Lt- Ue Yl\- arv.\qnA& 1,i.. d,,J- hf*r^*f b u,aq.-qrl ^l "fJN(Wt|3 cum pentru Tiberiu Utan. crea,tia nu este, cel mai1,9,.?.T:,:y" p i o...,-ci - o-f ,i;; ft1,ll^.lit$i I I',iiix.i3l? vutate "," "'a ffi ;- llf; aratd n i giartisticd vvLuur qrdua XXt,ltr acum o naivi-J*:de in*vr aourcriteriilo rar,_^_--,-,: 'idiat printre ati[ia colegi pri;,:"j1,.-f ;";;:'til"iJ'#i;,:., j:x,:i::ff ,,H':r,::l_11I,,t,"i.r.0.",,*r."ffi ,i*t;tr"iil:"";"trT:',',Ti:fi:*lJaltfet dect o..'..r*'li;;".;i#ob!inuti;: ;;Lll.,, l" ; - ;il' ;;" T'u:il; i : il"1'J,n,-'H;i'';poezta Jl,i;Iumii ?)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

{rrg, In rlr.poema .Iza, /za, lntllnim Intilnrm o splendid{ metafori metaforl: anii s_auduuu.,,u adunat ca ua ,rpalruzecl ,,patruzeci de oe cordbii coraflu cu scrum,,. scrum,,- 8crum... Din f)in scrumul scrrrrnrrlacesta, poetul o qtie, se ridicd suavele efruvii lirice indiviJrre-ua-li:ll! :l.ldintre'ceie mai pure qi mai arte"tice j.;;;;il;;lirica ultimului deceniu.LoculPl soarelui este cea de a doua carte de versuri a Iui+g*1nd.ry Miran, dtpd Adeudrata intoarcere (E.p.L.. lg6blgi tot atlt de masivtr -cagi prima. Nu ne *ht.d ;;;;;iscoate volume attt de bogatei gest justificat ,, aoa, ;;;;-tatea numeroaselor poem-",-ci {i de indelrog"i" ta"i ."ari.rltdcere de prin ani. -Un debut'intirziat, ,i "ii...tiri-pr"i,presupune o masd impundtoare de texte acumulatd. - -l- Volumul anterior ne-i pl{cut, pared, mai mrit.- fra tnll_ :I . l1l.*d.,, dezordine,,'ca""-i' ;j "'u;; r, ;-- crreva tendinte ;;1.""';.;ce se uneau sub semnul personaliiltrii.soaretui (oLocilpioba-bird ;;ptid-t";.o..i; i;i ii;;#:' rt;;;;;i zile,.gta'Fastete tui Oviaiu; ;J";;- bun volum deversuri- printre eele de refinut din acest excelentIiricd, 1970p."ti"- q,i."y constituie, ,,. g"dh; s{ precizdm ""aceasta,un .Dpaslnapoi', fa!{ de Adeudrita intoarcere. Dupdnostru,sustuiaceea li era superioar[ prin farmec- l" Lr;;;r;;;l;;"{yli, al{turi de calitelile po'.ri"i iri Miran remarcate deilrl.l_^tlrTului volum, eforiul de construclie.uttreE un tom&r[tculat, comDus cu preocupIri de simeirie. Doudsprezeeeeicluri urmdresc ,,locul soarelui,, in casele zodiaca_le,zodii. poetulIigldrgi lnchinindu-i cite un imn sobru; metaforel.eil.sugestiile ideatice sint inspirate ailt de fisurile sim-Dotlce blnecunoscute (Taurul, Gemenii, Fecioara, Vdrsdtoruletc.), cit qi de ciclurile vegetaliei prin anotimluri. $;;H:torul lanseazd, simbolic, ddrintre gi'semne:Arcaqul zvirle claruri cEldtoare,cunoagtere qi recunoastere, sdge[iln carnea gr-n rubrrea noastrd eu peceli,in umbra noastr{ care bea rdcoaredin cupe vinete Ia ceasuri fumegate,in pajura nebun5 a fundului de "noaptece qterge- cu aripa ferestre asudate,in miezul vinovat al rodiilor coapte,trimite semne incruntate gi duioise,sdgefi de cintec gi sdseti de soaoted.9 fi9r, de aur, de niinic, de'tot' in tca,te,sdgeli mereu, atitea patifii luminoase !l-eui e blindefea cu aparen[e [erifiante, iertarea si. totodatelr-91?,".1-,.^drd: ,,in tainicul.pustiu cutreierat/cu coama vilrl j:irj_'; l,,ecloara ,,e nedumerire despre lume,,'gi rodnicie lim_pede;-Ilrirsdtorul toarnd har in si "eiaufru.iJ^Lr l. r speranla in re-$.i toarnd pace pretutincleni Vdrsltorul,tivind trvrnd^.cu-argrnt cu-arsi poteca vinovatd,el, ur, sufle-tul suueLul de oe sui, sus, carc-si carc_$l apleacd apleatasupra Iut,ului rI[dcitor'ulcibrul,in ceasul prigonit, cind simlurile seacd..Iar pentru cel cu .chipul prlbugit in palmecoboard amin[iri de varl'calmd,mdrgeni, palmieri, nisipuri Ei nddeidea clarira intilnirii paradisuriloi iard.Metrica poemelor aminteqte adesea de canlonele din Trewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

i t!4cento, cu aiterndri alterndri de ritmuri si rime megtequgite (ne partotuqi excesir-e repetatele rime compuse, de'genu"l: Vreme rr"- cremene; l9r 9 - induplecare; miltui -tristu-i, gi curioaslllplarea oer_ighetii,la genitiv, ct (Jngarettil). Fa![ de cuvinte,Alexandm Miran nu e un sfios, Iexicul s{ubogati se supune cu suplefe. Ca gi alf,i autori cu o bund inslruc!,ieclasicd, deci cu perspectiva istoricd a vocabulei, cu aventurileei semantice qi formele coborite in diverse' idiomuri tiintermenul elin sau latin, acest poet forleazi adesea cuvintele,{Ale-xandru I\Iiran, mereu alintit in viziunea ansamblului,-neglijeazd unele po-ezii tratindu-le ca pe nigte simple rotileintr-un mecanism. In unele locuri se simte efortul de umplerea unor cadre dinainte fixate, cu sclderi sensibile de tensiune.din AdeudrataIn acest sens, fa!5. de finisareaintoarcere, Locul soarelui prezinld neglijenle de ,,detaliu".La un poet de talia lui Miran sint de nedorit formule ca:,,freamdt de minuni / aprinse-n dulce-alai", ,,Strdmogul acrescut in mine basme si candori", ,,undele sihastre", ,,ciprilej de judecatd, / de speranle noi, egale", ,,tictacul inimii"( !), ,,icoana ta scornitd / de maestrul Botticelli". In fervoareaumplerii acelor cadre dinainte fixate, poetul plcdtuiegteprintr-o dezinvolturd ce poate fi uqurdtate (surprinzdtoareMh,'ww/t- ^,-,.^\ao'bLkl""r*- V')^";,fPoezia de Ia paginile 42-4J e ',,fdcutd,', o istorioardcu!utilc:llrrplinge crneva cineva in grddind, in piidvor, pridvor, sub pernd, nuse gtie.cine;-.pin{ la urmd afl5m cd: ,,Plinsul izbucneqte iarddrept /ln sufl-etu-mi de ceard,,.Dar ne-am referit prea pe larg, poate, la scdderile acestuifr+.,Si rr"^ra.,i--k ,#pU 4l^"l"UryU i^a',t^Ir u," a;L1r&',v 0. I -*-t 'a ILa-*Ir* {€- {r.ot[a- * t^O arh, d ^1,"$; o -F, ^ ;--[. kol,-;*'7cum nu se poate mai potrivit{:rrl"ilvNu,n ^rn,r#L rLi^* ^il,f*;un- Udt,t-Salce verde, rdvdgitfl,cine umbra !i-o mdrit[,legdnlndu-se de moartegi aproape qi departe ?Unde trece, las{ rece,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(4Llturburd porunca zece.pe -Fecioira din icoane. o slufegte djltr_o toand;floarea-candelei r. a*".Intrd ryi nu_gi face ."orr.Se ageaz{ de cinear;,-cupa_ sa nu scinteiaztr.yinul sdu nu_nveselestlci cuvintul mi_l ;r;6;;,gi opreste mori_le -7--gi inchide zorile.Un spasm al inchiderii intr_un destin, pe care gi_l dorestefil]f-blt cu unul nesupus-,,yr".rrria"Jabld,,, orientat soretllifl u',f', J #: o X:,?' !:!' ; :' ;;;;'J)' . .1,"o oi o Liii ;-;, ;;;;i,lrt":ilf,:Lpreil1l1ll.,m a gni ri c. a pu se m ern i I i ei".iDin nenceput lnarn veac in veac nesfirgit se mutd cerulmd mingiie cuvlntul,flr*"d:iflfi t{::"ji[i*HFr]nu".bmecuvintd inrudire$il; *#i.?#{1rir,#iill,fffi r m are,$icacaiardgi simplu,rarba printrenorii despleti|cit mai simplu,pretre,i de vint.Ne place sd vedem ln aceste versuria Iui Modestun fel d,e arsMorariu, Doeticaurmatddevdr,inaeafro"peatit in vorumut-a; de autor.;;ilT'ibou"stire Iirtra_a_cu fantome.3..P:!., 1?99/, cft si t".ipriio,i"iip,|rf,*tmd, rru se arat{ un adept Modest i.-ceu" ," Moraji-r.-putuu numi ,.firesculp oetic ", evi*nd ",o.i.reri I r'"i;i ;iJ;ltuf o.rt. r,s un dtoare.EI caurd poezia id aru f ar;;,'il ";rrfrlavir,d a sufrerurui.iill J,I "J' *i,t,'tlqH: :; ;;";;il;1 i ve emin t ur i n d er un gI1*U_r9rj* s.-a.ivir garpete dinrregr-a rostogolit duneintre noiTT:lde cu_loarea.amurgului$r nor l-am impdr[i[cu neingdduit{ bucurie.y^Tol1 de tamarisc se ehircea nevdzut,oar -marea incd suridea,cu drnli albagtri.^r,11.r:a a cdzut dintr_o datd,clnd marea s_a_ncruntatln verde veninosir nol ne-a& privit lnfricogafi.Ne-am imlrdcat ln sra-b5.i l' HXl,,,t lfltiltl cfl$arpele s-a flcut vint;h"t m e ; twww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

se-ncoldcea pe dunegi arunca in, noi cu nisip,cu gurile pline de nisip' 'am alergat spre casi, -gi marea ne huiduia din urmd.F.{"iproiectarea ln mit a iubirii: fiecare cuplu repet[ istoriaLl!li"]ri,lqrbat ;i a intiiei femei, in fericirea uauni.e , tr;,pttnrr, rsprter; cind se spulberd iluzia (si aeea parte a nouri*ine place in mod deosebitl, qa.rpeie mitic se'i"., ,o'".o"iivint cearuncd nisip pe hainer-e gi in gura acelor...r i"r-"'"r,lterna rzgonrre drn tot atit de eternul paradis al dragostei.Poezia .e,s9b;d$ impresionantfl. I-am reproqa doar i..l"i,,ne_-huiduia", din ultimul vers, cam stiide;t h context.Un motiy frecvent ln lirica lui Modest l,torr"l"--"rt"oprirea-cJipei de fericire, trdit insd nu Ia modul ri"".r.,-.icu un fel de exasperare mutd. Iar acea clipd ce trebuie'(sipo_+elufi l) o_pritd este chiar fulguralia edenului de draeos#.rrla,. ly eeft-end este o reinviere ln fraged a lumii. ca ii sra_ylile Tqu".inchipuindu-i pe. Adam "Ei nrra in .ri. aqai-iolYloment de fericire, in Nemurire :S[ rdminem inchigi in vegnicia acestei secundecind fluturii memoriei inc[ mai dorm.Primul gest va destrd.ma bucuria.timpul iqi va deschide iar toate zdgazurileqi ne va ineca in valul secundelor.Acum am doblndit liniqtea pietrelor,acum, odinioard.gi in copildrie (ca in frumoasap99mi.de __ Fe_ricjre3 Ia poate fi pagina 60),-afla[din imboldul de a to face una cuoDtectele, cu pdmintul:$j tr, pdmint, primegte-mil$r sparge-md din coaja mea,topegte-md in carnea tagi aruncd-m{ praf iubitorpe toate drumurile lumii... (...)(Ldcomie)tr -acceptarea congtient{ a destinului (ca ln melancolicavlzrune a ciclurilor vje.,tii _din ploaie pe ldrm), i" -r;;;;;:plarea senind a propriei'pieiri viitoarei-L:y t^/r*d v6 I,.+,,,*.2)ft*"< kc4lt tlr^atl\ g,.La,i 'i Td uor' e.ltX,ta- c,^lc,yf,L^-; )-ok,t"rhbl^*,^.}i\4.-*!_,*.(S{;1".)O altd laturd a poeziei lui l\,Iodest }{orariu este cea asarcasmului. Lirica sa-de medita{ie istorico_sociald, ., ,r..rtJamare,.ne :Imare, pare stima!ild; am putea cita citeva pirru(Fabuld,,..r.ii"Liniqte deplind); d,eplind), ar.' dai ii-r.-;;, it -;^i urmdm *ai i.rr.r"Ji'pu I;;;;;,::T-"r! t1ut.rl und.e pura'intetigenfd lucre#-;;1" .d; ;;:.rfj:tll. Ca ideaiie, ae ffi,'r'iii-t, "steo profunddrerntegrare a unui cunoscut motiv: greierele qi furnica. Cele:,r,T il1, 9 i n pi e s e I e b.intuit e -,d s arc'as m t;i,'i;rE1;i#;;oii p ro z a i c e (,, "-.I o s e ri n a ; p I ;; ji^; il;; *in;LX; :;din i1 biguciiuri,,). XJj,,l"l,F-"iilfib'+ , Spectac_ol de pantomimd este carteapoet unuitalentat qi serios, de o aldas{ linutd irtrf..tr"ie"(,trc3-m +4)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Co*rr.-(^*-,w b-*-nEste derutant, preferinfadarea unor intresi eronicarurui sec.toarecrujeana"pentru abor_intregi ("Literatrlra ";i;;;, g".-r,_",l;;t ;;;#te de biblioteci.9i fitosofirl^ s'b,aE). .sistemaiic, aupa titiuriiil'i:iiil:;":?'ide"il" ie revi s tE, ;p;;;i el,entuar nerii n i"" Tt"?T1,,1 ^i"."*l:io?:if:X'J lt"l"*;l *1.,, :" lTo::,,*: pri vi nla m enjll c r i ti c ur u,-er p u n eg i n g u ra u n ei i a e n-u tai j, a _,_ " &,r:, ?1i? ? !i?ir,i1iil*'tli:'5'*1""',L1:#*iT*AilF,iili-T'Ih"",i"-.mi-i""r!,",,!,x^r: ::ilde literatur,-"";;" o ,.,"ii;;;-"*, ;*f":;:lr:,#l ,:?,"rH f ,n**sensul practic, avem dovezi desture eE preferinlere respective in materie deH:Let":'st"intotdeaun;-i"i*iJ"i.,i,,!, au -rri"- ;;i-;il urmind a riRezultatele acestei ars_eritica, in ci**(.. t ;. ; ,/u-le. an .,-r..*ttt"ht" "3t nu erau, fireqte,fieline ihtii atenti^"i.trr"oililG rietGili* d# imprumutd si:i,j"l"Jfi ate realitdtii lffi,"Lth,1lrJ:::i{",:lf ;;il"j;i;:".U"""urui,domeniiacfuari:, n_Ini;;";?i';'1itii ;!,.:, j:":ff,1ur*:l::r,ilT?i:varietatea nu estelitdfilor prozodice lgnai de ordin ,iTiri",r"t"s-t""d.Ji'^i.i'.rotr* ci se r,sfringe $r asupra moda-c,rui preaomina'irersur crasic, "rigori( auto.rr t" are"r"l'ffi iit"r".p".ie, intiinil $r poeme in versliH;tiir:,:S""tfi,':'"deiiXT,,":ii " i " ". t J"'i'I"a ";i, i n -,r,"-q i-, -r[ ugtutzi paralele se face simtit,_d up d ear e e s te f u de ca ta "i " "*' n]"jJl [ .fl, ";' ff ::r",j THf ?:l* ff ,,r,Htl?la criticii noastie. rii"aea-ael"ii"'ilL"a tematicd, de genur: viala cita_din5, Delta, BErdsanul, irra'*'J"upr-r,._in u.ma,; r"; numdr de ani,destui critici ailiqi^azi'i" -i;;;;""lairta"ilo" ur".r"i. ,s", put", spuneH"l,:ii ?ili:' i,.o?" lf :::" nf jiJ, ;,.?, ;;i: ;"' ;; :;'; r,o.a"ip;;"- il;;In a doua"*1",-3Jit$ottrirru"ruruitate notabile in recenzia ra o:singurE carte. El se apleacd '- -asupra ,nui text oarecare gi poatebroda eoreet oe o 6pi11ie. tenerarizatd. .Iriel"g;;;#' i."".ta aserfiungintrucit am verificar::-l$Glir"pr,"- prbba. E semniricativ faptulca una din eele mai ineonsiste-nte recenzii ,ii" ofi#i- )Lrarcte este eeade di catr vorumuru i z;iii" ii" ii"i"rii ar; si gh";,yi "ft?f,iafi ei, Gh eorgh echi"ru' despre care s-a s"ris 'priin in. p""""-literari. ln cazul acestuiaoarc,su dovedeste un gust inceri, raudi.cilJuror',"i*i""rele (!) baladedespre figura resendarE-"r"i"pi"tlll, a" rrpi t.lii"ii"'pou*"i" hotdritnerearizate are plachetui. r"* ;;ffi ;";";Hil* #'i;, avintul, dar,fi i,::id?I jl;1ilil'j,T:ll?,.*,yl,I:Hu.s;:tux1il,J;,u,lui:,oli,#,?b5imErene:Domnii s-au smintit.in tirg de groazlpi tui pintea carte r_au trimes.f,_:"-rrt" spaima-_ std de paz6.,(-artea n-are, mEre, inleles:' Ion Oarcdsu Oglinzi paralele, E.p.L", 1962.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

!9- Te rugem, domnule hof,Nu ne ucide pe toti.Domnule hot, sI ai mild.. Mai lasd un mort de pr5si16,i.concluzia cd baradele acestea ,,se inscriu, frrd indoiald (!), ra loc decinste in literatura noastriu ni se pare tipiitd de simfur'dr"p".iiir*,hazardatS.o recenzie bunE este cea despre Marcel Bresragu. E bine comentatdaici lupta dintre ,,vocalia de fabulist, real5, definitorie, qi ispitele lirismuluiu.La fel, glosind cu pdtrundere pe marginea voiumului au po,rurti"ial lui vasile Rebreanu, De chemat baibatut pi stele, unde oarc6su insist6asupra ,,indeciziei organiee(, dovedite de piozator, de a alege intre for_mule: sugestia sau analiza. concluzia c6 ,,indecizia de care vorbeam fiindstructurald, de ordinul latenlelor sufletJEti, vasire Rebreanu ;;;g;-;;astdzi pe doud cdi narative(, ne pare justificati Ei este formuruta""ir"j_nantd.In rest, fraza critici a rui Ion oarcdsu este fluentd, dar arareoribogati in semnificafii, viguroasd. Ldudindua pe lri"rrit" sirneseu, i;;"-recenzie la culegerea Dreptul la timp, eriticul c-onstat5 cE: ,,crealia'sa cereun examen minulios, a.proximdri gi nuanfe, altfer ili scap5 printre degete(!?)(. Printre degete ifi poate ,,sc6pas .io""-"u.r"-'i""iro.i,r, ;i _'.;i:-p;cum se deduce din ansambiur textului -n, "ri"a vrut sd spund lon,oarcdsu. In alt roc, despre Tudor Vianu ""tor"i-rpirneci moartea,,r_a.surprins in picioare, ea.pe rrn copac.brtrin, ar. J."'pt, cniar in ciip;;iilse pregdtea sd rosteascd ultimui 1d9ve1 despre i,;;;, rafiune, *n ---;,oameni -ce i se revelase mintii lui adinci qi ""p"i"zdtoares. Aceast5frazd incheie cu umor involuntar un articol ittmirriuri sot"r. $i ;#:mdrile de acest tip, abundd. constanla Buzea,"""a"lo" oarcisu, ,,scrie.o poezie nervoasd (!), trepidant5 (?l)s.O specialitate fastidioasd a'acestui ar-rtcr o constituie ,,cuget5rile,.,explicative, de gehul: ,,Viata e o curgere permanenti care presupune.apogeu si eldere(; ,,fiindcd existenla "rteun proees, o devenire ;;;;i#;nagtere gi moarte intr-o inrinluire cauzal6 eare 'cuprinde qi destinuicreatorului de frumuseli expresive(; ,,Dar rumea *rrou!t", aidturi de sta--bilitate qi wemelnicia . . .(.-$i exempr"r" r-". p"i"" "ii"r"rti.',. 't ','l{ ,lrrInclinalia spre aforism este, se pare, {"';'a'r"'oarcdsu, dovaddIon.indelungile corabordri dii rribuna cu serii de ,,cuget5ri(.Ne vine greu si re apreciem in weun fel, dar gi"d"r cd autorul ir" ti,eumval ispitit sd le adune intr-o carte ne deteririna sd ne rostim. Arti_eulatiile ineorecte iti sar, cele dintii, in o"rri;[rm"-r- ,a"",rt muritori capiantimateria. De aceea, probabil, avem piiitre noi gi antioameni(.{!d,.ne-.am. n6scut muritorl pare a-fi aaevarat,--iar de ce ca Eiantimateria? comparalia e diic_lrtabili, antimateria iii"a la fel de."iifi t illT".,di,]."il"htis:{3:.HJ""LX?"1]iff::"ir""**:rlTl 11'sgnial-..Seintreab[ ron oarc6sl. c:edem ;; ;;: eunoagtem aueregimai Ei. Poetul e beat de umbri -oare? Liricii apoiinici sint beli mall3r"$13,1i"'"Tiii;l:i"i#ii- verdiet (,,rumin,() o asteaptd doar cerPe de alt, narte." o-r"g;re ca un moralist s5 se exprime lapidar,sE fie -prin in.1sj ar.t"i"-i3"rr"ii- un maestru ar rostirii. Nu e cazul$Jf.#Jf;m,{L::i*: :il;illa; fi;#;*",ii,'t,,,i,,te,e nu i se(1e68)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,!!i)d.,pre autori ,. !',i ,lf,,1$tfi iiri,,lffii ffff.1t"!#'ji,:e inc{ mai vie cinfl oggrllia lectuiii * .irrtite-"rrp." "p"..iI.o"-, cd ili este ingiauit .a_i ,""rii.n prezenli, intr_un felde existenld secundi, ca ur *oJ- J'arrrrtdrii. ci ai rro .inlesnirea de a-i iudeca r"t"r-riJ,;, iffi"rl,r,li# ff',"i"t?:Acest lu*u rt 'i,"ti."';;;;;;i* i" r"i" ;;;i;; ...iitl,"i,dar, de ce s[ n-o recunoagtem ?, gi in cazul mediocri]or orial celor neinsemnafi. Iltoartea ni'.po.ugt., lgi fac iluzii ceicare cred artfer. decit afectivitate,-'"ari..i "'"..;rn#]_'iojurul unei opere,. valoarea rd-in*-rp.o"i_rti" "il.riib.irrtde rmprecisd este. nofiunea de va_loare a.tirtici, l;i#,1"variabild se dovede.;te'ea in i-p tai nu cumva se exase_::i1i,tl aceasrd privinld ?),.-exisi? In- etaton valoric murrlalacceptat- cu toate riscurile 9i injustifiii;- p;ibil. :;;"f un c fionea zd i nrr- un r, "J1;; ;'a e"i'ril.uo e.".gi iard cd in fa[a ,ro" ,rir.i.;;ii;prr.e ]ipj,r de putere,in^cumpdnd : po!.i oare sd_l conside.I^ld pout-ri.Ni.j_JLrlilrnca vru, prezent (:i pg Blaga :ry,j, i;t,;i;i;;,'._."Hf;l:,_lj..i" minor). gi, ca atare, ".a f f ,ia..rsptrtL,rn aceeasrsenin stareentrrziastdesau serin asi"ui Se ir..*r_ ; f.;;;l::l^llli ctard: s.:l;i ..,tir""...,1I'i.i.,ripir, un act arristictncherat; ne e mult_mai Iesne sd derir-veriici. lr;;;rl;;;"destine literare r-rrirlie,-ca;; ;;ffi pot oferi surprize. Darin fata capereror 4, l;1!i;,'ir;;.;;; f.iii""e"iii"peli,.r,iiiea o laturh in oosibil.; ivi,itl'"l"i"rii I. .,r" burura in erernde aceastd laturd, ceciei ;;i;r;#;fr".i .u"p.ire, de ordinulinterpretf,rii. _Un debutant to deruteazdtrr,""&::,fX,1IJ ;lJtr;l ttf" .x?#il1t,i+,TdffijXl, t, ill# ;T. T,'t t "i ti' ; ;; # J-iJ;;." "i." "# x;' rXi,"va da o alr{ i-"*irtilii;tffite fatal ln neant, d;'l;;;;;;;,_ -1a unui destin Iiterar retezat.uprl comentatori de literaturl il min..-,P::p.r !*iq sg sglie qi,. airrr# azi in mutre feluri:p*a i"l jtiffi;1d$"si"a".ii,i.'i,i,11eace & rdsat, ;i. 6"" .ifi;b,c_nii-A; e.,,prfrlr-ilt'fr-iicuprinqi de o mare emofiie, pu ,i.,t,""d "rhglirgl-'sff'il;il:lii'fu?i ti,t'r::,1?:f iF,i,iu u t;" uE,,i. fii ir' pi[r.ri. Aldturi de altii, noi credem cE aces-t poet suportd un examentmparfial (cum e. in genere, cel al iiiiorutui; la tert.pe dealtd parte, e greu de crezutc.{ atunci .i;;'.i;;i;-J?fi;;;parcurgd. nu doa.r o poezie_dirrt;;i; "carte intreagd a unuipoet, nu va c[uta sa'se.informezLiii, qil" ri";i;i;:[;"rir"Jrinduri de curricutu* y::i!,, ;.{l;:ir," i,*.tu, clr.ri publicare,momente de virf din .existenjaj a.ri., ucel autor. Or, aceastd.minimd informatie este, in ;ilil",i'ilT.or", Labig, greu detrecut cu vederea, :. y;illJg;;;;";i""., u muric Ia doudzecigi unu de *'. +i .a scris intr_un deceniu nu prea rodnicpentru liricd' Astfei ;a;rJ.r"i" ri.i.i ri"."t,cd va fi, intruciLva.influenfa![ de semniiicali;r;;;i;;'u;"fii.tii scriirorurrri._-, Caracteristic pentru scrisul."11u,."-.!trcul de autenticitate9r rnsprrafie cupnn ,,artificialiimaniera curentd inu.{Le , retorrsm _ explicabile sipoetic al lui Nicolae Labiswww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(.,9epocd, dar qi prin retorica virstei tinere. Lucian Raicu sDune.intr-o cronicd,la Albatrosul ucis.. ,,Notele ,p"rrni .a, i."t"]tonul prea inalt sau, dimpotrivd, prea coboiit. .; ,r;iri.;fi]f9 jlt.,s.*zd vrajei_specifice,,. -b.i.u geniu tiner p;;;-;'liincllnaf sd dea vamd re-[orismului; absenla experienjei proprii,faptul c5. multe ,,pdcate,, sint'imprumutatb, toaie aieslu-1,drc la ,exagerare,pletoric[ nu doar in poezie. i" pi;;,Labrs sc,ind extrem de mult, increzdtor in tindrul si mirelesdu talent,. igi lTa pana in voie, chiar dacd ea. rdiec;;teritoriip;aride. Totul era- iati cum mereu gr mereu neintoarcem Ia asta I-abia la rnceput, acumurdrire se frceauinbr-un ritm.greu de imaginat, mintea Iui se lua ta fupie c,rder grave qi pretenfioase, dintre care multe nu se ldsau st[-pinite in vers.Avea Labiq o congtiin![ artisticfl formatd ? Inclindm s{credem cd. da,'9i chiai ;.gtii.,iii- Iriu.rna de care vorbeammar sus o consider5.m drept o acceptare congtientd a risculuiln vederea cigtigurilor in pranur ialaiitetii: stircesti un ""..-g,strol,{; un poem, dar_prinzi (sau te apropii d,e el) un sens'.vom da citeva strofe din superba Morirtei cdprioarei, capodoperdscrisi Ia 1g. anil, gi'anuma rn contrdst de t'eis{e:mai intii viziunea de..secef{ uriagd, fdr{ seamd" ;i il;i;;d.up_d-ac.eea, incredibil, ," ^i,,lli J.'.e"oa.e, li'iz;;:-d9tttn!a timpurie a dozdrii face ca ,,elementul acvatic,, sdcapete aici sensul teribil al culpei, 'aI exasperflrii ce trece- in numele conservdrii vielii- aL cete -ii ,"... ;";;;:qamente morale:Setea m[ ndruie. Fierbe pe piatrdfirul de apd prelins di, ,i9*;;.--T*pll gpas[ pe um5r. plqesc ca pe_o alt{planeti imensl, strdin{ gi g,rea.{.lteptdm intr-un loc unde lncl mai sunf,din strunele undelor line izvoarele.Cind va scdpdta soarele, clnd va liciri lunaarcl vor veni in girag sd se_adapeuna cite una cdprioarele.Spun.tatii c{ mi-i sete gi-mi face semn sd tac.Ame!.itoare apd, ce limp'ede te clatinil :-Md simt legai prin sete de vietatea care va muriIa ceas oprit de lege gi de datini.Mina este extrem de sigurd, versul viu, cald are netezimeape- care trebuie s-o afli sub palml cind mingii o ceprioarX(alteori, in alte poeme, . ,r.rt qi incarcaf J. ?r..giil"#ri"ipe qlan tactil cu blana unui tiqru).Incercind sd scrii detagat despie Nicolae Labis. constaticI, treptat, te coplegeqte regretul'irrerprimabil dr;k ;;;;;el ar fi pulyt 9i-Timpul nr" i-" ingda;it sd dea. bl .rt. ;traseu poetlc. fdrd lel (de vreme -ce nu_l vom mai nutu,qrrg*?3, rucrodatd), un zbor deschis cdtre toate cerurileoeoda[4. )r atunci, pagina criticd se transformd in e]esie-D-o.acceptem, cu gindul cI, Ia urma urmelor, orice oo.t-."tcnuc nu e acum. pentru el decit un alt loc de odihnd. totule ooar lncremenrre in vremea din care el:Qg.jif*; )G*A-* );n *, n!,t;,nn 6,t7.n-L-*n oiwril-ir" f^^i A,otr,^-,t 1'..a; Jr.-.r,, - rN$f,."i*! {L:hl_gLst },ih+-}-ql+*el{}'^qA )care, oricnm aflindu-se Ia loc de cinste lntr-o litera_t"rq, .uqg,cum ll gdsim in textele r5.mase de la el, are nevoiede inimile noastie, fiindcE acolo se fnaeptinegtti, mdcar lnparte, zborul sdu neintimplat.(106e)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

EDUN PROZATOR ELEGANT'cifiva mari scriitori ai literaturii 1oa1!re (intre care slavici,Rebreanu Ei Hortensia papadai reng"scul au justificat,-p.i" marere pres_tigiu al operei tor epiee, o ,"r*" lf;Jaa,ii"G '"iiii"a jld de scriitrrra sil_nicd, greoaie, srraci stilistic. iraai miti, e aproape compromi[rtor pentrucineva'si mai fie elogi-at pentru"a*..i- eregant, obignuinfa creind multorareflexul stimei fal5-de Lmisiile-,,c.i-po1il". rro.rira.,,-ici un groaznicillr:,,":_minaur$oiu. creeaz5 aici senzafia acutd de pre;t em eii pe peronlrivirea p;rti;;;ii u.r,a.ili r:i ui;rr",":i "gT:;rr,T"q:uiitor de cinci niiute, adiiS *-iii"r"ir, continuat. cum poate nSvdri tre-Bil:j,"j|':,"t"3,'"':5,""^11:",.:":!j_.-iii""t buzele(( etc.) ru- n"-u'"""ul',,eI ii crimpofi9i a u.,Ji anumite""r""*,i".i'tria'i'"'lllillii,"1"il,sc.mpo1i.t l" *^ A.i^ (6.*-,ti^ '1- j *,Y !d./]44}tr\ T** jo'lr t rD,^,;,^..-- Dt,*r*ilc4- .6/*Ndw,^.,*.[i , i^bl,.;,,^ inDi{nir,r1ffi; wtffi:riwl'*a;b"'r,!-. fi. ;,1,^; F.r,,* t** ff'b" ryP::'tice marcheaze de obicej mofientul de virf (sau final) al naraliunii. pro_'duce pldeere Ia recturd a"ri"""iir., J,l "r""se migcd acest scriitor printrer #J#tf","iiliTff:l:*,i::;i!'p. o d ul un u i tra va l i u i ah,i"?ri.'i";;ri,.!I,',"e"lfrsu putinfE, desigur, ca','S.X'' ijlj*totur"ff "" sEj:" ji: rie"t"%,*f*ffi"* d ir fr .""rr#d r^.r^,t'r^rtiilfJ::i,:"r,iflu:LJil articolele ori reportajele pe care re semneaz6, inPentru cei ce-gi vor imagina ereganfa-stiristic' de care vorbim drepio ingiruire de zorzoane, cu exces ae irgintari":ii-"]"il"-iu srnet speciale,'om aduce preeizarea cE stiiur-"ru!ur"1,_ar. .ri T;i; J*" o izbind, aexprim5riii firesti, doar cu o dozd".,ii_itaa" i""oUifl.Jio"t,ca. Aceastidozd e totui: dac, se.riscd prer;"il^il'i;;;r;;;';ffi.iai"et", se intindepenibil pe pagina, ,izib,l a""i ll.irLrr riE"it" ii,"Tuira conlinut inrostire), in cere din. urmd oferim "iiii"..,". i,rlp*"riiit'il proces verbar,nefericite. Nu e adevdrat"t-Fir;;;tsarr b-ia'"'=, scris astfel,fl:i,Lli :irJ:;xi"T :ffii;"F;i;;", doar c5 t.,ipii,,- sint ra vedere,{ Sr^p Ucr ";eqa;.,i t^;a;* x oh: ?^, .^^-^-r. i .UffiH*c-r$s*u=- r#F'^tn; t^orice ,l.;.ijl*: act, llillrl ::"za\ia la.lecturd, maicdintotdeauna.orice ei pacfiune 'r" l1ro. +ir-:..pr* ri'ftilTli,t'i"- 1l'i"'iri,r,Ti::1il:,,zugzwang(, unde orice miEcare itl "a"tu,rr."[iri ii., u" rupe fortatun echilibru anterior, au",;nil" pi".a".i.-a;;;.te-".irl au iae,titate aprezentului personajeior"xptica-pleterinta ".ai"ia a"'Jatr" uuto" in con_,'J::;lli" X;,:", procedeul i"i""i.Ji i" ti,,rl, "";;"; de frecvent inDe dupd {ieeare obiect aldeclanEindu-semomentului- de bruscfald se poategi cop1"'ito"."rrta ivi treeutur,,a*! -.iirr1',i"i., care trecereabruscd dinspre prezent spre'tre'cui,' prima ;*(dindr"p;i"itl*iot;intiia schifd eiementul aevatic." ";i;;;i"i ,,drpit ""'i";il;s_a duss) erout-o vede, din intimplare, dupd *"fJe-"r."*e, in gard, pe fosta sa iubitd:cl,Dar ea nu md zirise. ru!u"-;;'; variza in^m"i;'r|; murfime gi untip' in urma ei, o striga p" "rrrr" .a nu fugd, "a -"i li.rt "ir"iminute, ii""rn*!;&iiu:-Duminicomufilor, E'P'L.,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro7967; Destinul cuaintelor, editura cartea

\ nr)cutul in acest tablou de prezent in plind migcarej,[,M-am intors gi inaceeagi secundd am vdzut-o aruncindu-se in lacul Ye-ce de munte unlac hot, mincinos. Se dezbrica din mers qi se azvirlea in lacul acela - limpede,glacial, dintre brazi(.fSolufia de continuitate dinspre prezent spretrecut e gisitd in suprafata-tle ape, sugerind adincimi abisale. Dar lacul enemiqcat, trecerea ar fi Eocat Ei atunci iatd miqcarea: femeia merge dezbrlcindu-seqi apoi se azvirle in ap6, in weme ce momentul actual oreline alergind pe peron, spre a siri apoi in tren. Peste toate, strigitulanonim al bdrbatului rdmas in prezent: ,,mai sint cinci minute(.A doua trecere o gdsim in ,,IJn eintec ai ealuls. Un b6rbat igi d5seama, intr-o intrecere sportiv5 intimpldtoare, cd a imbdtrinit, c6: ,,via[ail inqela de mult, il pirdsea, Ei eI nu aflase. . .s Intreb5ri grave il ndpadesc,odatd cu oboseala uriaEd de dupl efort: ,,Cite apucase si faei? Citeii mai fdmineau de ficut? Cite qi ce?( $i atunci, niruit de istovire iniarbd, el are ,,un suris adinc( ap6rindu-se de viitorul b6trinetlj cu (paradorperfect jr-rstificat) imagini din copilSria plind de miEcare;J,,Dar ea nuv5zu nimic: nu vdzu girla clipocind sdlbaticd, nesupusd, ti virtejuri,bulboane, giria govditoare, veseli, miloasS, cu maluri de iut inverzite,mincate in coastd, cu r5ddcini spinzurind, nu vSzu nici puntea de lemnelasticd, udd, de unde copiii goi Ei iufi se azvirleau cu capul ln ios, inotindgrimadd spre calul inalt, cuminte, cu apa pinl Ia piept, ce aEteptaIucios, rdbddtor, s6-i ia in circ[ asemeni unui frate mai mare fumegindin argifi$l-Trecutul invinge qi aici, el irumpedind adincime unuipersonaj care nici nu se v6zuse pini atunci (celelalte dou6: femeia gib6iatul rdmin simple umbre de referint5). SemnalSm mdiestria cu careloiu utilizeazi aici epitetul, cel mai modest din mijioacele formale, atiLde eficace in fragmentul de mai sus.'[- J" :j,"^&. ^W _**tXJil@.rstrircfil-e;;i Eledeie, ,,ciuddfeniiles par a fi aglomerateexcesir,, abundl unele poncife curente, intre care tompetistul simboiicpe malul mdrii. De alrreciat qi aici siguranta ardtati de loiu in a facesd se audd ,,glasul obiqnuit al ratdrii din circiumi( (cum iI numeqte inait loc). Cele doud personaje, Ciineie gi Risul, suferl de acelagi pdeat cucel din ,,Piine rdsturnat5( bine definit de erou: ,,Via!a mea e un pdcatlung fiindcr am ratat-os. De altfel, cele mai multe din povestirile acesteic6rli sint adev6rate poeme ale ratrrii, oamenii rateazr iubiri, vise, destiiiegi, mai cu seamd, rateazd comunicarea cu ceilalfi, de uncie sugestia mu!ilorJ,,Doimuli tineri care discutau cu aprindere. Pe urm6 m-am intilnitcu [n alt grup, care trecu grdbit in direc]ia in care se indreptaser5 giceilalti doi (. . .) Cind am ajuns in col!, in dreptul casei-vagon, am vdzutEi fetele, claie peste grdmadl la ferestre, rdspunzindu-le ca nigte morigti.. .(Constantin foiu a aperut tirziu in peisajui prozei noastre, agteptindcu griji sd se implineascS, iar atunci cind a apdrut s-a impus cu autoritate.Intre colegii s6i acest scriitor, de o aleasd distincfie, ocupd un locimportant,indreptdfind aEteptdrile cititorilor gi aie criticii.!'E:Volumele de publicisticl semnate de scriitori indeamnd, intrealtele, la meditatie in marginea raportului literaturS-ziaristic5. In starealor natural5, cele doud zone ale scrisului se delimiteazd net, prin chiarteluriie lor. Simplificind, poezia, proza, dramaturgia, urmdresc semnificofiaumand, realizind-o pe calea impresion5rii afective a cititorului(spectatorului), in vreme ce reporterul neliterat oferd informafio despre{apte qi persoane iegite din comun, imprejurbri de interes acut pentruobgte. Ziaristica propriu-zisr are un ca.acier lucrativ, ea informeazd Eiformeazd (aldturi de alte forme sociale) opinia publicd. ocupindu-se de'situatii de viatd asemdndtoare, literatura tinteqte rrai sus, citie inlelesurigeneral omeneEti, exemplar valabile. Dacd ni se ingdduie o analogie,vinovatd prin extrema simplificare, ziaristul este un tiietor de iemne ciredoboard copaci, ii cur5td de crengi, in sorteazr judicios pe esenfe gi func-{ionalitSfi ete., pe cind scriitorul cautd in p6dure altceva, pe numeroasewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

::r{8E, rii**,i' 4:-j)trasee, nSzuind s6 inleleagS locul alcStuirii vegetale in- eternitatea materiei,calea de Ia fibra stljarului la deplasarea constelafiilor qi a vieliiin univers.Intrepdtrunderile dintre literaturS Ei publicistica, mai ales in aceste.decenii, sint numeroase, conducind- in cazuri extreme - Ia erodre 9iiluzie. impactul dintre cele doul sfere, comparabil cu cel dintre CIipI EiEternitate, amindoud egal justificate, produce, dacd vom judeca urm6-rile din punctul de vede-re ai literaturii, 9i foloase $i. ptg*e' Foloase' pentruc5 apropie anteic pe scriitor de realitatea imediatS. Pagube, deoarecepoate tulbura conEtiinla artisticd, dind nagtere unor hibrizi literarigazetdreEti.Literatura gi ziaristica se sus[in reciproc numai dacS cei care alegcalea de acces intre Lt" ""congtiinla clara a lumilor deosebite pe care elele reprezintS. Orice confuzie are urmSri directe. un reportaj de cotidian*"." i. ioc de informalie oferE metafore, qi se intimplS frecvent, e totatit de neviabil ca un roman care in loc de oameni 9i acliune oferi doeu-mentare.fapticSmoartS'CaracteristicpentruscriitoriicucongtiintSartis-'tt"e^;;;fiia-"rt" folosirea strllucitd a uneltelor ziaristice. Textele semnatede ei in domeniul gazetdresc conving nu prin ,'finutas literard ostentativS,ci tocmai prin aiecvare, prin trecerea;lranr1elQ in clmpgl-1$;p-qg!!f)pind scrie Publicisticd, scriitoruloricit de mare. este ziarist Ei cu cit va respecta mai bine regulajr*i"i, cu atit -indirect ne va da lumini' prin aceasta' asupra-propriei sale literaturi.SeimpunnuanlSriqiinaceastlprivin!6.Nu-ivomCere,adica,scri.itoruiui si redacteze rudimentar, tern, si r6mini Ia simpla expunere de.fapte'Fic}iunea,modaiitateprinexcelenld1iterar6,.d5semnifica|iicozt,--;;;ii":"u"lrl gazetdresc ingidule deduceri de semnificatii. Despre aceste'irr"rrri ," porlu discuta inlelung, ni se pot opune teze diferite de celeavute in vedere de noi; principalul element, pe care dorim s5-1 subliniem,este adecvarea scriitorului, atunci cind face publicisticS, Ia specificul acesteia,hotdritoare pentru reuEita intreprinderii't C4n-Lr"*., cJ i,t,cr* ^""et&. ^ t*t''tor" .ryf{nU"*; .-ti,to,Q.rv *f" .l.n l,ry A*fiI*-'rmtt*'L-,ot:!tr, )"Ih,l. I^ffis{-. vLtca,I\L tliterar "Nh*'t" (fard s6 fie ciltica sau teorie), la un mod discret[d- confesiv,'de alta , finuta lor stilistici elegantd trddeaz5 scriitorui. Insistdm,totuqi, c5 -in*esentd publicistica literard nu iese din cimpulgazetEriei elgrj9i propriu-ziie) -( Eteroeend, Eierogend, in alcituire, cartea lui C. foiu aduni insemndri de atelier'interviuri cu tineri poefi, interpret6ri de mituri, reportaje de purl infdtigaregazet6reasci gi note de drum.In insemndrile de atelier autorul tealizeazd un fel de scurte ,,interventiicla niEte dezbateri in probieme ce preocupd lumea scriitorice3lcliO,.'"Ir,; i{*dif#:}:1j#"ri - *----"**fu indemina orieui modul in care sint hr5niti puii de vultur autoirldudu"u, derutant, - dar plauzibil, sensuri utile scriitorului. Puiul - delr.rltur, atestd experienla, nu poate minca decit din i-itezh'1[,,St6pinul ii.aratd pdsfirii palma in care fine o bucatS de carne. Vuiturul nu schi-{eaz6 nici o miEcare. Stdpinui ii indreapid spre plisc carnea cu un gestlute gi neprevdzut. Pa,sSrea o inhafd numaidecit. E o veche invdtdturl depe vreqtea cind oame4li incd sc. mai juear: cu vulturii 5i in care oameniiinr:5!au de la vulturi'fl Cu o asocialie deioc ortodoxS, Joiu deduce de aicinecesitatea ca scriitorirl sd ntt ofere ,.nlur5-n gurd( cititomlui ceea ce arecle oferit, ci ,,din rritezd'(, punindu-l adicd in situatia de a avea o atitudineactivd fa{5 de operi, de a participa la ea.{ i^ *,0o T&ei },u*4iJ "'* f'L t;*n:'t $o*'{il"twww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(4d)n& rnalL zlil,*i", *-tr-.tlcaa*. , llt+eJn\) ,."*.l*ru--' l^t^t"i.,*,L ^)tlA,'* 'r,Q. ^1, *,,,'lrtq"J'-,lu.il&{o Dq.*- C J^\T* * l*" t "rt ,;1. uJ"^)"",4L dbLJ.^, '-' 'lQ! idei ale interlocutorilor.Ion Gheorghe declarE: ,,Sint gata sd mi infruntcu criticii literaris (!!), crezind, de altfel, cE rolul criticului constd in apurta un dialog cu autorul. Criticii literari nu trebuiesc infruntati niciprovoeali la dialog, ei sint niqte identitdti ideal-obiective (pe cit ii st[fiecdruia in putint5) ale ciror persoane fizice nu conteaz5 gi care poartidialog nu eu autorul, ei cu opera. Ion Alexandru g5seqte cd poezia este oobsesie care ,,din cind in cind se lncaierd cu un fapt din propria-li experien!59i-l pSlmuie (!) pinl ii deseoper6 ultimul s6u rost. . .clntre ceie trei interpretdri ale mitului romanesc, ,,Voronelu $i ,,Odatd la o mie de anis au o fascinatie grea, de comunicare misterioas[-asupra unor lucruri pe care credeam cl Ie cunoagtem gi Pe care autorul }e'pr"rinte intr-o manierd personald, cuceritoare. Iatii peretele de nord alVomnefului;f,,eatuta de ploi gi de criv6!, suprafala lui pustie, crispatS,roasd de timfi- lale cdrei siluete qterse, imprimate in memoria zidului, partrupurile ,,fotografiate( pe pere{i de declinul pirjolitor aI unei exploziiatomice), ineearcd si mai spunl cite ceva din fapteie Vechiului Testament,.din graiul pierdut al tencuielii cdzute, nereuqind. Sau reugind, mai patetic,.prin ceisialt grai, prin graiul tragic aI Devenirii, cum ne vorbegte Victoriadin Samotracia, anonimS, fdrd chip, numai cu aripile(.Reportajele propriu-zise ocupd jumitate din carte Ei sint de valuare'inegalS. CeI mai bogat, mai bine ritmat, in care materialul reportericesc'este exploatat cu minS de maestru al suspensului, ne pare ,,Oile((. Relatareadramatic6 a salvdrii celor qase ciobani gi o mie cinci sute de oi,imobiiizafi pe o insuld a Dun6rii de apele crescute, strlbStute de sloiuri,decurge pasionant. Motivul notelor telefonice, din ce in ce mai presante,-pini Ia paroxism, st'ructureazi reportajui in mod ingenios. Pretutindeni,.simti voluptatea scriitorului reportel de a se face una cu realitatea investigatd,culminind cu finalul - s".tidl,tntru in turma ldloasd ca intr-olegendd, in cimpul electric al unei l-elende. O presiune moale, blind6,tdeutl, rnd invdluie, adormitoare; timpul se incetine;te, acesta este probabiltimpul adevdrat, timpul ciobanilor. Un berbec, in mijlocul acesteilinigti de lind, md impunge, docil, insistent, cu coarnele rdsucite ca-ntr-unbasorelief(.In fine, notele de c5litorie in Cehoslovacia, Polonia, Anglia, Italia,lin o caie de mijloc intre jurnalul intim qi reportaj; suculente ca informafie(interpretare a acesteia) e1e se urmdresc cu plScere, cuceritoarefiind mereu eleganta detaqare a cdlitorului. Deranjeazd, ici-colo, exprimareacomodi, mai pufin personali, precum: ,,mE gindesc Ia un roman francez,la Stendhal gi la ,,Rogu gi Negrus care a eternizat structura civilizatieieuropene imp6rfitd in clase incd de la inceputul secolului trecut(.Destinul cuuintelor continuS, pe un traseu ajutdtor, destinul unuiremarcabil prozator, fixat in memoria cititorilor Ei a criticii prin romanulMoartea in pddure, qi, mai ales, prin povestirile din culegerea Duminieamu$ilor. Scriitorul Ia care autenticd este .insiEi elaborarea, scriitura ingrijit6,Iipsit6, totuEi, de artificios, C. foiu lasd sd se intrevadd prin poroliteraturadin actuala carte de publicisticS, creatii epice de maturitate,pe care Ie aEteptdm cu increzdtoare curiozitate.(1e69 -1e71)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

***pg'r*ruufittfl[r,q.'*''tffiffifi'ffi{[$ffiffis-arputea'r'*,;F;?ilt'l1ln',,1t'i,'f "i,,'rl]iili".{iT"if*tll'.'f 'llril,Jllil'ui,*""r1-{'ii'*;:i,'ml;|.'Jo"l"oji:"esti"- iatr un tfit '"'1. rn pl:Tl ,f,11ffi,,';flJ,'r5:traduce: spune-mr ce autori ll'i poputear e c uno s c u te "-' ll t J',li ;il,'"X, l:Hii d;T"', -,iT ".j"! :il::ll'3,ltiirTJIf; il,:"a'""""'l't'"'i-":;:""*:::'n*t*t:;'f"',;:i"-iici ori contemporaqi' 'fii:d-', cu toaie- acestea' adevdrateL'r-,rd." ale celorliiJrllu'rli,i"ia6 de Al. Andriloiu, in r5,s-Parcurglnd. selecita L11";:;;,,""o'^ooezii",'am incercat'Hf iltf .{i,:ix.,f :'f"fri:f i*ri'li"#;i*;dai''"1ry1e'-Tfi$frffi,i;f$fliffff#Tffihi:Ahi,l:B"'iil'tr";,";':!r"x'lvii+-:-ronsecventrIffiHffi+ #;n:"'I#::' ilT ru'ffi i,il'rydtff ','liii''ti; r t:du-i'cd"a" " it'lhi;;;;' o nesfirqiie panoplie-d-e^armelirice orient'ru ii-toi"f.orm[ "at*t"'l'iit-'ir poit p'grs:1n deoesteveac(t''pu^tiotintineanuoti-'qjtt"ttilri'odinioara)'l*rxnn#liir$.1+iyliftl"r,:'T'*illll'l"i"T:'Ti:;'i;";...hiie .monumente, -romaneascd qi noast.ede c]rlturd'iatd citeva t'ata'io'ii"*teristice .*it ftuiitti lui Andriloiu'd[#iJi.y;ffi ii,ffi ;*""".,..Hi*t*d;Tl'"t',,lltl,1l' Alexandru Anfuilotu: VERSURI, Ed.ltura Tlneretului' 1968 (colec''fi" mal lrumoas: poezli"); 'Cele ---iilriiinrt' Edltura Emlncscu' 1970'Gheorghe Tomozei: ALTAIR, E'P'L'' 196JL -sue.v e'Ne'poDA' E'P'L" 1969;p6niri-bi DRAGosTE' Editura Albatros'1970.Horia Zilleru: UMBRA PARADTSULUI, Editura ,Junlmea" -Iagl, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ci ll vede necontenit in relafie. ,Cea mai fiumoas[ Iun{ eln lac," iatd o li*pggq pgetii4 a. sa, urmatfl cu fidelitate 9i,mai ales, cu autenticit?rte. $i, q* ,U ar* qi;;.'riii.iii,obiectul este vdzut nu rn ori"! fer ar r.Gtlr, -.i*r" ir!?'i,ordin livresc: toamna este, rntr-u" "oio.ir-i'ri, "rTr"]-,1-rigalbenfl ca Palia de la origtie", iubita este zusrd.vitil -.ca-ntr-o,,prera_faelit{./ stlng{cie' .de picturd.,,, fintin'a rri.,,'*.bEca, Homer". pufini au privit ln zestrea de cultur{ a' seco_Ielor romdneEti cu mai mult[ inspirafie proprie::: ..-t:L$i paftale, cu. p{sdri ,, ;:llilillce rrrste luminare v_a lnstelat bu seupe-a literelor floare, cu_ncoldciri frumoase.tn puacrul ca un s[rig{t oit"i au'iTr"]iri.r.pus dup[ fraze scumfe si zoaii-iirJsl;;;1""'(Cdrgi oechi),Ca un adev{rat poet, AI. Andriloiu qtie cdpot in ceeavedea ceIa el drelt altiisirbirirre spune;id; rispicat:d;'iril,lrffi"ril fru;Iubesc epigonia acestor mogtenirigi. aura p-rIn care md_ncumJt Ia vorbirecflciascu]undu-i limba c"-alere h;i;i.,istnt patriei tutpintr de spirit qi ;id;i";:'Epigonia aceasta congtient[ nu-i totun*t.,:::1r^Tl:lea. apartenenlei Ia "r"riliJ r.i,iffH:il', ttrnrr-o antclosie. ar trebui cuprinsd, printre Jie-poeriille lui AI. Andriloiu, una rn carl irrpl"iii* -r; il; f";i;bine servit[ de tdate'r"ij["ra.1".ti.ti[" (pe care el Ie std_plnegte cum pulini Ia noil: . "o*""ar'no)iontiol,riirii"irfil jitilxl";,xiti;H**l#i1*x$x j:lfr l;;;:'d;;#;gi clnd:dausa bunicul cariocaIa balurile populare...Sttnd ln ilumbravdr la strlmtoarea.unde_au avut infrifgeri turcii,Ie arnintea privigheioar",- ---,de Amelita Galticurci.Llngi, bunic, buniea trist{desfoliase margaretagj se. visa mer6u artistl. oe crnema, ca Garbo Greta.Xil'**Tff*1il',f 3,d,ir"':iilli",f ?i:J:',,Hi,#lHdh. (finU. Ce plcat c[, din discutabile necesitfiti deylynlime, Endrigoiu' rru opru'gt, R ;;;;irr'1", ;;;fi ;h;:toare:Bunicii mei slnt suvenireinclt.m{ tem s[_i strig pe nume,. cu mt1_a de poet, sub{ire,' Ie spulber uime lrin i,lb,i*.... ,ci se hazardeaz[ lotr-un distih total plat gi explicativ:Ei nu mai slnt I Se duse vogaacelor vremuri visdtoare... etc.Exist[ gi un alt AI. Andriloiu declt cel pe care am tncercatwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.\s[-l definim plnd. acum. Unul care nu se rupe de matca sa,ci se contintif, altfel, mai interior!'at' mai grav' renun!'indla unele ,,gra!ii" ce-i vin foarte bir,re, cum am mar spus'ln Reueriii de'pildd, cel[lalt Andriloiu se reveleazd' cu pregnan!{:Zvlcnind fereastra mi se limpezi (..')Vibra in jur cqva melodios,umbla Prin toate o migcare lin[,obiectel-e dublate de lumin[aveau' ca fructa, sev[ de Prinos,c[ci era totul sflnt qi de Prisos'Intr-un remarcabil distih final, lnsugi poetul intuiegtenoufl cale de gravitate Pentru sine:$i tn oglind[ md PriveamParc[ Privindu-m[ in viitor'cu dor,Sintem tentali s[ credem c[ acesta este drgmul pe careAI. Andriloiu ie va apropia de imaginea sa viitoare' Confir-,oe.i tri, gi tn alte foehe, ca lntr--o fluidfl Euritmie:"lIat[, azi, Prin mine cum luna trececa pe-un cer fluid ce plecind revine'Singe am de aur gi-n el Petrecesetea de tine.Important este c[ evolufia acestui poet a fost gi rra con-.tinua s[ fie organicd, personal5. gi, ln feiul acesta, eiemplarfl..*Al cltelea volum, din ctte a publicat Al. Andriloiu, esteSiryt"r!? 'l.""1^opt"J n oi r,rl^( ae cw..L;,,^^i-,i^4- , *-l- I€r (.a.- C*-d")'lgrlia ttrer. lnco{6e. 't'r6slturile drstinctive ale scrisului s[u-siit, dup[ cum se pare, o singulir[ stdplnire a proz-odiei- .i e.te un adevliat maestru- aI versificaliei, cu emhilia,bunfloard, a unor rime noi 9i preferinl,{ la cuvlntulaspectuos, Ia muzicalitate. Sufletegte, Andriloiu se arat[ inpoemele sale nostalgic cu gralie, detaqat; prin lncrederea lndurabilitatea artei in timp, meditalia sa liric[ situlndu-seintr-un registru grav. Lumea- ln cele mai fericite cazuri -metaforelor sale este parnasian5., poetul nu ezit[ s[ lase,ln coroul corpul discursului. discursului, nlatitudini p ml si 9l banalitdti td[i care' care, altoite cuexprinidri prelioase, - capdt{, ii mod surprinzltor, forfisusestiv5. sugestiv{. ' De' multe. multe, foarte multe ori. ori, - un termen al a-lcoilparaliei este luat din realitatea imediati, iai cel[]ait-din himea artei, a tipdriturilor alese, din mediul cdrtur{resc:,,vioara... are uir{r leneg ca madonatt, ,,cor{bii-canigte coturni", ba chiar: ,,edilii princeps ale oftdrii mele"(pretenlios, totugi l).AI. Andriloiu'recunoagte, ca s[ zicem aga, printre str{'mogii sdi, gi o carte, sau mai multe, vreun vechi manuscrispe a cdrui pagin{ orice punct e ,,un strigdt uitat dl Dum'nezeu". Stnt rari poelii cu o attt de sincer[ alipirg de vatraL,{",0,"a,*"1 i. i^et -; -ht ^^; ; i; *l,W^ Si,"a}'i^i,el treee in revist[ femei notorii ffi-*1"'di, po..., {.rg.dii,opere: Francesca da Rimini, -Carmei, Laura, Cassaidra,Beatrice, Margareta, Lucia de'Lammerriroorll ' -1,.t*" h,^; Jo- wir;t i brt;,;;-J-ilrt'I*L: o ,*t -b' fl"l;^ {*-" ft^ "^cL-'*[iiwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Wr;*{ifrt;x,#'{" ,1,^^,t F,*!-,Bi[^*"to"^ ft*^i^'#,-^#^;.t t^""*^*^r# I,,h,t Lk* *1,trt^!" Ht^"lumea cdrfilor; vrem sd Epunem ci pehtru poezia luiAl. Andriloiu biblioteca nu e totul, ca lr autorii livregti, cidoar un sistem de referinfe. Unelo nume proprii am lncercatexperienta--pot c[dea, poeziile neavind prea mult desuferit.Il ,,prind" grozav pe acest autor reveriile medievaleluate din bazinul estic-dun[rean, unde obiectele poart{ numece te lndeamn{ s[ le apuci, s[ le pipli, ca ln ,Sens:Sublima Poart[, Cornul de Aur gi-alte taine.proscrise curg prin mino ca untdelemnul. Vai,e-o lume ca de pluguri gi nori,.voind .sI-ngaimerdsflriteanu-mi suflet cu pofte de serai.E-o uli|[ prin suflet cu blinde ceaihanale,ln collul fiinfei mele se-nfund[-o maha]a.Trec fluierlnd prin mine bronzate haimanale,din mine timpul mugc[ felii de baclava.Ugor turcit clt numai o bflnuial{, molii' lmi urc[ moi prin singe ca printr-un rogu sul.$i vraigte prin eoatttr livezi din Anatoliiduc limpede drumelul spre sclri de Istanbul.(Aici, ne-ar fi pldcut o rim[ perfectil: ln Mosull, n.n.)Sosirdfi la bazarul deschis domniei melegi v[ voi vinde galuri ln bra[ul delirant-covoare de Persida, cagmiruri, mahmudelegi Africa-nnilbit{ ln colli de elefant.Se poate obiecta c[ aga ceva B-a mai fflcut, cu trimiteri laIsarllkul lui Ion Barbu. Plrerea noastrd, e c[ Al. Andritoiu Andrifoiurimlne convingfltor de personal gi pe acest traseu, simlireasa este modernil, superibr autoironicd.La celdlalt captrt al continentului, abundenfa obiectelortrezegte regte ln poet alte reacfii, rigoarea 9i stilizarea li apar cao in

?^at ,* ka Jld,l*.b,fru*ro tJtor^^; ",/.r- *^*rrt",tl._vy" *."d-l^.a)f lob lva" acN--,-{ r-r[ fu.n+f r')t'n"' ; ,^a'l fY ieste pl[cerea crea[iei, adicd transcrierea cizelattr a unor reveriipline .de.voluqta-t9. Pe o colin[ el se mfirturiseqte (atentiele un deal din Italia, ,,clasio spal,iu,,!; -L oo-,,Yha, E,oh,n^flo|intyr ,Ynfi* nl.vt10LIArr"nrrtiALre/}tf\2v {nlvL ItL1, P*OA|-^.4-,frtr-^.L i"..,,lL-t;-;l^fi.!"'LIn m**sA'(uuil,.d-.:&J-*T*,_,,S.Ir aproape incredibil c.a un poet atit de stdpin pemr;toacele formale str se alinieze celor ce pun ta iiaoiieqtl.v_int-ul, atitudine- cum am mai ardtat I foarte rdsoin_dlte,.dator&ttr exagerdrii furibunde a unor insuficiente rialeale.[mbajului. Andritoiu, dimpotrivd, duce incred6rea lncuvlnte pind Ia trufie, _el eonsider{ c{ ele, ,,cuvintele sintaruncat-e-n fafd / Celui-.de-Sus, mdnugd de argint,,., . T qq9" s{ ardfi unde pdctrtuiegte'_ prin jxces _ poeziaIur-tndntoi.u. felle.false sint aruncate din belgug ln cojierele::,,:,9111!,?lnei, clnd.nu p poate convinge se intidpt{ ca auto_il:j1_i1.,t:reze pretenfios:,,Intregul veac pornEte-n aven-::::/,:t.." trupu-li.ctnd. fiorii !.i_l aprind., 1i;. nx'emptele deP-rozalsme, anecdotic, false meditafii potsafi numeroase,semnal{mdoriminsistent salvatoareec{ruiairtoironie; farmec'cu torul p;;;;f;;;te;-;i'aceastr dillri;;i carte. ratd:1,"_.rr., cu.adevdrat gravd, dintreu-rru€,.J,IIIii"i t.r*o"ru-ri; ,rl;:cruda unor pasaje criticabile (,,imisl tnte trimite aluziicerul",,,acelagi, iotu gi rf tri, .r-Ii.U;;;- rfi ;';;ffi .ffii;;mister"), {ndqi}o-ig transmite presim}iri b[rbdtegti ale aceleidura lex, ineyit'abile:Vai I cregte:.n vi3 oletul gi-n- miere crud cerumen,pier-cdrnurile alle din m{rul grav gi rumen,e-o lege care u*hld gi prin fiinla mea.Imi cade mohorltl ln inim[ o steade cred c[ lmi trimite aluzii sfinte cerul.Md tulburi ca legenda gi ruginesc ca fierul,acelagi, totugi altul, cu fiecaie zi.Sint lntlmpllri pe lume care-ar putea lipsi,attt de mult ne fur{, inf,mtre prin to}i pbrii.Fac anii-n mine cuiburi, -rlpi ca-n do hit prigorii,Ti-e pieptul tot un mare gi lncriuntat misier]. gi m{ simt tras, de plsdri, departe, sus, Ia cer.I) Cu..ct!i1q ani tnainre de lansarea generoasd.a- promoliei de poeli 1960 prin colecfia, ce lncepea"chiar cuei, ,,Lueeaf5.rul", peisajul liricii tiner6 era destul de tu]bure.Iucru. confirlnat.gi de faptul c[ lntre timp mulfi din protalgonrl_tu Iyr de crrcumstanfd. au renunlat s[ mai scrie,-sau omai fac, f{r[ audienl[. E'semnificativ lns{ faptul cl oa[rudintre poelii considerafi atunci drept oei mai brini. ,i ""1*",Ion Gheorghe, Florin [Iugur, petre'stoica si Gheors'h"tr-"_zei, au confirmat speran[ele puse ln ei, fi'ecare ,":otri"a p"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

traseu propriu, ln continuitate rrizibild. sau derutantfl, cumeandregi surprize. Azi, acegti poeri, vlrfuri ale promolieilor de prin-1956-57, cind le-au gi-apirut lntlield plachetede- versuri-,slnt cupringi tn mod firesc ln generalia dereferinld, aldturi de Nichita St{nescu, Cezar Baftag. GrigoreHagiul e vorba de contopirea unor promolii succeiive ln-tr-ogeneralie unitard, practic generafia-'60 fiind lmbogdlitd nunumai de echipa anterioari ei, dar gi de citeva -piomoliiulterioare, ilustrate de nume binecunorcote: Adriin P[Lnescu,Ion Alexandru, Dan Laurenliu, Marin Sorescu, ConstanlaBuzea, Ovidiu Genaru, Ana Blandiana, Marcel Miha-$$q Gheorghe Pitu!, Constantin Abdlu!5, Mircea Iv5.nescu,Gabriela Melinescu,Ileana Mll6ncioiu giincd.vreo cifiva. Nu pare Iimpede dac[ tot aici vor trebriiconsiderali Virgil Mazilescu, George Alboiu, Cezar lv6.nescu,ori ei- gi chiar unii din cei numili mai sus -vor alc[tuio alt[ gdneralie literard. In aceast[ privin!5, nu se poateopera decit cu aproximalii gi mai ales privind ln trbcut;inserierile stnt dificile ln plin mers.Gheorghe Tomozei este un poet cu o biografie gi bibliografieliric[ dintre cele mai interesante. Continuitatea scrisuluis[u este evidentd, nici un fel de hiatusuri nu se deschidln evolutia sa. Vom preciza lnstr o caracteristic[ important{a acestui caz poetic: e vorba de o continuitate apartq Gheorghg,tomozei,plecat la drum foarte tlnlr (la 20 de ani predala Zipar un volum, neobignuit de masiv pentru un debut,Pasd.rea albastrd), s-a construit pe parcurs. Un start fugos,fataknento nepreg[tit prin datele vlrstei, ca un fel de plecareln grabd dintr-un orafl, a fost urmat de o.cregtere continud,de imbog{}iri din mers. Spunem aceasta fiindc{ stnt frecventecazurile de poeli ilali odatd pentru totdeauna incd de la debut,pln5. la ultimele consecinle. Continuitatea lui Tomozei estecea dintre nuiaua de plop abia lnfipt[ tn lut gi arborelecrescut din ea, dupf, un deceniu gi jumitate.Lucian Raicu, ln cronica la Suau anapoda, amuzlndu-se- pulin lngrijorat -pe seama prolifer{rii unui mod liric,,terifiant-amenin!6tor gi .tulbure-convulsiv, prea r{spindittn poezia de astlzi pentru a nu deveni pin[ Ia urm{ obositor,dar Ei suspect ca orice cligeu inautentic prin facilitatea multiplic5.rii",constatfl c{ Tomozei ,,opune acestui mod abuzivo rezerv[ natural[, un binevoitor refuz". E foarte exact{concluzia criticului cA acest poet ,,ni se adreseazfl prin mijlocireaunei formule", ca gi cea privind: ,,farmecul pulin demodat,gi cu atlt mai st{ruitor, al rostirii; aceast{ rostire esteelegantd, auster{, Iucid[ gi tn acelagi timp voluptuoas[, spontan[qi confortabild ca un lnceput de poveste".Pentru Tomozei, cu adev[rat, Iocurile, fiin]ele gi obiectelelumii au consisten![ gi merit[ s[ fie trecute prin sim]uri- qiacestea agere, lacome, tandre. Iat[ o Halucinare d,e iarnd(din masiva culegere selectivfl, ap[rut[ ln colec]ia ,,Albatrot /Altatr), caracteristicd:-Pip[i tn lucruri fildeq tn cregtere, coarne de cerb,lemnul crapd, rostogolind pe podeaua ud[ ouf, de vrE]ii,din fier cade focul ln pielea goalI,iar sticla curge ln aer luind formaunghiilor celei ce-ntlrzie...Perefii tnghit umbre,ca o lupoaic[ hlmesitd, puii,Iumina se coace asupra meacu carnea pirlindgi- de fruct[ amarfl lndrdgostit -m-apropii cu buze rogii de patimi,gata s-o sfiqii.dincolo de ziduri ninge. Ninge pddurea-$izdmislit[ din trei coaste-ale mele.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

O alti poezie, Cdldtorie in icoane tracice, e un adev6raidelir al ochiului, o exprimare directi a fericirii de a oedeacarnal. Peste citeva pagini d[m de un Spectacol autumnalbltnd, piin de umor tandru, tensionat de o bucurie, am zice,material[: privirea se sprijinfl ferm pe lucruri pline, gustoase,cunoscute. Nu v[zul lnsugi, ei odzutul e important, pare aBpune Elegia ochilor (din volumul Suau anapoda):Imaginile slnt provizorii. Trupul nostru, tndeobgte greoi,e nedemn sd poarte minunile lic[ritoareqi trage peste ele pleoape de lut. Tot ce-au strinscade din nou ln albastrupe plajele pdmlntului. De Ia lnceput nelntregine sint mormintele. In cripta mea,ln orbitele capului, cindva atlt de singur,le veli gdsi, ghemuite, pe reginele Nefertite,.dar ochii mei nu,ochii nimtrnui nu,ochii nu.Ei vor fi lnmormintali ln vreo frunzd,ori fur weo lacrim5., ori ln greiere...Poezia lui Gheorghe Tomozei accept[supremaliaobiectului fa![ de receptarea lui, a vdzutului, cum spu-^e^hn , le"Xln u#y,Nc-^.^f;L,; ^J;"UX^ c;unul drntre lerrcrlrr oameni careeste- hgurat vorbrnct -viseazS" muzical gi colorat. Poezia lui e un adevlrat recital(gi, uneori, un simplu joc) de sonoritdli pllcute auzului, elstdpinind cu virtuozitate metrici qi rime, iar in privin[aplasticii vizuale ajunge in vecinltatea obsesiilor coloristice.La el ,,culorile puiesc" (cum spune 1n Singur intre oglinzi,din Suau anapoda, iar aiurea tot spectrul solar este folosit:culori borloase, dequchete(din frunzd curs[ gi rachiu)alb il purta in trup pe verde,rogu migca-n portocaliu.(Yillonxca)Aceast[ dezinvoltur[ formal{ are qi neajunsuri. Fecunditateadeosebitil a lui Gh. Tomozei, dezvdluind o abordare ascrisului lipsitd de sfieli, pldtea (mai ales in lntiia jum6tatea carierei sale lirice) un tribut pe mS.sura jocului, f[cutului,superficialitdfii. Din textele ce-au trecut prin exigen[a deacum a autorului, de vreme ce au fost incluse in edilia selectiv5,multe cer ingdduinf[; nu doar cele din juvenila Pasdrealbastrd. (,,Aici lntiia oard, privirea unei fete / mi-a tulburatfiinla ryi tainic m-a vrfijit..." l), lnc[ apropiata Steaua polard.,1960 (,,Veni!i, prieteni, sub purpura sleagului nostru / s[aducem pe meleagurile noastre, pacea, i ln chipul fetei dinbasm, cu ochii albaqtri..." etc., sau: ,,Ne dep[rt-dm in taind,gi fiecare, -mut / mai retrdiam befia tntiiului sdrut...., : opoezte cu o frumoas[ idee- poetul e scafandrul din lacrim[ _nici mdcar nu poate fi considerattr ca scrisd, cu sti[u.imodestede genul: ,, Incununlnd izbinda visdrilor umane,,t. ci si tnclrfile urm5.toare. Diy lttryla $rygtrylu_i,1g63, poebuf h,ufdct"f)CEza.ffi-n1ajdqlffi i6s e* "lri;ia i a A c o dii,in i rfgazet,are;te, mar ales pasaj.e din- acel dezagreabil poem Casatrebuie s.d. moard, construclie ambilioas[ qi"nedflruitd, p.l"i.,cele mai slabe versuri scrise vreodatd de Tomozei. Sfa.i-Alurilo_racestui.poem ii rdspund prozaismele pretenlio"ru ainIndrdgostiyii .din_ oragul uichi iNoapte de -echinot, 1964).Ctt Poezii,, 1966, tnLepe. matruritatea artistice, mai pu.tinincercat[ Iogoree, mai reflexiv[. Intr-o confesie piteticamai rlbufnesc "de incd imperative lipsite de vlagd, extirioare:,,Aduce[i-mi riul murdar de suh -poduri, / voi"sorbi dil ;iipen[ru a-1 1e{a apei, demnit,atea,,' ( patrizecisiaase poezii www.<strong>arhivaexilului</strong>.rodedragoste, E,J. Tin., 1967 ), dar ,Saau anapoda a[eitd cbnstiin_taariistic[ implinitd a autorului la aceasti ord., . i i--

La Tomozei, interesul nostru de. viitor ie iidreaptl 'tndouI direclii deodatiilafrtpt"tt* in continuare' dar;i ;;;ri6iea de a.'vehui tu^ ""oluliei lgi.va structura intr-o seiectiesuperioard' po.'iJi'itttitrhin masa considerabil[ gia.iotao"itd a crea['iei de pin[ acum'*ln volumul Poezii d'e d'ragoste'- aplrut ln Editura Albatros,Gheorgn. rom['eiirttf li tdtecf ie din c5'r{i anterioare'la care se adaug6 pit* intaite' Sect'orul inspiraliei eroticgil ;;itiGli t'.ttir,t neglijabil' e unul important"ti-tni"t a sa avea titlul:-vechein scrisul acestui'iiii"'tii;;";;;;i' ^"t"i i. ii.'i1ig'lt', ,i*htt-a 'i"i o9!rcarte : virsta sdru'tului). Un anume tot lttiu'itiv,'cu neaiunsurile' dar qi cufoloasele sale- int#"Itt'i;;ii;'; discirrsului cu adevdrat;;;;;;-'f*',ro*irt"ri il:id erotic[..a..lui Tomozei' Ea nu emonoton5. niciodati' t"- "l"eitittiile" - r.ni|cdto"tt,*l:,,t'l:ib-"-;;;ii, *i"t*irt tini t'iot"tt,se.schimbS' necontentt unghiulde reflectare, ;^;i lp;;;""Ie it'bit'lui' de pild['E mai rntri hdiie';iltut *tn"*iv' clruia.imnlinirgl^i-tda p1effii-i-at a.rri"l iauntiritindu-se el lnsuqi cu nostal grcalr"i a;T*i .h.iitrr'".iii 9i i"t'*tta in partea' rece a anulur'sertembrie ,,cu ploile suav putrezind' cy lutul / umflat deilti#-;i-.iii.r i* rilmlne ,-slnt septembrie' pentru Ter.eullii.*U'ri.;.-5i"g"rAt"t; rii, e deiarte de aceastl lngin--r""i",ilffi ';&x;;il ulU^"tr X"U.l--!- "';t'Fo4 i e de -nd.r uire -tnd r 6 go stitul se ex asp e-G.,-n' niI-tY\: *^tu!- 3"'* li;xYWYi"''t"*1"As,; "?fii' ;t:^^' T---' drnioste' se doreqte divizatila onei lacerdri de drafoste, trupul sounor femei:"!u*'dd'Mi I 1',' Ti,1; -Jil$f,t)fi;f .' : fi f, J,11,' lj;1:"o tioti4it, "risiPii ln viselecitorva din PleoaPelece m-au cules'Dar slnt d;4, htreg' Nu m[ viseazflnimeni"'Clte alte tnfflliqflri qai poate avea iubitul I Iat[-I ln--amorul neruginat", pi"ae revErsdri de culori violente'"'iti de virste' Una dintreinv[ttnd din ele"i4I,;;;;,-tttt"ttili."';; pil;i"ii;;L"ii- i'tu'nesca' adevdratr paradi aculorilor, ar trebui .lt"i?i"'#;Ai'"d' Redlm doai findul:Alb tl n[gtea Pe Ye+9' Verdealt alb ndqtea nelegtttm'Galben coPil dldea din- galben'albastru, imuls din violet'ca lntre fire de Plianjenln negru se toPea seeret'Ptine-"altoit[ cu caisdttoii-i qti", trefur6tori' , . ,cu PleoaPa mlinilor,deschtsacel hdrlvit lntru culon'9i lncerca s[ m[ ridicehin vegnio Ptnglrita stea' ..dar carnea coaPselor comPllcewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

pln' la surls ll lngroPa.Aceastfl jertffl adus[ pe a]tarul c{rnii nu e cu nimic inferioar{intondrif erotice elevite, spirituale, Gheorghe Tomozei dovedindpeniiilTfrH.i";fiffi;nrie igale. lt Amor ile-beizadea,amonii ,,neruginat" este transfefat lntr-o lume dundreand.revolut{, und6 vfiluri de cuviin!{ fanariot-oriental5' acoper5.aoeeagi -s[ tezllntuire ibovniceasc[ a- pdc.[tosului Jogodlic,. lnstare declaie unor numeroase femei (autorul umple treiversuri cu unsprezece delicioase nume de epocfl: Evlampii,Zulnii, Zulnii. Marshiolite Marghiolile etc.) cd numai pe ele le-a iubit, dd.ruindu-ledd'ruindu-lecu eoconi. coconl, Intre danturi. danfuri. Dincolo de.umorul binevoitor {a!il fa!ildo aceast[ accep]ie orientalil (dar 9i general or,neneasc[).alegdturilor lccitrrrilor ItsBlaUuI'IIUI'uvurdElvDUE.qUuDIlIxErvqEvI9de dragoste,, drasoste. aDar opil slngeroasele slnseroasele practici .prale wemii,ib"ovnicul r{sf[]at- ln alc6vuri p6ate fi vdzut gi sub luminatragicfl:L{sa}iJ deci s{ v[ sdrutecu capul lui, Ia Jarigrad tfliat,gi-adus cu sine-ntr-un sicriu de zestre,tng{duifi-i s[ se-aqeze-n umbra voastr{,cu oase strlnse,ca ornicele vechi sub crini de gticl[.{Hotarul ce desparte (gi urreqte totodatl) iubireahoartea revine adesea- ln ,pgg;r,",erdticaa lui Tomozei;zguduitor. Ritmulbocet popular.e cum nu se poate mai nimerit pentruelegia finald, cuvintele se supuL pe de-a-ntregul poetuluipdstrlndu-gi, totugi, acea aurd de independenld necesard,lntregul poem rgspirlnd o tragicd eleganid, dac[ ti putemspune astfel:El umbla prin paraclisegi calul sub el murise,lung se Jeg[na-ntr-o gacare nlcl nu mal eratzbura greabdn llngd greabdnlntre ulm gi-ntre mesteac{n.Agtepta cu ochi de iasc[[getii s[-l.Podideasc{,gi-avea sufletul Podit,lnsetat gi neiubit-cu nisipuri dulci de osgi mllai de chiparos,gi avea gi-o strachind.cu boabe de platin5.numai bune de pllnsglefuite-ndeajunslnclt sH.-i lncap[.ttr spart de pleoap[.Umbra lui amar5. umbli.gi carnea-i fuge din umbrd,lntre ulmi gi paltinieurg din. sinegi lacrimiqi-apoi gi el curgeln lut gi amurge...9rlnEste interesant, ln cazul lui Gheorghe Tomozei, c[ elnu mai comite ln ultima rrreme (ln etapa recentfl qi cea actualfla poeziei sale, de la Suao anapoda lncoace, aproximativ),multe din ,,pd.catele" stilistice pe care dorim s[ i le reprog{m.Invins lns6, presupunem, de ing{duinfa faffl do unele textemai vechi ce-i stau la inimil, Ie preia din cdrlile vechi lnwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

culeserea de acum cu sclderi cu tot' De.sore ce este vorba ?H"S;;;i,r"J a. ;;;;'i;;,-; ;i;i intdrigenle ." p,"'till1;il5;;*ffiit"iiti, *",i, t* s5' spunem mai frust' de mrcr;;:li; .,*i; rr;&.i;h; i"eu,iio', p oezia f iind dovedii'r""i'ffiil*i#IL;"a;"il;#;t':-"S;ce dorim sr"i'i"1'r'g'ipoou* din -urm[toarele exemPle:sau:ti:S[ intrd.m in dragoste Perechi -.nrea mult intrdm singuri, prea des .crte[a ttr. mai rupem foaia din ceasornlc'.i';';i;J;;s5. nunem calendarul s[ sune;fu haintea toamnei viitoare"'iar pe oamenii doborili pe -caldarim;;;;";; di--iperanle pfia ta zero"' (s'n')zicea c[ Pleac[-n r[zboiul.e;30-J.'*i,1Gi tt tu ducea ln cel de-o sutd'Legat de acest defect tre pare a fi altul' declarativismul(aici, doar m crte"Jit;;;iffi;;oc[!esc'ce mina odinioar[ienumlrate versuri ale lui Tomozer:m[ isc[leso ou neon pe case pentru ca-femeileurite s[ arato mai pulin urite'' ' -ti lntlmpin tt'"iat-Ul pe cei pe.'c"e nu-i .aqteapt5'ilrfri,ri'[ti'.i r'!i trdg un picior ,ndeva)-/rin ci"ciumi' 9'a'm'd'curd! sc'rumierele ged*inieloi inutile'iau tenstun."^"iotlmtGh. Tomozei se aflfl acum la u-n deceniu gi ium[tate d-ela debutul s[u, lntr-i'b"'6 ,,fot*[" I pentru noi' el este unexemplu ae ,r.ro"ie-"ite-- tftiiit" a b6eziei' cu devotiunea^rr^l lati^,-llr) N.-"* luat obiceiul de a reciti, cu prilejulunei noi .etf i ;;;ip"tt, lntreaga crealie a acelui autor qi'oe cit posibil, co-ent",iiie critic-e -pe .margineaei' Aga-amilJ;"?ilil ;;;riJi;'['t'i lui lioria Zilieru,' eprrutr ln,.\f,^r.,* .r^*^X,.,,[r^i' aan - U'-.tAr' ,art"I;/\^'L-L-*,at*L-*Mf".-;7. f.tt*[' "pfianoastr[.e1te.c[ volumul cel mai bunxHffiffii,t ;61iilil irahlui r{min e I arnd. erotic d, ( t e6e).Actuala culegere ton.tiuii tttatt"' un pas.inapoi' ea se afl[;il;;;;i-inei orientlri'iirice fdrd orizont'"""ff;ilr ri--iirriiitu', Ho"i* Zilieru duce la limite greu'*-1gi*,""f ;; trb- t^'&^+'' 6:ftv^ t:Lectura celor treizeci de elegii decurge anevoios, de parciai .t.ll "t"'unlinutlciiau"t"i, ?o."rte slal luminat' E aproap eimnosibil s[-l urm[riiii pu p"*t't acesta de o stufoas5 ob'scu-;H#;. Nit*i"i.iiirr. nu slnt, de obtcei' decit compliclriale unor p{r!i din discurs'Horia Zilieru, r" Irti"fu de a vorbi.lnflorit' "l,t:1-fo]"^iu^L$"" I;*i.7t ii iill,ttr. Citinhu-I, ai senzafia unui salt ln decenu;t;l;i;: crini, caniele, hipnoze, nevroze, lumin{ri' armolur';i#;;;iil Jtt instrirmente muzicale' cuvintele nu tewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@aiutd aproape de loc s6 lnaintezi ln adlncul textului (care,'derea iroati fi foarte interesant). Pinza exprimlrii desueteare un efect de somnifertLr^^d;* or;; i^ c*'-Lk $;'ole ,o,,.el.ed; h*U $" tz.;Yu.("' \)SJ *J^"rL )* /-*.^ i^ tn^r''ca- .^1- L,444 F$in a"G4rtn'n{ " X l.*tHlh t" aru,^r^ii o.ttalvt,;"ff;*+;"\T"ttf"1. N-"1,.l-lnl-'trt'r', Wi'^#-U'r*r*L T^trttu',d,.L-at\. *il": -.,." horl-V*-' [t- W*^b 'ffu ,x l,!o tX!-,^e*-*r'X ?,ffru#"mfr w #* i"friz;^"'

{. ro.ti , ..$*f iL)> d n{-lrl,^.0,,-,yw r€J \tlbe cai.Q- l^* l"di".,^o,"rt}ff, r^!- Ll-t^ l,H^ ^Jr,[.{1^Il*,^*lulunc*.in o)lr"ia iltt*orJl,, ca, qrfl-'{^l*yL tqtg - 45T")www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ANTIGONA $I ANASTASIA*A fost Ei este foarte rdspindit6 in literatur[ preluarea unormotive de mit ,"rr'"""" au cdpitat' qti" audienla excepfionala' valoarede mit; cite traged;-Atpt" 6ualp''pto*eteu' Ajax' Oreste n-au fostcreate de-a lungul ;;.;i"i;;, ,lbirci-1"-ff"*tui, Faust, Don Quijote!"ituNotiunea insdEi d" ;;tg;;iii't", g-eloasi de Ia romantism lncoaee'catd s5 revind Ia accepliunea sa "tii'a! anii93' I{u in ceea ee s-ar numi modernstory trebuie cSutatililrriit"t"u artistica-originaln, ci in,tratarea deosebitda motivului. Spectiotil- Jit'i cunoqteau pe"rfect povestea' lui Oedip' pecare fiecare tragic, ;; i; Eschil incoaee, se sim[ea indreptitit s-o trateze,interesul era rrnul ;; ;i ;;;e gravitJte; noi btatim aii oarecare tributsuspensului, wem ;5 il;iil aii-tai"tu lihia generala. a poveqtii, s5 fim-- "*"liuitate'surprihsi. E ocdci niciodat6 nu ni se oferd ceva noucu ies'virsire, ci ao"" *iiltr;i;G motive fundamentale, in dife-"""io"*ii;il"-;;;"Fai'mult sau mai pulin ingenios'In eiclul mit,rriio-, T;;J"; ; i,ti,rt,'-i"' continud istoria cumplit6 a luiOedip, mitul Antigonei' Despre sensuriie lui nu e aici locul sd vorbim pelarg- s-au scris b"iuii"t"Jiniregi! --ia modul cel mai .Eeneral,el vorbestedespre datoriile vietii fa'[E au de eludat' in-ottl' !{1;;i1'PP::i9'1numelecontinuitEliiumane'$idespreAntigonas.auserispotopdetragedii,modelul i""l"tJri#ii'Jirri"*a'sir"ct?. In 1967 prozatorul clujeanD. R. Popescu ne-a oferit qi el o nuveli de proporlii reduse' Duios Anastasiatrecea, ,r, *i"Jr; Llit-; iepten romAneasc6 Ia Antigona e1in6'Marturisimc6netememdefiecaredatS,infalaunorasemeneatexte.replici, de tentaiil'i"e";i";ita$i, 91ef" t"Ltti autori' Ia cei mai multi'se dovedegte ruin?toa?"' e'"o"t'p4i ;i-'d;ie'teu -cii,mai bine clecorulautohton, ,a taci--Gori*il, u6"Eti i"gli"i"ir r5n:in la portile semnificatiilor.D. R. Po;.;;;;;il""-'a"i"fii'cdzut in aceastd ispitS''iu "reprica sa e una il;G";lt;:-A;"#;;i o- atrtigona, dar impurs, salvatorimpuri- ii "rti"f "ie, aaerarata; -Costaichd t.un Creon insi ,,infelul lui", eait a"r'tr?gi;;ffi;il p" ti"atoEie; Ernii are doar ceva dinrolul lui Hemon, dar prin contrast: tiJ tui Cieon Iogodnic aI Antigonei'isi dE cu nobleie *"*"["" fi"gi trupul iubitei' {up-ec9 lncercase s-o apere'iii,ii"i-c^""r;;iJh;';;-"nruif inconsistente,$i trie.l:torul realizeazl cumina sigura i*p""ii*" d;-;"pr;;"n!5 a acestui personaj, el se aJld dincolode fereastra in noa*pie, t.i r" spatele unli ugi, ori chilr aitSuri de Anastasia,dar a"=par[t"j;'r;Ja!!,$;;;;e "-i"uizi ""-o stspineste pe eroins'Mortulexpusbatjocuriir.^F,e"$'anticsestejrateieAntigonei,Polinike, dar nu';"il'i;;ruae"i" 3 i*pit'g" pe aceasta la sfidarea porunciilui Creon il i.,l'"""'ea cadawuiuf' na o face in numele unor comandament",oorH" i"It i a"-.i"a Ir-"", ce condifioneazi existenla umanitdtii:Creon: $i-atunei cum de-ndrSzneSti t1l9g.'t.s1-mi calci?Antigona:- Nu Z"us mia dat aqa porunci! Nici Dike- eace st5 cu zeii din Iirfern a tare legi'-Nu a dat omului' Iar eu Porunca taN-o socotesc atit de tare-ncit pe-om- ..Sa-tlaca-a'nfring€, chiar qi legile zeiegti'C-aceste legi nu sint ln slove scrise' nu!-prr:pe vecl"-t legi Ei nu-s de azi' de ieri'oe-cind or diinuin-o qtie nici un-om('(Sofocle, Teotru, traducere de G' 'tt'ottno';La fel i9i justificd fapta Ei Anastasia:,,- Dr.'r{i";i;, d;;i;;;te' g-a"qq acyln-,ni$te legi foarte drastice'-- Sit t 9i alte legi, mai vechi si mai drastice"'Cucongtiinladatorieisacreimplinite,eroinaluiSofoclespune:. D. R' Popesou: Duios j4nastosia, tteceo, edituna Tineretului, 1967www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,Dar ce mai mare slavS-mi pot rivni decitCe mi-am putut eu fratele-ngroPa?(Anastasia, ingropindu-l pe partizanul sirb necunoseut, iEi vorbeEtesiegi adresindu-i vorbe de dragoste: ,,Om'ttle, ntila mea, dragostea n1,e.a",foarte bine-zis, rnilo nefiind altceva, aici, decit o formi superioarS aiubirii.Intr-un vis poematic al Anastasieb -@Iffil"fundamentalaa c5riii: cinstireaacordatd cel6r moili ii privegte pe cei vii, e un element de fixare, de aneorarea vielii pe un teritoriu oarec&re, de continuitate. Altfel, totul s-arduce pe apele timpului Ia vale, in nefiintd:5icind d morli mortii plihgtnd. Intii trecurd bunicii ei dinspre tatd, apoi cei dinspremam6. Apoi stribunicii dinspre tat5. $i tot aga mereu, gi eu cit erau maiindepdrtali cu atit p6rul lor era mai alb gi lacrimile mai rotunde gi maimari. $i trecuri qi vecinii, gi bunicii vecinilor. Plingeau cd n-are cinesd-i opreasc5, n-are cine s5-i apere. Treceau plutind, in morminte. Pluteaumormintele 1or pe Dundre in jos, buciiti strimbe de plmint, cu lumindriaprinse la cap6t. Pe Dunire, convoi. Treceau cimitire intregi. $i treceaugi morti tineri. $i n-aveau mal de care si se apropie, de care sE se lipeasciEi sd rdmina (. . .) $i mortii au nevoie de pimint in eare sd zacd s6 nu-lduc6-apa, sE nu-i innece, si nu 1e stingl lumin6rile(.sp,uneam cE Anastasia e vie tocmai prin faptul ci nu este o Antigonip.-ur6- vom preciza cr D. R. Popescu exagereazd totuEi, punindu-gi eioinasr gesticuleze prea mult, sd vorbeascd pln6 Ia descalifitare (mai ales inlungul discurs adresat lui Emil) Ei, cel mai grav, sE-Ei tot expiice gestul.Antigona e statuari qi tragicS, Anastasia, pire uneori abulici, ori-chiar,cum spune ea insiqi,,r,€r8rn nebun6, istericd, Emiles. Logoreea lovegte inpersonaj, necrut6tor.ft,se pare (gi ne gindim la o mul|ime denaraliuni alesale, dintr-o carieriprodigioasi) cd acestui autor ii lipseEte. simtul mdsurii estetice, de Iascriitura incdrcatd gi nestdpinitS pin[ la arhitectura adesea bizard a pro-Tolnrv o"!*, D*ioa ,+.".^fiad q- f,ur;,a- rt" o 1;,.,zlo-x$av ,^a -v,,oti^-L"-cL AcNiId-^.lJ [4""^* y*,r,k;. S-{ *;; ^rA,{tR. Popescu se numirtr, negreqit, lntre serioqii pro2atori ai ac'estorP,.ani. Un spor de conEtiintE artisticd nu va face decit s5-i fixexe Ei maitemeinic identitatea printre protagoniEtii epicii romAneEti actuale.h!/';;;"h(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,POEMELE CU GLAS DE GRAMOFON"*Genul poeziei lui Petre Stoica' discret-' fflrd'clamori, a fost influe,ifrtiilii':t', *orie de tipul de elosiice i se aduceau iiiiiiti* trirentfl: ln cuvinte ponderate'"ttmefti ii.' at .;;;i;;i *ttso;i"t, p[timas.e''. criticii recunoqteau;"i;;# si-lrdi"iai,;lii*iu"'iiaubitabilr a acestui autor'iilii" __rrir.", ,ri.-i* ii *durc" la privirile slobale asupral.ctutilor anului" .", rI ffi" il;;; inq'ituiti de-nume' $i cumi'. o,ii aceste liste de il#l.fdli *"i-i"t inc[ luate ,n-seamlev o I uti ei un o r s cri it o ritfl:ll' HiJ "*ktl tf*l$ti,t'Hxir#; S;Jt;a, poet iJo,"rit, a"-''.u " *t;:lhf{t:I*t#,{rua".f l" tioipie prezent5' uman[' e-coPca anartintnd unei frfiil; r;;""d;. credem cd este o greqeal{,ffi ffi.Hffi riiJ;Ii[e;p"-nl"::::.if ':#FrXl':1Ti;frParcurgindu-i clrtile, -'l;;;t;;;{le{ remarcr oarectde colegii sdi, careabisale' dxprim[ tndoielichinuito"*., o."gd, -Petre Stoica se situeazd' aproapenecontenit, tn afir,ffiii' nn"JU s[u verbal favoritcste indiiiii"iJS"d .*.rptitid"* aceast[ asertiune cu o poezre:PtlPiie moliicufoin1i, rlbddtoare'.Din fot6grafia iodat[-c""a'tu"it["t cu grad de caPoraloriveste melancolic'snre iatul natal'iambii, foi de vite'Chitan!ede la ,,S.A.de Asigurfiri Transsylvani&".In noaptea de-aicis-a stins qi ochiulpenei de p{un.Praf de tutunpe imaginea taurului comunalpremiat de mult.In calendarul pe o sut5. de anilaoimile gi petele creionului chimicau stricat lnlelesuldcurserii vremii.Ing&ut de gips, adus de la tlrg,plzegte de-asupraacestui mormlnt.(Intr-un sertar)ln poezia de mai sus nu exist[ declt afirmalii: aceastasporegte senzalia de tihn{, de blindele. Nezguduitfl de- uicio lntrebare, indoiall sau nega]ie, privirea, lntlrziind poobiectele g[site lntr-un sertal, se lncarc[ cu un f.el de obiec'tilsitate aparentd.' acestea slnt lucrurile, nu se adaugfl nimic,nici un iomentariu. Unui cititor amator de tropi violenli,. Petro Stoica: OROLOGIUL, Edltura Eminescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

strofele li pot pirea prozaice. De fapt, e vorba de o alt[ concep.!ie-despre poezie: aici important[ este seleclia imaginilor,ingiruirea detagatfl, egal[ a obiectelor. Iatd, mai lntii, fermec5.toareastlngdcie- procedeu rafinat folosit de autor pi lnalte piese- i cavaleiistului ,,cu grad d.e caporal" carb iprivegtemelancolic spre satul natal": rima involuntarfl, in aparenfd,.cadecu efect de salut sold[tesc, iar privirea gradatuluise ridicd din cartonul iodat drepl efltre n6i, de vrimo ce eaputea rdzbate, din prezumptivul origel de garnizoanfl, plndIa ,,satul natal". Urmeazd, strict prozaic, dar cu ortogiafieevocatoaie, actele modeste ale unei mici propriet[fi necdjite"&r,@metaforil timidd, parcd ln goaptE, se insinueazil printre actelede falniiie: o pand de pdun, al cilrei ochi,,s-a jtins,,. $i asamai departe, fotografiil oalendare, lucruri "umile dar dvocitoare,peste care st{ de veghe un inger de gips, ln perfectd'consonan!d.Poezia lui Petre Stoica trebuie citit5 tn c{rti, de preferatlntr-ul 9in-gu1 yo_ly+ masiv, sporit prin ani (in'genuf Firelorde iarbd ale Iui Whitman) j ei se impune poat"e mai pulinln poeme separate, dar convinge ca puline altele atunci cihalumea ei se dezvdluio ln texte continuate._ Ca toli scriitorii congtienli de adevdrata Ior vdloare.Stoica tgi.ap{r{ propria_modalitate liricd, degi hi rntituteazd.Xr+!o .Juit ",^^1.El re Mhrx i,^r^oTr,.,ti)@mpunerilor seci, do ,,idei", lipsite de viafdj mimate dupdmarii torturali ai meditafiei: -'Dbamne, attlia poelicare lmprumut[ idei ca sd croncdne ideicare vdd idei ptn[ orbesc de atltea ideicare mSllnc[ ideileln timp ce pomii din grddind.r[min tot pomi fructiferi.( E pigrarnd neuinouatd. )In aceast5. compunere, altminteri total prozaicd (efect.p.oate; al unei neobignuite agresivitdfi), petre Stoica glorijfic{ indirect lirica bdgatd, tf shge, tn'care realui;t f';;Afi perceput cu toate simlurile. Este exact tipul sdu de poezie.Citd vitalitate respird, de exemplu, versurile ce vorbesodespre mingea de rugby carel,e -,J-r"tX 1," i",.ftu\t*t1.,g1..,e-av -"N%, )et "rl:-,e*,t LI*""^, t&d*, I-fl*#:*rr::ffir*'t*^Lt'*,' t.,, 7*r-,.",,._- Ciclul,.ri {noi voluirul Arheologiebltndd,este o realizarecom p arab it{. b un r o ard., cu E t eg iili f ri - nrirriii* - btd;r;; ;""iRdsfringerila lui Baltag,-tntr-att"t'de ott".e gi autentic[ este:::?-tq fif1xlf ,i:; !x,iTi,iril:; ]l3f.fl r"ffi.,:.,; f:acest autor se snulbe.r{ treptai- gi,-Ia'cap{tur vorumurui.nu-fi r{mine decit exigenfa ca pdt'.o stoica s{ se rndenfijneasc5. Ia nivelul de sui aI' ,,a.heologi.i -ffira.;.-Ufrf i"iliiidispar-ate, ca un fotomontaj tanari- sitri"pJ ir!.,"vT j"* Jiori"ii ), fi,rnturi * r; ",:iii' t. ( tH, g.,x", :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lntr-o amintire de tip special viala unei ,,regedinfe de plas{"de acum 20-30 sau mai mulli ani, cu cromolitografii, al-, manahuri, funcfionari, stagnare, frizeri, gar[, mbnument,barierd,, profesori de gimnaziu, pia!{ qi fanfari, obloane,{ fvlt r'4'. tndestin lncheiat- ln Melancolii inocente se simte unsuflu de o gravitate nou5,, un patetism ce cregte firesc din,,impasibiiilatea" bl1nd6, a celorlalte odrli- ci doar c5. ,,arheologiablindtr" este definitorie pentru poet ca o vale bine qisolid croitfl. Cum spuoe el tnsirgi lntr]un Tango:Lflsafi-md acolo ln balconprintre murycate.Lflsafi-mfl acolo s[-mi ascultpoemele cu glas de gramofon.(1e70)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

TENSIUNE*Deqi semnase proze qi inainte, Ion BdieEu s-a impus criticii literarein 1965 cu volumul de nuvele Sutereouirnpreund.. Lucru ciudat, dupf,acest volum singurele satisfacfii narative pe care ni le-a mai oferit tinde reeditarea aceleiaEi cirflCaracteristicS in Sufereau impreund este inclinatia citre. un anumetip de ,,senzafional posibils. lntr-o atmosferi de prozd molcomd, IonBdiequ venea cu un aer nou, eclatant. Cind in unele proze se scria despreagronomi cuminti, ce intimpind dificultdfi doar din partea solurilor Eisoiurilor, ori a weunui secretar administrativ scelera{ ce urma s5 fieeliminat pind Ia urm6)Bdiegu dezvdluie cd in oamenii inligi, in agronomi,se afIS mai mult dramatism, mai multr substantd decit pot oferi ind5rdtniciap6mintului ori opozitia moderat6 a unor factori de r6spundere dincomun5.In cea mai bunS prozl a sa de pini acum, Acceleratorul, el coboarlin profunzimiie psihice ale personajelor, indrdzneEte sd ne convingd deadevdruri ignorate, rdstoarni proportiile canonice ale binelui qi rEului,duce tragisnrul pind la capIt, nu-] escamoteazd cu happg-end-uri convenabile.Daci meditSm pulin asupra sensurilor grave cuprinse in Acceleratorul,constatim ci ele sint legate de personajul suav-odios aI Liei. Ea nueste altceva decit o poart6 de trecere a exterioritifii deformatoare desuflete. $i, din pdcate, deformarea nu o atinge doar pe eroina insdEi, ei eaIoveEte, ca un morb ascuns, persoanele cu care Lia vine in contact. ExterioritateaconstS, in aceast[ prozi, in preluarea oarbi a unor imperativegeneroase, ca acela privind intr-ajutorarea omeneascd, mergind pin5 lasacrifieiu. Astfel, intr-un mare roman, un personaj feminin sid, sacrificindu-seaparent, Iingd un nev6zdtor, prezenfa aceasta determinind, intr-omdsurd, salvarea gi evolutia celui asistat cu tandri rezolutie. Lia o imitEimpeeabil, cu cl-irzenie qi eficacitate. Neclintirea ei salveaz6 spectaculosun om -pind Ia redarea vederii, chiar dacd parlialS -iI integreazisocial. Dar, la cap6tui salvdrii, Lia constatl ci toatd actiunea ei afost exterioard, fdrd arderea lEuntricd, justificatoare, omul salvatn-o mai intereseazS, il pdrdseEte. Grav este cd ea crede, cu adevdrat,cd pieaci din lipsa iubirii, in ciutarea unui om pe care s6-i iubeascd. Defapt, ea are nevoie si mai ,,salveze(( pe cineva, sub pretextul iubirii gi(aparent!) o va face. Desfdgurarea ulterioard a acfiunii dovedeEte ci Lianu salveazd, ci distruge, cE persoanele asupra cdrora se exercitd devotamentulei exterior sint, de fapt, victimele ei.Cazul lui George, cea de a doua victim6, este ce1 fundamental: aicieroina distruge sub ochii noqtri structuri constituite, dorind sd facd bine,si vindece, si fericeascd pe cineva. George e un traumatizat, care gi-agisit, de bine de rdu, o soiufie de adaptare. El poate fi asemuit cu unvas de sticld, oricind primejduit de ins5gi delicatefea lui, un vas care esteapdrat, pind la venirea ,,salvatoarei", de un inveliq protector. Lia rupeacest inveli$, pe care eroul gi-I crease anevoios, Iiwindu-I realitdtii caom ,,intregs in vreme ce eI se vede distrus.Sensul ultirn aI actiunilor Liei este un teribil efort de uniformizare,de des-personalizare. Nu toti oamenii trebuie gi pot si fie fericiti irr,acelasi fel, s5, aibi reactiile reduse La acelasi numitor, sE fie ,,intregis inacelasi infieles. Intreaga literaturl a lumii, experienla noastre direct6,.depun mdrturie cE aparentele ingeal6, ci dincolo de un riguros om ,,intregs-se poate ascunde o canalie, cd un aparent ,,izolat'( poate face, la rigoare,gesturi sublime in interesui colectivitdfii.Ion Biiegu este un moralist care lucreaz6 cu simboluri. Acceleratorul,ee aminteEte o faimoasd schit5 a lui H. G. Wells, nu trebuie luat in aceiaEisens cu inventiQ wellsiand: acolo cineva pretindea cE a inventat o sub-.stant6 care dE subiectului senzatia de timp dilatat peste mesurS, cum inr Ion Bdiegu Suleteau lmpreund, E.P.L., 1965.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

filmdrile mult incetinite. Ion B5iequ vorbeEte de un comprimatorpsihic de timp, eroul asistind la trecelea unei sdptdmlni de parcd ar duradoar o zi. Existd ins6 o diferenti hot[ritoare intre cele dou[ ,,acceleratoares,WeIIs i1 privegte qtiintifico-fantastic pe al s[u, ca pe o inventiedemn6 de luat in seamfl. La Ion Bdiequ nu e vorba de o inventie, ci de osimplE luare in serios a msrturisirilor unui traumatizat, care Ei-a adaptatsensibilitatea (sau crede cd a f6cut-o!) la o realitate neconforme eu delicateteasa maiadivi. Astfel c6 acceleratorul lui BdieEu e, in cele din urm5,un simbol: acela aI gnei structuri pe care exterioritatea o distruge.Din celelalte povestiri ale volumului, in{erioare ne par: Ch.ilim,ia,Papuc (surprinzdtoare, Ia acest autor!) Ei lVleciul de adio. Dar nu dorim sEne ocupdm de Jieeare in parte, rnulfumindu-ne sA remarcem cd restulcelorlalte (o notd specialfi pentru Fdtu Si Pisicd) fac corp comun cu preo-.cupirile din Acoeleratorul, conteazd pe de-anlregul in configurarea uneicind ajungem sd vorbimrezer-personalitdli literare.Interesanti devine discutia in rrromentuldespre stilul autorului, domeniui undevele noastre sint lnsemnate. Si cit6m un fragment, la intimplare:"[-.,uD(ziua aceea Benone deveni brusc un alt om. Renunfind la alcool qi fiindobiigat s6-Ei cheltuie altfel energia, eI incepu si munceascd. De unde pin[atunci animalele gospod[riei nu se bucurau de o prea mare aten[ie dinpartea lui ca tehnieian veterinar, dupe aceastS lntimplare situatia se^&" &f J*".Ia" -fi oJ' ' "'- .[ St *^.f *^^'1,r,l ,,Di., acest Punct de vedere Tache:nu avea nici o indoialfl. Era deci ort"tlrm limpede c[ scrisoarea nu venea.de Ia Bicd. Presupunerite lui pornira intr-o singura directie: afacerea,,cega(. Era posibili oare o recrudescenta a celor mai dificili infractori*t" de-a face in intreaga lui carieri?(( ' ' '",-, Nu ".r.r."i" e mare greutate s6 dovedegti c5 BSieEu nu are o constanta preocu-Iarrc b "b"A--bpt rcij-m-p;;"* $i i,, alti parte, prozatori care.nu str6lucesc prin stilu,"-'*""#,itlffi&-ii=o"t-ffi;!i-,t-ulir-:sltc.sr*t'lP*1i-1si#13*r&."' ^6, aiiraf ;iHr;, g.aqi ; atfrI, timi;6t*:*:.m1 ]:,T^ii:'l Y::*l':::fj -*- -pr""fit"t. Dinire """Eti"face parte Ion BEieEu, pagina sa amintind preaacieseacoloanelecontiaianului*Qel*qnac$g-s-tiiq!;$?Z-e"14-Ig*SaiffiIiffiruio i atoiuiui. ZiA;fi fifl -iniSimeazi d e ceva(fragmentul aI doitEi*citat de noi ar putea fi un exempiu de investigatieg"ritd."ur"E in meditalia unui lucr5tor in milifie, onorabil Ei potrivit cuicopul d6u: acela de a informa cum a fdcut lueritorul cutare faptn)'fehrriie plozei sint altele Ei nu e cazul s5 insistdm, inJormarea nefiindoricum, printre cele mai importante.Dialtgurite lui Bdiequ iint gi ele adeseori descurajante, practic neglijabiiein Jesfdgurr.u, ".ii,rrrii.In general, uneltele prozatorului nu sint de'prozator,ci de ziarist febril, dornic s5 ajungi degraba la comunicareaitirii. Consideram indreptaiite Ei unele rezerve ale altor critici faf6 deacumularea exageratd de eiemente ,,tari(, de cdutarea prea acuzatd a senzalionaiuiui,def-ect ce fine, fireqte, de aceeagi inclinatie ziaristicS: qtireasi fie ,,bombd(, sd intereseze!In'pofida scriiturii, Ion BiieEu e un prozator ce nu poate fi trecut,decit prin rea voinld, cu vederea. Talentul sau- vaduvit de stil - convingeprin tensiunea real6 a investigaliei in sufletul omiiiui determinatistoiic, ,,cazurile( lui trdiesc ai pasioneaz[. Dialogul permanent cu cititorul,dialog presupus de scrisul sdu, are o generozitate de netdgiduit.Acest interes pentru om- dovedit 9i ln bogata, populara sa publicistic6din diverse ziare -il ajutd sI vad6 Ei s[ comunice lucruri pe caremulti Ie ignorS, sd deseopere destine griitoare, tipuri ce meritE atenlianoastri.Pagina sa narativd tr6ieqte, tn primul rind, prin tensiune.(1e70)"3)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ADA$IANUDANUMB*Pentru Florin Mugur poezia este o posibi-Iitate de a lnvinge ratarea. ,,Pentiu .ce scriu ? se in'r'reba-.f. i"tt-o anchetlra Scinteii tineretului. Pentru ci lupt Pp9;i.1", .riatii (...) Duc impotriva ei, ilnpotriva ratlrii, o luptdiJ.rn.""te, cu 'lnaint{ri' qi retrageri- ihibzuite, sub un cerlil((ik' Tdrmqnulde rataie trebuie infles nu stricb literar,\rhtrlr I brnbrtrt tt6 tu.ltllo !lo!rro ru\oroo lrc borros rroorur\restrlns, ci la modul existenfial. O spune poetul insugi, cindprecizeazS. c5: ,,lupLa lmpotriva propriei rateri devine lupLEimpotriva oricdrei rat6ri posibile. Hotflrit, P-oezia este. olnfruntare deschisS. 9i este -qi o lupt[ ocolitd, dusS' cu oricefel de mijloace- li tet de bune slnt strigdtul. 9i qoaptalmpotriva neputinlei, a inerliei, a rat[rii, a mor[ii."Evolulia literard a lui Florin l\{ugur este una dintre celemai sinuoase, cu ,,inaintdri qi retrageii", cu lndelungi rdt5ciripe terenuri nerodnice. Unii-s-au gr[bit s{-gi ia. ,,rdmas bun"de la acest poet, socotit ca aparli,nind. u.nu-i qo{ poeticdep{qit. Dar,'o dat{ cu volumele Mituri qi.Destinele intermediare,Florin Mugur tgi lndrept5fegte autoritar un loo lntrecei mai autentici gi preluili poeli ai generaliei sale.Florin Mugur gi-a intitulat Mituri un volum' el lns[ nuface parte di-fitre jcreatorii de mitur\- (nu se num5r5. nrintrepoelii care dau nume. El rosteqte tu piii-^e ploprig iumeloitate de allii, caut[ s6 vadd ce umanit{li se afl[ dilcolo deaceste nume, sd Ie interpreteze. Oedip, Caesar, Hqmlet,Ofelia, Horalio, Jack melancolicul, Falstaff, Puck, Manole,Elena, sint pentru acest poet duble realit5fi: cea avutd lnvedere de mitul inilial sau de creatorul lor, gi cea pe careel lnsuqi o descoperl gi o propune. Polonius, pe ling[ celeqtiute despre el din tragedia shakespeariand, capdt[, lntr-oioezie dii Destinele inteimediare, dimensiuni noi I el e interpretat,mai intii, ca un reprezentant al condiliei umane- osuccesiune de identitdli fragile prin timp:Mi s-a spus s{ stau nemigcat.Stau nemiqcat.Aic.i, lntre perdele, cu intuneric pe piept,aici, nemigcat:orice miqcare poate sd trddeze,orice migcare deplaseazlcele un milion de fele fragileintre care slntem lintuili pe p5mint.In al doilea rind, Polonius este omul mediu, lipsit de voca'lia m5.re!;iei, ,,slujbag al nemuririi altora care nu-mi dau voies5. mor".'Polonius e un nelntreg, un ,,intunecat pe jum5.tate".Toate astea, ni s-ar putea replica, pot fi exprimate gilntr-un eseu. E adevS.rat, cu specificarea cd. la Mugur ne afldmfdr[ lndoiald pe teritoriu poetic personal qi, de ce n-amspune-o, independent de numele dat de altcineva. La urmaurmei, poetul nostru ar putea sd. renunle la aceste nume.'Florin Mugur: MITURI, E.P.L., 1967;DESTINELE INTERMEDIARE' Editura Tineretului'1968;CARTEA REGILOR' Editura Emlnescu, 1970.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Nu ne permitem s[ experiment[m po versurile altuia, altfelnu ne-ai fi dificil sd demonstr[m c[ astfel, prin renunlareala numele respective, poeziile nu ar p.ierde .neapdrat' NegrSbim s{ precizlm c5. o-asemenea operatie ar fi strict demon'strativd, singurul ln m[suril. s[ decid[ fiind autorul gi c[,de vreme ce Iolosegte numele, el o faco ln soop precis. Hqmletqi ceilalli slnt pentru Mugur pure simboluri, precum cercul,ftntlna, azurul, steaua.O intreprindere aparte cap{t[ - ln Mituri - motivulpopular al iui Stata-pitma-barbd-cot-Icjumd'tate de om cd.lare/t^ ryrryQlz$aliat al naturii. Recunoaqtem qi aici refuzul rat[rii,ointarea lmplinirii, a lntregului, descoperit chiar acolo undeneintresul. neintregul, lipsa ndreau pdreau a fi ln tn imperiul imoeriul lor.Scdderile roeziei poeziei lui Florin Mirpur Mugur tin ,lin de orientarea sa,parfial6, spre &cea ptrgubitoare mod[ a demitizdrii, care afflcut ravagii de la Shaw gi Giraudoux lncoace. Mlrturisimcd este o atitudine cu care nu putem fi de acordJrcj- l"coli ne-ar pdrea azi, e o pierdere. Putdm-id nu credem infulgerul lui-Zeus, fn frumuselea zeifei Iqtar ori Afroditei,ln pieirea divin{ a Iui Osiris, in faptele lui Heracles, dar s5g!-or popoare ce stau la temeliile civilizaliei,., oricit de ridi-Ie ludm ln rls e o greqeal{. Din stiml pentru acele popoare,cirora aceste nume Ie erau prezenle tutelare, nu vom-adceptademitizarea, demitizerea, deriziunea: = Musur. Mugur, din fericire. fericire, dbararareori se lasd am5oit am[git de sirenele-deocheate ale demitiz{rii,gi atunci ln versuri pe care i Ie reprogdm cu intristare:.t 0 ;tt^U^" "n"^a;&,d* i: -tllnim lntr-un Hamlel, unde Mugur ll puue pe erou s5. seildiculizeze cu o remarc[ ,,demiiizatoari": ,fDe durere, /Ofelia gchiopflteaz{". E vorba, probabil, de o inconsecven![,efortul s{u fundamental fiind aqa-cum am constatat lntocmai spre consolidarea mitului, acazul lui Poloniusmotivului -tragic.O attl sctrdere- asumat5. ca risc de Ia lnoeput - estecea_a explic[rii eseistice: cind inspiralia difuzeazd, Mugur numai transfigureaz5. poetic glndul, ca ln exceplionala asocieredtn'r,re destinul lui Polonius, gi flac{ra unor lemne putrede,',carepiere ln cer", ci ll rostegte de-a dreptul, explicativ:Sn- ho\^e i lu tfibnl.;Fhrl ^^lti \lr\cs'\'e M i*cNg;t--{o*; ;;d ;,5;t* k th^w'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lntr-un scurt foileton, Cezar Baltag glsea cuvinte foartenimerite pentru a caracteriza poezia colegului sEu: ,,Actulpoetic este agadar, ln foarte multe cazuri, analog unui actde voinld. Mai mult declt atlt: tot ceea ce omul tgi apropieprintr-o manier5. oarecaro (in cazul poeziei prin cuvlnt)devine chiar el fursugi, chiar trupul lui. $i Florin Mugur reugegteaioi (ln Mituri) aceast[ rar[ performan!fl, de caronuTai pulini, poate, stnt ln stare." E lnfeleasd ln acesterinduri esenla tns[gi a autenticit[fii de un tip special a luiMugur, undo luciditatea nu se opune inefabilului, ci il provqaqd$i ll realizeazd. intens. Maturitatea congtiintei artisticea lui Florin Mugur se v[degte ln stlruin]a cu care-gi urmeazd,opliunea fundamentald, de unde tonul de o unitate foarterar tulbrr-rati a scrisului s5.u, attt do multiplu solicitat cu aniin urmtr. O recuperare exemplar{ st[ Ia temelia poeziei sale.El poate spune iinigtit despre sine: ,,M5. lmplineic onest, ougreu.tate". Greutate tn sens de gravitate gi responsabilitate,justificatd de talent.-Una din poeziile reluate ln cea de-a doua secliune a Cdrtiiregilor, tntitulat[ Mornent senin, re]ine aten[ia piin atmosferaei pulin obignuitd ln lirica lui Floiin Mugui. E ugor de constatat,parcurgindu-i volumele de versuri, cd acest poet e unfrdmintat, cd starea sa definitorie nu e linigtea, senindtatea,ci interogalia neistovit{, lndoiala, agteptarea dureroaii)fui-ad,nt6flsiunii, o scwt{ abandonare a sufletului ln lncredere.situalia umil[ gi obignuitfl a jocului cu clinele, Mugurlntrezflregte fericirea posibil[, prin participarea seninfl lalume:Imi iei mina-ntre dinfi,ciinele meu,gi-o..!ii..aga,sprijinittr,pe cele treizeci de piscuri ale taleasculite, de os,lntre care se mdninci iarba lunii,lntre care se macintr capetelep[sf,rilor,intre care curg riuri lncetcu stele gi pegti-lmi sprijin minape girurile tale de munlicare se bat ln capetegi-o porfi lntre dinfifericitfdri s-o r{negti,ca pe-un copil,ca pe-un sflnt.Cartea regilor e o culegere lntrucltva derutantfl princonstruclia ei. Aproximativ jum{tate din volumJumdtate qi - cicluiile:Sfinta familie -e alc{tuit[ din poezii needitateanterior, iar partea a doua dintr-o restrlns{ deleclie de piesecuprinse ln Mituri qi Destinele interrned,iare. Adfoillnd-unitateastilistic{ gi spiritual[ a Cd.rlii regilor, exemplarh h feluleI, Yrem str precizdm c{, duptr opinia noastrd, ea nu poatecorstitui o antologie satisf[c[toare a poeziilor lui Mugur.Aflat azi ln jurul i SS ae ani, acest poet are ln urma s"a orntins[ operd liric{. El a traversat gi perioade mai ingrate,dar acum-clnd a devenit *p.oapr de prisos s[-i maiiudm,,ap5.ra.rea.", numele silu figurind la loc de cinste lntre poeliinogtri-constatlm c[ Mugur e dispus sd fie lntrucitvaiugrat el lnsugi cu textele sale mai vechi.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

^*,efi^9e,"p" lipealiei-c[tre lntreg: _figqra cu semnificalii adesea pasionante,d tra gic {, a lui:Ftatu-p alm5-b arb {- c ot tutel6az[ r-n!1,o,1o" elancoliaacesto{ noq*.. Dou{ dintre ele: lumdtate d.e om qi iricane p-ar magistrale. Iat[-l pe JumXtate de om, nu a]tril decitomul lnsugi In perpetu[ ieimplinire, prin timp, gir de sensun.nebdnuite, sugerate cu mijloace sobre, intr-un textIupln-,at arareori, _dar cu putere, de metafore. ln Frica,reintilnim motivul nelntre[ului, paznicul de dup[ perCea(Po.lonius, lnainte de a fi uiis de i{am!et) este unul ,icdruiaursitoarele i-au menit / numai jumdtate de suflet de 'prin!,,,de a,eees. el nu e destul'de puteinic s{ clideasde o lude ,,diridezn5dejdea mea mijiocie.,.Noile cicluri contirlul-modul poetic din Mituri qi Destineleintermediare, mai ales ciclul initial. Sfinta fimilie ecompusS. din mici naraliuni poematice despre terorile ignorate-decei mari, ale cofildriei-in genul hii Umberto Siba.ln _lmagine a familiei, gi tn alte poezii din acest al doileaciclu, Mugur riscd. multe pasaje proiaice. Intre reuqite remareampoezla l.ntr-o doard; aici autorul mediteazd asupra reflec_tdrii imaginii proprii tn ceilalfi, tot atitea sistemi de referin{{.Ideal, s-ar dori in ,,memoria unui zeu,,, ca intr-o oclindllnnobilatoare, cd.ci reflectarea mediocrd umilegte identitatea"rllr"f"tX. '-*ffi'o.n*J'tno I,.F, M ^b''t';ce arev{zut{vremedecizia,viscol:y"ir* -^f ^* f*tt}'-f ,'lr"*,F,,**nnataA W"'9i** /:f d.t yt e, n.e ad2 3reev{rara^ conrinu are a ob sesiilor1g ry "**'",,1' :, 1 :l T :ry- *iG; T ;F: pffi i: h";:?,',1',i:?!;,'k:::::'1":?^""bE!:-6;.:;iri",rffi tului uEvr4rtr' ;;,i;#*UJl:ce poate deplara'."r, ses-Bf.rrrarrrni cro,.ir^ -^, 11.-tto?"q: "L,;;;;;*""* ngpTt; omul se migcdBtructuri priitrestabile, ^el este,,ddl{;;" tftil;ft'}"ri,S',iffigi ce nu are ,,voiJ,, s[ faci. l" 7;W;, extinc]ia eca o halucinantfi convorbire ta un teieton publil,ce, ln jurul cabinei-dehsticld, regii (deci'mindria,certitudinea legitimfl de a fi) ,*." mj*rrcheafi lnDddusegi banul. [ide peste marele riu.se$i erai sigur cd n-o sLnimic niciodat[gi olnd iegeai dintre ceinu te mai agtepta nicir{spunsesetnlelegiE vizibil cil l.Iusur se folosegte de personaje-simbol, de obiectegi gesturi-simbil, tn situatrii simfrti;;:*Pentru un autor de icest tip, tonul patetic, discursulIiric vehement (9i cu eriziuni, tot,iiaiai-e tir ti.e*'trc.,lriiri.Procedeete discursului iltrdt:;;-il;r;enre leit-motive sir*[^fid""lt ,,].sL^k_ lrl^:t J*/"nL ;-,Jb'eCoy^u;*u.L a;*,tu' *4n,*a# {:,rtr#iItk[ t/ "^t o[a^-,!tpatru perefi de fierun rege.'rwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Florin Mugur este o congtiin!fl artisticfl matur6. Versuri]esale, de o armonie particularfl, cautl drumul spre lnlelesuriprin formuldri de o-bflrbdteascfi expresivitate, evitlnd meta-Iorele dragi adolescenlei. Iar acolo unde metafora e ing5.-[*iTi,(,llr, )www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Co,J*t ^r{;,a'it'to- rr*L^Jr^uJ) pi" destulele cdrli publicate pin6 acum de Petre Silcudeanu"ne opririr asupra uneia de proportii rezonabile: Corabia cu suflete. Lumea.investigat6 aici de autor este una speciali, colectivitatea unor oameniin durere, afiatd la hotarul nesigur dintre viat6 gi moarte. Eroii sdi, caqi tovarSgii de suferintd ai lui Hans Castorp, dir. Muntele urd.jit, sin;t.pensionari ai unui sanatoriu TBC, navigind prin febre.' Remarcdm mai intii c5 intriga din Corabio cu sutlete se bazeazd peo uriagd dar nu total neverosimild coinciden!5: doi oameni se reg5sesc,dupi - aproape un deceniu Ei jum6tate, - intr-o rezervi de sanatoriu.Aga cum se cuvine, o idil6 agreabili, potentat6 de su-ferintA, idile in cadrulc6reia cei doi bobeavi devin virfuri de triunghi, implinit cu soraVerona, traverseazd cartea. Vidroiu -recent intrat in sanatoriu, om tenace,promi{ind insdn6toEirea fie gi prin marcatul sdu egoism are o,dublS vind fafi de Stinic6, pacient vechi, pe care iI afle in rezervS. -Cuani in urmi l-a ingelat cu cruzime pe actualul consuferitor, provocindu-i.fericirea de a se considera util, ,,implinit(, spre sfirgitul c[r[ii ii va gribimoartea prin dezviluirea brutald a adevirului.Se poate afirma cE romanul e bine construit. Bineinteles, excluzin-.du-se ,,copertile6. prezentului: magina cu Vidroiu, om cu funclii de oareca-rerdspundere, care ,,aleargd prin noaptea neagr6s (!) in timp ce fostultebecist iEi aminteqte, eam speriinau-l pe qofer, cele Jnlimplate-.Petre Sdlcudeanu serie rudimentar, cu o lips6 de har stiiistic neindoielnicS.E plcat de virtutile sale de fabulatie, p5cat de buna schitia chipurilor omenegti,- abandonate de dialogurile false, imposibile, denarafiunea comunicat6 neartistic. Oricit de mare ar fi inzestrarea dedulgherie romanesc6 a unui autor, ea nu poate suporta tot greul. IatIeum poate fi comentat de scriitor zbuciumul lduntric al r-:nui erou:{ G-r0!ate ci incerca s5. se convingE cE n-are pentru sora Verona nimic ileo-Gbit, in ultima rrreme tot mii greu gi-o putea alunga din gind. Voia sEcreadd cd spiritul de contradictie este acela care il impinge spre ea, glnimie altceva. Dacd o socotise vulgar6, instinctuald, dupi ce schimb[ primelecuvinte eu ea igi rejudecd pdrerea. Nu, nu era vulgard in ciudavulgarititii aparentellAsemenea propozitii nu sint luate din insemnirilestingaee ale weunui peisonaj-adolescent, ele sint, cum s-ar spune, insdEivocea autorului)(Qit privegte dialoguriie se poate dovedi ci eroii vorbesc ,,ca dincarte(. De pildi, intinsa convorbire Stdnici-Vidroiu de Ia paginile115-119, unde se schimbi replici delicioase, de genullf,,Tu ai dreptate.Numai o mare durere ll poatgridiia pe om deasupraEceea ce este gi,aE ad6uga eu, o mare lubire(r[Verona ii reproqeazi (cu o jenanti lipsd defeminitate) Iui Vidroiu, Ia palIna fO3;fPrima dumneavoastr6 privire nicinu gtiti clt m-a jignit* Nu m-afi privit. M-afi dezbr6cat. Dumneata aliubit weodatl sincer?flDe alfel Verona este gi autoarea (ea monologheaz6lntr-o scrisoare adresatd lui Vidroiu) uneia dintre eele mai exterioareconfesiuni{],Nu eram capabil6 s5 pricep ci intr-o revolulie orice compromisfScut burgheziei, in conditiiie luptei crincene de clasi, ar fi insemnatun aet de sl6biciune(.$i incl dialogurile mai pot fi trecute cu vederea. Grav este faptulcd acela care vorbeqte cel mai mult in carte, autorul, nu e cu nimic maifericit in exprimare decit eroii sdfl,Dar ce for!6, ce flac6ri puternie6 iitrebuise acestui om ca sE mentind-aprinsd o asemenea naivitate sfint6,si tinl treazd o asemenea fort6 intr-un asemenea mediu . . .( etc. [-atrebuit o ,,fortda ca s6 tinS treazi o ,,asemenea for!5(. $i nu e vorba-de oscdDare' din vedere. Cam asa redacteaz5 autorul intrepul siu rol stilistic.)milmTr#Ii'46"Iim6E;6lll*'.-. Petre sSlcudeanu: corabia cu suflete, Ed. Tineretului, 1967;www.<strong>arhivaexilului</strong>.roIon Lungu:Regele pdldriilor, E.P.L., 196?.

turilE& h loc de ,,gifiieliles, ,,irizaililes in loc de ,,iriz6rile(, ,,E1efuiaiS(ln loc de ,,glefuire(.-- --O ."iiiiia notabild este capitolul 14. Situatie de prozi bine valorifieatieste gi disculia Vidroiu-Verona, in timp ce bolnavul se afld Ia perfuzie.un rSspuns dur al fetei provoaca emolia capilarE, Iichidul dinpertuzie incetiaz6 si mai curg6. - MiEeitoare este qi ieqirea lui Stinic5'ilTffi S"1t*m**"4T'"Jih?Slti:i:::#!r;i:'#i:1erimi(.Ip. Salcudeanu nu-I lasi 1ns5 si se stingl pina nu-i mai aruncap"'"*ti' J"""-tr"i sora veronafropozilii,,scriitoriceqti[fDoar.pentruli pdrea r6u; ea ,t-ut"" s6'Etie n-iciodat6 ciid nopti de nesomn i-a lnchinat,ce flacirl uriaE6 a ars in sufletul lui pentru ea('Disputa intre fabulalie Ei redactare nu e noui' Ea se desfSqoar6 qiazi in ceriile multor f"orato.i, mai tineri Ei mai bStrini..Rezultatul aeesteidispute, orieine ar invinge, este intotdeauna defavorabil cartilor Ei autoriior.Pentru cI e vorba de o disputi nefireascd'-lL) A.r- 12-13 decenii, Ion Heliade R6dulescu ii invita pe con-6-#p;;;;ii tai,-"s..i"U -riai+, numai.:":i*l...o1ici-t--s.-ar amuza unii'."urt irrdu*" S"ri".or-!it" ""i"Uilgi astdzi. Nic[ieri, poate, ca 1a noi, nuse fduresc notorietdii tiiuiur", p" atit de pufine pagini tiparite! pgna.o;1";h;tt--de schife"i;;"ri;J'"'suta pagini, o'i +1,p-Y.t-i''un tindr detalent e Iuat i" rurili-li-.u po"t" aestXta cu primul succes' timp lnde-Iungat. -----Criti.,rl clujean Ion Lungu, comentator mai ales de prozd, a d-u-s- lai."-""";i-e;l ;i tcruja56aia-cluj,,"il:*= 1964-1,i,^fcembrie""pat- vineri, 16 decembrie 1966) un : Regele Pdldriilop,^1Este chiar punctul sdu forte in aceastS intreprindere' Ion Lungu ineheagSo intrige, pune }a treabi niqte personaje-. (garjate sau abia schitate,dar iare ili poi suporta rolurile)i reuqeqte si ne stirneascd indeajunscuriozitatea fafd de evolutia unor destine.Sint in roman si pagini scrise cu minS sigur6' Imbr5tiqarea statuii,de la pagina tS lainintiid un eelebru pasaj din. Quo uadis) ar trebuicitat6 in-intregime. Excelent este qarjat 9i ,,pontiful- gtiintei( din oraq,Zed Merdin nume de o sonoritate ituzivd (ne gindim Ia frantuzescul;;d"\- -* schimba ochelarii dupa public (negri pentru inaltul' cler, iiUi --careiflisi pentffi aristocralia iaicd qi roi pentru cuco.anele din elitd)s{gi cire"favea obiceiul (inainte de. a intra intr-o camerl n'n.) si fstepte-un tiffi* oarecare inainte de a-qi face aparifia. Cel putin un sfert deo16 iSi udr.r" gindurile, le cenzuia Ei le sistematiza potrivit.scopului ur-"ra.iF.Etiloul-romaneierului e adeiea nostim - sprinten;lpraPpolet.InattS,?veltd gi focoasS, gata de aventurl qi h[rfuiti de capricii(1[.,,Intr-adev5r,puternic inegrit6 de praful de c[rbune adus de vint pe valea riululVineri, imaginea sii,"t"i Barbara te indemna neapSrat ia post Ei rug6-eiunes.Calititile Regelui pdldriilor fin, cum spuneam, de construcfie. DacEavem rezerve fa|E de final (eI ni se pare pretenlios, mai in nota cirtii arfi fost ducerea farsei pin5 la capit) restul arhitecturii narative este durabil.Desigur, unele treceri sint rudimentare: pentru a in-trod.uce in actiiirrepe Lionella (acest personaj poate fi asemuit cu o femelE de fluture inchisdintr-o cutie de chibrituri 9i lansind misterioase chem6ri masculilorfluturi; n-o vedem pe incarceratd, constatdm doar nelinigtea fluturilor)Ion Lungu procedeazl greoi: constati ci ,,firi voie( gindul episcopuluiAlfonso se indreapti spre fiica sa indeplrtatE. Dar cind, in pagina urm6-toare, Renata- menajera sa -bucuroasd c5 e invitatd in dormitor,c,rgutai[]Cite nu avem sd ne spunem! Poate c[ qi-a adus aminte gi de'fiica ndEstrd, de Lionella, care se nec[jegte, biata de ea, printre strdini!(,stingdcia e vizibili!- Un personaj inconsistent ca o meduz6 aruncat[ pe mai este, din pEcate,chiar aeela care ocupl cel mal mult spatiu ln roman: Ralph Sellon,www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€ebaronet, fabricant-artist de flori artificiale, prin revelafia venus, pdlarierpionier!Zvircolirile lui ideatice nu se, Iimpezesc, nu se refin. pur gisimplu insistenfa atentiei asupra lui Sellon constituie o frind in desf6gtirareacdrfii. Ion Lungu iqi deserveqte eroul cind noteazd neglijentll..ti.a_ronetul.era trist Ei intrigat. In ochii sdi se scufundase purci intrefiirniversulflgi,mai -ales, cind il pune s5-qi noteze intr-un infinit Jurnalintim truisme sofisticate, de genull',Complexitatea gi labilitatea luciuriiorgi a cunoqtinlelor noastre despre elE impun nesfirgite indoieli gi nuan!6ri,frr6 de care intr6m intr-un hdtig de contradicfii gi confuzii ingrozitoares.cartea e mult lungitd prin asemenea pagi pe loc, prin investigatiipsihologice iegite parcS din pana unui licean cenaelist:/_Cele trei tJmlichicoteau .de plScere v5zindu-l pe Raiph antrenat irfljocul lor abil sipervers"Jingindurarea episcopuiui Ia pagina 69-20, saul,.Inteleeei.Da, acurh)gi .dddea setuna de cauza acestei cumplite angoase.'Nici nu seputea altfeltlFraza inainteazd greoaie, clStinindu-." ii-rt"" adjective gisubstantive dublate: ,,cuvinte puline qi emo{ionante((, ,,luerdtoare des-'toinicE qi talentat6(, ,,baronetului li rezolvr in schimb o caldd qi aminuntitdapreeiere, remarcindu-i erudilia Ei -prestanla intelectuali, originalitateagi indrizneala opiniilor, dar mai'ales privirea visitcare Ei mristatastacoiie(. Neglijenta stilistic6 este o caracteristicr a romanului Re-'gele.pdldriilor.' ,,Reintorcindu-se beat acasi, motivul acesta deveni prilej'continuu de ceartS^ qi bdt6i( -frazi de proees verbal Ei mai dlfartei.,,Paralel cu intensificarea prieteniei, incepurd gi confesiunile(.construit6 destul de solid, serisr negliieni 9i lungiti peste m5surr,'cartea-Iui Ion Lungu nu este o nereugiti."Ciiticui are Juraiul sE infrunteun debut, cu ldudabil5 dezinvolturd. E. cu putinl5 se gi_i ;"re;i;;;;;;;prin izbinzi viitoare de o mai marcatd identitate.' . . un al doilea text de prozd al 1ui Ion Lungu eare ne-a cdzut subochi este Reeoiem rustic, haziie pin6 Ia epuizare, iumbrr povestire (fragmentde, Doamne {:I-"!!"!,- romin?) apdiutd in ,,Tribun"o, .r". f g'iOg}lrdin 7 mai 1970. E dificil, dac5 nu cu neputinF, ;a-l egalezi in umor, laeI involuntar, pe lnerineenatul autor.Mai intii Ion Lungu pdtrunde cu m5ieqlrie in psihologia unui personaj,care tocmai este siciit de o preocuparqf,,,Degi era coni'i.rs de justeleaatitudinii adoptate ln cursul tulburdrilor, i[rian'regreta totuEi incidentutcu vdtaful mogierului[firazd de prozd elevatd. Mai iicolo acelagi erou sare'ca ars la o aiuzie-ilFluzia Ia relaliile dintre el gi Maerina i se p6rudestul de directS. IEemna cd unul dintre cei aflali in criqmE il vdiuseimpreund eu ea. Todor Barz avea acum posibilitatea s5-i terfeleascd gi sentimentele.singurul mijloc de a para ticilogia vdtafuiui era, se gindiAdrian, de a eere-o neintirziat in cis6torie pe Macrina. Dacd"r" ",r- prrtint5,chiar peste citeva minutes (!).Nu numai stilul, dar qi invenfia epic5 incint[: se intimpld o mullime'de atrocit5ti, o iubire nefericitd, trec douE deeenii -unul dupd altul -.Punctul culminant iI constituie incercarea de viol-crima executata asupraMacrinei (ajunsd, dupd un calcul simplu, la cam patruzeei de ani, ispititoareade ea!) de vigurosul v5taf (gi el aflat in zona celor cincizeci deani, sau ceva mai pufin).Aici, scriitura lui Ion Lungu e amefitoare Ei ar trebui citat tot. NeconsolSm cu spicuiriJ,Macrineiparc6 i s'e intreiserd puierii";;i; j"-ui""rezista Ia incercdrild'lui Barz de a o imobiliza. Er'se traisJbr*iri--iitiar.d.. .Orbit de pofte !i _d.".d,rrul",o smucea pe Macrina in toate pa*if":r.l:1:^O:I^:r"Eielsleptat bestia o asasjneazd pe victimd: ,,Ea nu'p"tl"raspunde (caci ,,horc6ia din ce in ce mai ingrozitor(, precizase I. L. maiinainte), iar eI credea cd nu vrea s5-i dea afcultare,,'ete. Asediata a de_cedat, degeaba ii url6 ,,ea iegit din minli( bruta: ,,Nu-mai spui nimic,te-ai lisat invinsS?(... Ion Lungu tinde spre expresionism, nu evit6 efectele tari, ne zgilfiie,19 bagS-n spaime, analizeazd. Dar un citito", a"p.irr. "u-excese Ei mai gi,dr din umeri in fala paginii, aidoma ,:nui eiou din aceragi 'R;;;i*;I11119,.1:Fr,"teIe mai mic l\,I.acrinei, Lisandru,-ainu intreLgea insi mareLueru dtn durerea ior nemdrginitd(.(1967,1970)www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(DrAcgnge $I vERsuL*Am urm[rit cu tot interesuL'rdspunsuriledate de o seamd. de scriitori tineri Ia o anchet[]mulli diniE cei' int'erogali mlrtuiisedu lueruri demne deiotri.t, adesea neagteptit'de tulbur-Itoare. Intre alte asemeneaintervenlii d6osebite, ne-au r-nigcat confesiunile poeteiConstanla Buzea: ,,Copil fiind 9i prinzind, cuT este-qi firesc,sensul cuvintelor ilai mult din lncdrcltura afectivS. ce Ii sed[dea, m-a ingrozit, m-a jignit existen]a ilnper-atlygtyi TACI IAcest monstrri monosilablc a operat comod 9i definitiv asupradezinvolturii mele gi asupra pl&cerii, a curajuluimai bine-zis,de a md. exprima du glai taie. Slnt .un o.P timid pe via,t5.."Toomai tn a'ceasta int-erdicfie a exprimilrii, traumfl a copiliriei,st5. inceputul poeziei:',,Iat{ pentru ce scriu. Acest felde a fi, solufia aceist[ m5. absolvd de riscul atit de des alminorelor schimburi orale."Pentru cei care o cunosc pe poetf,, ln viala ds toatezilele, aceastfl mflrturisire nu e-o surpriz[: lntl-adev[r, ceeace te'izbeste ln'comportarea ei este15.cerea, lipsitfl ins[ deobstina[ia'orgolioasfl. Frazele li sint rare qi rostite cu un felde nerdbdare, adesea nelnoheiate.Dac[ acordlm credit acestei confesiuni qi de ce tr-am-face-o ? ne va interesa, firegte, s[ vedem ln cflrlile de poezieale Constanlei-Buzea cum ,,vorbegte", ln oe m[surtr corespunderealit{}ii afirmalia autoarei c[: ,,limba a devenitpentru mine un act de o solemnitate extremd, un templull care se rostogte numai adev[rul".{ i" *L^J^rt^ n^' L Lh,t, k*^t't*'t hqc oInestlptnit, i'orb6ria- respins{ ln via}[ -bucuroasfl:lau:Inttiul universoglindit parte cu parte ln ochii mameicu lic[r ostenit, cind povesteadar nesfirgit de larg-lntregln lnchipuirea me&-lumea povegtilor. adevlrateoare nu ayeau niciodat[ nftrgit...d{ ndval[ ln poem,Era spre toamn[olnd am venit pe Drumul Gdzarului.Fream[tul capilalei r{rn[sese departe... (...)Dar oragul tncepe dincolo de std.vilarTonio Ei zgomotos... (...)I Constanle Buzea: DE PE PAMINT,-EI:La 1963;LA RITMUL NATURII, E.P.L., 1966;NORII' E.P.L., 1968;COr,iN'e, Sdtt"a Cartea RomAneasctr' 1970'www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro5&L^ NEAuiLoR -r*.1, - , c*ttoo-Ro"'1"^zend'rll+l'/

(ryTrebuia s[ te vild lntr-o zi, e[ te chemtrebuia s[ se sfirgeascC, o vi,rste.gi s{-nceap[ a doua.Beneficiind de o vinovat[ ugurin!{ a versului, poetaexplica,. p.ovestea, r{t{cit{ prin terenuiite ariae-Je i.J#rmelor,Intr-un cuvlnt, vorbea enorm. Citate am putea dacoploy-,..lntr-atlt de rirult se desf{ta. C;";i;i; d;;;; ;,posibilitatea de a-(s{ ni seierte cuvintul) tpoiiiir" ""i""i.Descurajant debut, judecrnd dupfl moitrere de *"i.o.rrJar alaturl de versuri ca acestea, se afl{ dou[_trei Doemeexcepfionale, pentru care orice Iector avizat""ii urru'oi"l"pe uonstanta Buzea (incd de pe atunci) printre cele mai bunepo.ete ale- Iiricii romAnegti I prima diniie "t., "pe.ioa-r" ,omiracol dund un nu'.nri de piese anodine ri"'a.--ut""ptrrslabe, este' Dor de ploaie:'Pltngi cu fruntea-n perna alb{unde p{rul meu, defoult,a crescut lncet si sinsurdin nesomn 9i din offlat.Pltngi ln vieuripllngl ln crucea p[s{rilor ctrI{toare,plingr ln zborul ior de toamn{scuturat ln mare.Bate vlntul rogu-a ploaie-vine vara; nu te-miacd...Doarme fluierul pe hasd-nl[crimatde dor do stea... -Pltngi ln visuri ii se mut[sufletul ln lem"ril dulce.mlna aspr{ ll usucfi.buza arid.l bea.lJtngi tncet cu fruntea-n pernI.Zborul ptrstrrilor scadesple.pe1!t; epre somn te_aduce,stinsil, ultima bUtaie.Numai p[ru-mi, plin de zborulp{sdrilor depdrtate,a iegit cu mine-afard,Iung, de dor de ploaie.Ar fi fost n[cat s[ nu citrm rn tntregirne aceast[ poezie,una" dintre.cefe fundame.t-r-. r"'*r-iiiln contlnuarea nlache'tei De pe pdrnint, "nro*rur. ConstantaseBuzeaconforma temerir hotdririi "ipri-"i,tn distihul .^Vrearrgi ln piatr{ su.-ncerc / S"1"-"-r.i;rl;i" ;"1i""7;;r;L;;;2Santi.er), intenfie tinerdaicd, salutare, d-ar adesea nerodnic[.I:i-. poare fice poezie dil;i.;;';;i. *".iterroarerosrirfconteazd.inte-restul cade rn iatfldemonstralie-..i..i#il iar, 'desrur; peste pagtil;;;;;"$ipoem{F!"yl,deosebitl.debutind- ou_o irtimo;rfl ;;;;r{,";;r;T;#;vtntul a.fdcut,,. la Timp retras, o a. "fJf-i.erAtrieq"*t"i,i:!:i,'11,1n3'',"'tr;f ffi,ll#iff ft rt'llr**iiTfl iH;,ttimp". Aici, ideea'de v'itez{-"iiil[uJtu a"li ;;;; i;1ui1e.a din ftuttnile aruncate in timp, cft, maifericit ale; ;;;.rI.epit_et de ling{ *ipi; "t-;af*ii.,,. O a treia nocmiexceplionaltr este Ainiaza,.".6 ..'irrUri,tuos:',Eu.u-ui m-amdil;il tnf{gurit+;i,;:ln soa.e roi, i." r"ii:JIeneq{;;;dddeleu',. piesa final[ piiJn.t"i,'u-i.i!, "uie de o admirabilfl feminitate. Cil*.i"iam#ri,.*mer .bogateprezent{ a femeii.1n Dor de ploaie gi ln alte or.ru.j-r, *3i,i"ligi;;iwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ln strofe memorabile.Volumul La ritmul naturii, ap[rut la trei ani dup{ celdintli, ne pune tn fafa unei poete uimitor schimbate in bine:tonul liric este egal, o categoricfl unitate interioar[ se facesimfittr. Constanfa Buzea incearcS. cu gesturi sigure. lnplan formaf ritmuri gi metrici noi. Parafraza unolr ri{murieminescienti, de pild6, este impecabil[; poeta e foarte personaldin cele ce spune, astfel Cd ritmul bbsedant ne sun5. lnurechi doar ca o aluzie suav6,. Important este poemul intitulatArtd.. poeticd, unde autoarea mediteaz[ asupra rosturilorpoeziei, avanslnd unele derutante gi seduc{toare concluzii:Femios, clnt[relul do la masa pe[ilorilor, ln Itaca, qtia devenirea lui Ulise (,,Femios vd.zuse omul aiurit de-atttamare"); el ctnt[, totugi, tnaintea vinovalilor ce vor fi ucigide erou: ,,un clntec care nu ne mai ajunse pentru c[-l spunealira aedului:uitlnd"- stih extraordinarl -se m{ri ca o femeie care vine de departeca s{ mtngiie urechea lnd[r[tnicului fier...;gi iatd c{ din cergetorul dispreluit, ln zdrenfe, iese leul;dupd moartea tuturor, se apropie gi cea a lui Femios, daracesta:qtiu c[ leul se va face om din nouridicind Ia ln{Ifimea s{riturii ochiul-lege,dezbr[cind de bland trupul, rechemind ca din ecouanii lui gi deasa minte qi cuvintele de rege...;\ de aceea, se adreseazl fiinlei incl bestiale ln minia ei, i soadreseaz[ cintind (e aici sugestia grav[ a poeziei ce umanizeaz6.omul gi realitatea):El deschise ca un suflet lirei buzele frumoase,liniqtit cerind iertare-n care forla s5, se-aga!e,'vorbe vii de izb{vire labelor le aruncase,amintindu-i forma pulpei, inspirlndu-i dor de brale.Pentru cap jertfi un cintec sfint qi mare unde zeulcintecelor sd se lase agteptat de invocareochi de om primi puterea gi auz ca str asculte...;finalul e o apoteozd:Femios clntd din lir[, se iert[ pe sine lnsuqi,ochii lui orbind pe ziduri, cer qi m{ri amesteclnd.ln acest ultim distih slnt citeva sugestii formidabile.Mai lntii, aceea cd arta are qi o funclie ?e expia{iune (defap-t,. prin autopedepsire), Femios, asemenea lui Ciedip, 'tgialld iertarea pierzindu-qi lumina ochilor; e apoi identifiiarehIui Femios cir Homer insugi, posibil[ prin orbirea cintdreluluigi prin rdt[cirile din ,,-cer-gi mdri imestecind,,l ln fine,reapare.sugestia lui Oedip, care de asemenea rdtdcegLe expiator,aedul-orb colindd pentru cd isplgirea sa coistfl ti aclnta din loc ln loc fapteie eroilor, neinririndu-i.Celelalte doud c{rfi ale Constan[ei Buzea stnt bogate tnpoezii tot mai personile gi mai apr6piate d,e tdcerea i. car"vorbeam. Ne referim.la^o anumit! ,tmp[care,. lnleleaptlrljntre via![. gi poezie la constan]a Buzea: acum ea vorbestegr In versuri la fel de putin,-c-a tn via!{. Fraza poetic[ e iotmai,.sd-i spunem aga,-,,specificd.,, cuvint"l ;r""ii;;;; ;j;-vaiat poeztei ryi uu nevoii de a vorbi cumva. -Iat[ cum sund.acum fraza versului, cit-de r_e!inut[, la ce depirtare aur5masexplicaliile prozaice qi inutild de odinioar[:^E un semnal de dor, alarmd.,o creangS. dens[ pesto cer,cu blana zburdtoi de alb[www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@a brumei rvelte. A fost ieri.Un abur-jos, un fognet-cheie,auzului simleam od-i cresc.( Pd,mintul pe ariPi)Lapi.ilard., ala s-ar putea spune c5.*nl#. foarbL, ,rl.r*n L";La ora actual5., Constanta BuzeaCcJre pe cale s[ deYini\tt;t>1^1J2" 6^t *"'ltL 'este o poetd. maturl(degi atit de ttn{r[ lncH.l), st[plnfl pe art& sa, manifestindo ldudabil5. rezerv[ fa![ de formulele de succes sezonier,atlt de prompt preluate de alfii.Gineva aiunse la o constiint[ artistic[ atlt de lmplinit{,Yu mai oieri aga-zisele ,,surpri Tstt -atit de agreabile unora.Fireqto ci poeta va lncerca,cu pasu!-noi teritorii, lncercind,,gi iir piatr{ / gura creionului" Jdu. Dar o va face (poemeleiiiterioire Nirltor o dovedesc hotdritor) ln mod necontenitpersonal, iar ,,surprizele" vor fi, ln cazul Constanlei Buzea,serii de confirmlri.@Autoarea volumuhii Coline,aflat[ acum la cea de a cinoeaculegero a sa, este, dup5. opinia noastrd.-. repetlm 9 mqveche afirmalie-, una dintre cele mai autentice ryi maiimportante poete din cite a dat literatuls lerndn-{,. do lahCeputuri gf plnd azi. Destinul ei este pilduitor prin discreliaqi lipsa do gov{ire cu caro Constanfa Buzea s-a construit,ilrl'o ,,ardeie & etapelor", cu un ritm aproape vegetal. Inceptndu-gicariera liriotr prin 1958-59, sub semne nu prellavorabile, poeta a parcurs drumul impresiolant de la inspi-1a!ia exterioarl (aflat{ atunci lntr-un declin general) spreadincul sufletului s{u. Ca mulfi alfii, la lnttiele texte, Con'stanla Buzea ilustra. Este semnificativ faptul c[ mult[ lrremeea a lnchinat poeme unor motive liwegti (Ulise, Penelopa gimulfi al.tii ti populau versurile), punlnd personaje faimoaseln relalii modificate, c[utind alto semnifica]ii g.a.m.d. Nupunem la tndoialfl rezultatele in plan poetic, dorim doar sd.semnal{m cd. ln Coline din cinoizeci de piese doar lntr-una(qi poate fi un poem mai vechi) privirea poetei se mai spri-jini de un perionaj personaj din afard, Peer Gynt. In rest, toat5.materra materia poeticl poetrce este extras{ extrase din drn viala mara sufleteasc{ sulleteasca proprre,cum din sine scoate plianjenul miraculoasele relele ale vln{-toarei gi existentei sa]e.Iuainte de a incerca s[ deslugim direc]iilo cele mai impor-Inainte de a incercatante ale scrisului acestei &utoare, s[ ne rostim f[r[ ezitareciteva obieclii critice I Ne pare, ln prim-,:l rind, c{ poetascrie (relativ) prea mult. SH fim bine lnfelegi, fiecare poethot[rdgte singur ln privinfa ,,oantit{!ii" de poeme proprii,o unitate de m[sur[ general{ nu e cu putin![. Baudelairen-a trecut cu mult peste 150 de poezii, pe cind Victor Hugo 1...Cineva poate realiza in doud-trei nopli nopti toatfl opera liric[ aIui Baudelaire (ne gindim doar la cantitate). Deci, ln sine, tobieclia c[ un autor scrie mult poate fi respinsd. $i totuqiexistl un criteriu de apreciere destul de utilizabil: cel a-Isporului de comunicare poetic6. Scrie mult cel care d5. simplevariante ale aceleiaqi idei, transcriind sub titluri diferite(eventual cu alte ritmuri) acelagi lucru ? Desigur, e greu desuslinut cu precizie cd, ln atltea piese, un autor ,,se reia",d[ simple copii ale unui ,,original", dar pentru un cititorayizat nu e prea dificil{ constatarea- tn linii pasului pe loc. Vom mari spune astfel c[, ln - adestule poeme dinColine, Constan!,a Buzea d[ variante, ce pot fi ln cele dinurmd trecute cu vederea, ale unor texte din aceeaqi cartesau din cele anterioare.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

c9Mai e do constatat la auto area Colinelor continuareaunui ,,pd.cat" mai vechi: obscuritatea. Nici aceasta nu e,automat, un defect, existd obscuritdli bogate, exprimlridificile mai intli, dar care se dezvdluie ulterior ca nodurimagice de sensuri. Intreaga poezie a Constanlei Buzea beneficiaz[de asemenea rostiri puternice, noi aouzd.m aici doarincifrarea sdracd gi confuzia. Din Piragi nu inlelegem .mainlmrc:Vrijile tale, prin care marea strdbali,Vasele tale, temute de ceilalli pirali,Faptele tale-delfini cu ochi tnvdla,ti,Ce pofi pricepe din sorlii aceqtia bogali ?Cind niciodat[ n-ajunge Ia tine un corCare atrage-n adinc printr-un om un popor,$i de aceea m-atirn de !5rm qi aqteptS[ lmi acoperi cu noapte gi ochiul drept.O alti scddere a poeziei Constanlei Buzea este alunecareadin meditalia cu mijloace Iirice spre inqiruirea de noliuniterne, nefecundate de clntec. In asemenea cazuri, fireqte,nici tonul nu este prea personal, ca ln Sinele:- Sinele este mai tare ca moartea,Pe el cu sfialfl ll ocolessP[catele lumii acestei,Din el izbucnesc cuvintele.El, sinele mare. resninsIn criza de timp cri-a venit.Tot^aga 1n Durere, Iluz.i.a, gi tnc[ ln vreo clteva piese.-Se poate qfirma ctr ei'enimentul maternitUtii a avut oinfluen|{ profundd asupra sensibilitdtii constdntei Buzea.restru cturln4 - o apro ap e in lntre gime. trlaterniiai;; ;"-;l;:col Jrnictrdit de poet[ cu toat{ fiinta, acest moment std caun hotar de maturital.. 4" lnsdgi inlblege mutafia, mlrturisind:,M-am lndsprit, degi pe' dindun"tru / Un' liser -mdprivcate-nltrcrirnat" gi, ca atare: ,,$tiu prefuf .e ,3 pr""pe fiecare vorbd".Fire.gte,.. nu 8e poate pune lntregul volum sub semnulla.ternit{[ii. sd remarcdn insfi c{ o iceeasi cd]dur{ a rmorinrrrrtuteleaz[ toate poemele, nuanfat. Cdrninul e prezintnecontenit, Iumea e vdzut{ dintr-un interior cu "at'.A.-aicare focul. oglindegte fericire, angoas5, dor abisa-I, ." i" *t.".-ttr splendid[ pies{:Focul e garpele meu,E un aforism, o relicvtr. o frazdUn pdcat in care delireaz{Slngele rece al lui Dumnezeu.Focul de care m-apronii.'9l dugmdnie tierbinteiCind scorpii' Sar veninbase umbrindu_mi lampa cuminte,Focul ln care m-a$ aruncalntr-g zi, tntr-o ae-a mea,"tip[Dar de fric[ amin,'Agtept un timp curat.Un lntuneric disnerat.Un singe bdtrln.^,-^_1._.i..i.glgi tristefea au. amlndoud, deopotrivd, ln lumeauonstanl,ei Buzea, o'margine d;-il;, lrin care ssprrnis{.,y"**-f:3r1!1t1- moriv frecvent tn versunte poerEr-- Brapheflte. Cea lai furtunoas[ bucurie e corectai{ delnlelegerea vremelniciei :www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Am sdrutat P[mlntul, m-am culcatIn iarba lui cu flori, qi celllaltTdrim ruise f[r6. s{ m[ cear5'$i fIr[ s5. te vrea Pe tine tnc['Chiar qi dragostea e, adesea, o ttnjire nespus de suav{:..Ce fftoai p"aJ'[ jindui s[ fiu privirii- tale"'":-1o-pt* iormal, Constanla B-uzea ob.tinq,.ul aliaj personaldin imbinarea unui mare rafinament stlllstrc cu o lnto-;;;;t"t naivd, ln parafrazflri de ritmuri eminesciene'f".t. i".iiete metaiorice' sint folosite cu instinctiv6. mdsurd,;;;i"ei;de fond, grav5,, se aude mereu' netngSduind. excesear *r"tite1i anumE. Am spune, cu o^ formulare poate stinsace.c5. po'ezia Constaniei Buzea nu lncearcd' sd-!t ta ochtt'.6i t1i cot"t.gte sufletul, pdstrlndu-l in pagtnt'cv.!fiI*'?*ffi*il',u$,e)u* ta 1 Qt'ttt'ott1t t"*o--- -''Iirismul, flri a-I restringe, pe o direclie principalS'Iar aceastd direclie nu e wrrr aflaH pe cale inrtelectual5,ci rosrtirea tot mai puternicl Ei mai neezitant6de sine. Dnrrnul liric al Constanlei Buzea ne pareastdzi cu purtinli de indi'oat, eI o poartd pe autoarespre g poezie a euonescenfei. t[;;.Wr.Din 'poe,mele sale trarspare- - t 'de o neobi;nuitddelicate te, fmasfia pnagul corutem'plirii dureroasea lunii, aie carei patimi le trdieEte doar cru privirea,cu iind.ut (su,bstantiv, oa 9i verb : a iindui'frecvent Ia Constanla Buzea) ; 'poetanu se implici'1 :f " TTl-u"fffi""f i";',^?ffi J""n p"tua"'-'?u.|ttl.t r'' ceto-'-Poetati conqtienti de pro,podiile ,,relineriis sale,care i se 'pare absurdE, ea face aluzie la ,,pupilasclipitoarei sfinte Vineri((, impunind abstinenli existenlialica in basmele rpopulare, unde glorioesa zeilipd:gin6 a frumusefii Ei dragostei plenare s-a transformratinitr-o asceticI gi uscarti b6trtn6, ce pedepseqtelSctmia gi lenea, premiind curnpdtarea 9i hlrniciaeroinelor. Un ,,bici abstracta rnuti ,,cu virtutes imaginileademenitoare ,,ln valera monfii clrard oa o otlpi(,gi astfel, frurtul enorm sti interzis in floares' Reprodrrcemcatrenele qi prirna terlini a sonetului' semnalindjocul forrnelor lntre lnchegare qi evanescenli :Flori mari de vint ce crengile dezbindNu mai au har qi m'uaici nu areNici luna destrlmfindu-se P€ mare;Gustul meu trist mai mult o lnstr6in6.ntullimea lor zadarnic mai ocllpeSemnul qi forma turrnelor bitute'Un bici abstraot le mut5 cu virbubeIn valea mortii, elartr ca o anP[.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Deasurpra, nori cu miezul in surpare'Fr:uctul enorm sti in'tenis in floare'Un vid dizolvl orice-rnrbr6tiqare'Sint prilejtrri cfmd poeta dE impresia de realldpar,bici,pare la ceea c"e, ln restul tinapultli, constituiepentru ea ( fireryte, nu la modui absolut) nigte,,umbre pe pinza vremiis(. Iatd o reverie intr-o aItEidentitate, ce poate fi gi potenlarea hiperbolic[ aunor trdsdturi sufletegti propriiSint zborul m'ut aI tmei p6sdri oarbe,O buhe ori un liliaa. EnormeSint celeiatte simfuri fird vorbe,Ltrna le faseineazE qi Ie soanbe.Un caP de garPe inteiePt inventtiSulielr.d meu asupra noplii lumii.Nu-mi esrte jale, deznidejde nu mi-i,$oareci de spirt rr:rnbre;te-aripa-mi lent5.De groaza lor gi mie mi se face. O groaz5, rece insE, hiurnfal6.Ei sird microbii ve;nici, eu sin't boa15'Sint cliPa uciga+d care tacePe cind se migc6 intr+ razd goalSCare inspird somn qi varsi Pace.O iegire fireasci din gtarea de abstragere visdtoaree favorizat[ de prszenta dltitoare de curaj 9iabanrdon a vi'taliiitii ilrbihrl,ui. Al6,turi de el, impru-;;; *'J"L;;; ;t' ;i'&*; ^n"{,"elan autu'mnal, in care plindtatea insdgi a simtlriioati spre dep6,Eirea ,,clipei muritoarea, E unul dintresonetele eele mai puternice din intregul volurn :Aceastd toamn6 ne arnin6 dulceCitre averea alteia, curind6.Acest pdcart este mai m,ult o pind6.O vini crtre o sE ne divulge.Dar pin[ oind ne vom simli in stareDe tot nimioul qi de tot su,blimulDin eare ni se intrurpeaz6 chinul,SE ne prefacern cE nici nu ne doare.In anotimpu,l crengii policandre,SI fim doi oiini enormi de vinitoare,Insingurafi 9i air p5d'urii tandre.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Cnezufi nebuni ca vorbele easandre,SI nu ne inttilnim dirn intirnrplare,Sd firn mai sus de firea mn-rriw-are !(Nu ni se pare fericitE forrrn:Jarea : ,,vorbele c+sandre*, altmiruteri inteligibilS ; pe acest drum ampurtea ajunge la : ,,meditafiile hamlete( sau ,,investigaliilelipanec, de l,a Vitoria Lipan ! ; pentm cE totam deschis aceasti parantezi, vom remaroa o altdformuli eu pu{ine $.anse de acaeptare : ,,pitrarulanotimpianuis; Ia pagina 75, urn fltrture negru vineln firea ,,cu sfineqi amestecat66 a cuiva, ,,dar pentruce vuise el alegnr ?4, aeeste douE eryrimlri ne nemmllurnesc: prirna, ,,or sfi,rlcqi amestecattr(, e pretentioas6,a doua, ,,vruise... aLegrus, ne pare neglijentd ;lra pagina 97, o dificill serie de abstractiuni, a cdrorpondere derzechiUbreazd'vereurile :,,face-mprejurutitru,l vid de scrurpul, / J'uc{nd etern rldicolul, ru,bli'-mul't ; bizare e eomrparati'a : ,,saldi,mi sErali ca seteaunei s'pines ; in alt loc poeta spune : ,,Doar doui miide ani sinrt incS,perea / De ordine a p5cii qi armadeicarmod,a lnsemnfind flotd.-Ei servind, aici, foarfeaproximativ, ca termen de o,pozifie penrtru ,,pace'(.)Un cintec al unei marternitdfi sfiSietoare, ce depSqeEteinstinobul, tinzi,nd si cuprindd sensurile mariale existenfei, ne pare sonetul de la paginile 59-60'Gdsim aici cel de al treilea traszu de implicare inreal (dupi visarea lntr-o identitate striin6, nedefinitdgi cinteeutr de dragoste increzdtoare), cel al d5-ruirii viefii :Adio, fiica mea necunoscutd,Gridinile spitalelor, imense,ClSdesc irn urnbrd calme recompenseCelor ce speri stind pe cite-o plu,td.$i penrtru inecafi, ctm lor te-asameniC'm vei rdrnine trist in-diferent6,Grddinile qpi'talelor invent6Oglinzi din ture vor sd i'asd oameni.Crima avu un gn:st, dar nu de moarte,Mi-aq da, s[ fii, aceastS frunte-aproape,In care somnul nu inchide pleoape,Ci nnmai o trdire de departe.Agtept sd te visez. Eu rabd sd caPitUn semn, aI viefii cireia-i pun oap6t.Ilareori in lirica romineasci simlirea feminind aatins o asemenea iniltime a rostirii, su, poate,niciodatd, Ftind la aceast5 mare poeti oare estewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

a9ConstanF Buzea !Impresionerzi extraordinar in aceaste carte (9i n-une ingaauirn si afirm^drn ci ea este cea mai bu'nd dincele semnate de autoare ; otrrn arn spus-o in citevarinduri, incercim s5-i infelegem pe poefi nu de lavolurn la volum, ei in

$i c{t durim de ne tot aminteqteCE intre rai 5i iad sintem triindul'Semnul de inrtrebare fluturi 9i in dreptul actuluipcetic, poeta intenogindu-se cu melancolie asupraft f fin^il putea fi aderptarea in'r:rtititEfii vorbei, deprindereafie gi prin auboirnpr.urere a tiicerii :Nu vii s5-nvefi ln ora oea mai PlriTicerea

@gi mii de fige, de pe urma cErora, ca savant sobru, s-ar alege doar cuscurte comunicdri de mare densitate, fur vreme ee altii, dupl lecturi grtrbitegi conspecte superficiale, aqtern pe hirtie lungi teze de doctoral.Velea ny poate serie mult, aparitiile sale rare gi de proporiii reduse.nu sint rodul unor eforturi de voinfS, ci aI unor ,,ilumin6ris probabile.E cu putintd ca, pdtrunzind in laboratorul sIu, s6-I surprindem lucrindca un poet gi nu ca un truditor al prozei.(1e68),www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

c9Eltafr.cz>imirr-t-*,i;'g,,ft'd"Y-1, J Din crea,tia\ /ani (adunat[ in placheta Cum sd. udspun, Editura Tineretului, coleclia ,,Luceaf5rul", 1964), IonAlexandru n-a pistrat ln culegerea selectivl- ,,Vind" - decito singur[ poezie:Viscolul vijiie la marginea arborilorgi luminile dinafarfl pe geamuri au inghefat.Noapte de ianuarie cu linigti pustii bintuielmprejurimile oraqului, in vreme ce tu, mam5.,ln vis imi apari ln nS.frama ta neagrilnf[guratfl pe trup gi cu un vrej rogu de pruninchis in palme. ,,Caii spre lun5.-au scflpat"-spui, gi mi ridic, gi-afaril e numai cer,gi urmele cailor pe clmpul de ghea!fldesfdguratese-aud bubuind.In aceast{ ,,Yeche" bucatfl se gdsesc deja elementele.orttitrii't ale" erpresionismului ci caracterizeazd' modul;;;ii; .al lui " Ion i.lexandru. Deocamdatd e vorba de unexpresromsm corectat de luminile blinde ale unei tinereti,ofr""iirt (contrastul dintre ,,ndframa ngagr.a': qi ,,vrejulrosu" e un exemplu ln acest sens.) Cu anii, viziunea expre-.i,i"irte ," ahtnci neincetat, aproape toate elementelecaracteristice "" acestui mod artistic fiind identificate'Sd amindm eiaminarea expresionismului lui Ion Alexand"u,-irrtirziind lnc[ pentru-'citeva clipe asupra poezieiReueniri. Este smisl prin 1960-61, adic[ dup[ apart[tac[rti a lui Nichita Stdnescu, unde lntl]nim o poezie"ri*"i [ribu*Ator'de asem[nitoare, cu aceeagi obsesie central6 acailor pe suprafele lnghelate:Pe clmpu-nghe[at caii mureau, cite unul,h picidare, "cu 'ochii deschigi, de piatr['Vintul li risturna pe rlnd, cite unulbubuiau pe rind, clte unul.ca pe-o nesfirgitd to.bd de Piatr[.Eram copii pe-atunci; mi-era friggi priveain cteolerrina picioarele lor paralele,i:u'potcoavele-n' aer, aburind de frig'..unu, doud, trei, patru, numdram clEn!5nind de frigpicioarele lor paralele.' (dir placheta Sensul iubirii, E'P'L'' 1960)Motivul celor dou[ Doeme fiind asemdnS.tor, o mullimede considerente Ie diferentiazfl. Ca ritm general, ca impresieauditivd, vom constata ci la Nichita Stdnescu vizirrnea estaticd: iinalurile de versuri, sunind os.recum sacadat, int5.-resc senzalia de lncremenire' prin cdderea, ,,cite unul", geotIon Alexandru: yINA, Editura Tineretului, 1g6g, coleclla ,,Alba-. tros...Gheorghe pitut: CINE MLAPARA, Editura Tloeretulul, 1968.George Albolu: DRUMUL1S70.SUFLETELOR, Editura Albatros,Glorio lacrimei, Ed. C"artea Romdneasc| f t www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro?{ .

Q9metricd, a animalelor lnghelate; la Ion Alexandru' viziuneae fugoasd, impresia : Tf ilffiaa "t'3ll'qi .ati.t -{"--"ititutnci[ caii cu adev[rai lr"ipe't (verb feiicit ales) -sprglu.n3lde vreme ce nu mai;;d;;'r;..)" i& ,,pe clmpul de gheall /nist esto deformarga:iI plastrcr ar'iil-6urent, cel careHfr**iiii,ii;.i ;;';4.;;;a; poemele lui Ion Alexandru';H ffiffi1"i1 ra*"'e MIl;{: T:i*t:i :91"9i":"'}::}lffil# i;?;;;4 f; ; pu,,t", la capdtul cdreia se zarescllli*fsi tn*;i;, ir,J" ;ff " l["'fi #]T#'r ;[, .*+irmand. care strig[ e, practic, devoratd' de proprlur 9lstrisdt: deformarea . tbtite' fnt'a omului nu conteazd" deoit'" *TfJ:'[f i* nnexa^h+ , yd *&^o{o'" ^^t'Jnqi casa f amilialS. v5'zute' la modul expresionist:In groapa de nordund"e ajungi frlnt de obosealil 9i pltngind'trdiegte casa noastrtr tmprejmuit[ cu singe'ln cumP[na ftntiniitat{l meu rEstignit,pirghie sublire e mama tinflr{inqirubatS. in bralele lui noduroase de lemn'$i ir"r"et, din PiLPtul strdmogilorizvoarele eterne (...)$i-ntr-un col!,o ladfl straniecu zile gi noplice ni le bate o secure cosmicfl ln capca pe nigte Piroane ruginite.(Cobortnil)Un poem exemplar expresionist este cel intitulat Miini',oae oi-unii ln ti." "pi.*ieat fytuni" slnt deformalir*prurirr, pin5, la a deveni niqte simple.brate'- pe linsfl deformaie,- "*pririonist'este ld, Ion Alexandru* "-"IaB"flrr^"retitor'monstruoase, asupra c[ruia auIori"iat mulli comentatori)G;*9-;.ecizat cd. expresionismul lui IonAlexandru este d6-un tip'mai complicatl h el fiind prezenteatit sugestii gi ecouri bligiene (9i, astfel, ale unor poeli.eur.ooeni-"mai iles germani-aplrtinind acestui curent), cit,inai ales, transfer-uri ale poeziei lopulare romf,neqti,-.funda-bo.cete. Acest [tlon demental expresionistl ln descint.q,. liaatncime iu trebuie neglijat, el fiind cel care d[ naturalelesi viat[ intreeului.' E intere.ait de observat c5. acest autor este refractar;;i; .: flp-.^ ? c:,.: :i*:: 1*It^-.e; ,;;;;; ,, i.f,i-gr", ritmurile lui sint"tti*tt, accentdlecad anapoda, rimeie lnduioqeaz[; cit privegte limb.ajul polJlt:oricine iii poate face o idee despre el parcurglnd mica listlde cuvinte spicuite din Yind.:,,balang nedes-Iugit",,,molf5it5.",,,cioraPi ,,,ciorapi teribili",,,lnchiPiat",,ilniiir", ,,de"m-aq scflpa tn roslogol'! ,,in[duqe", ,,fuiaguri"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

€D@o;cEffiA5-;,pilffi iir,*;doi;icf';;,HEff6f iiE* i!tc.-Ei, gi? Ce demonstreaz[ asta? Absolut un miracol' Eca gi cum un mut l-ar intrece pe Demostene ln oratorie.Explicalia miracolului e simpli: ea line de ,,autenticitatea"de-a dreptul ,,fioroasd." a lui lon A-lexandr(Un barbar a ndvdlit intre poeliilatini gi cintecul lui i-a aiilulit, Iirele armonioase zac pegenunchii celor r[maryi ln ascultare, ln vreme ce glasul ,,incult"^(- ,.-,,1d vr^it toplofu ,;t^r-,-rjbn- frrrt rE T^J'""'J- "L il,t. ir..utotcn h,^rfi*'"x ,n^'^^i "'tL' e-. "lmt kt* in lr-ul'rrfr,i$vo> ,,l-Na1*aoru^^!-, cr; .[,'in""'( t'*w,G!,;b"?qtu)ll)Nu agtept nici-un norocm[ simt splnzurat de un vultur,numai cu ochii sfli de prad6.mai lnnegresc seninulgi aripile ruptedin zborul lor deodatlm[ prlbugesc ln minecu doudzeci de ani.Std. sus acolo ca o Datorie,ziua vegheaz[ lungasupra frunfii melegi zborul lui lmi trageviala pe p[mlnt-mai lacom noaptea suger[ddcinile veghbriiclnd clonful s[u puternicdesfundtr-n valuri frigulgi ceilallighemuili tn gropile de somhs-au pus Ia adlpost,iar vulturul cu voia meade-acum lntotdeaunalgi ia din mine hrana lui bolnavd.$4 .rrrrrrte mai simpld Ii-e-nti- iertat[ aceastd simptificdiesitualia poate fi deserisd astfel: poetul atlrnd intr-un-,trapez cumplit, splnzurat de gttul unui vultur al cdrui zbor li,,trage viala pe p[mint". (Imaginea spinzurdrii in cer seiirtttiegte 6 ii niima lumind, ac6lo ln Ibcul vulturului fiindIimba h r.dpte clopote gi, ln plus, picioarele damnatului slntIegate de pdmint.) Trupul celui purtat de vultu: nu pdrdsegtesolul, sau-rareori este-tlrit ln scurte salturi. E aici sugestiacondiliei pdmlntene a artistului care poate stdpini inlllimiledoar cu gindul.Simbolul vulturului are multe determinlri: deqi tirit pesol, ochii poetului pot rdspunde ln ochii de sus ai_acvilei.;ln acela$i iimp, vufturul vbgheazi. ,,sus acolo ea o Datorie"www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@e(ideea de datorie este ,si ea una din cele mai import,ante Ia GLr-nkPitu!); ln fine, vulturul din tn[l{,ime este tot una cu cel ce-I Osfirteca pe Prometeu.'Noaptea, cind ,,ceilal!,i / Slemuili ingropile din somn / s-au pui la addpost", vultu-rul, qu vgl.aiiciimei, pentru ,,totdeauna tqi ia din mine hrana lui bolnav[" - -Vom spune pe dat{ c{, ln pofida unor- opinii, formulatesau nu, ale altora care-l privesc pe tlndrul bihorean drept unglas simplu, de lnzestraie natural{, rareori se intllneqte. lniirica actual[ un poet cu o mai marcat[ congtiin!,5- artisticd-Putem afirma c['el igi cunoagte perfect puterile qi sl[biciunile,cd are despre sine ca artist o imagine neobiqnuit de obiec'tiv[. In acest sens, depun mdrturie gi rarele sale confesiuniin pres[: ,,ln fala criiicii- nu pot spune mai mult - amsentimentul unui' bolnav care -arat[ se medicului, cu deosebireacd. eu gtiu dinainte ce boald. am" (sublinierea noastrd)'Ctt de exacth este imaginea despre propria sa artl se poateconstata ln rlndurile u"rmltoare din aceeagi intervenlie, lnGazeta literard.' ,,Poezia mea nu face nici o gdldgie pe seamacuvintelor: ea trdieste mai mult ln spatiul dintre acestea'Cuvintele slnt numii felinarelo 'ln mele. lntunericul dintredoua curinie poate's{ tr[iasc[ oriclnd o lntlmplare. Felulacesta de apropiere a cuvintelor duce neaplrat la o poeziede larg[ sugestie 9i viziune." Este ln aceste rinduri atltacalmd lunoagtere a virtulilor proprii, lnclt par a fi scrise deun critic ce l-a studiat atent gi nu de autorul lnsusi.Aproape orice text poetic al lui Gh. Pitu! ne duce cusinddl la'acel mare coidottier ln clmpul spiritului, Pietroi.retino care, intr-o scrisoare din 1537, declara c[ scriitorulirebuie s[ fie: ,,seultor di sensi e non miniator di uocaboli"irJrtptr- ae in{elesuri qi nu miniaturist de c-uvinte). lntr-adeva'r,Pitu! carit[ mai hult spatiul sugestiv dintre vocabule,nereugind mai deloc (neglijind, de fapt) sd' le supu-n[ pe acesteadin urm[. E ca qi cum o armatS. ar ocupa doar spa!,tuldintre cetdti, stdpinindu-le, practic, qi pe ele; d-{t gu ia*intre- -,t:*, fi,J*r L: 4ip{e *nJ"rt yt;"; ir/tt )P fUtfu*-;AuffiF-aln nou'lntre zidurile necucerite. ,Sintdaulecare Piluf e conqtient gi pe care reuqegte s[ le compen'seze prin sensuri gi sugestii.Poet al inlelesurilor el este de la lnceputuri, db la plachtltaPoarta cetdliL prin carc s-a impus in cetatea noastr[literard. El aducei irii cu seam[ un n-eobignuit apel Ia gravitate,fdcind sd amuleascd multi autori de gdg[lnicii 9i neseriozitdiilirice. De unde atlta gravitate Ia tinflrul de atunci(tindr3!-gc-upql) ?\Gt pitut vine dintr-o lume serioasd, trlind sub semnulDat6-riei. Pe' p{rinlii s[i:Inhlmafi la snopiprin ariile unui veac intreg... ,el ii vede pierzindu-qi puterile prin ani:dar umbra celui mai lnalt copacdin lume- Datoriale ricoreryte fruntea nentreruptcu cel dinttigi trist curaj. pe podul plin de roadeaI plmlntului.Sate piduroase pe colinele Bihorului, cu oameni trudindlncrlncenali, nu doar pentru a-gi line zilele, ci qi din datoriacontinuitdfii. Ca pretutindeni fa !ard, toli se cunosc intre eiqi de aceea pe proaspdtul ot{$ean nu-l mir[ nimic mai mult.www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.--\t;"{, na'y;/bl\'?-a- w\i,iftz r\;^-Q' Ar, tMr;tr'i^^Y "t"!^u&L e L\a^ltl'h"t *^.L-&*Df"ru"TJrt ea in pdezia lui Pitu!, !uiradi!,ionalnostalgic.bzlze a rezarcal-czz'tz2za) ci aztez'c-'z'ar ez zu P.din tot ae -fac Pdrin{iidecit voinla de-a trdicu-ntreaga mea Putere -chiar dac-ag face-n vecinumai sd num{r stele. gtiind mai dinaintei:d n-o s[ am sfirgit,curaiul meu e Primul necesar.a ,bi s[ fim tn Parte fiecaregi un poPas sd-nghit5lacom timPulpe ling[ mun{,ii luiatit de credlnclo$I.(De la pdrinli)ln planul congtiin{,ei artistice, piesa Vina de aurttr rvz,t"[^t-rar^ ,*tr*J A,S*t *f,"^ c-^a-e) *df^.t^&,occorto.-rrrad*Ob d,A t|.rt'rt'avc,blz-"^ra51'" b''0"r{ M- *&)fhl""rft.p*tr" reahzdrri sale in art5. Acolo, sub talpaiEminului'matern, "l ,,trdiegte vina de aur"' Idee reluataioir-o ,o.rie imprbsioni",tle (to matcd)' Tot ce a.insemnatincepuiul vielii i'n locurile pdrinteqti, eresuri,i-3gil" spatme'trebuie pdstiat ca o prezen![ contim:d, h9ftito1l":,.IYi;;;;a;.; unui popor ;;;hi,'continuat, poetul se spriiindhot{rltor, pentru-a ivicni prin stele, de matcd:Mam5,lnsufleleqte-mi amintirea,pentru drumul de-acumtot ce-i al meutrebuie s{ vin[ Ia matc[ Icred c{-i eroaresi te lagi risipit.Dup[ cum se vede, ta Pitu] ideea de via]{, ln general,coincide cu aceea de Datorie urmind pilda grav{-a plrintilors[i tdrani. Era firesc ca qi ideea de Crealie s[ fie legat[ile conceptul de Datorie. In volumul Cine md' apdrd. cilimsi o foarte directl confesiune, ln care ideea de datorie a crqawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro